1ra-880/2020 — art. 201-1 alin. 2 lit. c CP

1ra-880/2020 — art. 201-1 alin. 2 lit. c CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-880/2020

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

30 iunie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte - Timofti Vladimir

Judecători – Cobzac Elena, Catan Liliana, Guzun Ion și Boico Victor

judecând fără citarea părților, recursurile ordinare, declarate de către inculpatul

Stamatin Viorel și avocatul acestuia Ciuru Igor, de către partea vătămată Stamatin

Maria și recursul suplimentar declarat de către inculpat la data de 10 martie 2020, prin

care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 30

octombrie 2019, în cauza penală privindu-l pe

Stamatin Viorel Xxxxx, născut la xxxxx,

originar și domiciliat orașul Xxxxx, str. Xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

A C O N S T A T A T :

Viorel Xxxxx a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.2011 alin. (2) lit. c)

Cod penal, la 3 ani închisoare.

În temeiul art. 85 alin. (1-3) Cod penal, s-a adăugat parțial la pedeapsa numită,

partea pedepsei neexecutate aplicate prin sentința Judecătoriei Bălți, sediul Sîngerei

din 23.06.2017, cu stabilirea pedepsei definitive prin cumul parțial al pedepselor

aplicate sub formă de închisoare pe termen de 4 ani, cu executare în penitenciar de tip

semiînchis.

Cheltuielile judiciare suportate pe prezenta cauză penală în sumă de 1252, 60 lei

s-au trecut în contul statului.

mama sa Stamatin Maria, în mod sistematic, din diferite motive a maltratat-o pe

aceasta de mai multe ori, iar la 14.12.2017, aproximativ la ora 01.00, în domiciliul lor

comun, situat în orașul Xxxxx, strada Xxxxx, acționând intenționat, înțelegînd

caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, fiind în stare de ebrietate, a intrat în camera

unde aceasta dormea și zicându-i că vrea să o omoare, i-a aplicat mai multe lovituri cu

pumnii și picioarele peste față și corp, provocându-i conform raportului de expertiză

nr.2018 28D 0044 din 19.02.2018 o dereglare a sănătății de lungă durată și după

caracterul său se califică ca vătămări corporale medii.

1

3.1 Procuror, care a solicitat casarea parțială a acesteia în partea referitoare la

pedeapsa stabilită inculpatului și în partea referitoare la încasarea cheltuielilor

judiciare, cu pronunțarea unei noi hotărâri, recunoscându-l vinovat pe Stamatin

Viorel în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2011 alin. (2) lit. c) Cod penal, cu

stabilirea pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 6 ani, în penitenciar de

tip semiînchis. Luând în calcul faptul că, infracțiunea respectivă a fost comisă de

inculpat în termenul de probă, în această perioadă fiind supus și răspunderii

contravenționale, conducându-se de prevederile art. 85 Cod penal, solicită cumularea

pedepselor și la pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 6 ani pentru

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2011 alin. (2) lit. c) Cod penal, a cumula total și

pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani, stabilită prin sentința

Judecătoriei Sîngerei din 23.06.2017, pentru comiterea de către Stamatin Viorel a

infracțiunii prevăzute de art. 3201 Cod penal, stabilindu-i inculpatului o pedeapsa

definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 8 ani, cu ispășirea pedepsei în

penitenciar de tip semiînchis și încasarea din contul inculpatului Stamatin V. a

cheltuielilor judiciare suportate în sumă de 640 lei, dintre care suma de 320 lei pentru

efectuarea raportului de constatare nr.2018 28D 0011 din 12.01.2018 și suma de 320 lei

pentru efectuarea raportului de expertiză judiciară nr.2018 28D 0044 din 19.02.2018.

În motivarea apelului a indicat:

- pedeapsa aplicată este prea blândă și neadecvată celor săvârșite de inculpat;

- prin sentința emisă, instanța de judecată a constatat prezența în acțiunile lui

Stamatin V. a existenței circumstanței agravante, săvârșirea infracțiunii de către o

persoană care anterior a fost condamnată pentru infracțiune similară, s-a referit la

personalitatea negativă și la datele caracterizante ale acestuia, dar necătând la acest

fapt, nu i-a stabilit acestuia pedeapsa maximă prevăzută la art. 2011 alin.(2) lit.c) Cod

penal;

- din materialele cauzei penale rezultă cert, că Stamatin V., locuind împreună cu

mama sa Stamatin Maria, în mod sistematic, din diferite motive a maltratat-o pe

aceasta de mai multe ori, insuflându-i un sentiment de teamă și nesiguranță, dar

instanța de judecată i-a aplicat lui Stamatin Viorel o pedeapsă pe care o consideră

prea blândă pentru fapta comisă;

- anterior Stamatin V. a fost condamnat: prin sentința Judecătoriei Drochia din

27.04.1999 în temeiul art. 119 alin.(2) Cod penal (Sustragerea de bunuri din avutul

proprietarului, săvârșită prin furt) la o pedeapsă sub formă de închisoare pe un

termen de 4 ani; prin sentința Judecătoriei Sîngerei din 17.12.2015 în temeiul art. 2011

alin.(1) Cod penal, la pedeapsă sub formă de muncă neremunerată în folosul

comunității în mărime de 150 ore, pentru violența comisă față de mama sa Stamatin

Maria; în temeiul art.2011 alin.(1) Cod penal, la pedeapsă sub formă de muncă

neremunerată în folosul comunității în mărime de 150 ore pentru violența comisă față

de mama sa, Stamatin Maria, în baza art. 84 alin. (1) Cod penal, fiindu-i stabilită o

pedeapsă definitivă pentru concurs de infracțiuni sub formă de muncă neremunerată

în folosul comunității în mărime de 160 ore; prin sentința Judecătoriei Bălți, sediul

Sîngerei din 23.06.2017 în temeiul art. 3201 Cod penal, pentru neexecutarca

2

intenționată a măsurilor stabilite de instanța de judecată în ordonanța de protecție a

victimei violenței în familie, Stamatin Maria la o pedeapsă sub formă de închisoare pe

un termen de 2 ani, executarea pedepsei fiind suspendată în temeiul art. 90 Cod penal,

pe termen de probă de 2 ani, sentință care a fost menținută prin decizia Colegiului

penal al Curții de Apel Bălți din 20.02.2017, astfel, se constată că Stamatin V. a săvîrșit

infracțiunea în stare de recidivă;

- la 27.02.2017, în privința lui Stamatin V. a fost încetată urmărirea penală pe

cauza penală nr.2017220050 pornită la 01.02.2017, în temeiul art.179 alin.(2) Cod penal

din motivul că, plângerea prealabilă a fost retrasă de partea vătămată; deasemenea, la

18.12.2016 în privința lui Stamatin V. a fost pornit un proces contravențional în

temeiul art. 69 alin.(1), 781 și 357 Cod Contravențional, temei servind plângerea lui

Bila Diana și plângerea lui Stamatin Maria care au solicitat ca Stamatin Viorel să fie

tras la răspundere pentru faptul că, la 18.12.2016, fiind în stare de ebrietate a înjurat-o

pe Stamatin M. amenințind-o, iar în privința lui Bila Diana a aplicat forța fizică;

- consideră pedeapsa aplicată de instanță inculpatului Stamatin Viorel una prea

blândă, întrucât ținând cont de condițiile de viață ale acestuia, de personalitatea sa,

precum și de influiența mărimii pedepsei aplicate lui, aceasta nu ar corecta

comportamentul, iar conform art. 61 alin.(2) Cod penal, pedeapsa penală are drept

scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului precum și prevenirea

săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnaților cât și a altor persoane;

- instanța de judecată a admis interpretarea eronată a dispozițiilor normei legale

în privința inculpatului Stamatin V. la încasarea din contul său a cheltuielilor judiciare

suportate pe cauza penală;

- în cadrul urmăririi penale au fost suportate cheltuieli judiciare în sumă de

totală de 640 lei. Instanța în motivarea sentinței nu a ținut cont de prevederile art.385

alin.(1) pct.14) Cod de procedură penală, care prevede că la adoptarea sentinței,

instanța de judecată soluționează și chestiunea cine și în ce proporție trebuie obligat

să plătească cheltuielile judiciare;

- instanța nu a încasat din contul inculpatului Stamatin Viorel cheltuielile

judiciare, admițând interpretarea eronată a dispozițiilor normei legale, privind

achitarea cheltuielilor judiciare;

- examinând circumstanțele invocate de către instanță în coraborare cu normele

juridice anterior nominalizate, constată că aplicarea pedepsei în privința inculpatului,

fără încasarea din contul lui a cheltuielilor judiciare ar atrage după sine neasigurarea

scopului pedepsei penale și anume reeducarea inculpatului, restabilirea ordinii de

drept și din contra, într-un mod tacit va favoriza condamnatul să comită fapte

analogice pe viitor, conștientizând că rezultat al comiterii lor, în limite legale, nu

survine o pedeapsă aspră care să-i limiteze în drepturi, sau să atragă după sine alte

consecințe grave;

- eliberarea inculpatului de plata cheltuielilor judiciare este contrară

principiului legalității, iar punerea acestor cheltuieli pe seama acestuia ar contribui la

responsabilitatea lui și în final la corectarea acestuia;

3.2 Avocatul Ciuru Igor în numele inculpatului, prin care a solicitat casarea

acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care Stamatin Viorel să fie achitat.

3

În motivarea apelului a indicat:

- instanța de fond la judecarea pricinii nu a elucidat pe deplin circumstanțele în

care s-a produs presupusa infracțiune și a bazat sentința de condamnare a lui

Stamatin V. pe declarațiile unor martori care despre presupusa infracțiune au aflat din

relatările victimei Stamatin Maria;

- la pronunțarea sentinței, instanța nu a analizat probele complet, sub toate

aspectele, cu o argumentare desfășurată a concluziilor sale, prin prisma coroborării

lor una cu alta, pentru a confirma sau infirma vinovăția inculpatului;

- instanța a pus la baza condamnării inculpatului Stamatin V. declarațiile

martorilor Topală Vadim, Bajereanu Victor, Jenunchi Elena, Galus Ion, persoane care

nu au asistat la comiterea presupusei infracțiuni, însă ar fi aflat despre comiterea

infracțiunii din relatările victimei Stamatin Maria. Totodată, instanța a apreciat critic

și a respins declarațiile date de victima violenței domestice Stamatin Maria, care sub

jurământ, a declarat că, de fapt, ea a căzut de pe scări și nu a fost bătută de fiul ei, -

astfel, instanța în mod arbitrar a admis drept probe declarațiile unor martori care nu

au văzut faptele care-i sunt incriminate lui Stamatin Viorel și a respins declarația dată

de victima Stamatin Maria, care cunoaște cel mai bine ce s-a întâmplat cu ea în ziua de

14.12.2017;

- instanța de judecată a constatat în mod eronat că, presupusa infracțiune de

care este învinuit Stamatin Viorel a fost comisă în stare de recidivă;

- instanța de judecată a reținut că, inculpatul a comis infracțiunea în stare de

recidivă, având în vedere faptul că, prin sentința Judecătoriei Bălți sediul Sîngerei,

Stamatin Viorel a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art.

3201 Cod penal și condamnat la pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 2

ani, executarea pedepsei fiind suspendată în temeiul art.90 Cod penal, pe un termen

de probă de 2 ani;

- în conformitate cu art. 111 alin. (1) lit. d) Cod penal, se consideră ca neavând

antecedente penale, persoanele condamnate cu suspendarea condiționată a executării

pedepsei dacă, în termenul de probă, condamnarea cu suspendarea condiționată a

executării pedepsei nu a fost anulată;

- potrivit prevederilor alin. (1) art. 34 Cod penal, se consideră recidivă

comiterea cu intenție a uneia sau mai multor infracțiuni de o persoană cu antecedente

penale pentru o infracțiune săvârșită cu intenție. Raportând respectiva normă la

împrejurarea menționată se constată, că în cazul lui Stamatin V. este prezentă starea

de recidivă, or acesta neexecutând integral pedeapsa aplicată prin sentința

Judecătoriei Bălți, sediul Sîngerei a comis o nouă infracțiune, din care motiv instanța

de judecată a considerat necesar de aplicat în speța de față prevederile art. 85 alin. (1-

3) Cod penal, urmând a fi cumulată la pedepsa stabilită prin sentința în cauză pentru

comiterea de către Stamatin Viorel a infracțiunii prevăzute de art. 2011 alin. (2) lit.c)

Cod penal, pedeapsa neexecutată numită prin sentința Judecătoriei Bălți, sediul

Sîngerei din 23.06.2017;

- aceste constatări sunt eronate, deoarece potrivit art. 34 alin.(5) lit. e) Cod penal,

la stabilirea stării de recidivă nu se ține cont de antecedentele penale, dacă persoana a

fost condamnată cu suspendarea condiționată a executării pedepsei;

4

- instanța de judecată contrar prevederilor legale a reținut că, inculpatul

Stamatin Viorel a comis infracțiunea în stare de recidivă.

3.3 Inculpat, care consideră sentința ilegală, a fost condamnat pentru fapte care

nu le-a comis, pe care intenționează să le dovedească, solicitând accelerarea

examinării cauzei din motiv că, nu se consideră vinovat, starea de sănătate este rea și

se află sub strajă.

fost respinse ca nefondate apelurile declarate și menținută sentința.

respectat normele procesuale, a verificat complet, sub toate aspectele și în mod

obiectiv circumstanțele cauzei și a dat probelor administrate o apreciere legală din

punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, iar toate în

ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, corect ajungând la concluzia privind

vinovăția inculpatului Stamatin V. în baza art. 2011 alin.(2) lit.c) Cod penal, totodată

instanța de fond corect a stabilit măsura de pedeapsă inculpatului, ținând cont de

circumstanțele cauzei și persoana vinovată.

Soluția instanței de fond se bazează pe elementele de fapt dobândite din

declarațiile părții vătămate Stamatin Maria, a martorilor Topală Vadim, Bajereanu

Victor, Jenunchi Elena, Galus Ion, precum și din probele scrise ale cauzei penale,

verificate și în ședința instanței de apel suplimentar, printre care: v. I: procesul-verbal

de constatare privind săvârșirea infracțiunii din 07.02.2018 /f.d.15/; procesul-verbal

privind autosesizarea în privința începerii urmăririi penale din 09.02.2018 /f.d.16/;

raportul despre primirea informației referitoare la infracțiuni și incidente din

14.12.2017 /f.d.17/; procesul-verbal de cercetare la fața locului din 16.12.2017, cu

planșa fotografică /f.d.18-20/; cererea depusă de Stamatin Maria din 14.12.2017 /f.d.30-

31, 39, 40-41/; ordinul de restricție de urgență nr.2017022063 din 14.12.2017 /f.d.33-34/;

încheierea Judecătoriei Bălți, sediul Sîngerei din 28.12.2017 privind aplicarea

măsurilor de protecție victimei violenței in familie /f.d.42/; ordonanță de protecție din

28.12.2017 /f.d.43/; raportul de constatare nr.201828D0011 din 12.01.2018 /f.d.54/;

raportul de expertiză judiciară nr.201828D0044 din 19.02.2018 /f.d.56-57/; ancheta

sociala evaluare inițială din 21.12.2017 /f.d.66-67/; cererea părții vătămate Stamatin

Maria din 20.03.2018 /f.d.68/; copia fișei medicale a bolnavului de staționar nr.6944

Stamatin M. /f.d.95-96, 97-111/; procesul-verbal de examinare a fișei medicale din

15.06.2018 /f.d.114/; caracteristica eliberată de Primăria or.Sîngerei nr.5709 din

27.12.2017 în privința lui Stamatin Viorel /f.d.115/; revindicare SS a IP Sîngerei în

privința lui Stamatin Viorel /f.d.116-117/; v. 2: declarațiile martorului Galus Ion

depuse în instanța de fond /f.d.45/; declarațiile matorului Topală Vadim depuse în

instanța de fond /f.d.46/; declarațiile matorului Bajeranu Victor depuse în instanța de

fond /f.d.47-48/ declarațiile inculpatului Stamatin Viorel depuse în instanța de fond

/f.d.49-50/; declarațiile părții vătămate Stamatin Maria depuse în instanța de fond

/f.d.51-52/; declarațiile martorului Urecheanu Iurie /f.d.53-54/.

Instanța de apel a considerat că, probele respective administrate pe cauză,

cercetate în ședința instanței de fond, precum și verificate suplimentar în ședința

5

instanței de apel, corespund cerințelor stipulate de art.101 Cod de procedură penală,

adică sânt pertinente, concludente, utile pentru a putea fi puse la baza unei sentințe

de condamnare, fiind în coroborare între ele și demonstrând deplin vinovăția lui

Stamatin Viorel în baza art. 2011 alin.(2) lit. c) Cod penal, după cum a stabilit instanța

de fond, în deplină măsură.

Instanța de apel a considerat justă soluția instanței de fond de condamnare,

totodată instanța de fond a motivat că, vina inculpatului este dovedită prin probele

scrise prezentate de către procuror, care au fost studiate în cadrul ședinței de judecată,

și anume: prin procesul-verbal de constatare privind săvârșirea infracțiunii înregistrat

la data de 07.02.2018 în registrul de evidență a sesizărilor cu privire la infracțiuni a

Inspectoratului de Poliție Sîngerei /f.d.15/; procesul-verbal privind autosesizarea în

privința începerii urmăririi penale din 09.02.2018 /f.d.16/; raportul despre primirea

informației referitoare la infracțiuni și incidente din 14.12.2017 /f.d.18-20/; ordinul de

restricție de urgență nr.201722063 din 14.12.2017, ora 12.45 /f.d.42/; ordonanța de

protecție din 28.12.2018 emisă în privința agresorului Stamatin Viorel /f.d.43/;

declarația primară depusă de Stamatin Maria la 14.12.2017 /f.d.44/; raportul din

14.12.2017 subofițerului al serviciului de patrulare a Secției Securitate Publică a

Inspectoratului de Poliție Sîngerei, Topală V. /f.d.49/; raportul din 14.12.2017 a

ofițerului de sector a Inspectoratului de Poliție Sîngerei, Bajereanu V. /f.d.50/; raportul

de constatare nr.2018 28D 0011 din 12.01.2018 /f.d.54/; raportul de expertiză judiciară

nr.2018 28D 0044 din 19.02.2018 /f.d.56-57/; ancheta socială din 21.12.2017 /f.d.66-67/;

ordonanța și procesul-verbal de ridicare din 14.06.2018 /f.d.95-96/; fișa medicală a

bolnavului de staționar nr.6944 /f.d.97-111/; procesul-verbal de examinare din

15.06.2018, precum și alte documente ale cauzei, care coroborate cu declarațiile

inculpatului constituie probe utile, pertinente și concludente ale cauzei și formează un

ansamblu probator ce confirmă totalmente vinovăția inculpatului, fiind puse de

instanță la baza sentinței.

Instanța de apel a reținut că, instanța de fond a menționat, că în ședința de

judecată Stamatin Maria fiind audiată în calitate de parte vătămată a declarat că,

Stamatin Viorel nu ar fi aplicat niciodată violența asupra ei și că, nu ține minte ce s-a

întâmplat în noaptea dintre 13.12.2017-14.12.2017, susținând că a căzut jos de pe scări,

nefiind maltratată de către fiul său. Instanța de fond a dat o apreciere critică acestor

declarații fiind considerate ca fiind influențate de către inculpat și urmărind scopul de

a-l absolvi pe ultimul de răspundere, or ele sunt combătute prin probatoriu prezentat

de către acuzatorul de stat, cum ar fi: declarațiile martorilor Galus Ion, Jenunchi

Elena, Topală Vadim, Bajereanu Victor cât și de raportul despre primirea informației

referitoare la infracțiuni și incidente din 14.12.2017 înregistrat în registrul de evidență

a altor informații referitoare la infracțiuni al Inspectoratuhii de Poliție Sîngerei sub

nr.5963, de raportul din 14.12.2017 a subofițerului al serviciului de patrulare a Secției

Securitate Publică a Inspectoratului de Poliție Sîngerei, Topală V., de raportul din

14.12.2017 a ofițerului de sector a Inspectoratului de Poliție Sîngerei, Bajereanu V., de

raportul de constatare nr. 2018 28D 0011 din 12.01.2018 conform căruia la 14.12.2017,

de raportul de expertiză judiciară nr.2018 28D 0044 din 19.02.2018 și fișa medicală a

6

bolnavului de staționar nr.6944.

Totodată, la întrebările instanței de judecată „de ce dânsa le-a declarat colaboratorilor

de poliție, asistenței medicale și medicului-traumatolog că a fost maltratată de fiul său”, „de ce

dânsa mergea pe stradă în noaptea din data de 14.12.2017”, partea vătămată Stamatin

Maria a declarat că, nu ar ține minte, fapt ce trezește dubii în veridicitatea declarațiilor

sale, întrucât ea a susținut că, ține minte cum ar fi căzut, dar nu ține minte ce s-a

întâmplat după aceasta. De asemenea, partea vătămată a declarat că, fiul ei niciodată

nu a aplicat violența asupra sa, dar inculpatul Stamatin Viorel a fost condamnat prin

sentința din 17.12.2015 în temeiul art.2011 alin.(1) Cod penal, pentru două cazuri de

violență în familie comise asupra ei și totodată Stamatin Viorel a fost sancționat și

contravențional pentru violență în familie comisă față de mama sa.

De asemenea, instanța de fond a apreciat critic și declarațiile martorului

Urecheanu Iurie, audiat în ședința de judecată la solicitarea părții apărării, declarațiile

în cauză fiind nepertinente cauzei date, cu un conținut contradictoriu și lipsit de date

concrete privitor la circumstanțele cauzei.

Astfel, în urma cercetării instanța de fond a stabilit cu certitudine că, inculpatul

Stamatin Viorel, locuind împreună cu mama sa, Stamatin Maria, în mod sistematic,

din diferite motive a maltratat-o pe aceasta de mai multe ori, iar la 14.12.2017,

aproximativ la ora 01.00, în domiciliul lor comun situat în or. Xxxxx str. Xxxxx,

acționând intenționat, înțelegând caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, fiind în

stare de ebrietate, a intrat în camera unde aceasta dormea și zicându-i că vrea să o

omoare i-a aplicat mai multe lovituri cu pumnii și picioarele peste față și corp,

provocându-i contuzia țesuturilor moi ale feței precum și edem a țesuturilor moi

antebrațul stâng, fractură închisă distală osul ulnar stânga, leziuni care conform

raportului de expertiză judiciară nr.2018 28D 0044 din 19.02.2018 au provocat o

dereglare a sănătății de lungă durată și după caracterul său se califică ca vătămări

corporale medii.

Necătând la faptul că, inculpatul Stamatin Viorel n-a recunoscut vina, iar partea

vătămată Stamatin Maria prin declarațiile date în ședința de judecată, de asemenea a

susținut poziția de nevinovăție a inculpatului, negând că a fost maltratată de ultimul,

tactica acestora, instanța de fond a apreciat-o critic, considerând că ultimii urmăresc

scopul dea evita răspunderea penală pentru inculpat pentru acțiunile săvârșite, or

declarațiile lor sunt contradictorii celorlalte probe prezentate de către acuzare.

Luând în considerație probele cercetate în ansamblu și cele stabilite de instanța

de fond, instanța de apel a ajuns la concluzia că, vina lui Stamatin Viorel în comiterea

infracțiunii prevăzute de art.2011 alin.(2) lit.c) Cod penal, se dovedește prin ansamblul

de probe administrate în materialele cauzei penale, astfel că apelurile inculpatului și

avocatului au fost respinse ca nefondate, temei de achitare nefiind stabilit.

În cauza dată, instanța de fond a reținut, că inculpatul a comis infracțiunea în

stare de recidivă, având în vedere faptul că, prin sentința Judecătoriei Bălți sediul

Sîngerei din 23.06.2017, Stamatin Viorel a fost recunoscut vinovat în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 3201 Cod penal și condamnat la pedeapsă sub formă de

închisoare pe un termen de 2 ani, executarea pedepsei fiind suspendată în temeiul art.

7

90 Cod penal, pe un termen de probă de 2 ani.

În conformitate cu art.111 alin.(1) lit.d) Cod penal, se consideră ca neavând

antecedente penale persoanele condamnate cu suspendarea condiționată a executării

pedepsei dacă, în termenul de probă, condamnarea cu suspendarea condiționată a

executării pedepsei nu a fost anulată.

Raportând respectiva normă la împrejurarea menționată instanța de fond a

constatat, că în cazul lui Stamatin Viorel este prezentă starea de recidivă, or acesta

neexecutând integral pedeapsa aplicată prin sentința Judecătoriei Bălți sediul Sîngerei

din 23.06.2017, a comis o nouă infracțiune, din care motiv instanța de fond a

considerat necesar de aplicat în speța de față prevederile art. 85 alin.(1-3) Cod penal,

urmând a fi cumulată la pedepsa stabilită prin sentința în cauză pentru comiterea de

către Stamatin Viorel a infracțiunii prevăzute de art. 2011 alin.(2) lit.c) Cod penal

pedeapsa neexecutată numită prin sentința Judecătoriei Bălți sediul Sîngerei din

23.06.2017.

În acest context, instanța de apel a reținut că instanța de fond a luat în

considerație personalitatea inculpatului, faptul că Stamatin Viorel la evidență la

medicul narcolog și psihiatru nu se află, la locul de trai se caracterizează negativ, nu

este la prima abatere de la lege, anterior fiind de mai multe ori condamnat, inclusiv și

pe infracțiuni analogice și a comis o nouă infracțiune în termen de probă, drept

urmare considerând oportun aplicarea în privința inculpatului a unei pedepse sub

formă de închisoare cu executare, având în vedere că pedeapsa anterioară a fost

insuficientă pentru corectarea vinovatului, precum și de caracterul, gravitatea și

urmările infracțiunii noi.

La părerea instanței de apel, pedeapsa stabilită inculpatului de instanța de fond

este echitabilă faptelor infracționale săvârșite, pedeapsa fiind în corespundere cu

împrejurările cauzei, normele legale și instanța consideră că va atinge scopul de

corectare și reeducare a inculpatului, temei de intervenire a instanței de apel în

aspectul solicitat de acuzare în latura pedepsei, cât și de apărare, nefiind stabilit.

Reeșind din cele expuse, instanța de apel a conchis că, apelurile declarate pe caz

sunt nefondate, fără invocarea unor motive de drept, iar argumentele aduse nu

corespund cu împrejurările stabilite de instanța de fond, totodată argumentele

invocate de inculpat și avocat privind achitarea inculpatului nu pot fi reținute și se

resping în tot.

Instanța de apel a considerat că, probele cercetate în cumul confirmă deplin vina

inculpatului în faptele stabilite de instanța de fond și temeiuri de intervenire a

instanței de apel în aspectul propus nu sunt, în același timp, apelurile declarate sunt

contradictorii circumstanțelor stabilite pe cauză, de fapt fiind o relatare a celor

întâmplate în versiunea autorilor apelurilor, care se contrazic total cu probele

cercetate pe caz.

Referitor la apelul declarat de avocatul Ciuru Igor în interesele inculpatului

Stamatin Viorel, instanța de apel a respins ca declarative afirmațiile invocate, că

instanța de fond la judecarea pricinii nu a elucidat pe deplin circumstanțele în care s-a

produs presupusa infracțiune și a bazat sentința de condamnare a lui Stamatin Viorel

8

pe declarațiile unor martori care despre presupusa infracțiune au aflat din relatările

victimei Stamatin Maria, că la pronunțarea sentinței instanța nu a analizat probele

complet, sub toate aspectele, cu o argumentare desfășurată a concluziilor sale, prin

prisma coroborării lor una cu alta, pentru a confirma sau infirma vinovăția

inculpatului, deoarece sunt declarative.

În aspectul dat, instanța de apel a mai menționat că, instanța de fond s-a bazat pe

elementele de fapt dobîndite din informația telefonică din 14.12.2017 orele 06.53 din

secția de internare, din care a rezultat acordarea ajutorului medical lui Stamatin Maria

după agresarea de către fecior, din declarațiile martorilor Topală Vadim și Bajereanu

Victor, care au fost primii care au vorbit cu victima Stamatin Maria, căror ultima le-a

povestit despre faptul agresării de către fiu, ultima fiind transportată la secția de

internare, unde i-a fost acordat ajutor medical.

La fel, soluția instanței se bazează pe declarațiile martorilor Jenunchi Elena și

Galus Ion, lucrători medicali, căror Stamatin Maria la fel le-a relatat despre agresarea

de către fiu, fiind depistate la victimă leziuni corporale, care potrivit concluziilor

expertului se califică ca leziuni corporale medii, precum și prin rezultatele acțiunilor

procesuale efectuate pe caz.

Astfel, potrivit concluziilor raportului de expertiză judiciară nr.201828D0044 din

19.02.2018, rezultă, că conform datelor din fișa medicală a bolnavului de staționar

nr.6944 la cet.Stamatin M. clinic și paraclinic s-a stabilit edem a țesuturilor moi

antebrațul stâng, fractura închisă diafiza distală osul ulnar stânga care au fost cauzate

posibil în termenul și circumstanțele indicate de la acțiunea traumatică, lovirea cu un

obiect dur-contodent drept care pot fi și picioarele, provoacă o dereglare a sănătății de

lungă durată și după caracterul său se califică ca vătămări corporale medii /f.d.56-57

volumul 1/.

Faptul că partea vătămată deja în cadrul judecării cauzei a declarat că, nu a fost

lovită de inculpat, a fost apreciată de instanța de apel ca o tentativă de a elibera

inculpatul de răspundere penală, mai ales că anterior ultimul de mai multe ori a fost

atras la răspundere pentru acțiunile violente împotriva mamei sale Stamatin Maria.

La fel, fapul că inculpatul nu recunoaște vina sa, nu poate fi luat în considerație

și nu poate fi echivalat cu achitarea inculpatului, după cum solicită apărarea, mai ales

că vina inculpatului este dovedită deplin în cadrul procesului judiciar, la care

inculpatul a avut acces deplin și nu a fost îngrădit.

Nu poate fi luată în considerație nici solicitarea de admitere a apelului, cu

casarea sentinței instanței de fond, cu achitarea inculpatului, deoarece

nerecunoașterea vinei de către inculpat și dezacordul cu sentința instanței de fond nu

generează achitarea inculpatului, fiind constatată complet vina inculpatului în faptele

descrise prin dovezile cercetate care se coroborează reciproc, temeiuri de intervenire a

instanței de apel și achitare a inculpatului nefiind stabilite.

La fel, ce ține de argumentele apărării privind constatarea de către instanța de

fond a comiterii faptei în stare de recidivă, instanța de apel a ținut să menționeaze, că

de fapt instanța de fond nu a ținut cont de starea de recidivă în detrimentul

inculpatului, fiind constatat doar că inculpatul a comis fapta în termenul de probă

9

stabilit anterior, fapt ce se constată din materialele cauzei.

Astfel, inculpatul Stamatin Viorel anterior, prin sentința Judecătoriei Bălți sediul

Sîngerei din 23.06.2017, a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 3201 Cod penal și condamnat la pedeapsă sub formă de închisoare pe un

termen de 2 ani, executarea pedepsei fiind suspendată în temeiul art.90 Cod penal pe

un termen de probă de 2 ani, termen în care Stamatin Viorel a comis fapta de violență

incriminată, astfel că inculpatului i s-a stabilit pedeapsa sub formă de închisoare cu

aplicarea prevederilor art.85 Cod penal, pentru cumul de sentințe.

Anume că Stamatin Viorel, având antecedent penal, fiind condamnat la

23.06.2017 cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de probă

stabilit de doi ani pentru acțiuni de neexecutare intenționată a ordonanței de protecție

aplicate față de victima Stamatin Maria, în termenul de probă stabilit, la 14.12.2017,

până la expirarea termenenului de probă stabilit, a comis fapta de violență asupra

aceleiași victime, soldată cu vătămarea medie a integrității corporale, fapt ce a servit

ca temei pentru aplicarea pedepsei pentru cumul de sentinței conform prevederilor

art.85 Cod penal.

În aspectul dat, instanța de fond nu a ținut cont anume la stabilirea stării de

recidivă, de condamnarea anterioară a inculpatuilui, ci doar a aplicat prevederile

art.85 alin. (1) Cod penal, care reglementează, că dacă, după pronunțarea sentinței,

dar înainte de executarea completă a pedepsei, condamnatul a săvârșit o nouă

infracțiune, instanța de judecată adaugă, în întregime sau parțial, la pedeapsa aplicată

prin noua sentință partea neexecutată a pedepsei stabilite de sentința anterioară, astfel

că temei de intervenire din partea instanței de apel nu s-a stabilit, argumentele aduse

de apărare fiind cu caracter de declarație.

La părerea instanței de apel, pedeapsa stabilită inculpatului, care nu este la

prima abatere penală, fiind anterior judecat la pedeapsa închisorii, cu suspendarea

executării pedepsei pe un termen de probă, este echitabilă faptei infracționale

săvârșite, pedeapsa fiind în corespundere cu împrejurările cauzei, normele legale și

instanța de apel a considerat că va atinge scopul de corectare și reeducare a

inculpatului.

Nu sunt întemeiate nici afirmațiile inculpatului invocate în apel că, nu a comis

fapta incriminată, că este nevinovat, deoarece sunt afirmative, vina inculpatului în

faptele incriminată fiind dovedită în afara dubiilor rezonabile prin probele cercetate,

la care instanța s-a referit, astfel că apelul declarat de inculpat se respinge ca nefondat,

afirmațiile fiind fără careva motivare.

Instanța de apel a ținut să indice și faptul, că dezacordul cu sentința instanței de

fond nu echivalează cu achitarea inculpatului, din moment ce constatarea vinovăției

inculpatului este bazată pe probele cercetate nominalizate, apreciate obiectiv și sub

toate aspectele, care coroborează între ele și demonstrează deplin vina inculpatului în

faptele incriminate, nefiind stabilită ilegalitatea și netemeinicia sentinței instanței de

fond.

În același timp, instanța de apel a considerat că, nu pot fi reținute afirmațiile

invocate de procuror în apelul declarat privind agravarea pedepsei inculpatului,

10

deoarece instanța de fond a motivat soluția adoptată cu privire la măsura și termenul

de pedeapsă aplicat inculpatului, de fapt temei de agravare a pedepsei inculpatului

nefiind stabilit.

În sensul dat, instanța de apel a respins și afirmațiile invocate de procuror cu

referire la prevederile art. 75 alin.(1), art. 78 alin.(3) Cod penal, fiind declarative și nu

constituie temei de casare a sentinței instanței de fond în circumstanțele stabilite pe

caz, la stabilirea pedepsei inculpatului instanța de fond a ținut cont de prevederile

legale și a stabilit pedeapsa în corespundere cu prevederile legale, iar temei de

agravare a pedepsei în aspectul propus de procuror nu s-a stabilit.

Referitor la solicitarea procurorului privind încasarea cheltuielilor judiciare

suportate pe prezenta cauză, instanța de fond în conformitate cu art. 229 alin. (3) Cod

de procedură penală, a considerat oportun de a fi trecute în contul statului,

eliberându-l pe Stamatin Viorel de plata acestor cheltuieli.

6.1 Avocatul Ciuru I. în numele inculpatulu, care solicită casarea deciziei, cu

achitarea lui Stamatin V.

În motivarea recursului indică:

- instanța de apel, prin neluarea în considerare a declarațiilor date în instanța de

fond și cea de apel de către victima Stamatin M., precum că ea a căzut de pe scări și nu

a fost bătută de fiul ei, acesta nu a fost acasă atunci când a ajuns la spital, Viorel era la

prietenii lui și a declarațiilor date de martorii apărării Urechenu I. și Borinschi V.,

precum că Stamatin V. a fost împreună cu ei în ziua de 13.12.2017 și până a doua zi

dimineața, a stabilit eronat faptul comiterii de către Stamatin V. a infracțiunii

imputate;

- deși instanța de apel menționează că, temei de a pune la îndoială probele

respective (declarațiile martorilor Topală V., Bejereanu V., Jenunchi E., Galus I.), nu s-

au stabilit, mai ales că declarațiile martorilor au fost date sub jurământ;

- instanța de apel s-a expus în mod evaziv în privința temeiului invocat în apel

de partea apărării că, instanța de fond a reținut în mod eronat că, inculpatul a comis

infracțiunea în stare de recidivă, având în vedere faptul că prin sentința Judecătoriei

Bălți, sediul Sîngerei, Stamatin V. a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 3201 Cod penal și condamnat la pedeapsă sub formă de închisoare

pe un termen de 2 ani, executarea pedepsei fiind suspendată în temeiul art. 90 Cod

penal, pe un termen de probă de 2 ani;

- instanța de apel invocă, la fel „ce ține de argumentele apărării privind constatarea de

către instanța de fond a comiterii faptei în stare de recidivă, Colegiul penal ține să menționeze

că de fapt instanța de fond nu a ținut cont de starea de recidivă în detrimentul inculpatului,

fiind constatat doar că inculpatul a comis fapta în termenul de probă stabilit anterior, fapt ce se

constată din materialele cauzei”, astfel instanța de apel nu a formulat o concluzie clară

dacă infracțiunea imputată lui Stamatin V., a fost sau nu comisă în stare de recidivă și

dacă constatarea făcută de instanța de fond este una în conformitate cu prevederile

legale.

11

În drept, autorul și-a întemeiat recursul său în baza art. 427 alin. (1) pct. 6), 10)

Cod de procedură penală.

6.2 Partea vătămată Stamatin M., care solicită casarea acestora, cu pronunțarea

unei decizii de achitare a inculpatului.

În motivarea recursului indică:

- în cadrul ședinței de judecată în instanța de fond și cea de apel a declarat că,

fiul său nu a bătut-o. În seara aceea el nu era acasă, dar se afla la prietenii lui și că

trauma la mână s-a produs în rezultatul căderii de pe pragul casei;

- instanța de apel a apreciat declarațiile sale ca „o tentativă de a elibera

inculpatul de răspundere penală, mai ales că anterior ultimul de mai multe ori a fost

atras la răspundere pentru acțiunile violente împotriva mamei sale Stamatin Maria”

prin ce a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței;

- declarațiile sale date atât în instanța de fond, cât și în cea de apel au fost făcute

sub jurământ, fiind preîntâmpinată de răspunderea penală pentru darea de mărurii

false;

- cu toate că atât declarațiile sale, cât și a martorilor Jenunchi Elena, Galus Ion,

Topală Vădim și Bajereanu Victor au fost făcute sub jurământ, instanța de apel

consideră că temei de a pune la îndoială a declarațiilor acestora nu sunt, iar

declarațiile sale sunt apreciate critic și urmăresc scopul de a elibera pe fiul său de

răspunderea penală;

- în instanțele de judecată a spus doar adevărul, iar fiul său este închis mai bine

de jumătate de an pe nedrept, pentru o faptă pe care nu a comis;

- instanța de apel a emis o decizie contrară prevederilor legale când a menținut

în vigoare hotărârea Judecătoriei Bălți, sediul Sângerei, prin care fiul său Stamatin

Viorel a fost condamnat pentru fapta infracțională pe care nu a săvârșit-o în privința

sa.

6.3 Inculpatul Stamatin V., la 20.12.2019, solicită reexaminarea cauzei, deoarece

mama sa, care este parte vătămată în cauză, a explicat circumstanțele în care a primit

leziuni la mână, probabil din cauza căderii, șocului traumatic și memoriei slabe,

aflându-se la o vârstă înaintată, că și-a adus aminte cum a avut loc totul, și s-a

întâmplat nu din cauza sa, totodată nu au fost luate declarațiile martorilor care au

confirmat că în timpul celor întâmplate el se afla departe de casă.

6.4 Inculpatul Stamatin V., la 10 martie 2020, solicită casarea acestora, deoarece

ambele instanțe nu au ținut cont de nici o declarație, care demonstrează că nu a

săvârșit ceea ce i se incriminează, solicită examinarea cauzei, deoarece a fost despărțit

de familie, copil și oamenii apropiați.

penală, procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursurilor declarate

prin care pledează pentru inadmisibilitatea acestora, deoarece instanța de apel a

examinat cauza sub toate aspectele, complet și obiectiv, just ajungând la concluzia

menținerii sentinței de condamnare a inculpatului.

concluzionează că recursurile declarate de către partea vătămată Stamatin Maria și cel

suplimentar declarat de către inculpatul Stamatin Viorel, la data de 10 martie 2020,

12

urmează a fi respinse, iar recursurile declarate de către inculpatul Stamatin Viorel la

data de 20 decembrie 2019 și avocatul acestuia Ciuru Igor, urmează a fi admise, din

următoarele considerente:

În conformitate cu prevederile art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală,

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept,

comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

8.1 Cu referire la recursul suplimentar declarat de către inculpatul Stamatin

Viorel, la data de 10 martie 2020.

Din sumarul recursului declarat, se atestă că inculpatul invocă că nu a săvârșit

infracțiunea imputată, semnalând ca temei de casare prevederile pct. 8) alin. (1) art.

427 Cod de procedură penală.

Însă, Colegiul penal lărgit remarcă, că unul din scopurile legii procesual penale

este asigurarea egalității pentru toate părțile interesate în procesul penal, respectiv

acest deziderat impune disciplinarea activității procesuale, inclusiv și prin stabilirea

unor termene peremptorii.

În conformitate cu art. 421 Cod de procedură penală, coraportat la art. 401,

persoanele menționate în dispoziția acestei norme procesuale sânt în drept să declare

recurs ordinar. Astfel, inculpatul fiind în drept să declare recurs ordinar, inclusiv în

latura penală.

Reieșind din prevederile art. 422 Cod de procedură penală, termenul de

declarare a recursului ordinar este de 30 zile de la data pronunțării deciziei.

Rezultând din procesului-verbal al ședinței de judecată în instanța de apel (f.d.

96 v. II) se denotă, că la data de 27 noiembrie 2019, în prezența procurorului, părții

vătămate, inculpatului și avocatului acestuia, a fost pronunțată decizia motivată,

fiindu-le înmânată o copie a acesteia, fapt confirmat prin recipisa din aceeași dată (f.d.

118 v. II).

Prin urmare, Colegiul atestă că inculpatul, Stamatin V., a declarat recurs ordinar

suplimentar împotriva deciziei instanței de apel la data de 09 martie 2020, fapt

confirmat prin amprenta ștampilei de pe plic (f.d. 76 v. 3).

În prezenta speță, Colegiul penal relevă, că termenul de 30 de zile pentru

declararea recursului se calculează începând cu data de 27 noiembrie 2019, pe când

inculpatul a depus recurs suplimentar, abia la data de 09 martie 2020, adică după

expirarea termenului de 30 zile prevăzut pentru depunerea recursului ordinar.

În conformitate cu prevederile alin. (2) art. 230, alin. (3) art. 231 Cod de

procedură penală, în cazul în care pentru exercitarea unui drept procesual este

prevăzut un anumit termen, nerespectarea acestuia impune pierderea dreptului

procesual și nulitatea actului efectuat peste termen. La calcularea termenelor pe ore

sau pe zile nu se ia în calcul ora sau ziua de la care începe să curgă termenul, nici ora

sau ziua în care acesta se împlinește.

Termenul de recurs este absolut și are caracter imperativ, în sensul că depășirea

lui atrage decăderea din dreptul de a exercita calea de atac, iar recursul declarat după

expirarea termenului se va respinge ca tardiv, deoarece legea procesual-penală ce

reglementează procedura examinării recursului ordinar, nu prevede posibilitatea de

13

repunere în termen a recursului, precum nu prevede nici depunerea unui recurs

suplimentar în afara termenului de 30 zile prevăzut de lege.

Învederând cele expuse mai sus, instanța de recurs statuează că recursul

suplimentar declarat de către inculpatul, Stamatin V., a fost depus peste termenul

legal de 30 de zile, prevăzut de art. 422 Cod de procedură penală.

Potrivit prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de

recurs judecând recursul, este în drept de al respinge ca inadmisibil, cu menținerea

hotărârii atacate, în cazul în care se constată că recursul nu a fost declarat cu

respectarea condițiilor legale (este tardiv sau inadmisibil) ori nu este întemeiat legal

(este nefondat). Recursul este nefondat în cazul când hotărârea atacată este legală,

întemeiată și motivată.

În temeiul celor expuse mai sus, instanța de recurs constatând, că recursul

suplimentar declarat de către inculpatul Stamatin Viorel, la data de 10 martie 2020, a

fost declarat cu încălcarea prevederilor art. 422 Cod de procedură penală, a ajuns la

concluzia privind respingerea acestuia ca inadmisibil.

8.2 Referitor la recursurile declarate de partea vătămată Stamatin Maria,

inculpatul Stamatin Viorel la data de 20 decembrie 2019 și avocatul acestuia Ciuru

Igor, în partea solicitării achitării inculpatului.

Așadar, reieșind din textul recursurilor declarate, partea vătămată, inculpatul și

apărătorul acestuia, le întemeiază prin prisma pct. 6), 10) alin. (1) art. 427 Cod de

procedură penală care stipulează, că hotărârea instanței de apel poate fi supusă

recursului pentru a repara erorile de drept, comise de instanțele de fond și de apel, în

cazul în care instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau

hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției

contrazice dispozitivului hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța de apel a admis o

eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; s-au aplicat pedepse individualizate

contrar prevederilor legale.

Totodată, din recursul declarat de către partea vătămată, se atestă că aceasta

aduce argumente similare cu cele indicate în recursurile inculpatului Stamatin Viorel

la data de 20 decembrie 2019 și avocatul acestuia Ciuru Igor, cu privire la solicitarea

achitării incupatului, însă nu critică hotărârile adoptate în partea pedepsei, din care

considerent Colegiul penal se va expune în cumul asupra acestor critici, ce ține de

solicitarea achitării inculpatului.

Verificând probatoriul administrat în cauză prin prisma opiniei recurenților, în

sensul că instanțele de fond nu au luat în considerație declarațiile părții vătămate și a

declarațiilor martorilor apărării Urecheanu I. și Borinschi V., stabilind eronat faptul

comiterii de către Stamatin V. a infracțiunii imputate, Colegiul penal le consideră

neîntemeiate.

Întru susținerea poziției sale, instanța de recurs remarcă prevederile art. 414 alin.

(1), (5) Cod de procedură penală, unde este prevăzut că instanța de apel, judecând apelul,

verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță,

conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de

apel. Instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel.

14

Potrivit art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia instanței de apel

trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau

admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date.

Verificând lucrările dosarului, Colegiul reține, că instanța de apel examinând

apelurile declarate în prezenta cauză, a cercetat suplimentar probele administrate la

dosar, după cum rezultă din procesul verbal al ședinței de judecată (f.d. 92-96 v. II),

astfel ținând cont de prevederile art. 100 alin. (4) Cod de procedură penală, instanța

de apel a evaluat just probele în corespundere cu cerințele art. 101 al aceluiași Cod,

din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității, veridicității și coroborării

reciproce, corect ajungând la concluzia, că vina inculpatului Stamatin V. în comiterea

infracțiunii imputate și-a găsit confirmarea.

Având ca suport prevederile legale sus enunțate și analizând textul deciziei

instanței de apel, în raport cu argumentele invocate în apelurile declarate referitor la

nevinovăția inculpatului Stamatin V., în viziunea Colegiului lărgit, această instanță și-

a motivat soluția adoptată în sensul oferirii răspunsurilor la motivele apelurilor

declarate, iar partea vătămată, inculpatul și avocatul acestuia, de fapt, nu aduc careva

argumente noi, ce ar combate concluzia instanțelor de judecată privind vinovăția

inculpatului Stamatin V. în săvârșirea infracțiunii imputate. În principiu, o bună parte

ale argumentelor invocate în recursuri, sunt similare celor invocate în apeluri, iar

instanța de apel a respectat rigorile ce se regăsesc în dispozițiile art. 414, 417 Cod de

procedură penală, pronunțându-se motivat asupra argumentelor esențiale ale

apelurilor, ceea ce exclude prezența temeiurilor pentru recurs invocate și prevăzute

de pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală.

Totodată, nu este fondată nici critica recurenților, în sensul pretinderii că eronat a

fost stabilit faptul comiterii de către Stamatin V. a infracțiunii imputate.

Astfel, cu referire la versiunea apărării că, inculpatul nu a fost acasă și partea

vătămată nu a fost lovită de fiul său, s-a expus argumentat instanța de apel, precum

că această versiune se contrazice prin elementele de fapt dobîndite din cererea inițială

a victimei Stamatin Maria, care a solicitat aplicarea măsurilor de protecție, ordinului

de restricție și îndepărtarea de la domiciliu a fiului său Stamatin Viorel, care la data

de 14.12.2017, fiind în stare de ebrietate a maltratat-o cu pumnii și picioarele, ulterior

doar Stamatin Maria și-a schimbat declarațiile și a declarat că, nu a fost lovită de

inculpat. La fel, declarațiile părții vătămate Stamatin Maria, care în ședința judiciară a

declarat că, nu a fost lovită de fiul său, se combat prin informația telefonică de la

secția de internare, din care rezultă că lui Stamatin Maria i-a fost acordat ajutor

medical în urma maltratării de către fiu, la fel prin declarațiile martorilor lucrători

medicali, care au declarat despre faptul că, anume din declarațiile lui Stamatin Maria

au aflat despre faptul că, ultima a fost lovită de fiu, aceste declarații fiind confirmate și

prin concluziile experților privind natura și gravitatea leziunilor depistate la Stamatin

Maria, leziuni calificate ca medii.

Reieșind din cele expuse, se atestă că, instanța de apel întemeiat a apreciat critic

declarațiile părții vătămate și a martorilor apărării Urecheanu I. și Borinschi V., care

sunt combătute prin declarațiile martorilor Galus Ion, Jenunchi Elena, Topală Vadim,

Bajereanu Victor, cât și de raportul despre primirea informației referitoare la

15

infracțiuni și incidente din 14.12.2017, înregistrat în registrul de evidență a altor

informații referitoare la infracțiuni al Inspectoratului de Poliție Sîngerei sub nr. 5963,

de raportul din 14.12.2017 a subofițerului al serviciului de patrulare a Secției

Securitate Publică a Inspectoratului de Poliție Sîngerei, Topală V., de raportul din

14.12.2017 a ofițerului de sector a Inspectoratului de Poliție Sîngerei, Bajereanu V., de

raportul de constatare nr.2018 28D 0011 din 12.01.2018, de raportul de expertiză

judiciară nr.2018 28D 0044 din 19.02.2018 și fișa medicală a bolnavului de staționar

nr.6944.

Totodată, la întrebările instanței de judecată „de ce dânsa a declarat

colaboratorilor de poliție, asistenței medicale și medicului-traumatolog că a fost

maltratată de de fiul său”, „de ce dânsa mergea pe stradă în noaptea din data de

14.12.2017, partea vătămată Stamatin Maria a declarat că, nu ar ține minte, fapt ce

trezește dubii în veridicitatea declarațiilor sale, întrucât ea a susținut că ține minte

cum ar fi căzut, dar nu ține minte ce s-a întâmplat după aceasta. De asemenea, partea

vătămată a declarat că, fiul ei niciodată nu a aplicat violența asupra sa, dar inculpatul

Stamatin Viorel a fost condamnat prin sentința din 17.12.2015 în temeiul art. 2011

alin.(1) Cod penal, pentru două cazuri de violență în familie comise asupra ei și

totodată Stamatin V. a fost sancționat și contravențional pentru violență în familie

comisă față de mama sa.

Ținând cont de cele expuse, Colegiul penal consideră, că instanțele de fond, în

prezența cumulului de probe administrat în prezenta cauză, întemeiat și corect au

stabilit vinovăția lui Stamatin V. în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2011 alin.

(2) lit. c) Cod penal, iar argumentele invocate de către apărător, inculpat și partea

vătămată, în acest sens, sunt nefondate.

În temeiul celor expuse mai sus, instanța de recurs constatând, că recursul

declarat de către partea vătămată este unul neîntemeiat, a ajuns la concluzia privind

respingerea acestuia ca inadmisibil.

8.3 Referitor la recursurile declarate de inculpatul Stamatin Viorel la data de 20

decembrie 2019 și avocatul acestuia Ciuru Igor, în partea stabilirii pedepsei

inculpatului.

În conformitate cu art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,

judecând recursul, instanța de recurs este în drept de al admite, cu casarea parțială

sau totală a hotărârilor atacate, să rejudece cauza și să pronunțe o nouă hotărâre, dacă

nu se agravează situația condamnatului.

Astfel, din conținutul recursurilor ordinare declarate de către inculpatul

Stamatin Viorel la data de 20 decembrie 2019 și avocatul acestuia Ciuru Igor, se

desprinde și faptul, că autorii acestora consideră că, în mod eronat instanțele de fond

au reținut că, inculpatul Stamatin V. a comis infracțiunea în stare de recidivă, având

în vedere faptul că, prin sentința Judecătoriei Bălți, sediul Sîngerei, Stamatin V. a fost

recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 3201 Cod penal și

condamnat la pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani, executarea

pedepsei fiind suspendată în temeiul art. 90 Cod penal, pe un termen de probă de 2

ani, astfel acestă sentință nu poate fi luată în considerație la stabilirea stării de recidivă

și aplicarea pedepsei lui Stamatin V.

16

Așadar, Colegiul penal reține, că instanța de apel prin hotărâre a menținut

sentința primei instanțe, prin care lui Stamatin V. i-a fost aplicată pedeapsa în baza

art. 2011 alin. (2) lit. c) Cod penal, sub formă de 3 ani închisoare. În temeiul art. 85 alin.

(1-3) Cod penal, s-a adăugat parțial la pedeapsa numită, partea pedepsei neexecutate

aplicate prin sentința Judecătoriei Bălți, sediul Sîngerei din 23.06.2017, cu stabilirea

pedepsei definitive prin cumul parțial al pedepselor aplicate sub formă de închisoare

pe termen de 4 ani, cu executare în penitenciar de tip semiînchis.

În motivarea acestei soluții instanța de apel a reținut, la pag. 112 v. II, că „În

cauza dată, instanța de fond a reținut, că inculpatul a comis infracțiunea în stare de recidivă,

având în vedere faptul că, prin sentința Judecătoriei Bălți sediul Sîngerei din 23.06.2017,

Stamatin Viorel a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 3201 Cod

penal și condamnat la pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani, executarea

pedepsei fiind suspendată în temeiul art. 90 Cod penal, pe un termen de probă de 2 ani.

În conformitate cu art.111 alin.(1) lit.d) Cod penal, se consideră ca neavând antecedente

penale persoanele condamnate cu suspendarea condiționată a executării pedepsei dacă, în

termenul de probă, condamnarea cu suspendarea condiționată a executării pedepsei nu a fost

anulată.

Raportând respectiva normă la împrejurarea menționată instanța de fond a constatat, că

în cazul lui Stamatin Viorel este prezentă starea de recidivă, or acesta neexecutând integral

pedeapsa aplicată prin sentința Judecătoriei Bălți sediul Sîngerei din 23.06.2017, a comis o

nouă infracțiune, din care motiv instanța de fond a considerat necesar de aplicat în speța de

față prevederile art. 85 alin.(1-3) Cod penal, urmând a fi cumulată la pedepsa stabilită prin

sentința în cauză pentru comiterea de către Stamatin Viorel a infracțiunii prevăzute de art.

2011 alin.(2) lit.c) Cod penal pedeapsa neexecutată numită prin sentința Judecătoriei Bălți

sediul Sîngerei din 23.06.2017.”

Totodată, la pag. 114 v. II, instanța de apel a concluzionat că “În aspectul dat,

instanța de fond nu a ținut cont anume la stabilirea stării de recidivă, de condamnarea

anterioară a inculpatului, ci doar a aplicat prevederile art. 85 alin. (1) Cod penal, care

reglementează, că dacă, după pronunțarea sentinței, dar înainte de executarea completă a

pedepsei, condamnatul a săvârșit o nouă infracțiune, instanța de judecată adaugă, în întregime

sau parțial, la pedeapsa aplicată prin noua sentință partea neexecutată a pedepsei stabilite de

sentința anterioară, astfel că temei de intervenire din partea instanței de apel nu s-a stabilit,

argumentele aduse de apărare fiind cu caracter de declarație.”

Colegiul penal lărgit atestă, că conform motivării menționate, instanța de apel se

contrazice în concluziile sale, ceea ce generează neclaritate, pe de o parte în hotărâre

conchide, că prima instanță a stabilit că, inculpatul a comis infracțiunea în stare de

recidivă, însă ulterior menționează, că de fapt, prima instanță nu a ținut cont de starea

de recidivă, însă constată că acesta a fost condamnat.

Analizând decizia atacată, în raport cu circumstanțele cauzei constatate în

prezenta speță, Colegiul penal lărgit atestă, că soluția instanței de apel este

neîntemeiată, în partea stabilirii pedepsei, la adoptarea căreia nu s-a ținut cont în

deplină măsură de norma art. 34 alin. (5) lit. e) Cod penal, la stabilirea stării de

recidivă nu se ține cont de antecedentele penale, dacă persoana a fost condamnată cu

suspendarea condiționată a executării pedepsei.

17

Din speța supusă judecării, se constată că inculpatul anterior a fost condamnat

prin sentința Judecătoriei Bălți sediul Sîngerei din 23.06.2017, în baza art. 3201 Cod

penal, la pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani, executarea

pedepsei fiind suspendată în temeiul art. 90 Cod penal, pe un termen de probă de 2

ani.

Astfel, după cum rezultă din materialele cauzei, cu referire la argumentele din

apel a avocatului Ciuru I., privind constatarea de către prima instanță a comiterii

faptei de către inculpat în stare de recidivă, Colegiul penal reține, că instanța de apel,

în detrimentul inculpatului, a stabilit că prima instanță nu a ținut cont de starea de

recidivă.

Generalizând cele expuse, Colegiul penal conchide că, în situația dată instanța de

apel injust a menținut la acest capitol sentința, prin care a fost constatată săvârșirea

infracțiunii de către inculpat în prezența recidivei, făcând niște concluzii divergente,

deoarece inculpatul Stamatin V., anterior a fost condamnat cu suspendarea

condiționată a executării pedepsei, prin ce a fost admisă o eroare de drept, respectiv

greșit a fost menținută hotărârea primei instanțe în această parte, interpretând eronat

prevederile legale.

În mod concomitent, verificând hotărârea instanței de apel atacată de către

partea apărării, sub aspectul individualizării corecte a pedepselor, temei prevăzut de

art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, Colegiul relevă, dispozițiile art. 61

Cod penal care stipulează că, pedeapsa penală este o măsură de constrângere statală și un

mijloc de corectare și reeducare a condamnatului ce se aplică de instanțele de judecată, în

numele legii, persoanelor care au săvârșit infracțiuni, cauzând anumite lipsuri și restricții

drepturilor lor. Pedeapsa are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului,

precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și a altor

persoane. Executarea pedepsei nu trebuie să cauzeze suferințe fizice și nici să înjosească

demnitatea persoanei condamnate.

Conform prevederilor art. 75 alin. (1) și (2) Cod penal, persoanei recunoscute

vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în

Partea specială a prezentului cod și în strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale a

prezentului cod. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont

de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de

circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate

asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei

acestuia. O pedeapsă mai aspră, din numărul celor alternative prevăzute pentru săvârșirea

infracțiunii, se stabilește numai în cazul în care o pedeapsă mai blândă, din numărul celor

menționate, nu va asigura atingerea scopului pedepsei.

Prin urmare, Colegiul penal menționează, că în cazul săvârșirii unei infracțiuni

instanța de judecată este singură în măsură să înfăptuiască nemijlocit acțiunea de

individualizare a pedepsei pentru infractorul care a comis această infracțiune, având

deplina libertate de acțiune în vederea realizării operațiunii respective, ținând seama

de regulile și principiile prevăzute de Codul penal, la stabilirea felului, duratei ori a

cuantumului pedepsei.

18

Din conținutul hotărârii instanței de apel se atestă, cu toate că instanța de apel

greșit a menținut sentința prin care a fost constatată prezența stării de recidivă, însă

la capitolul individualizării pedepsei această instanță corect a ținut cont de

personalitatea inculpatului, de faptul că la evidența medicului narcolog și psihiatru

nu se află, la locul de trai se caracterizează negativ, nu este la prima abatere de la lege,

anterior fiind de mai multe ori condamnat, inclusiv și pentru infracțiuni analogice și a

comis o nouă infracțiune în perioada de probațiune.

În concluzie, Colegiul învederând cele menționate mai sus, consideră că pentru a

atinge scopul de reeducare a inculpatului Stamatin V. este necesar de a-i stabili

acestuia, pedeapsa sub formă de închisoare, în limitele sancțiunii prevăzute de art.

201 alin. (2) lit. c) Cod penal, cu executarea pedepsei în conformitate cu prevederile

art. 72 alin. (3) Cod penal, în penitenciar de tip semiînchis, care va fi aptă să conducă

la realizarea scopurilor sancțiunii, contribuind la formarea unei noi atitudini a

inculpatului față de ordinea de drept, regulile de conviețuire socială și principiile

morale.

Totodată, luînd în considerație faptul că, inculpatul Stamatin V. a săvârșit

infracțiunea intenționată în cauză, la data de 14.12.2017, în perioada de probațiune

stabilită prin sentința Judecătoriei Bălți sediul Sîngerei din 23.06.2017, și până la

executarea acesteia, Colegiul penal, luând în considerație prevederile art. 90 alin. (10)

Cod penal, consideră necesară și aplicarea prevederilor art. 85 Cod penal.

Generalizând considerentele punctate mai sus, Colegiul penal lărgit, conchide de

a admite recursurile ordinare declarate de către inculpatul Stamatin Viorel la data de

20 decembrie 2019 și avocatul acestuia Ciuru Igor, corectând eroarea comisă de

instanța de apel, fără a agrava situația condamnatului, rejudecând cauza în latura

stabilirii pedepsei, cu pronunțarea unei noi hotărâri în această parte.

procedură penală, Colegiul penal lărgit

D E C I D E :

Respinge, ca inadmisibile, recursurile declarate de către partea vătămată

Stamatin Maria și cel suplimentar declarat de către inculpatul Stamatin Viorel, la data

de 10 martie 2020.

Admite recursurile ordinare declarate de către inculpatul Stamatin Viorel la data

de 20 decembrie 2019 și avocatul acestuia Ciuru Igor.

Casează, parțial, decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 30 octombrie

2019 și sentința Judecătoriei Bălți sediul Sîngerei din 25 ianuarie 2019, în partea

stabilirii pedepsei, în cauza penală privindu-l pe Stamatin Viorel Xxxxx, rejudecă

cauza și pronunță o nouă hotărâre în această parte prin care lui Stamatin Viorel,

recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2011 al. 2) lit. c) Cod

penal, i se aplică pedeapsa de 2 ani 8 luni închisoare.

Conform art. 85 alin. (1-3) Cod penal, la pedeapsa aplicată a-i adăuga parțial

partea neexecutată a pedepsei stabilite prin sentința Judecătoriei Bălți sediul Sîngerei

din 23 iunie 2017, stabilindu-i pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un

termen de 3 ani 8 luni cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

19

Termenul executării pedepsei lui Stamatin Viorel urmează a fi calculat din 30

iunie 2020, cu includerea în acest termen a duratei aflării inculpatului sub arest din

25.01.2019 până la 30.06.2020.

În rest dispozițiile deciziei contestate se mențin.

Decizia motivată pronunțată la 30 iulie 2020.

Președinte Timofti Vladimir

Judecătorii Cobzac Elena

Catan Liliana

Guzun Ion

Boico Victor

20