1ra-1089/2020 — art. 171 al. 3, art. 172 al. 3, art. 264-1 CP

1ra-1089/2020 — art. 171 al. 3, art. 172 al. 3, art. 264-1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-1089/2020

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

01 iulie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte - Timofti Vladimir

Judecători - Cobzac Elena și Boico Victor

examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare, declarate de către

acuzatorul de stat, procuror în Procuratura de Circumscripție Cahul – Calendari

Dumitru și de către avocatul Porumbescu Ștefan în numele inculpatului Barladean Oleg

prin care se solicită casarea deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 13

noiembrie 2019, în cauza penală privindu-l pe

Barladean Oleg xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal al Curții

Supreme de Justiție,

C O N S T A T Ă :

Barladean Oleg, a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza:

- art. 171 alin. (3), lit. b), Cod penal, la 15 (cincisprezece) ani închisoare, cu

executarea pedepsei în penitenciar de tip închis;

- art. 172 alin. (3), lit. a) Cod penal, la 15 (cincisprezece) ani închisoare, cu

executarea pedepsei în penitenciar de tip închis;

- art. 2641 alin. (1) Cod penal, la amendă în mărime de 800 (opt sute) unități

convenționale, ce constituie 40 000 (patruzeci mii) lei, cu privarea de dreptul de a

conduce mijloace de transport, pe un termen de trei ani.

În conformitate cu alin. (1), art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin

cumul parțial al pedepselor aplicate, i s-a stabilit lui Barladean Oleg, pedeapsa

definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 17 (șaptesprezece) ani, cu

executarea pedepsei în penitenciar de tip închis și amendă în mărime de 800 (opt sute)

unități convenționale, ce constituie 40 000 (patruzeci mii) lei, cu privarea de dreptul de

a conduce mijloace de transport, pe un termen de 03 (trei) ani.

S-a dispus încasarea din contul inculpatului Barladean Olag, în beneficiul statului,

cheltuielilor de judecată în suma de 2 157 (două mii una sută cincizeci și șapte) lei,

cheltuieli în legătură cu efectuarea acțiunilor procesuale pe cauza penală și anume:

efectuarea expertizei psihiatrico-psihologice nr. 545a - 2016, din 16 iunie 2016, în

sumă de 994 (nouă sute nouăzeci și patru) lei, efectuarea expertizei medico-legale

ambulatorie nr. 539a - 2016, din 14 iunie 2016, în sumă de 994 (nouă sute nouăzeci și

1

patru) lei și efectuarea expertizei medico-legale nr. 85/P-6, din 16 aprilie 2016, în sumă

de 169 (una sută șaizeci și nouă) lei.

A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

1.2. Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat că, Barladean Oleg,

în perioada de la sfârșitul lunii ianuarie 2016 și până la 26 februarie 2016 (perioada

concretă în cadrul urmăririi penale nu a fost stabilită), de mai multe ori, folosindu-se

de faptul că, minora xxxxx, rămânea sub supravegherea sa, precum și de faptul că

minora datorită vârstei sale nu putea să se apere, sau să-și exprime voința, aflându-se

în apartamentul nr. xxxxxx, a întreținut cu ea raporturi sexuale în formă naturală.

Acțiunile lui Barladean Oleg, au fost calificate în baza alin. (3), lit. b), art. 171

Cod penal, - violul, adică raportul sexual săvârșit profitând de imposibilitatea părții

vătămate minore de a se apăra ori de a-și exprima voința, săvârșit împotriva unei

persoane minore în vârsta de până la 14 ani.

Tot el, în perioada de la sfârșitul lunii ianuarie 2016 și până la 26 februarie 2016

(perioada concretă în cadrul urmăririi penale nu a fost stabilită), de mai multe ori

folosindu-se de faptul că, minora xxxxx, rămânea sub supravegherea sa, precum și de

faptul că, minora datorită vârstei sale nu putea să se apere sau să-și exprime voința, își

satisfăcea pofta sexuală în formă perversă cu minora xxxxx.

Acțiunile lui Barladean Oleg xxxxx, au fost calificate în baza alin. (3), lit. a), art.

172 Cod penal, - satisfacerea poftei sexuale în forme perverse, profitând de

imposibilitatea părții vătămate minore de a se apăra ori de a-și exprima voința,

săvârșit asupra unei persoane despre care se știa cu certitudine că nu a atins vârsta

de 14 ani.

Tot el, la data de 06 octombrie 2017, aproximativ la ora 19 și 55 minute, fiind

posesor al permisului de conducere, aflându-se în municipiul Comrat, strada Tankistov

(traseul R-37), a condus mijlocul de transport de model ,,Ford Tranzit” cu numărul de

înmatriculare xxxxx, în stare de ebrietate alcoolică, faptul care a fost depistat de către

colaboratorii de poliției. Conform rezultatului procedurii de testare alcoolscopică,

concentrația vaporilor de alcool în aerul expirat de către Barladean Oleg, era de 0,51

mg/l, ce în conformitate cu alin. (3), art. 13412 Cod penal, reprezintă stare de ebrietate

alcoolică cu grad avansat, și constituie o încălcare a pct. 14) lit. a) al Regulamentului

circulației rutiere, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 357 din 13 mai 2009, potrivit

căruia, conducătorului de vehicul îi este interzis să conducă vehiculul în stare de

ebrietate alcoolică.

Acțiunile lui Barladean Oleg Fiodor, au fost calificate în baza alin. (1), art. 2641

Cod penal, - conducerea mijlocului de transport de către o persoană care se află în

stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat.

Porumbescu Ștefan, în interesele inculpatului Barladean Oleg, solicitînd admiterea

apelului, casarea sentinței cu pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit

pentru prima instanță.

2.2 În motivarea apelului avocatul a invocat că:

- în prezenta cauza penală, nici la faza de urmărire penală, nici la judecarea cauzei

în instanța de judecată, acuzarea nu a prezentat nici o probă veridică, care ar demonstra

2

vinovăția inculpatului Barladean Oleg, în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de alin.

(3), lit. b), art. 171 și alin. (3), lit. a), art. 172 Cod penal;

- potrivit procesului-verbal de audiere a părții vătămate minore, ultima a declarat

că, sa jucat cu inculpatul Barladean Oleg Fiodor în diferite jocuri, însă nu a comunicat

că, ultimul a întreținut cu ea raporturi sexuale în formă naturală sau formă perversă;

- acest proces-verbal de audiere a părții vătămate minore nu poate fi pus la baza

condamnării inculpatului Barladean Oleg, în baza alin. (3), lit. b), art. 171 și alin. (3),

lit. a), art. 172 Cod penal, deoarece a fost întocmit cu încălcări procesuale, precum și

nu este întocmit în conformitate cu normele procesual penale, din care considerente în

temeiul art. 94 Cod de procedură penală, nu poate fi recunoscut drept probă. Audierea

părții vătămate minore în conformitate cu prevederile art. 1101 Cod de procedură

penală, a avut loc în lipsa pedagogului-psiholog, ceea ce este o încălcare esențială a

procedurii. Mai mult ca atât, audierea părții vătămate minore, a fost efectuată contrar

prevederilor art. 260 Cod de procedură penală. În procesul-verbal de audiere a părții

vătămate minore, lipsesc datele precum că declarațiile acesteia se înregistrează video

și au fost fixate în întregime în procesul-verbal de audiere, care urmează să fie întocmit

în conformitate cu prevederile art. 260 și 261 Cod de procedură penală. Totodată, la

procesul-verbal de audiere a părții vătămate minore nu a fost atașat purtătorul de

informații electronice pe care au fost fixate declarațiile acesteia, care se sigilează de

către instanța de judecată și se păstrează împreună cu copia procesului-verbal de

audiere, ceea ce reprezintă o încălcare a normelor procesuale;

-la fel, în procesul-verbal de audiere a părții vătămate minore, conform art. 1101

Cod de procedură penală, nu au fost indicate datele referitor la persoana care a întocmit

prezentul proces-verbal, privind faptul utilizării mijloacelor de înregistrare video,

precum și datelor despre faptul că persoanele participante la acțiunea procesuală

respectivă, au fost preîntâmpinate despre utilizarea mijloacelor de înregistrare video.

De rând cu ceasta, lipsesc datele precum că procesul-verbal de audiere a părții vătămate

minore, a fost dat citirii în prezența tuturor participanților la acțiunea procesuală

menționată;

- în cadrul examinării înregistrării video a declarațiilor părții vătămate prezentate,

s-a constatat că în înregistrarea video este înregistrată doar o parte a declarațiilor părții

vătămate minore, în care ultima nu a declarat nimic despre careva acțiuni sexuale din

partea inculpatului Barladean Oleg. Declarațiile părții vătămate minore în care a relatat

despre acțiunile cu caracter sexual al inculpatului Barladean Oleg, nu au fost

înregistrate video și sunt dubioase, având în vedere și faptul că, inculpatul Barladean

Oleg nu a participat în cadrul audierii părții vătămate minore și a fost lipsit de

posibilitatea de a pune întrebări acesteia.

- plângerea inculpatul Barladean Oleg, prin care a dorit să-și realizeze dreptul său

de a solicita audierea suplimentară a părții vătămate minore depusă la Procuratura

Generală privind audierea suplimentară a părții vătămate minore a fost înregistrată la

1 iulie 2016, însă aceasta a rămas fără soluționare. Totodată, faptul că la audierea părții

vătămate minore a participat apărătorul inculpatului, nu exclude dreptul inculpatului

de a formula întrebări suplimentare, care nu au fost puse în fața părții vătămate minore.

Respectiv, având în vedere toate încălcările procesuale menționate supra, procesul-

3

verbal de audiere a părții vătămate minore, în condiții speciale, conform art. 1101 Cod

de procedură penală, nu poate fi pus la baza sentinței de condamnare al inculpatului.

- la momentul adresării către organe de poliție a reprezentantul legal al părții

vătămate minore, xxxxx, s-a adresat pe faptul acțiunilor perverse cu caracter sexual,

întreprinse de către inculpatul Barladean Oleg, în privința părții vătămate minore, însă

nu a descris concret care acțiuni perverse cu caracter sexual au fost întreprinse de

ultimul. Mai mult ca atât, contrar art. 263 Cod de procedură penală, reprezentantul legal

al părții vătămate minore, nu a fost preîntâmpinată de răspunderea penală pentru

depunerea unui denunț calomnios.

- ulterior, fiind audiată în calitate de martor și fiind preîntâmpinată pentru

depunerea declarațiilor false, reprezentantul legal al părții vătămate minore, la fel nu

indică că, partea vătămată minoră i-ar fi comunicat precum că, inculpatul Barladean

Oleg a săvârșit careva acte cu caracter sexual asupra acesteia. Fiind audiată în instanța

de judecată, reprezentantul legal al părții vătămate minore, xxxxx, și-a schimbat

declarațiile, menționând că, partea vătămată minoră fiind la psiholog a povestit despre

acțiunile cu caracter sexual ale inculpatului Barladean Oleg, însă în cadrul audierii în

calitate de martor, psihologul Gorceag Lidia, nu a confirmat declarațiile

reprezentantului legal al părții vătămate minore. Analizând declarațiile depuse de către

reprezentantul părții vătămate minore la faza de urmărire penală și cele depuse în

instanța de judecată, s-au constatat divergențe esențiale. Declarațiile depuse de către

reprezentantul legal al părții vătămate minore în ședința de judecată în prima instanță,

nu pot fi verificate și în temeiul art. 94 Cod de procedură penală nu pot fi recunoscute

drept probe. Respectiv, prima instanță nu a apreciat faptul că, pe tot parcursul

procesului penal reprezentantul legal al părții vătămate minore a depus declarații

contradictorii, concluzionând eronat asupra veridicității acestora și greșit a pus aceste

declarații la baza sentinței de condamnare a inculpatului, Barladean Oleg Fiodor.

- declarațiile reprezentantului legal al părții vătămate minore, nu coroborează cu

alte probe din dosarul penal. Potrivit declarațiilor martorilor Ivanova Tatiana, Mavrodi

Svetlana și Gorceag Lidia, se combat declarațiile reprezentantului legal al părții

vătămate minore, xxxxx. Potrivit declarațiilor martorilor respectivi, nu rezultă că

inculpatul Barladean Oleg, ar fi realizat careva acțiuni cu caracter sexual, în privința

părții vătămate minore.

- potrivit declarațiilor martorului Mileva Olga, audiată în instanța de fond la

demersul apărării, ultima a declarat că, relațiile dintre partea vătămată minoră și

inculpatul Barladean Oleg, sunt normale, ceea ce demonstrează că, partea vătămată

minoră a fost influențată de către reprezentantul ei legal, xxxxx, să mărturisească

împotriva inculpatului Barladean Oleg.

- în cadrul judecării cauzei în prima instanță, apărarea a înaintat un demers privind

efectuarea unei expertize medico-legale suplimentare în privința părții vătămate

minore, care a fost respins, fiind admis demersul procurorului privind audierea

expertului Topal Carolina, care a fost audiată pe marginea raportului de expertiză

medico-legală efectuată în privința părții vătămate minore. Însă, declarațiile expertului

Topal Carolina, nu sânt confirmate prin careva alte probe examinate în cadrul judecării

4

cauzei, respectiv, prin prisma art. 94 Cod de procedură penală, nu pot fi puse la baza

sentinței de condamnare.

- conform concluziilor raportului de expertiză medico-legală din 14 aprilie 2016,

a fost confirmat că, careva leziuni corporale pe organele genitale ale părții vătămate

minore, nu s-au depistat, fapt care demonstrează că nu au avut loc careva relații sexuale

dintre inculpatul Barladean Oleg și partea vătămată minoră.

- în cadrul cercetării judecătorești, partea apărării de nenumărate ori a solicitat

citarea în ședința de judecată a părții vătămate minore, din motivul că, la faza de

urmărire penală inculpatul și apărătorul acestuia au fost lipsiți de posibilitatea de a pune

întrebări părții vătămate minore, referitor la circumstanțele cauzei. Prin respingerea

unui astfel de demers, prima instanță a încălcat principiul contradictorialității, or,

conform raportului de expertiză psiahitrico-psihologice, partea vătămată minoră poate

să depună declarații în fața instanței. Mai mult ca atât, potrivit raportului de expertiză

psihiatrico-psihologică efectuat în privința părții vătămate minore, ultima putea să

înțeleagă corect acțiunile îndreptate împotriva acesteia, respectiv, înțelegând caracterul

acțiunilor inculpatului, nu putea să nu le relateze reprezentantului legal.

- că, probele dosarului penal demonstrează doar nevinovăția inculpatului

Barladean Oleg.

a fost admis apelul declarat de către avocatul Porumbescu Ștefan, în interesele lui

Barladean Oleg, casată total, inclusiv din oficiu, sentința, rejudecată cauza și

pronunțată o nouă hotărâre prin care Barladean Oleg a fost recunoscut vinovat și

condamnat în baza:

- art. 171 alin. (3), lit. b) Cod penal, la 13 (treisprezece) ani închisoare, cu

executarea pedepsei în penitenciar de tip închis;

- art. 172 alin. (3), lit. a) Cod penal, la 13 (treisprezece) ani închisoare, cu

executarea pedepsei în penitenciar de tip închis:

În conformitate cu alin. (1), art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin

cumul parțial al pedepselor aplicate, i s-a stabilit lui Barladean Oleg, pedeapsa

definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 15 (cincisprezece) ani, cu

executarea pedepsei în penitenciar de tip închis.

Barladean Oleg a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de

alin. (1), art. 2641 Cod penal, cu liberarea de pedeapsa penală, în legătură cu expirarea

termenului de prescripție, tragerii la răspundere penală.

A fost respinsă cerința procurorului, privind încasarea din contul lui Barladean

Oleg, în beneficiul statului, a cheltuielilor de judecată.

A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

3.1 În motivarea soluției adoptate instanța de apel a constatat că, prima instanță

examinând circumstanțe de fapt și de drept ale cauzei penale, apreciind probele

prezentate și condamnând inculpatul Barladean Oleg, pentru săvârșirea faptelor penale

reținute în speță, în partea descriptivă a sentinței atacate, recunoscându-l vinovat în

săvârșirea infracțiunilor prevăzute de alin. (3), lit. b), art. 171 și alin. (3), lit. a), art. 172

Cod penal, nu a dat o încadrare juridică a acțiunilor inculpatului.

5

În ceea ce ține de săvârșirea de către inculpatul Barladean Oleg, a infracțiunilor

prevăzute de alin. (3), lit. b), art. 171 și alin. (3), lit. a), art. 172 Cod penal, Colegiul

judiciar a considerat că, în cadrul judecării cauzei penale cu certitudine s-a constatat

că, inculpatul a săvârșit infracțiunile nominalizate, ceea ce a fost pe deplin demonstrat

prin probele administrate la faza de urmărire penală, examinate în prima instanță și

verificate în instanța de apel.

La concluzia enunțată instanța de apel a ajuns în urma cercetării probelor

administrate și anume: - declarațiile reprezentantului legal al părții vătămate xxxxx

(f.d.33-34, 44-45, vol. II, 26, 155 Vol. III); - declarațiile martorului Ivanova Tatiana

(f.d.184-185 Vol. II); - declarațiile martorului Mavrodi Svetlana (f. d. 186-187, Vol.

II); - declarațiile martorului Gorceag Lidia (f.d. 197-198, Vol. II); - declarațiile

martorului Mileva Olga (f.d.25, Vol. III); - declarațiile expertului Topal Carolina (f.d.

121-122 Vol. III); - declarațiile martorului Cioban Alexandru (f.d. 147, vol. III); -

plângerea depusă de către reprezentantul legal al părții vătămate minore, xxxxx (f.d.

11, vol. I); - cererea reprezentantului legal al părții vătămate minore, xxxxx în care a

descris amănunțit cele relatate de către partea vătămată minoră, privind acțiunile

întreprinse în privința acesteia, de către inculpatul Barladean Oleg (f.d. 12, vol. I); -

copia certificatului de naștere pe numele părții vătămate minore (f.d. 27 vol. I); -

concluzia psihologului, eliberată în urma examinării psihologice a părții vătămate

minore (f.d. 40, vol. I); - caracteristica eliberată în privința părții vătămate minore (f.d.

42, vol. I); - procesul-verbal de ridicare a documentelor din 10 mai 2016, prin care s-a

examinat registrul de evidență a grădiniței nr. 4 din municipiul Comrat (f.d. 43-46, vol.

I); - raportul de expertiză medico-legală din 16 aprilie 2016, efectuat în privința părții

vătămate minore (f.d. 50-52, vol. I); - declarațiile părții vătămate minore audiată în

condiții speciale, în conformitate cu art. 1101 Cod de procedură penală (f.d. 71-73, vol.

I); - raportul cu privire la starea psihologică a părții vătămate minore (f.d. 77, vol. I); -

raportul de expertiză psihiatrico-legală ambulatorie nr. 545 a - 2016 părții vătămate

minore (f.d. 107-112, vol. I).

Colegiul judiciar a constatat că, prin probele prezentate de partea acuzării, s-a

demonstrat cu certitudine realizarea de către inculpatul Barladean Oleg, a laturii

obiective a infracțiunii prevăzute de alin. (3), lit. b), art. 171 Cod penal și anume prin

declarațiile părții vătămate minore, care fiind audiată în condiții speciale, în

conformitate cu prevederile art. 1101 Cod de procedură penală, a redat cu lux și

amănunt, acțiunile întreprinse de către inculpatul Barladean Oleg Fiodor, împotriva sa.

În acest sens, Colegiul judiciar a considerat necesar de a respinge toate alegațiile

avocatului Porumbescu Ștefan, privind inadmisibilitatea probei cu declarațiile părții

vătămate minore depuse în condițiile art. 1101 Cod de procedură penală, or, aceste

alegații nu au nici un suport cât faptic atât și juridic. În acest sens, Colegiul judiciar a

apreciat critic afirmațiile apărătorului inculpatului precum că, partea vătămată minoră,

în cadrul audierii în condiții speciale, nu a indicat direct la faptul că, inculpatul

Barladean Oleg, a întreținut cu ea raport sexual în formă naturală sau formă perversă.

Faptul că, în cele povestite de către partea vătămată minoră, nu au fost folosite

sintagmele ca „raport sexual în formă naturală” sau „raport sexual în formă perversă”,

nu denotă în mod automat că, astfel de acțiuni ale inculpatului nu au avut loc. Or, partea

6

vătămată minoră în cadrul audierii în condiții speciale, a declarat în mod expres despre

cele săvârșite asupra ei de către inculpat, folosind limbajul corespunzător vârstei și

dezvoltării sale. Or, această poziție se confirmă pe deplin și prin raportul de expertiză

psihiatrico-legală, efectuată în privința părții vătămate minore, în care este menționat

că, partea vătămată minoră poate percepe separat acțiunile săvârșite cu ea, cât și

descrierea lor și mai puțin percepe intenția desfășurării lor, cât și importanța acestora,

nu expune fantezii, este aptă să reproducă evenimentele ce au avut loc cu ea reieșind

din nivelul dezvoltării sale și poate depune declarații.

În ceea ce ține de pretinsele erori procesuale comise în cadrul audierii părții

vătămate minore în condiții speciale, Colegiul judiciar a considerat că, argumentele

invocate de către apărătorul inculpatului în acest sens pur declarative, unele eronate,

nefiind probate prin careva probe pertinente. Or, în primul rând, această măsură

procesuală efectuată nu a fost contestată de nici un participant la proces. Totodată,

audierea părții vătămate minore, în condiții speciale, a avut loc cu participarea

apărătorului inculpatului Barladean Oleg, care a avut toate posibilitățile în măsură

egală cu alți participanți la proces să pună întrebări părții vătămate minore, întru

clarificarea tuturor circumstanțelor cazului.

Audierea părții vătămate minore, în condiții speciale, a avut loc în strictă

corespundere cu prevederile art. 1101 Cod de procedură penală, cu participarea

psihopedagogului și tuturor persoanelor care conform legislației procesual-penale

urmau să fie prezente la efectuarea acestei măsuri procesuale în temeiul legii,

declarațiile părții vătămate minore, au fost consemnate într-un proces-verbal întocmit

în corespundere cu prevederile art. 260 și 261 Cod de procedură penală. Totodată, în

procesul-verbal respectiv, au fost indicate toate datele indicarea cărora este obligatorie

în conformitate cu normele procesual-penale.

În ceea ce ține de privarea inculpatului Barladean Oleg, de posibilitatea de a audia

suplimentar partea vătămată minoră, Colegiul judiciar a menționat că, deși art. 1101

Cod de procedură penală, instituie această posibilitate, însă în măsura în care acest

lucru este posibil. Audierea suplimentară a părții vătămate minore urmează să fie

evitată, în primul rând în scopul evitării revictimizării acesteia. Astfel, invocarea

respingerii cererii apărătorului inculpatului, privind audierea suplimentară a părții

vătămate minore, nu poate fi luată ca temei pentru declararea inadmisibilității probei

cu declarațiile părții vătămate minore, audiată în condiții speciale. Or, la caz nu a fost

stabilit că, proba respectivă a fost administrată cu încălcarea normelor procesual-penale

privind administrarea probelor, nefiind constatată nici una din situațiile prevăzute de

art. 94 Cod de procedură penală care reglementează inadmisibilitatea a probelor.

Astfel, la baza respingerii cererii apărătorului inculpatului privind audierea

suplimentară a părții vătămate minore, a stat un motiv întemeiat și anume excluderea

revictimizării părții vătămate minore, și respingerea acestei cereri nicidecum nu

influențează admisibilitatea probei cu declarațiile părții vătămate minore, depuse în

cadrul audierii în condiții speciale, la judecătorul de instrucție, în conformitate cu art.

1101 Cod de procedură penală, iar audierea suplimentară a părții vătămate minore în

ședința de judecată, cu participarea inculpatului, în condițiile legislației procesual-

penale este inadmisibil.

7

În partea ce ține de înregistrarea video a declarațiilor părții vătămate minore, și

anume că, o secvență din declarațiile acesteia a fost înregistrată video iar o altă secvență

nu a fost înregistrată, Colegiul judiciar a menționat că, proba la caz, constituie procesul-

verbal de audiere a părții vătămate minore, semnat de către toți participanții la acțiunea

procesuală respectivă, inclusiv și de apărătorul inculpatului Barladean Oleg. Respectiv,

declarațiile părții vătămate minore, depuse în cadrul audierii în condiții speciale, în

conformitate cu art. 1101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al

admisibilității ca probă, sânt admisibile și pot fi puse la baza unei sentințe de

condamnare, fapt just reținut de către prima instanță.

Cu atât mai mult, instanța de apel a constatat că, declarațiile părții vătămate

minore se confirmă pe deplin prin raportul de expertiză psihiatrico-legală ambulatorie

nr. 454 a -2016, declarațiile reprezentantului legal al părții vătămate Girginkoc

Ecaterina, declarațiile martorilor Ivanova Tatiana, Gorceac Lidia, Mavrodi Svetlana,

raportul de expertiză psihiatrico-legală din 16 iunie 2016 .

La caz, prin raportul de expertiză psihiatrico-legală, efectuat în privința părții

vătămate minore, s-a stabilit că, ultima putea să înțeleagă acțiunile întreprinse de către

inculpat, însă nu putea să înțeleagă intenția acestora, ce se datorează vârstei fragede al

acesteia. Respectiv, ultima era în imposibilitatea de a-și exprima voința. Mai mult ca

atât, în virtutea vârstei sale fragede, partea vătămată minoră s-a aflat în incapacitatea

fizică să se opune acțiunilor inculpatului Barladean Oleg. Din aceste considerente,

Colegiul judiciar a considerat că, la caz a fost pe deplin întregită latura obiectivă a

infracțiunii prevăzute de alin. (3), lit. b), art. 171 Cod penal.

Colegiul judiciar a reținut ca neîntemeiate argumentele apărătorului Aladova

Anna invocate în ședința instanței de apel, precum că acțiunile inculpatului urmează să

fie reîncadrate în baza art. 175 Cod penal. Or, potrivit legislației de profil, acțiunile

prevăzute de art. 175 Cod penal, nu presupune constrângerea fizică sau psihică a

persoanei, nici profitarea de dependența persoanei ori de imposibilitatea acesteia de a

se apăra sau de a-și exprima voința. În caz contrar, fapta se califică conform art. 171-

173 Cod penal. Mai mult ca atât, în virtutea vârstei sale fragede, partea vătămată

minoră, nici nu conștientiza caracterul acțiunilor inculpatului Barladean Oleg, fapt de

care ultimul a și profitat. Respectiv, fapta inculpatului nicidecum nu poate fi

recalificată în baza art. 175 Codul penal.

La caz, a fost demonstrat cu certitudine că, partea vătămată minoră în virtutea

vârstei sale fragede nu a fost în stare să se apere sau să-și exprime voința, circumstanțe

de care a și profitat inculpatul Barladean Oleg. Respectiv, speței în cauză nu sânt

aplicabile prevederile art. 175 Cod penal.

Faptul că, anume inculpatul Barladean Oleg a săvârșit acțiunile de viol în privința

părții vătămate minore se mai demonstrează și prin extrasul din Registrul de evidență

a grădiniței nr. 4 din municipiul Comrat, potrivit căruia s-a constatat că, partea

vătămată minoră, în luna ianuarie 2016, doar la date de 12 și 13 ianuarie a frecventat

grădinița, iar în luna februarie 2016, nu a frecventat instituția preșcolară (f.d. 43-46 vol.

I).

8

Colegiul judiciar a considerat că, la caz s-a demonstrat cu certitudine și realizarea

de către inculpatul Barladean Oleg, a laturii subiective a infracțiunii prevăzute de alin.

(3), lit. b), art. 171 Cod penal.

Respectiv, a fost se demonstrată săvârșirea cu intenție de către inculpatul

Barladean Oleg, a faptei prejudiciabile prevăzute de alin. (3), lit. b), art. 171 Cod penal,

violul, adică raportul sexual săvârșit profitând de imposibilitatea persoanei de a se

apăra ori de a-și exprima voința, a unei persoane minore în vârsta de până la 14 ani.

Colegiul judiciar a considerat, că la caz s-a demonstrat cu certitudine și săvârșirea

de către inculpatul Barladean Oleg, a faptei prejudiciabile, infracțiunii prevăzute de

alin. (3), lit. a), art. 172 Cod penal, din următoarele considerente.

Colegiul judiciar a constatat că, la caz a fost pe deplin dovedită realizarea de către

inculpatul Barladean Oleg, a laturii obiective al infracțiunii menționate.

Acest fapt se demonstrează prin totalitatea probelor analizate supra, și anume,

declarațiile părții vătămate minore, de către inculpatul Barladean Oleg, declarațiile

reprezentantului legal al părții vătămate minore, xxxxx, declarațiile martorilor Ivanova

Tatiana, Mavrodi Svetlana, Gorceag Lidia, raportul de expertiză medico-legală nr.

85/P-6 din 16 aprilie 2016, raportul de expertiză psihiatrico-legală din 16 iunie 2016,

concluzia psihologului Gorceag Lidia și totalitatea probelor scrise, examinate în prima

instanță și instanța de apel, probe pertinente, concludente, utile, veridice și care

coroborează între ele.

Colegiul judiciar a reiterat că, la momentul săvârșirii infracțiunii, partea vătămată

minoră avea vârsta de 6 ani, fapt care a fost cu certitudine cunoscut de către inculpat.

Totodată, prin ansamblu de probe, s-a demonstrat cu certitudine că, inculpatul

Barladean Oleg a profitat de faptul că în virtutea vârstei sale fragede, partea vătămată

minoră se afla în incapacitatea de a se apăra și de a-și exprima voința, realizând în

totalmente latura obiectivă al infracțiunii prevăzute de alin. (3), lit. a), art. 172 Cod

penal.

Colegiul judiciar a considerat că, în urma examinării probelor prezentate de către

partea acuzării, s-a demonstrat cu certitudine realizarea de către inculpatul Barladean

Oleg a laturii subiective a infracțiunii prevăzute de alin. (3), lit. a), art. 172 Cod penal.

Acest fapt pe deplin a fost demonstrat prin declarațiile părții vătămate minore

reprezentantului legal al părții vătămate minore, xxxxx, care coroborează între ele și

alte probe din dosarul penal. Colegiul judiciar a reiterat că, potrivit declarațiilor

reprezentantului legal al părții vătămate minore, inculpatul și-a manifestat singur

inițiativă de a sta acasă cu partea vătămată minoră, iar potrivit declarațiilor părții

vătămate minore, toate acțiunile împotriva părții vătămate minore, inculpatul le

săvârșea în timpul când reprezentantul legal al acesteia nu se afla acasă, camuflând

acțiunile sale sub forma unor jocuri, pentru a nu fi descoperite.

Colegiul judiciar a apreciat critic declarațiile martorului Mileva Olga, depuse în

ședința de judecată în prima instanță precum că, in timpul discuțiilor dintre ea și partea

vătămată minoră, ultima i-a comunicat că îl iubește pe inculpatul Barladean Oleg și că,

reprezentantul legal al părții vătămate minore, xxxxx, o învață pe ea să spună cuvinte

urâte despre inculpat. Or, aceste declarații nu coroborează cu alte probe din materialele

dosarului penal și mai mult ca atât, sânt combătute prin alte probe cum ar fi - raportul

9

cu privire la starea psihologică a părții vătămate minore, prin care s-a constatat că

ultima se bucură de susținerea din partea reprezentantului legal, mamei xxxxx, și are

relații stabile și de încredere cu ultima. Iar potrivit raportului de expertiză psihiatrico-

legală al părții vătămate minore, ultima a comunicat psihologului că, se simte mai bine

după plecarea inculpatului Barladean Oleg.

În ceea ce ține de argumentul invocat de către apărătorul inculpatului precum că,

reprezentantul legal al părții vătămate minore xxxxx s-a adresat la organele de poliție

peste mai mult de o lună de zile de la cele întâmplate și respectiv această adresare

poartă un caracter de răzbunare din partea reprezentantului legal al părții vătămate

minore, din motivul că inculpatul nu trimitea de peste hotare surse financiare, Colegiul

judiciar îl găsește ca fiind unul neîntemeiate și neprobat. Or, în cadrul judecării apelului

s-a stabilit incontestabil că, xxxxx nu a cunoscut din start despre cele întâmplate, mai

întâi s-a adresat la medici consultând fetița, din cauza că partea vătămată minoră se

plângea la dureri în regiunea abdomenului și avea un somn neliniștit cu vise terifiante.

Iar ulterior, în cadrul examinării părții vătămate minore de către medicii, i-a devenit

cunoscute circumstanțele referitor la acțiunile infracționale ale inculpatului Baraldean

Oleg.

La fel au fost respinse și argumentele apărătorului inculpatului precum că, la

depunerea plângerii la poliție, reprezentantul legal al părții vătămate, xxxxx nu a fost

preîntâmpinată de răspunderea penală pentru denunț calomnios. Or, potrivit plângerii

depuse, reprezentantul legal al părții vătămate cu propria mână a scris că, a fost

preîntâmpinată în baza art. 311 Cod de procedură penală, privind denunțul calomnios,

ceea ce combate cele invocate în apelul declarat.

La fel, în cadrul judecării apelului, s-a demonstrat cu certitudine vinovăția

inculpatului Barladean Oleg și în săvârșirea infracțiunii prevăzute de alin. (1), art. 2641

Cod penal.

Or, potrivit declarațiilor martorului Cioban Alexandru, audiat în ședința de

judecată în prima instanță, se demonstrează că, la data de 06 octombrie 2017, de către

colegul său de serviciu a fost stopat automobil de model ,,Ford Tranzit”, la volanul

căruia se afla inculpatul Barladean Oleg și în timpul testării alcoolscopice al acestuia,

s-a stabilit o concentrație a vaporilor de alcool în aerul expirat de 0,51 mg/l, ceea ce

reprezintă starea de ebrietate alcoolică cu grad avansat. El personal la văzut inculpat la

volanul mijlocului de transport, or, locul stopării era iluminat de către trei echipaje de

poliție și s-a văzut clar că, la volanul mijlocului de transport în timpul deplasării era

inculpatul Barladean Oleg.

Astfel, pe deplin a fost demonstrată realizarea laturii obiective cît și celei

subiective a infracțiunii prevăzute de alin. (1), art. 2641 Cod penal.

La stabilirea pedepsei inculpatului Barladean Oleg, pentru infracțiunile săvârșite,

instanța de apel a ținut cont de prevederile art. 61, 75 Cod penal și anume că,

infracțiunile prevăzute de alin. (3), lit. b), art. 171 și alin. (3), lit. a), art. 172 Cod penal,

conform alin. (6), art. 16 Cod penal, se consideră unele excepțional de grave, pentru

săvârșirea cărora este prevăzută doar o singură formă de pedeapsă și anume sub formă

de închisoare de la 10 la 20 de ani sau cu detențiune pe viață, fiind numită pedeapsa

sub formă de închisoare.

10

În ceea ce ține de stabilirea pedepsei pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de

alin. (1), art. 2641 Cod penal, Colegiul judiciar a statuat că, inculpatul Barladean Oleg

urmează să fie liberat de pedeapsa penală pentru această infracțiune, pe motiv că e

expirat termenul de tragere la răspundere penală pentru săvârșirea infracțiunii

nominalizate care este de doi ani or, infracțiunea a fost săvârșită la data de 06 octombrie

2017, iar termenul de prescripție de tragere la răspundere penală a expirat la data de 06

octombrie 2019.

Ce ține de încasarea cheltuielilor de judecată, instanța de apel a considerat că

prima instanță neîntemeiat a încasat din contul inculpatului Barladean Oleg,

cheltuielile de judecată în sumă de 2157 lei, suportate de către organul de urmărire

penală pentru efectuarea expertizei psihiatrico-psihologice și expertizei medico-legale

în privința părții vătămate minore și efectuarea expertizei psihiatrico-psihologice în

privința inculpatului Barladean Oleg. Or, la momentul săvârșirii infracțiunilor din

speță, legislația procesual penală prevedea clar că, cheltuielile de judecată pentru

efectuarea expertizelor dispuse în temeiul alin. (1), art. 143 Cod de procedură penală,

urmează să fie trecute în contul statului. Modificările introduse prin Legea nr. 316

privind modificarea și completarea unor acte legislative din 22 decembrie 2017, a intrat

în vigoare la data de 09 februarie 2018, adică după săvârșirea infracțiunilor de către

inculpat. Mai mult ca atât, modificările respective, prin natura lor agravează situația

inculpatului în raport cu situația, în care ultimul s-a aflat la momentul săvârșirii

infracțiunilor. Respectiv nu pot fi aplicate cu efect retroactiv.

ordinar de către acuzatorul de stat, procuror în Procuratura de Circumscripție Cahul –

Calendari Dumitru și la data de 14 ianuarie 2020 de către avocatul Porumbescu Ștefan

în numele inculpatului Barladean Oleg.

4.1 Procurorul indicând temeiul prevăzut la pct. 6) și 10) alin. 1) art. 427 Cod de

procedură penală, a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei cu menținerea

sentinței Judecătoriei Comrat, sediul Ceadîr-Lunga, din 12 iulie 2019, când apelul a

fost greșit admis.

În motivarea cerințelor sale procurorul a indicat că,

- cu referire la individualizarea pedepselor penale pentru infracțiunile săvârșite

prevăzute de art. 171 alin.(3) lit. b) și art. 172 alin.(3) lit. a) Cod penal instanța de apel

nu a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana

celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de

influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de

condițiile de viață ale familiei acestuia, și care unt acele circumstanțe care au servit ca

temei de a reduce pedeapsa stabilită de prima instanță, de la 15 ani închisoare pentru

fiecare infracțiune, până la 13 ani închisoare;

- instanța de apel prin dispozitivul deciziei s-a expus asupra sentinței instanței de

fond adoptate în privința lui Berladean O. pe capătul acuzării pe art.2641 alin.(1) Cod

penal fără a avea spre soluționare apelul depus de către apărare sau partea acuzării și

fără să expună argumentele asupra necesității aplicării efectului extensiv al apelurilor

declarate de către alte părți și fără aplicarea în drept a prevederilor art.411 Cod de

procedură penală în decizia;

11

- este neîntemeiată soluția instanței de fond și instanței de apel de a respinge

cerința privitor la încasarea cheltuielilor judiciare din contul inculpatului Tataru

Nicolai în beneficiul statului în sumă de 1760 lei;

4.2 Avocatul Porumbescu Ștefan în numele inculpatului Barladean Oleg indicând

temeiul prevăzut la pct. 5) și 6) alin. 1) art. 427 Cod procedură penală, a solicitat

admiterea recursului, casarea deciziei cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care

condamnatul Barladean Oleg să fie achitat pe art.171 alin.(3), lit. b), și 172 alin.(3),lit.

a), Cod penal din lipsa faptei de infracțiune.

În motivarea recursului avocatul a indicat că:

- potrivit procesului-verbal de audiere a părții vătămate(f.d.71-73.v.l.) în care a

declarat că, s-a jucat cu inculpatul în diferite jocuri, însă nu a comunicat că, ultimul a

întreținut cu ea raporturi sexuale în formă naturală sau formă perversă. Expertiza

medico-legală din 16.04.2016, (f.d. 50-53 Vol. I), nu demonstrează acest fapt prin

examinare minorei prin care e descris că, deflorarea himenului nu a avut loc și careva

semne de viol pe corpul pătimitei nu au fost descoperite;

- necătând că, acest proces-verbal de audiere a părții vătămate, are un caracter

informațional despre acele momente întâmplate, deoarece a fost întocmit cu încălcări

procesuale, nu este întocmit în conformitate cu normele procesuale penale, din care

considerente în temeiul art. 94 Cod de procedură penală, nu poate fi recunoscut drept

probă. Audierea părții vătămate minore a avut loc în lipsa pedagogului-psiholog, cea

ce este o încălcare esențială a Codului de procedură penală. Cu atât mai mult, audierea

părții vătămate minore, a fost efectuată contrar prevederilor art. 260 Cod de procedură

penală. În procesul-verbal de audiere părții vătămate minore lipsesc datele că

declarațiile acesteia se înregistrează video și sunt fixate în întregime în procesul-verbal

de audiere, care urmează să fie întocmit în conformitate cu prevederile art.art.260,261

Cod de procedură penală. Tot odată la procesul-verbal de audiere a părții vătămate

minore nu a fost atașat purtătorul de informații electronice pe care au fost fixate

declarațiile acesteia, care se sigilează de către instanța de judecată și se păstrează

împreună cu copia procesului-verbal de audiere, cea ce reprezintă o încălcare a

normelor procesuale.

- la fel, în procesul-verbal de audiere a părții vătămate minore, conform art.1101

Cod de procedură penală, nu au fost indicate datele referitor la persoana care a întocmit

prezentul proces-verbal, privind faptul utilizării mijloacelor de înregistrare video,

precum și datelor despre faptul că persoanele participante la acțiunea procesuală

respectivă au fost preîntâmpinate despre utilizarea mijloacelor de înregistrare video.

De rând cu aceasta, lipsesc datele precum că procesul-verbal de audiere a părții

vătămate minore, a fost dat citirii în prezența tuturor participanților la acțiunea

procesuală menționată.

- în cadrul judecării cauzei penale în instanța de fond, partea acuzării a prezentat

pentru examinare CD disc cu înregistrarea video a declarațiilor părții vătămate minore,

însă în cadrul examinării înregistrării video prezentate s-a constatat că în înregistrarea

video este înregistrată doar o parte a declarațiilor părții vătămate minore, în care ultima

nu a declarat nimic despre careva acțiuni sexuale din partea inculpatului Barladean

Oleg;

12

- în privința acestor încălcări, de către avocatul inculpatului, la 11 iulie 2016 a fost

depusă o plângere la Procuratura Generală, fiind totodată solicitată audierea

suplimentară a părții vătămate minore, în conformitate cu art.1101 Cod de procedură

penală. Plângerea a fost înregistrată la Procuratura municipiului Comrat însă a rămas

fără a fi remisa instanței superioare pentru soluționare, atât instanța de fond cât și a

doua instanță nu au dat nici o apreciere la acesta încălcare din partea persoanelor

abilitate. Prin respectiva plângere, inculpatul Barladean Oleg a dorit să-și realizeze

dreptul său de a solicita audierea suplimentară a părții vătămate minore, deoarece,

făcând cunoștință cu procesul-verbal de audiere a acestea, au apărut întrebări

suplimentare care nu au fost puse părții vătămate minore. Totodată, faptul că la

audierea părții vătămate minore a participat apărătorul inculpatului, nu exclude dreptul

inculpatului de a formula întrebări suplimentare, care nu au fost puse în fața părții

vătămate minore. Respectiv, proces-verbal, de audiere a părții vătămate minore, nu

poate fi nici pe departe pus la baza sentinței de condamnare, el poate doar servi ca o

lămurire, el nu are forma de proces -verbal conform Cod de procedură penală;

- la momentul adresării către organe de poliție a reprezentantului legal al părții

vătămate minore, xxxxx,(f.d.11,12,v.l.), s-a adresat pe faptul acțiunilor întreprinse de

către inculpatul Barladean Oleg în privința părții vătămate minore, însă nu a descris

concret care acțiuni de viol ori perverse au fost întreprinse de ultimul. Mai mult ca atât,

contrar art.263 Cod de procedură penală, reprezentantul legal al părții vătămate minore,

nu a fost preîntâmpinată de răspunderea penală pentru depunerea unui denunț

calomnios;

- ulterior, fiind audiată în calitate de martor și fiind preîntâmpinată pentru

depunerea declarațiilor, reprezentantul legal al părții vătămate minore, la fel nu indică

că, partea vătămată minoră i-ar fi comunicat precum că, inculpatul a săvârșit careva

acte cu caracter sexual asupra acesteia, dar a comunicat că, fiind cu partea vătămată

minoră la ginecologa Mavrodi S., ultima a examinat partea vătămată minoră și ia spus

că, la partea vătămată minoră este deflorat himenul, însă ginecologa Mavrodi S., n-a

afirmat cele spuse de reprezentantul legal și nici colegiul judiciar n-a dat nici o

apreciere la acest moment esențial (f.d.31-32, 36 v. 1);

- reprezentantul legal fiind audiată în instanța de judecată, și-a schimbat

declarațiile menționând că, partea vătămată minoră fiind la psiholog a povestit despre

acțiunile cu caracter sexual ale inculpatului Barladean Oleg, însă în cadrul audierii in

calitate de martor, psihologul Gorceag Lidia nu a confirmat declarațiile

reprezentantului legal al părții vătămate minore. Analizînd declarațiile depuse de către

reprezentantul părții vătămate minore la faza de urmărire penală în care a relatat că,

pătimită minoră nu ia spus nimic de careva relații sexuale cu inculpatul Barladean Oleg,

și cele depuse în instanța de judecată că, pătimită minoră ia spus că, inculpatul

Barladean Oleg, a avut relații sexuale în formă naturală și perversă/în cazul dat în

declarațiile reprezentantului legal sânt divergențe esențiale, prin care colegiul judiciar

le-a apreciat ca consecutive. Declarațiile depuse de către reprezentantul legal al părții

vătămate minore in ședința de judecată, nu pot fi verificate și în temeiul art. 94 Cod de

procedură penală nu pot fi recunoscute drept probe. Respectiv colegiul judiciar nu a

apreciat faptul că, pe tot parcursul procesului penal reprezentantul legal al părții

13

vătămate minore a depus declarații contradictorii, concluzionând eronat asupra

veridicității acestora și greșit a pus aceste declarații la baza sentinței de condamnare a

inculpatului Barladean Oleg.

- în cadrul rejudecării cauzei colegiul judiciar a pus ca probă declarațiile

expertului Topal Carolina, date în instanța de fond, fără citarea expertului și verificarea

declarațiilor depuse, deoarece din partea apărării în prima instanță a fost înaintat un

demers privind efectuarea unei expertize medico-legale suplimentare în privința părții

vătămate minore, la proveniența cicatricei în jurul oficiului anal, deoarece conform

cartelei ambulatorie ea permanent trecea cursuri de lecuire a diferitor boli, însă

demersul apărării a fost respins, pe de altă parte fiind admis demersul procurorului

privind audierea în ședința de judecată a expertului Topal Caroline, care a fost audiată

pe marginea raportului de expertiză medico-legală efectuată în privința părții vătămate

minore însă, declarațiile expertului Topal Carolina, nu sunt confirmate prin careva alte

probe examinate în cadrul judecării cauzei, respectiv, prin prisma art.94 Cod de

procedură penală, nu pot fi puse la baza sentinței de condamnare.

Peoglo Maria, vecinii, rudele și prietenii acestuia au depus referințe, pledând pentru

achitarea inculpatului, considerând că acesta nu este vinovat, fiind calomniat.

materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestora din

următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot

fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de

apel doar în cazurile stipulate în textul normei vizate.

În conformitate cu art.422 Cod de procedură penală, recursul împotriva deciziei

pronunțate de instanța de apel se declară în termen de 30 de zile de la data pronunțării

deciziei.

În speță se constată, că recurenții s-au conformat prevederilor legale și au declarat

recursuri ordinare în termen.

În conformitate cu art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii

instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra inadmisibilității

acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

6.1. Cu referire la recursul avocatului Porumbescu Ștefan în numele

inculpatului Barladean Oleg.

Potrivit recursului declarat de avocatul Porumbescu Ștefan în numele

inculpatului, Colegiul penal atestă, că autorul critică decizia, prin prisma pct.6) și pct.

5) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, care stabilește, că hotărârile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de

fond și de apel, în cazul când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apel, sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, sau acesta este expus

neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; cauza

a fost judecată în primă instanță sau în apel fără citarea legală a unei părți sau care,

14

legal citată, a fost în imposibilitate de a se prezenta și de a înștiința instanța despre

această imposibilitate.

Cu referire la temeiul de casare a deciziei instanței de apel, prevăzut art.427

alin.(1) pct.5) Cod de procedură penală, Colegiul penal ține să menționeze că, recursul

nu a fost motivat sub acest aspect, iar cauza a fost examinată cu prezența tuturor

participanților la proces nefiind stabilită presupusa eroare de drept invocată de recurent.

Cu referire la argumentul recurentului, privind citarea și audierea părții vătămate

minore în ședința de judecată, Colegiul constată că, asupra acestui argument s-a expus

detaliat instanța de apel în decizia contestată (f.d.161 vol.V) și anume a fost respinsă

solicitarea apărării privind audierea părții vătămate minore în scopul evitării

victimizării acesteia, fiind la o vârstă fragedă, iar audierea părții vătămate minore în

prezența inculpatului conform legislației în vigoare este inadmisibilă. Or, partea

vătămată minoră a fost audiată conform art.1101 Cod de procedură penală cu

participarea psihopedagogului, apărătorului inculpatului și tuturor persoanelor care

conform legislației procesual-penale urmau să fie prezente la efectuarea acestei măsurii

procesuale în temeiul legii. Careva temei legal de a declara nulitatea acestuia la caz

lipsește.

Colegiul penal respinge ca unul nefondat și declarativ argumentul apărării

precum, că organul de urmărire penală și instanțele de fond neîntemeiat au refuzat

audierea suplimentară a părții vătămate minore, asupra întrebărilor care au apărut la

apărare. Or, la caz se constată, că partea vătămată fiind de o vârstă fragedă 6 ani, a fost

audiată în strictă conformitate cu prevederile art.1101 Cod procedură penală, iar

apărătorul inculpatului, participând la audiere, a avut posibilitate să înainteze întrebări

acesteia, însă nu s-a folosit de acest drept al său.

Unul din scopurile principale ale audierii copilului victimă/martor al infracțiunii

în condiții speciale este reducerea numărului de audieri a copilului, până la una, pentru

ca să nu fie nevoit copilul să relateze de mai multe ori experiența sa traumatică.

Standardele universale și europene în vederea adaptării sistemelor judiciare la

necesitățile specifice ale copiilor, cuprinse într-un șir de documente internaționale,

inclusiv: Convenția ONU cu privire la drepturile copilului din 20 noiembrie 1989;

Directiva Parlamentului European și a Consiliului Uniunii Europene de stabilire a unor

norme minime privind drepturile, sprijinirea și protecția victimelor criminalității din

25 octombrie 2012, etc. indică, că pentru a asigura condițiile unei justiții prietenoase

copiilor victime/martori ai infracțiunilor, profesioniștii și alți participanții implicați în

procesul audierii se vor conduce de următoarele principii interdependente: interesul

superior al copilului în procesul de luare a deciziei, cât și ca impact al acesteia care

garantează copilului aflat în contact cu justiția că orice decizie care îl privește va urmări

cu prioritate asigurarea drepturilor, neadmiterea revictimizării, ect.

Se reține, că potrivit prevederilor art.1101 alin.(8),9), art.371 alin.(11) Cod

procedură penală, audierea suplimentară a minorului, poate fi efectuată doar în temeiul

unei cereri motivate și doar pentru elucidarea unor circumstanțe concrete,

menționate în cererea de solicitare a audierii. Caracterul excepțional al procedurii de

audiere repetată a copilului victimă/martor al infracțiunii, specificat în normele

invocate stabilește că, audierea repetată a minorului trebuie evitată în măsura în care

15

acest lucru este posibil. Din materialele cauzei rezultă, că apărarea a solicitat audierea

suplimentară a părții vătămate minore, atât la urmărirea penală (f.d.74 v.1), cît și în

instanțele de fond, însă fără a-și motiva corespunzător solicitarea n-a specificat care

sunt contradicțiile și circumstanțele pe care dorește să le clarifice, la fel cum nu și-a

motivat nici poziția ce la împiedicat să pună aceste întrebări la momentul audierii

acesteia, obligațiune ce-i revine conform prevederilor normelor de procedură penală

cât și celor internaționale. Astfel, atât procurorul în cadrul urmăririi penale (f.d.75 v.1),

cît și instanța de fond (f. 194 verso Vol. I) și apel, (f. 116 verso Vol. V) argumentat au

respins cererile apărării privind audierea suplimentară a părții vătămate minore.

Totodată, din textul recursului Colegiul penal atestă, că autorul critică decizia

prin prisma pct.6) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală.

La acest capitol, făcând o analiză a criticilor expuse în recursul declarat de către

avocat în numele inculpatului în raport cu apelul declarat și textul deciziei, Colegiul

penal constată că recursul repetă textul apelului, argumentele expuse de recurent fiind

anterior invocate în apel, iar instanța de apel examinându-le în ansamblu și dându-le o

apreciere corespunzătoare, conform art. 414, 417 Cod de procedură penală, s-a

pronunțat argumentat și motivat asupra lor, a indicat temeiurile de fapt și de drept care

au dus la respingerea acestuia, precum și motivele adoptării respectivei soluții,

concluzionând asupra vinovăției inculpatului în săvârșirea faptelor imputate, concluzii

descrise detaliat în decizia instanței de apel, inclusiv și în pct. 3.1 al prezentei decizii.

Colegiul penal reține că instanța de apel, în baza probelor cercetate în cadrul

ședinței de judecată a primei instanțe și verificate în apel, cu respectarea prevederilor

art.100 alin.(4) Cod de procedură penală, le-a dat o apreciere justă potrivit art.101 Cod

de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității,

veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și

de drept, corect ajungând la concluzia privind vinovăția lui Barladean Oleg privind

săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. art.171 alin.(3) lit. b), 172 alin.(3) lit. a) și

art. 2641 Cod penal să fie întemeiată și legală.

Nu poate fi reținut argumentul apărării privind lipsa probelor privind vinovăția

inculpatului, apreciind, că potrivit procesului-verbal de audiere a părții vătămate

(f.d.71-73.v.l.), nu se constată, că ultimul a întreținut cu victima raporturi sexuale în

formă naturală sau formă perversă, partea vătămată a declarat doar că, s-a jucat cu

inculpatul în diferite jocuri. Or, instanța de apel în decizia contestată (f.d.160 vol.V) s-

a expus motivat asupra argumentului dat, concluzie pe care instanța de recurs o acceptă

și o însușește. Or, faptul că, în cele povestite de către partea vătămată minoră, nu au

fost folosite sintagmele enunțate mai sus, nu denotă în mod automat că, astfel de acțiuni

ale inculpatului nu au avut loc. În acest sens, sunt reținute declarațiile părții vătămate

minore în cadrul audierii în condiții speciale, unde a declarat în mod expres despre

cele săvârșite asupra ei de către inculpat, folosind limbajul corespunzător vârstei și

dezvoltării sale, poziție confirmată pe deplin și prin rapoartele de expertiză medico-

legală și psihiatrico-legală, efectuată în privința părții vătămate minore.

Cu referire la argumentul recurentului precum că, procesul-verbal de audiere a

părții vătămate minore, are un caracter informațional deoarece a fost întocmit cu

încălcări procesuale, instanța de recurs ține să menționeze că, acest argument la fel a

16

fost întemeiat respins de către instanța de apel (f.d.161 vol. V) și anume că, la caz nu a

fost stabilit că, proba respectivă a fost administrată cu încălcarea normelor procesual-

penale privind administrarea probelor, nefiind constatată nici una din situațiile

prevăzute de art. 94 Cod de procedură penală, care reglementează inadmisibilitatea

probelor.

La fel, nu poate fi reținut argumentele avocatului referitor la legalitatea întocmirii

actelor procedurale și anume procesul verbal de audiere a părții vătămate minore,

plângerea și cererea reprezentantului părții vătămate minore (f.d.11-12 Vol. I). Or, atât

inculpatul cât și apărătorul acestuia, considerându-se afectați într-un drept prevăzut de

lege, nu au contestat legalitatea actelor procedural îndeplinite de organul de urmărire

penală în modul și termenul stabilit de lege, precum și, la finisarea urmăririi penale și

luarea de cunoștință cu materialele cauzei, nu au avut nici o obiecție asupra actelor

menționate, prezumându-se că au acceptat situația dată.

La fel, conform alin.(4) al art.251 Cod de procedură penală, încălcarea oricărei

altei prevederi legale decât cele prevăzute în alin.(2) atrage nulitatea actului dacă a fost

invocată în cursul efectuării acțiunii - când partea este prezentă, sau la terminarea

urmăririi penale - când partea ia cunoștință de materialele dosarului, sau în instanța de

judecată când partea a fost absentă la efectuarea acțiunii procesuale, precum și în cazul

în care proba este prezentată nemijlocit în instanță.

Din actele cauzei rezultă că, la terminarea urmăririi penale, când inculpatul a luat

cunoștință de materialele dosarului împreună cu avocatul, n-a invocat despre nulitatea

actelor procedurale efectuate pe parcursul urmăririi penale, ceea ce prezumă că au fost

de acord cu legalitatea acestor acte procedurale.

Astfel, în scopul evitării repetării inutile a alegațiilor instanțelor ierarhic

inferioare, Colegiul penal își însușește argumentele enumerate în hotărârile contestate,

fapt ce este în deplină concordanță cu jurisprudența și practica Curții Europene pentru

Drepturile Omului, care în cauza Albert vs România din 16.02.2010, a statuat în pct.

37 că art. 6§1 CtEDO, deși obligă instanțele să-și motiveze deciziile, acest fapt nu poate

fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument, și extinderea la

care se aplică această obligație de a prezenta motive poate să varieze în dependență de

caracterul deciziei.

6.2 Cu referire la recursul declarat de către acuzatorul de stat, procuror în

Procuratura de Circumscripție Cahul – Calendari Dumitru.

Lecturând textul recursului Colegiul constată că acuzarea invocă drept temei

pentru recurs prevederile art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, potrivit

căruia hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului dacă s-au aplicat pedepse

individualizate contrar prevederilor legale.

Cu referire la temeiul dat, Colegiul penal menționează că, pedeapsa este echitabilă

când impune infractorului lipsuri și restricții ale drepturilor lui proporționale cu

gravitatea infracțiunii săvârșite și este suficientă pentru restabilirea echității sociale,

adică a drepturilor și intereselor victimei, statului și întregii societăți, perturbate prin

infracțiune.

Totodată, Colegiul penal constată că instanța de apel și-a motivat întemeiat

soluția adoptată, acordând deplină eficientă prevederilor art. 61, 75, Cod penal, la

17

soluționarea chestiunii cu privire la individualizarea pedepsei inculpatului și nu au

admis careva erori, stabilind justificat, în privința acestuia pedeapsa, totodată, în lipsa

restricțiilor atât legale cît și faptice, ținând cont de circumstanțele cauzei, personalitatea

inculpatului, atitudinea acestuia după comiterea infracțiunii și pe parcursul procesului

penal, instanțele și-au motivat eficient soluția de stabilire a pedepsei în privința lui

Barladean Oleg.

Astfel, analizând decizia atacată, instanța de recurs conchide, că instanța de apel

legal și întemeiat ținând cont de prevederile al. 1) art. 84 Cod penal a stabilit

inculpatului pedeapsa sub formă de închisoare, pentru săvârșirea infracțiunilor

prevăzute de alin. (3), lit. b), art. 171 și alin. (3), lit. a), art. 172 Cod penal.

În ce privește temeinicia concluziei instanței de apel cu privire la liberarea de

pedeapsa penală a inculpatului, pentru infracțiunea prevăzută de art. 2641 al. 1) Cod

penal, în legătură cu expirarea termenului de prescripție tragerii la răspundere penală,

instanța de recurs ține să menționeze că, instanța de apel în decizia contestată (f.d. 170,

Vol.V) s-a expus în mod argumentat asupra acestui motiv invocat de acuzare,

argumente pe care instanța de recurs le acceptă și le însușește. Or, infracțiunea a fost

săvârșită la data de 06 octombrie 2017, iar termenul de prescripție de tragere la

răspundere penală a expirat la data de 06 octombrie 2019.

Cu referire la solicitarea acuzării, privind încasarea de la Tataru Nicolai în

beneficiul statului în sumă de 1760 lei, instanța de recurs ține să menționeze că,

procurorul solicită încasarea cheltuielilor din contul altui inculpat decât cel vizat în

cauza penală dată. Or, în conformitate cu alin. (1) art. 424 Cod de procedură penală,

instanța de recurs judecă recursul numai cu privire la persoana la care se referă

declarația de recurs și numai în raport cu calitatea pe care aceasta o are în proces.

În ce privește soluția instanței de apel privind respingerea cerinței procurorului

privind încasarea cheltuielilor de judecată din contul inculpatului, instanța de recurs

reține că instanța de apel întemeiat și argumentat s-a expus cu referire la cheltuielile de

judecată în sumă de 2157 lei, suportate de către organul de urmărire penală pentru

efectuarea expertizei psihiatrico-psihologice și expertizei medico-legale în privința

părții vătămate minore și efectuarea expertizei psihiatrico-psihologice în privința

inculpatului Barladean Oleg (f.d. 170-171 Vol. V). Or, la momentul săvârșirii

infracțiunilor din speță, legislația procesual penală prevedea clar că, cheltuielile de

judecată pentru efectuarea expertizelor dispuse în temeiul alin. (1), art. 143 Cod de

procedură penală, urmează să fie trecute în contul statului. Modificările introduse prin

Legea nr. 316 privind modificarea și completarea unor acte legislative din 22

decembrie 2017, a intrat în vigoare la data de 09 februarie 2018, adică după săvârșirea

infracțiunilor de către inculpat.

Cu referire la argumentul procurorului, prin care menționează exemple de practică

judiciară a Curții de Apel Cahul, Curții de Apel Chișinău și Curții Supreme de Justiție

de recuperare de către inculpați a cheltuielilor judiciare, Colegiul penal reține că,

aceasta nu poate constitui temei de recurs, or circumstanțele fiecărui caz sunt diferite,

pe care instanța analizându-le își întemeiază soluția, astfel instanța de judecată nu poate

obliga condamnatul să le recupereze, în conformitate cu prevederile art. 229 alin. (2)

Cod de procedură penală.

18

Colegiul penal în raport cu motivele invocate în recursul în cauză, care sunt

declarative, constată că o astfel de eroare nu și-a găsit confirmarea la examinarea cererii

de recurs declarat în acest sens, lipsind temeiuri de implicare a instanței de recurs în

sensul casării hotărârii contestate întrucât soluția instanței de apel corespunde tuturor

prevederilor legii de procedură penală, fiind legală și întemeiată.

Mai mult, motivele invocate în cererea de recurs, au constituit obiect de examinare

în instanța de apel, fiind oferite răspunsuri argumentate în acest sens, iar o altă opinie

asupra circumstanțelor pricinii care au fost puse la baza sentinței de condamnare,

conform jurisprudenței CtEDO, nu poate servi temei pentru reexaminarea cauzei.

Astfel, Colegiul penal consideră că, luând în considerație cele sus-expuse, nu se

constată în speță prezența erorilor de drept prevăzute la art. 427 alin.(1) pct. 5), 6) și

10) Cod de procedură penală, invocate în recursurile depuse.

Generalizând cele expuse mai sus și constatând, că în cauză există o concordanță

deplină între probele administrate și situația de fapt stabilită de instanța de apel în

privința inculpatului, de către instanța de recurs nu este identificată vreo eroare gravă

de drept, care ar putea servi drept temei de casare a hotărârii judecătorești atacate prin

prisma temeiurilor de casare invocate de recurenți și prin urmare, se impune

inadmisibilitatea recursurilor declarate, ca fiind vădit neîntemeiate.

Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare, declarate de către acuzatorul de stat,

procuror în Procuratura de Circumscripție Cahul – Calendari Dumitru și de către

avocatul Porumbescu Ștefan în numele inculpatului Barladean Oleg împotriva deciziei

Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 13 noiembrie 2019, în cauza penală

privindu-l pe Barladean Oleg xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată integral la 30 iulie 2020.

Președinte Timofti Vladimir

Judecătorii Cobzac Elena

Boico Victor

19