1ra-1632/20 — art. 325 al. 1 CP

1ra-1632/20 — art. 325 al. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-1632/2020

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

23 septembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte - Timofti Vladimir

Judecători - Cobzac Elena și Țurcan Anatolie

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către avocatul

Popescu Marcel în numele inculpatului Cocichin Alexandru prin care se solicită

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 28 ianuarie 2020, în

cauza penală privindu-l pe

Cocichin Alexandru xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal al Curții

Supreme de Justiție,

C O N S T A T Ă :

cauza fiind examinată în procedura prevăzută de art.364/1 Cod de procedură penală,

Cocichin Alexandru a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute la

art. 325 alin. (1) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un

termen de 1 (un) an și amendă în mărime de 500 (cinci sute) unități convenționale,

ceea ce constituie suma de 25.000 (douăzeci și cinci mii) lei în beneficiul statului.

Conform art. 90 Cod penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării

pedepsei cu fixarea unui termen de probațiune de 1 (un) an.

A fost respinsă ca fiind neîntemeiată cerința cu privire la compensarea

cheltuielilor judiciare pretinse a fi compuse din suma de 3010,37 cu titlu de salariu al

procurorului, salariu al consultantului procurorului, salariul șoferului și cheltuieli

suportate în legătură cu consumul hârtiei și a combustibilului.

A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

1.2. Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că, Cocichin

Alexandru, la 28 mai 2019 aproximativ în jurul orelor 12:10 min., conducând

automobilul de model „Opel Zafira” cu numărul de înmatriculare xxxxx, pe traseul

M-5 Bălți-Chișinău km200+100 m., a fost stopat de către ofițerul de patrulare al

Batalionului nr.2 al Plutonului Ungheni-Nisporeni-Călărași a INP al IGP al MAI,

Meriacre Vasile, pe motivul depășirii vitezei de circulație stabilită pe sectorul

respectiv de drum, astfel încălcând prevederile pct.45 subpct.1) cât și pct.47.1 lit. b)

1

al Regulamentului Circulației Rutiere, aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii

Moldova nr. 357 din 13 mai 2009.

Totodată, ofițerul de patrulare Meriacre Vasile, i-a solicitat lui Cocichin

Alexandru, actele pentru control în scopul documentării cazului dat, precum și

comunicându-i că urmează să se apropie la automobilul de serviciu de model „Skoda

Rapid” cu numărul de înmatriculare xxxxx, pentru a face cunoștință cu imaginile

captate de aparatul pentru măsurarea vitezei a mijloacelor de transport „ИHCKPA-

BИДEO”, astfel conducătorul mijlocului de transport, urmându-l pe ofițerul de

patrulare în automobilul de serviciu.

Astfel, în circumstanțele menționate supra, Cocichin Alexandru i-a comunicat

ofițerului de patrulare Meriacre Vasile, că dorește să rezolve problema în alt mod, în

scopul nedocumentării cazului cu privire la săvârșirea contravenției prevăzute de

art.236 alin.(2) Cod contravențional, de către dânsul.

În continuare, Cocichin Alexandru, acționând cu intenție directă, cunoscând

despre caracterul ilegal al acțiunilor sale, urmărind scopul determinării ofițerului de

patrulare al Batalionului nr.2 al Plutonului Ungheni-Nisporeni-Călărași a INP al IGP

al MAI, Meriacre Vasile, care are calitatea de persoană publică în virtutea

prevederilor art.123 alin.(2) Cod penal, pentru a nu-și îndeplini acțiuni în exercitarea

funcției sale sau contrar acesteia și anume, de a nu documenta cazul conform

prevederilor legale și de a nu întocmi pe numele său proces-verbal cu privire la

contravenția prevăzută la art. 236 alin.(2) Cod contravențional, în momentul în care

ofițerul de patrulare Meriacre Vasile se afla la volanul automobilul de serviciu de

model „Skoda Rapid” cu numărul de înmatriculare xxxxx, i-a promis și oferit

ultimului mijloace bănești ce nu i se cuvin, în valută națională în sumă de 150 lei și

anume trei bancnote cu nominalul de 50 lei, plasându-le lângă manivela cutiei de

viteze.

Anticorupție, Capmari Alexandru, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea

sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit

pentru prima instanță, prin care a-i aplica inculpatului Cocichin Alexandru, amendă

în mărime de 1 500 unități convenționale, ceea ce constituie 75 000 lei, a încasa în

contul statului cheltuielile judiciare în mărime de 3010,37 lei, (calculul indicat în

informația anexă la rechizitoriu) pentru efectuarea acțiunilor de urmărire penală,

precum și confiscarea specială în ordinea prevederilor art. 106 alin. (2) lit. a) Cod

penal, a mijloacelor bănești în sumă de 150 lei MDL, utilizate și destinate pentru

săvârșirea infracțiuni.

2.1 În motivarea apelului s-a invocat că:

- sentința în cauză este neîntemeiată sub aspectul, aplicării prevederilor art. 79

Codul penal;

- la aplicarea pedepsei sub limita minimă prevăzută de legea penală pentru

infracțiunea respectivă instanța nu a ținut cont de recomandările Hotărârii Plenului

CSJ cu privire la unele chestiuni ce vizează individualizarea pedepsei penale;

2

- nu pot fi reținute ca situație excepționale, acele circumstanțe invocate de

instanța de judecată la adoptarea sentinței. Or, în speța dată astfel de împrejurări nu

au fost stabilite;

- sentința este neîntemeiată sub aspectul neîncasării cheltuielilor judiciare în

conformitate cu prevederile art. 227, 229 Cod de procedură penală, precum și sub

aspectul nepronunțații asupra solicitării de confiscare specială în ordinea prevederilor

art. 106 alin. (2) lit. a) Cod penal, a mijloacelor bănești în sumă de 150 lei MDL, care

au fost utilizate și destinate pentru săvârșirea infracțiunii, cu trecerea forțată și

gratuită, în proprietatea statului;

- contrar prevederilor 229 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de judecată

la deliberarea sentinței nu a ținut cont de acestea și neîntemeiat a respins solicitarea

cu privire la încasarea cheltuielilor de judecată în sumă de 3010,37 lei, ce au fost

suportate în legătură cu efectuarea acțiunilor procesuale în cauza penală și pe care le

constituie zilele procurorului lucrate și consumabile, este perfect întemeiată și

urmează a fi admisă;

- la fel, instanța de judecată în dispozitivul sentinței de condamnare nu s-a expus

asupra solicitării de confiscare specială în ordinea prevederilor art. 106 alin. (2) lit. a)

Cod penal, deși în partea descriptivă a sentinței, instanța a notat faptul că mijloacele

bănești în sumă de 150 lei urmează a fi trecute în venitul statului, însă în partea

dispozitivă a sentinței, nu s-a expus asupra confiscării bancnotelor menționate,

solicitate de acuzatorul de stat, în cadrul dezbaterilor judiciare, fapt ce contravine

prevederilor art. 397 pct. 2) Cod de procedură penală. Consideră că solicitarea dată

este perfect întemeiată și urmează a fi admisă.

a fost admis în parte apelul procurorului, casată parțial sentința în partea stabilirii

pedepsei și confiscării speciale și pronunțată în această parte o nouă hotărâre, prin

care lui Cocichin Alexandru, recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii, prevăzute

de art. 325 alin (1) Cod penal i s-a stabilit pedeapsa cu aplicarea art. 3641 Cod de

procedură penală 1 (unu) ani închisoare în penitenciar de tip semiînchis cu amendă în

mărime de 1500 (una mie cinci sute unități convenționale), ce constituie 75000

(șaptezeci și cinci mii) lei în beneficiul statului.

Conform art. 90 Cod penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării

pedepsei închisorii pe un termen de 1 (unu) ani de probațiune.

Conform art. 106 alin.(2) Cod penal, s-au supun confiscării speciale mijloacele

bănești în sumă de 150 (una sută cincizeci) lei, și anume trei bancnote cu nominalul

de 50 lei, utilizate și destinate pentru săvârșirea infracțiunii, cu trecerea acestora

forțat și gratuit în proprietatea statului.

S-au menținut celelalte dispoziții ale sentinței.

3.1 În motivarea soluției adoptate instanța de apel a constatat că, instanța de fond

a stabilit în mod corect situația de fapt și de drept, vinovăția inculpatului Cocichin

Alexandru care a fost dovedită cu certitudine și fără echivoc, apreciind faptele

săvârșite de acesta, încadrarea juridică corespunzătoare materialului probator

administrat. Cercetarea judecătorească s-a efectuat cu respectarea dispozițiilor

3

procesual-penale privind administrarea probelor.

Analizând temeiul invocat în apel, de către procuror privind aplicarea în privința

inculpatului a unei pedepse prea blânde, în raport cu motivele invocate în apel,

instanța de apel a constatat că, acestea își găsesc confirmarea la judecarea apelului

declarat de acuzatorul de stat, existând motive temeinice de implicare a instanței de

apel în sensul casării hotărârii contestate în partea individualizării și stabilirii

pedepsei precum și aplicării confiscării speciale.

Privind stabilirea pedepsei inculpatului, instanța de apel a constatat că, instanța

de fond just și întemeiat a stabilit categoria și termenul pedepsei penale, fiind luate în

considerație dispozițiile art.7, 61 și art.75 Cod penal, ce determină scopul pedepsei

penale, de restabilire a echității sociale și corijare a infractorului, întru prevenirea

comiterii de către acesta a altor infracțiuni, precum și de criteriile generale de

individualizare a pedepsei, ținându-se cont de gravitatea faptei penale și consecințele

survenite, aplicând o pedeapsă echitabilă în limitele legii, însă incorect a aplicat

pedeapsa complementară - amenda sub limita minimă prevăzută de art. 325 alin. (1)

Cod penal.

Argumentarea primei instanțe la aplicarea prevederilor art. 79 Cod penal la

stabilirea pedepsei amenzii sub limita minimă care se prevede de lege, instanța de

apel a constatat, că în speță, este una pripită, or faptul că reieșind din prevederile art.

64 Cod Penal, inculpatul se caracterizează pozitiv, a contribuit activ la descoperirea

infracțiunii, are trei copii la întreținere, nu pot fi considerate o circumstanță

excepțională prin prisma normei citate deoarece nu reflectă scopul și motivele faptei,

rolul vinovatului în săvârșirea infracțiunii, comportarea lui în timpul și după

consumarea infracțiunii, iar alte circumstanțe care micșorează esențial gravitatea

faptei și a consecințelor ei, ce ar permite instanței de judecată să aplice pedeapsa

obligatorie sub limita minimă care se prevede de lege, nu au fost constatate.

Prin urmare, s-a concluzionat că, nu pot fi reținute ca excepționale,

circumstanțele invocate de instanța de judecată la aplicarea pedepsei.

Reieșind din cele menționate supra, instanța de apel a considerat necesar de a

numi inculpatului Cocichin Alexandru, sancțiunea sub formă de amendă minimă

prevăzută de sancțiunea normei, ținând cont de prevederile art. 3641 alin. 8) Cod de

procedură penală, în mărime de 1500 unități convenționale, ce constituie echivalentul

a 75 000 lei.

Cât privește cererea procurorului cu privire la încasarea din contul inculpatului a

cheltuielilor de judecată în mărime de 3 010, lei ce constituie salariul procurorului și

al consultantului (inclusiv contribuțiile și primele de asigurare) precum și

consumabile (hârtie, copiator) (f.d.108), aceasta corect a fost respinsă ca

neîntemeiată, or, acestea sunt cheltuieli efectuate în cadrul urmăririi penale în vederea

acumulării probatoriului necesar pentru demonstrarea vinovăției inculpatului în

comiterea infracțiunii incriminate, cheltuieli ce sunt trecute în contul statului.

Astfel, norme procedurale, prevederile art. 227 al. 1-2 Cod de procedură penală,

nu reglementează încasarea din contul condamnatului a mijloacelor bănești pentru

cheltuielile, solicitate de procuror, care sunt achitate din bugetul de stat.

4

Cu toate că în sentința instanței de fond s-a indicat că mijloacele bănești în sumă

de 150 lei urmează a fi trecute în venitul statului, instanța de apel a reținut că, în

privința acestora urma a fi aplicată nemijlocit confiscarea specială potrivit

prevederilor art. 106 Cod Penal.

Prin urmare, a fost dispusă confiscarea specială a mijloacelor bănești în sumă de

150 (una sută cincizeci) lei, și anume trei bancnote cu nominalul de 50 lei, cu seriile

si numerele utilizate și destinate pentru săvârșirea infracțiunii, care se păstrează la

materialele cauzei (f.d.55), cu trecerea acestora forțat și gratuit în proprietatea

statului.

ordinar de către avocatul Popescu Marcel în numele inculpatului Cocichin

Alexandru, care indicând temeiurile prevăzute la art. 427 alin.1) pct. 6), 10) Cod

procedură penală, a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei, rejudecarea

cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care a respinge apelul procurorului.

4.1 În motivarea recursului avocatul a indicat că:

- instanța de apel la emiterea deciziei nu a ținut cont de faptul că inculpatul are

la întreținere 3 copii unul dintre care este invalid, fapt probat prin certificatul de

dizabilitate anexat la materialele dosarului, soția sa nu este încadrată în câmpul

muncii, iar familia sa subzistă cu greu sub limita sărăciei. Astfel, motivul faptei a fost

unul de a economisi pentru familia sa o suma mică de doar 150 lei, pentru că de altfel

al ar fi trebuit să achite 300 lei, iar el a înțeles să achite o jumătate pe loc. Motivul

comiterii faptei a fost unul de sărăcie;

- instanța de apel nu a luat în considerație circumstanțele care micșorează

esențial gravitatea faptei și a consecințelor ei, și anume valoarea relativ redusă a

foloaselor necuvenite oferite de doar 150 lei - circa 7,5 euro, precum și depășirea

vitezei cu doar 12 km/h pe un traseu liber, pe care practic nu se deplasau alte

automobile, în afara localității, unde nu erau careva pietoni;

- în atare situație o pedeapsă complementară de 75000 lei este disproporțională

comparativ cu gravitatea faptei și a consecințelor ei, mai mult decât atât, lui Cocichin

Alexandru i s-a aplicat pedeapsa principală de un an închisoare;

- instanța de apel greșit a admis apelul procurorului fără să motiveze clar

neaplicarea prevederilor art.79 Cod Penal;

- instanța de apel nu a cercetat, nu a apreciat nicidecum circumstanțele

excepționale, prevăzute de art. 79 Cod penal, le-a ignorat fără a le da vre-o

importanță, și nici nu s-a pronunțat asupra lor. Prin această inacțiune instanța de apel

a creat o situație confuză și au creat imposibilitatea inculpatului de a se apăra. În așa

mod, în cauză sunt constatate elemente caracteristice ale erorii grave de fapt și de

drept ce au adus la o sancționare ilegală a inculpatului.

pct. 11 Cod procedură penală, procurorul a depus referință, prin care a pledat pentru

inadmisibilitatea recursului, ca fiind vădit neîntemeiat, invocând că, instanța de apel

casând sentința instanței de fond în privința lui Cocichin Alexandru, în partea

stabilirii pedepsei în baza art.325 alin.(1) Cod penal, și-a argumentat suficient soluția

5

în sensul pedepsei penale stabilite, a ținut cont în deplină măsură de principiile

generale de aplicare a pedepsei, precum și de criteriile generale de individualizare a

pedepsei, de gravitatea infracțiunilor săvârșite, de motivul acestuia, de persoana celui

vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, influența

pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, iar în final stabilindu-i

lui Cocichin Alexandru, o pedeapsă echitabilă.

raport cu materialele cauzei și motivele invocate, ținând cont de opinia procurorului

expusă în referință, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia, din următoarele

considerente.

În speță se constată, că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recurs ordinar în termen în conformitate cu art.422 Cod de procedură penală.

Conform art. 424 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța de recurs ordinar

examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de

procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și argumentate de

recurent.

Potrivit art. 427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot

fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de

apel doar în cazurile stipulate în textul normei vizate.

Potrivit dispoziției art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii

instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în

care se constată că este vădit neîntemeiat.

Recurentul în recursul ordinar declarat, indică temeiuri de casare a hotărârii

instanței de apel, prevederile art. 427 alin.(1) pct.6) și 10) Cod de procedură penală.

6.1 Din conținutul recursului declarat, Colegiul penal atestă că, deși recurentul a

indicat și temeiul de casare a deciziei instanței de apel prevăzut la pct. 6) alin. (1) art.

427 Cod de procedură penală, pentru declararea recursului, din conținutul

argumentelor formulate se atestă că recursul nu a fost motivat sub acest aspect, iar

criticile aduse se subscriu temeiului de casare prevăzut la pct. 10) alin. (1) al normei

precitate, potrivit cărora hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a

repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, în cazul când s-au

aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

Analizând decizia contestată, în raport cu temeiul prevăzut la pct. 10 al. 1) art.

427 Cod de procedură penală, indicat de recurent, circumstanțele și materialele

cauzei, Colegiul penal constată lipsa cărorva temeiuri de casare, deoarece instanța de

apel și-a motivat întemeiat soluția adoptată, acordând deplină eficiență prevederilor

art. 7, 61, 75 Cod penal, la soluționarea chestiunii cu privire la individualizarea

pedepsei inculpatului, stabilite conform sancțiunii articolului imputat acestuia, ținând

cont și de prevederile art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală.

La stabilirea pedepsei inculpatului, instanța de apel a ținut seama pe deplin de

principiile de aplicare a pedepsei, prevăzute de art.61 Cod penal, de criteriile generale

de individualizare a ei, stipulate în art.75-77 Cod penal, de circumstanțele cauzei și

6

persoana inculpatului, care se caracterizează pozitiv a recunoscut vina, s-a căit de

cele comise, a conștientizat gravitatea și consecințele faptei sale, a contribuit activ la

descoperirea acesteia, a acceptat judecarea cauzei în baza probelor administrate la

urmărirea penală, a comis o infracțiune din categoria celor grave, are la întreținere

doi copii minori și unul major invalid.

Complementar, la numirea pedepsei inculpatului, instanța de apel a ținut cont

inclusiv de prevederile art.3641 alin.(8) Cod de procedură penală, acesta beneficiind

de o reducere cu o treime din limita de pedeapsă prevăzută de lege. Prin urmare,

argumentele recurentului, precum că instanța de apel neîntemeiat a exclus în privința

inculpatului prevederile art.79 Cod penal, nu pot fi reținute.

Argumentele recurentului cu privire la menținerea sentinței Judecătoriei

Strășeni, sediul Călărași din 28 noiembrie 2019, prin care au fost aplicate față de

inculpat prevederile art.79 Cod penal urmează a fi respinse. Or, instanța de apel a

menționat că, prevederile respective nu pot fi aplicate față de inculpat din

considerentul că, în cauză nu s-au constatat circumstanțe excepționale sau alte cauze,

ce justifică aplicarea prevederilor articolului 79 Cod penal. Or, potrivit normei date,

pot fi recunoscute circumstanțe excepționale ale cauzei, acele circumstanțe, legate de

scopul și motivele faptei, de rolul vinovatului în săvârșirea infracțiunii, de

comportarea lui în timpul și după consumarea infracțiunii, de alte circumstanțe care

micșorează esențial gravitatea faptei și a consecințelor ei, precum și de contribuirea

activă a participantului unei infracțiuni săvârșite în grup la descoperirea acesteia, iar

în speță asemenea circumstanțe nu au fost stabilite. Or, căința sinceră și contribuirea

activă a inculpatului la descoperirea infracțiunii, conform art. 76 Cod penal constituie

circumstanțe atenuante, iar în dependență de circumstanțele atenuante stabilite în

cadrul cercetării judecătorești, conform prevederilor art.78 al.(1) lit. b) Cod penal,

pedeapsa penală sub formă de amendă poate fi redusă până la minimul pedepsei

prevăzute de art.325 al.(1) Cod penal, dar nu apreciate ca excepționale.

Astfel, argumentele invocate de recurent întru aplicarea față de inculpat a

prevederilor art.79 Cod penal, și anume că, „inculpatul are la întreținere 3 copii unul

dintre care este invalid, fapt probat prin certificatul de dizabilitate, anexat la

materialele dosarului, soția sa nu este încadrată în câmpul muncii, iar familia sa

subzistă cu greu sub limita sărăciei”, pe care le consideră drept circumstanțe

excepționale, nu pot fi reținute și urmează a fi respinse or, instanța de apel corect le-a

apreciat drept nefondate, având în vedere că inculpatului i-a fost atenuată pedeapsa

penală, aplicând în privința cestuia prevederile art. 3641 alin. 8) Cod de procedură

penală, acordând deplină eficiență prevederilor art. art. 7, 61, 75-77 Cod penal

stabilindu-i justificat, în privința acestuia, suspendarea condiționată a executării

pedepsei cu închisoare, conform art. 90 Cod penal.

Subsidiar la cele ce preced, urmează a se reține că, infracțiunile de corupție

prezentă un grad sporit de pericol pentru societate, comparativ cu alte categorii de

infracțiuni, și aceste infracțiuni urmând a fi pedepsite cu sancțiuni adecvate și

echitabile, care ar contracara orice tentativă de încălcare a relațiilor sociale, existând,

astfel, justificarea unei atenții sporite în cazurile stabilirii pedepsei persoanelor

7

declarate vinovate în săvârșirea infracțiunilor de corupere, care afectează grav

societate.

În concluzie, Colegiul remarcă că, pedeapsa stabilită de către instanța de apel

inculpatului, este echitabilă, întru-cât este capabilă de a contribui la realizarea altor

scopuri ale pedepsei penale, cum ar fi restabilirea echității sociale, corectarea

inculpatului și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât de către inculpat, precum și

de alte persoane. Practica judiciară demonstrează că o pedeapsă prea blândă

generează dispreț față de ea și nu este suficientă nici pentru corectarea infractorului și

nici pentru prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni.

Astfel, Colegiul penal constată că, la stabilirea pedepsei lui Cocichin Alexandru,

instanța de apel a dat deplină eficiență împrejurărilor cauzei, considerând că acestuia

i-a fost stabilită o pedeapsă echitabilă, în limitele prevăzute de sancțiunea normei

penale în baza căreia a fost declarat vinovat, pedeapsa fiind individualizată conform

prevederilor legale.

Prin urmare, argumentele recurentului sunt neîntemeiate, nefiind constatată

eroarea de drept invocată de acesta, prin prisma prevederilor art. 427 al. 1) pct. 6),

10) Cod de procedură penală, decizia instanței de apel fiind bine argumentată,

motivată și în concordanță cu prevederile art.394 Cod de procedură penală.

În concluzie, Colegiul conchide că temeiurile indicate de către avocatul Popescu

Marcel, nu sunt întemeiate din punct de vedere al prezenței erorilor de drept, care ar

fi temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei adoptate pe caz.

Față de cele ce preced, Colegiul penal atestă că instanța de apel la judecarea

cauzei în ordine de apel nu a comis erori de drept, care ar impune casarea deciziei

adoptate, recursul ordinar declarat de avocatul Popescu Marcel în numele inculpatului

Cocichin Alexandru, fiind vădit neîntemeiat, fapt ce condiționează soluția

inadmisibilității acestuia.

Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Popescu Marcel în

numele inculpatului Cocichin Alexandru, împotriva deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 28 ianuarie 2020, în cauza penală privindu-l pe Cocichin

Alexandru xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată integral la 23 septembrie 2020.

Președinte Timofti Vladimir

Judecătorii Cobzac Elena

Țurcan Anatolie

8