1ra-899/2020 — art. 152 alin. 2 lit. b, 287 alin. 3 CP

1ra-899/2020 — art. 152 alin. 2 lit. b, 287 alin. 3 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-899/2020

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

27 mai 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte Vladimir Timofti

Judecători Anatolie Țurcan

Elena Cobzac

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

avocatul Chisnencu Alexandru în numele inculpatului Galamaga Ion, prin care se solicită

casarea sentinței Judecătoriei Orhei, sediul Rezina din 31 iulie 2018 și deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 30 octombrie 2019, în cauza penală privindu-l pe

Galamaga Ion xxxxx, născut la xxxxx, originar și

domiciliat în xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 06.05.2016 - 31.07.2018;

Instanța de apel: 20.08.2018 - 28.11.2018;

Instanța de recurs: 11.02.2019 - 02.04.2019;

Instanța de apel: 14.05.2019 - 30.10.2019;

Instanța de recurs:31.01.2020 - 27.05.2020.

Asupra recursurilor menționate, Colegiul penal,

C O N S T A T Ă :

a fost condamnat în baza art. 152 alin. (2) lit. b) Cod penal, la 6 ani închisoare și în baza

art. 287 alin. (3) Cod penal, la 4 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip

semiînchis.

În temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul

parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă sub formă de închisoare

pe un termen de 6 ani și 6 luni, cu executare în penitenciar de tip semiînchis.

Acțiunea civilă înaintată de părțile vătămate Apostol Natalia și Apostol Timotei a

fost admisă parțial, cu dispunerea încasării din contul inculpaților în mod solidar a sumelor

de 274 lei pentru examinarea medical-imagistică și de 57 lei pentru examinarea în cadrul

1

expertizei medico-legale nr.24D din 27.01.2016.

Totodată, s-a dispus încasarea de la inculpatul Galamaga Ion în beneficiul părții

vătămate Apostol Natalia a sumelor de 130 lei pentru examinarea medical-imagistică și de

57 lei pentru examinarea în cadrul expertizei medico-legale nr.26D din 29.01.2016.

În rest, acțiunea civilă a fost respinsă, ca neîntemeiată.

La fel, instanța a dispus încasarea din contul inculpatului Galamaga Ion a

cheltuielilor judiciare în sumă de 57 lei suportate de stat pentru efectuarea expertizei

judiciare.

Prin aceiași sentință a fost condamnat și Galamaga Constantin, însă în privința

acestuia hotărârile judecătorești nu se contestă.

la 12.12.2015 în intervalul de timp cuprins între 2100 - 2200, I. Galamaga împreună și de

comun acord cu C. Galamaga, aflându-se în stradă în s. xxxxx, în apropierea gospodăriei

lui T. Apostol, în rezultatul unui conflict cu acesta apărut spontan pe fundalul unei certe

generate de iluminarea din partea lui T. Apostol către ei pe timp de noapte cu o lanternă,

acționând cu intenție directă îndreptată spre atingerea scopului lor de încălcare a ordinii

publice, profitând de un pretext neînsemnat pentru a se răfui cu victima, atentând la

integritatea corporală și sănătatea persoanei, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al

acțiunilor lor, prevăzând urmările lor și dorind în mod conștient survenirea acestora, după

ce Galamaga C. a asmuțit câinele său de rasă „ciobănesc german”, care-l însoțea, asupra

lui T. Apostol și i-a aplicat acestuia o lovitură în regiunea capului cu un lanț metalic pe

care-l avea asupra sa doborându-l la sol, împreună, i-au aplicat în continuare mai multe

lovituri cu pumnii peste diferite zone ale corpului.

În încercarea lui T. Apostol de a se ridica de jos, I. Galamaga i-a aplicat acestuia, cu

o lopată, o lovitură în regiunea capului, lovitură apărată însă de către Apostol T. cu

antebrațul stâng, ultimul suportând în rezultat leziuni corporale medii. La intervenția, întru

apărarea lui Apostol T., a membrilor de familie - soția N. Apostol și fiica minoră A. Apostol

care încercând să aplaneze conflictul, l-au tras pe I. Galamaga împiedicându-l să-l agreseze

pe T. Apostol, I. Galamaga i-a aplicat minorei A. Apostol o lovitură cu lopata în regiunea

capului, cauzându-i leziuni corporale ușoare, iar lui N. Apostol i-a aplicat o lovitură cu

aceeași lopată peste palma stângă, cauzându-i leziuni corporale medii.

Tot în același timp și în același loc, în cadrul aceluiași conflict, I. Galamaga,

urmărind scopul cauzării leziunilor corporale lui T. Apostol, N. Apostol și A. Apostol, după

ce în prealabil T. Apostol a fost doborât la sol prin acțiunile huliganice ale lui C. Galamaga

și I. Galamaga, în încercarea lui T. Apostol de a se ridica de jos, I. Galamaga i-a aplicat

acestuia, cu o lopată, o lovitură în regiunea capului, lovitură apărată însă de către T. Apostol

cu antebrațul stâng, suportând în rezultat leziuni corporale sub formă de fractură de os

inelar stâng cu deplasare de fragmente, echimoză și edem a țesuturilor moi pe antebrațul

stâng, excoriații pe față, cap și membrele superioare, care în comun, potrivit raportului de

expertiză medico-legală nr.24D din 27.01.2016, determină o dereglare de lungă durată a

sănătății și se califică drept vătămare corporală medie.

La intervenția, întru apărarea lui T. Apostol a membrilor de familie - soția N. Apostol

2

și a fiicei minore A. Apostol, care încercând să aplaneze conflictul, l-au tras pe Galamaga

I. împiedicându-l să-l agreseze pe T. Apostol, I. Galamaga i-a aplicat minorei A. Apostol

o lovitură cu lopata în regiunea capului, cauzându-i în rezultat leziuni corporale sub formă

de plagă contuză la cap, care potrivit raportului de expertiză medico-legală nr.25D din

29.01.2016, determină o dereglare de scurtă durată a sănătății și se califică drept vătămare

corporală ușoară, iar lui N. Apostol i-a aplicat o lovitură cu aceeași lopată peste palma

mâinii stângi, cauzându-i în rezultat leziuni corporale sub formă de fractură marginală a

bazei osului metacarpian II a mânii stângi, plagă contuză și edem a țesuturilor moi pe mâna

stângă, echimoză pe gamba dreaptă, care potrivit raportului de expertiză medico-legală

nr.26D din 29.01.2016 în comun determină o dereglare de lungă durată a sănătății și se

califică drept vătămare corporală medie.

Pe baza stării de fapt expuse supra, prima instanță a reținut că acțiunile inculpatului

I. Galamaga se încadrează juridic în baza art.152 alin.(2) lit. b) Cod penal, vătămarea

intenționată medie a integrității corporale sau a sănătăți, care nu este periculoasă pentru

viață și nu a provocat urmările prevăzute la art.151 Cod penal, dar care a fost urmată de

dereglarea îndelungată a sănătăți, acțiuni săvârșite asupra a două persoane și în baza

art.287 alin.(3) Cod penal, huliganismul agravat, adică acțiunile intenționate care încalcă

grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor, de opunere

de rezistență violentă altor persoane care curmă actele huliganice, acțiuni săvârșite de

două persoane, cu aplicarea altor obiecte pentru vătămarea integrității corporale sau a

sănătății.

casarea sentinței și pronunțarea unei hotărâri de achitare pe ambele capete de acuzare.

Apelantul a invocat că, sentința de condamnare este nejustificată, prin declarațiile

martorilor V. Chiseliță și E. Saharnean nu este probată învinuirea înaintată inculpatului,

din acțiunile acestuia nu rezultă careva intenții huliganice; nu este constatat faptul încălcării

de către I. Galamaga a ordinii publice, prin acțiuni cinice și obraznice; reieșind din

declarațiile inculpatului I. Galamaga, acesta nu a avut un obiect pregătit din timp pentru a

ataca părțile vătămate, faptul dat fiind demonstrat și din declarațiile părții vătămate T.

Apostol, care a menționat că a sărit gardul având el însuși lopata în mână; inculpatul a

ridicat lopata și a vrut s-o arunce, când de celălalt capăt al lopeții țineau N. Apostol și A.

Apostol, fapt dovedit și prin declarațiile martorilor V. Chiseliță, E. Saharnean și I. Gadiac;

niciun martor nu a menționat că I. Galamaga le-ar fi aplicat părților vătămate lovituri cu

lopata; I. Galamaga, potrivit caracteristicii eliberate de către primăria s. Horodiște, r-nul

Rezina, se caracterizează pozitiv, nu are antecedente penale, este angajat în calitate de

operator la SRL „Basa Petrol”.

3.1. Apel a declarat și avocatul Al. Chisnencu în numele inculpatului I. Galamaga,

solicitând casarea parțială a sentinței și pronunțarea unei noi decizii în partea ce ține de

încadrarea și aplicarea pedepsei conform art.287 alin.(3) Cod penal, în privința

inculpatului.

În motivarea apelului declarat, apelantul a invocat că, urmărirea penală a fost

efectuată unilateral și s-a bazat numai pe declarațiile unor martori ai acuzării, fapt ce nu a

3

servit la examinarea detaliată, multilaterală și obiectivă a cauzei, care s-ar fi soldat cu

stabilirea transparenței și veridicității circumstanțelor ei; acțiunile inculpatului I. Galamaga

au constituit un tot întreg, ce nu poate fi separat sau divizat distinct în huliganism și acțiuni

de vătămare a integrității corporale, fiindcă acțiunile s-au produs simultan (concomitent),

fără diferențierea lor în timp - zarva inițială creată de către partea vătămată prin orbirea cu

lanterna, exprimarea prin cuvinte necenzurate în adresa inculpatului, îmbulzeala și bătaia

urmată imediat de relații de ostilitate apărute anume în rezultatul acțiunilor menționate ale

pârții vătămate și care în cazul dat nu pot fi calificate și încadrate ca fiind infracțiunea

prevăzută de art.287 Cod penal -huliganismul, deoarece conform teoriei dreptului penal,

huliganismul este manifestarea spontan-intenționată a lipsei de respect și a obrăzniciei față

de societate și ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor sau de

amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe.

În opinia apelantului în cazul dat nu poate fi vorba de huliganism, ci de acțiuni

soldate cu cauzarea leziunilor corporale părții vătămate, iar încadrarea corectă și legală a

acțiunilor inculpatului I. Galamaga ar fi trebuit să fie anume conform art. 152 Cod penal și

nicidecum altfel, urmată de pedeapsa respectivă conform sancțiunii articolului nominalizat,

reieșind din gravitatea leziunilor corporale cauzate părții vătămate.

2018 apelurile declarate au fost admise, inclusiv din oficiu, în temeiul art.409 alin.(2) Cod

de procedură penală, cu casarea parțială a sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri în latura

penală, potrivit căreia Galamaga I. a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.152

alin.(2) lit. b) Cod penal la 6 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

semiînchis. Totodată, s-a dispus încetarea procesului penal intentat în privința lui I.

Galamaga în baza art.287 alin.(3) Cod penal, cu atragerea acestuia la răspundere

contravențională în temeiul art.354 Cod contravențional și cu încetarea procesului

contravențional din motivul expirării termenului de prescripție de atragere la răspundere

contravențională prevăzut de art.30 Cod contravențional.

La fel, instanța a dispus încetarea procesului penal și în privința lui C. Galamaga în

baza art.287 alin.(3) Cod penal, cu tragerea acestuia la răspundere contravențională în baza

art.354 Cod contravențional și cu încetarea procesului contravențional din motivul expirării

termenului de prescripție de atragere la răspundere contravențională prevăzut de art.30 Cod

contravențional.

În rest, celelalte dispoziții ale sentinței au fost menținute fără modificări.

4.1. Instanța de apel a statuat că, instanța de fond a stabilit corect starea de fapt și de

drept și a concluzionat just că, inculpatul I. Galamaga este vinovat de comiterea infracțiunii

prevăzute de art.152 alin.(2) lit. b) Cod penal, însă în ceea ce privește încadrarea juridică a

acțiunilor inculpaților I. Galamaga și C. Galamaga în temeiul art.287 alin.(3) Cod penal,

instanța de apel a considerat că învinuirea în această parte nu s-a confirmat, iar concluziile

primei instanțe în această parte sunt pripite.

În acest context, instanța a relevat că prima instanță a conchis eronat că, în acțiunile

inculpaților I. Galamaga și C. Galamaga se întrunesc semnele componenței de infracțiune

prevăzută de art.287 alin.(3) Cod penal, Colegiul fiind de părere că acțiunile acestora

4

întrunesc semnele contravenției prevăzute de art.354 Cod contravențional, huliganismul nu

prea grav, după indicii calificativi: „acostarea jignitoare în locuri publice a persoanei

fizice, alte acțiuni similare ce tulbură ordinea publică și liniștea persoanei fizice”.

În acest sens, instanța de apel a constatat următoarea situație de fapt: „la 12.12.2015,

în intervalul de timp cuprins între orele 2100 - 2200, I. Galamaga împreună și de comun

acord cu C. Galamaga, aflându-se în stradă în xxxxx în apropierea gospodăriei

localnicului T. Apostol, în rezultatul unui conflict cu acesta apărut spontan pe fundalul

unei certe generate de iluminarea din partea lui T. Apostol către ei pe timp de noapte cu o

lanternă, acționând cu intenție directă îndreptată la atingerea scopului lor de încălcare a

ordinii publice, profitând de un pretext neînsemnat pentru a se răfui cu victima, atentând

la integritatea corporală și sănătatea persoanei, dându-și seama de caracterul

prejudiciabil al acțiunilor lor, prevăzând urmările lor și dorind în mod conștient

survenirea acestora, după ce C. Galamaga a asmuțit câinele său de rasă „ciobănesc

german”, care-l însoțea, asupra lui T. Apostol și i-a aplicat acestuia o lovitură în regiunea

capului cu un lanț metalic pe care-l avea asupra sa și doborându-l la sol, împreună, i-au

aplicat în continuare mai multe lovituri cu pumnii peste diferite zone ale corpului. În

încercarea lui T. Apostol de a se ridica de jos, I. Galamaga i-a aplicat acestuia, cu o lopată,

o lovitură în regiunea capului, lovitură parată însă de către T. Apostol cu antebrațul stâng,

ultimul suportând în rezultat leziuni corporale medii.

La intervenția, întru apărarea lui T. Apostol a membrilor de familie - soția N.

Apostol și fiica minoră A. Apostol, care încercând să aplaneze conflictul, l-au tras pe I.

Galamaga împiedicându-l să-l agreseze pe T. Apostol, I. Galamaga i-a aplicat minorei A.

Apostol o lovitură cu lopata în regiunea capului, cauzându-i în rezultat leziuni corporale

ușoare, iar lui N. Apostol i-a aplicat o lovitură cu aceeași lopată peste palma stângă,

cauzându-i leziuni corporale medii."

Astfel, instanța de apel a considerat că instanța de fond pripit a conchis că, acțiunile

inculpaților I. Galamaga și C. Galamaga, constituie infracțiunea prevăzută de art.287

alin.(3) Cod penal, în situația în care s-a adeverit cu certitudine că acțiunile acestora nu au

depășit gradul de gravitate a unei fapte contravenționale, pentru care dânșii urmează a fi

sancționați.

Cu referire la componenta de contravenție prevăzută de art.354 Cod contravențional,

„acostarea jignitoare în locuri publice a persoanei fizice, alte acțiuni similare ce tulbură

ordinea publică și liniștea persoanei fizice", Colegiul a constatat următoarea situație de

fapt: la 12 decembrie 2015 în intervalul de timp cuprins între ora 2100 - 2200, I. Galamaga,

împreună și de comun acord cu C. Galamaga, aflându-se în stradă în s. Slobozia Horodiște

din r-nul Rezina în apropierea gospodăriei localnicului T. Apostol, în rezultatul unui

conflict cu acesta apărut spontan pe fundalul unei cerți generată de iluminarea inculpaților

de către T. Apostol cu o lanternă pe timp de noapte, profitând de un pretext neînsemnat

pentru a se răfui cu victima, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor lor,

prevăzând urmările lor și dorind în mod conștient survenirea acestora, C. Galamaga a

asmuțit câinele său de rasă „ciobănesc german" asupra lui Apostol T. și i-a aplicat acestuia

o lovitură în regiunea capului cu un lanț metalic pe care-l avea asupra sa și ultimul a căzut

5

jos.

Reieșind din probele verificate, instanța de apel a ajuns la conchiderea că, instanța

de fond a stabilit corect că fapta inculpatului I. Galamaga se încadrează în baza art.152

alin.(2) lit. b) Cod penal - vătămarea intenționată medie a integrității corporale sau a

sănătății, care nu este periculoasă pentru viață și nu a provocat urmările prevăzute la art.

151, dar care a fost urmată de dereglarea îndelungată a sănătății, acțiuni săvârșite asupra

a două persoane, în circumstanțele în care, la 12 decembrie 2015, în intervalul de timp

cuprins între ora 2100 - 2200, I. Galamaga împreună și de comun acord cu C. Galamaga,

aflându-se în stradă în s. Slobozia Horodiște din r-nul Rezina în apropierea gospodăriei

localnicului T. Apostol, în rezultatul unui conflict cu acesta apărut spontan pe fundalul unei

certe generate de iluminarea lor cu o lanternă de către T. Apostol pe timp de noapte, I.

Galamaga, urmărind scopul cauzării leziunilor corporale lui T. Apostol și A. Apostol, după

ce în prealabil T. Apostol a fost doborât la sol prin acțiunile lui C. Galamaga și I. Galamaga,

în încercarea lui T. Apostol de a se ridica de jos, I. Galamaga i-a aplicat acestuia, cu o

lopată, o lovitură în regiunea capului, lovitură apărată însă de către T. Apostol cu antebrațul

stâng, suportând în rezultat leziuni corporale sub formă de fractură de os ulnar stâng cu

deplasare de fragmente, echimoză și edem a țesuturilor moi pe antebrațul stâng, excoriații

pe fată, cap și membrele superioare, care în comun, potrivit raportului de expertiză medico-

legală nr. 24D din 27.01.2016, determină o dereglare de lungă durată a sănătății și se

califică drept vătămare corporală medie.

La intervenția, întru apărarea lui T. Apostol, a membrilor de familie - soția N.

Apostol și fiica minoră A. Apostol, care încercând să aplaneze conflictul, l-au tras pe I.

Galamaga împiedicându-l să-l agreseze pe T. Apostol, I. Galamaga i-a aplicat minorei A.

Apostol o lovitură cu lopata în regiunea capului, cauzându-i în rezultat leziuni corporale

sub formă de plagă contuză pe cap, care potrivit raportului de expertiză medico-legală

nr.25D din 29.01.2019, determină o dereglare de scurtă durată a sănătății și se califică drept

vătămare corporală ușoară, iar lui Apostol N. i-a aplicat o lovitură cu aceeași lopată peste

palma mâinii stângi, cauzându-i în rezultat leziuni corporale sub formă de fractură

marginală a bazei osului metacarpian II a mânii stângi, plagă contuză și edem a țesuturilor

moi pe mâna stângă, echimoză pe gamba dreaptă, care potrivit raportului de expertiză

medico-legală nr. 26D din 29.01.2016, în comun, determină o dereglare de lungă durată a

sănătății și se califică drept vătămare corporală medie.

Declarațiile inculpatului I. Galamaga despre nevinovăția sa, instanța le-a apreciat

critic și le-a considerat ca fiind făcute cu scopul de a se eschiva de la răspunderea și

pedeapsa penală, fiind combătute prin probatoriul administrat, vinovăția acestuia a fost

dovedită pe deplin și se confirmă prin ansamblul de probe administrate și cercetate în

ședința instanței de apel.

Astfel, au fost considerate neîntemeiate argumentele invocate în cererile de apel

înaintate în interesele inculpatului I. Galamaga, precum că, învinuirea adusă acestuia cu

privire la comiterea vătămării intenționate medii a integrității corporale ar avea un caracter

abstract or, din materialele cauzei cercetate și din declarațiile pârților vătămate, rezultă cert

că I. Galamaga i-a aplicat lui T. Apostol, cu o lopată, o lovitură în regiunea capului, lovitură

6

parată de către T. Apostol cu antebrațul stâng, suportând în rezultat vătămare corporală

medie. La intervenția, întru apărarea lui T. Apostol, a soției acestuia N. Apostol și a fiicei

minore A. Apostol, care, încercând să aplaneze conflictul, l-au tras pe I. Galamaga,

împiedicându-l să-l agreseze pe T. Apostol. După care, I. Galamaga i-a aplicat minorei A.

Apostol o lovitură cu lopata în regiunea capului, cauzându-i în rezultat leziuni corporale ce

se califică drept vătămare corporală ușoară, iar lui N. Apostol i-a aplicat o lovitură cu

aceeași lopată peste palma mâinii stângi, cauzându-i în rezultat leziuni corporale ce se

califică drept vătămare corporală medie.

Astfel, s-a constatat că, materialul probator determină incontestabil că, inculpatul I.

Galamaga a avut intenția de a le provoca vătămări corporale lui T. Apostol, N. Apostol și

A. Apostol, în urma unui conflict apărut cu ultimii. Prin acesta, s-a stabilit indubitabil că,

în acțiunile I. Galamaga se întrunesc elementele laturii obiective și subiective a infracțiunii

prevăzute de art.152 alin.(2) lit. b) Cod penal.

Cu referire la comiterea de către I. Galamaga și C. Galamaga a contravenției

prevăzute de art.354 Cod contravențional, instanța de apel a ajuns la ferma convingere că,

în acțiunile lor nu s-a constatat existența faptei infracționale de huliganism agravat, întrucât

acțiunile acestora nu au depășit gradul maxim de gravitate corespunzător unei contravenții.

În justificarea acestei concluzii, instanța a reiterat că, în speță, prin prisma

principiului prezumției nevinovăției, cercetând nemijlocit toate probele prezentate, iar

îndoielile, care nu pot fi înlăturate, fiind interpretate în favoarea inculpaților, instanța de

apel a concluzionat că nu s-a demonstrat vinovăția lui I. Galamaga și a lui C. Galamaga în

privința comiterii infracțiunii de huliganism, contrar concluziei procurorului și a instanței

de fond, care au conchis că prin acțiunile lor intenționate, inculpații ar fi comis infracțiunea

prevăzută de art.287 alin.(3) Cod penal, individualizată prin semnele calificative: acțiunile

intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra

persoanelor, de opunerea de rezistență violentă altor persoane care curmă actele

huliganice, acțiuni săvârșite de două persoane, cu aplicarea altor obiecte pentru

vătămarea integrității corporale sau sănătății.

Instanța de apel a menționat că, din fapta constatată de către instanța de fond, rezultă

aparent că, violenta aplicată de către I. Galamaga s-a concretizat prin aceea că, el a lovit cu

lopata în părțile vătămate T. Apostol, N. Apostol și A. Apostol, dar această impresie

înșelătoare este înlăturată, din considerentul că, prin calificarea acțiunilor inculpatului I.

Galamaga după indicii calificativi „acțiuni intenționate care încalcă grosolan ordinea

publică și exprimă o vădită lipsă de respect față de societate, însoțite de aplicarea violenței

asupra persoanelor", instanța de fond a încălcat principiul neadmiterii atragerii la

răspundere penală de două ori pentru aceiași faptă, de vreme ce fapta de aplicare a violenței

este pasibilă tragerii la răspundere penală conform elementelor constitutive ale infracțiunii

prevăzute de art. 152 Cod penal, incriminată lui I. Galamaga prin ordonanța de punere sub

învinuire și rechizitoriu.

Conform pct.10 al Hotărârii Plenului Curții Supreme de Justiție nr.4 din 19.06.2006

cu privire la practica judiciară în cauzele penale despre huliganism, vătămarea intenționată

medie a integrității corporale sau a sănătății poate să reprezinte violenta, care este aplicată

7

tocmai în legătură cu încălcarea grosolană a ordinii publice, în acest caz, calificarea trebuie

făcută în temeiul art.152 Cod penal și art.354 Cod contravențional. În cazuri de acest gen,

nu este admisibilă aplicarea răspunderii în baza art.152 și art.287 Cod penal, or, principiul

de neadmitere a sancționării duble a aceleiași fapte interzice tragerea de două ori la

răspundere penală pentru aceeași faptă, în cazurile de acest gen, violenta este cea pe care o

desemnăm prin sintagma „aceeași faptă”.

Fapta prejudiciabilă a infracțiunii specificate la art.287 Cod penal constă în acțiunile

care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de amenințarea cu aplicarea violenței asupra

persoanelor, iar amenințarea cu aplicarea violenței presupune că victimei i se provoacă, în

mod verosimil, sentimentul de teamă de a fi supusă violenței, cauzându-se astfel o suferință

psihică, astfel că în cazul dat, nemijlocit aceste acțiuni și-au găsit realizare datorită

incriminării la norma art.152 Cod penal, fiind înglobate de această infracțiune care conține

elementele constitutive vizate.

Linia de demarcare dintre infracțiunea prevăzută de art.287 Cod penal și

contravenția prevăzută de art.354 Cod Contravențional este sensibilă, iar atunci când există

îndoieli cu privire la calificarea corectă a acțiunilor făptuitorului, instanța urmează să se

ghideze de principiul „in dubio pro reo”, adică, în alți termeni, se sugerează de tratat

îndoielile în favoarea făptuitorului, aplicându-i făptuitorului răspunderea conform

normelor contravenționale.

Ținând cont de cele expuse mai sus, instanța de apel a conchis că, răspunderea în

privința lui I. Galamaga și a lui C. Galamaga nu urmează a fi aplicată în baza art.287 alin.(3)

Cod penal, dar în baza art.354 Cod contravențional, și nicidecum conform rigorilor art.287

Cod penal, așa cum a conchis instanța de fond, or, aplicarea violenței de fapt s-a realizat ca

modalitate de comitere a infracțiunii prevăzute de art.152 Cod penal, pentru care I.

Galamaga este atras la răspundere penală.

Din considerentele arătate, s-a ajuns la ferma convingere de a înceta procesul penal

pornit în baza art.287 alin (3) Cod penal în privința lui I. Galamaga și a lui C. Galamaga,

din motiv că, fapta acestora constituie contravenția prevăzută de art.354 Cod

Contravențional.

Totodată, sub egida acestor împrejurări de fapt, instanța de apel, rejudecând cauza a

dispus încetarea procesului penal în privința lui I. Galamaga și a lui C. Galamaga, dat fiind

faptul că acțiunile acestora constituie contravenția prevăzută de art.354 Cod

contravențional, individualizată după cum urmează „acostarea jignitoare în locuri publice

a persoanei fizice, alte acțiuni similare ce încalcă normele morale, tulbură ordinea publică

și liniștea persoanei fizice, care conform art.30 alin (2) Cod contravențional (în redacția

legii în vigoare la data comiterii contravenției), prevede că termenul general de prescripție

a răspunderii contravenționale este de trei luni.

În ceea ce privește pedeapsa care urmează a fi aplicată inculpatului I. Galamaga

pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art.152 alin.(2) lit. b) Cod penal, instanța de apel

a consemnat că la data comiterii acesteia, norma de incriminare prevedea pedeapsa cu

închisoare de la 5 la 7 ani. În privința inculpatului I. Galamaga nu au fost reținute

circumstanțe atenuante, însă a fost reținută ca circumstanță agravantă prevăzută de art.77

8

lit. e) Cod penal - săvârșirea infracțiunii cu bună știință împotriva unui minor.

Inculpatul I. Galamaga nu a fost anterior judecat, nu se află la evidentă la medicul

psihiatru sau narcolog, iar la locul de trai se caracterizează pozitiv.

Prin urmare, având în vedere circumstanțele cauzei elucidate supra, ținând cont de

principiile generale de aplicare a pedepsei consfințite în art.61 alin.(2) Cod penal, reieșind

din caracterul infracțiunii, care potrivit art.16 alin.(4) Cod penal este una gravă, de limitele

pedepsei prevăzute de art.152 alin.(2) lit. b) Cod penal, de faptul că inculpatul nu și-a

recunoscut vina în privința infracțiunii imputate, instanța a considerat că pedeapsa cu

închisoare pe un termen de 6 ani - este justificată, echitabilă și rațională, fiind una ce

implică o suferință pe măsură a-și atinge scopul său de constrângere, reeducare și

exemplaritate, pedeapsa dată fiind și de natură a-l face pe inculpat să-și revizuiască

atitudinea față de valorile sociale și comportamentul lui față de membrii societății.

recurs ordinar, invocând temei de drept prevederile art.427 alin.(1) pct. 6), 12) Cod de

procedură penală a solicitat casarea deciziei instanței de apel, cu menținerea în vigoare a

sentinței în privința ambilor inculpați.

Recurenta a invocat că, la caz se constată că, acțiunile inculpaților I. Galamaga și C.

Galamaga au avut loc într-un loc public, în prezența unui minor care la rândul său a fost

victima infracțiunii de huliganism, fiind tulburată ambianța liniștită de conviețuire în

societate, acțiuni care ulterior au fost însoțite și de aplicarea violenței în privința

persoanelor pătimite, prin imobilizare, prin aplicarea de lovituri cu folosirea obiectelor

special adaptate - lopată față de toate pârțile vătămate, inclusiv și față de minor, care a

intervenit în conflict văzând părinții neajutorați.

Instanța de apel a omis faptul că, prin aplicarea unui obiect special adaptat-lopata,

inculpații au creat un pericol real pentru viața și sănătatea părților vătămate, or din

concluziile rapoartelor de expertiză medico-legală se constată cu certitudine că, la toate

pârțile vătămate au fost constatate leziuni corporale, astfel încât la T. Apostol au fost

stabilite potrivit raportului de expertiză medico-legală nr.24 D din 27.01.2016 leziuni

corporale medii, la N. Apostol, potrivit raportului de expertiză medico-legală nr.26 D din

29.01.2016 - leziuni corporale medii, iar fiicei acestora, Apostol A. potrivit raportului de

expertiză medico-legală nr.25 D din 29.01.2016, leziuni corporale ușoare.

Faptele descrise în actul de învinuire, intră în conceptul de huliganism agravat folosit

de legiuitor în art.287 alin.(3) Cod penal, deoarece inculpații au încălcat grosolan ordinea

publică, acțiuni care au fost însoțite de violenta asupra persoanelor, cu aplicarea altor

obiecte pentru vătămarea integrității corporale sau sănătății, ce constituie latura obiectivă

a componenței de infracțiune enunțate supra.

Astfel, recurenta a consemnat că există deosebire între contravenții și infracțiunea

de huliganism, devreme ce contravențiile nu presupun și existența unei acțiuni adiacente

alternativ, exprimate prin aplicarea violenței asupra persoanelor sau amenințarea, cu

aplicarea violenței, asupra persoanelor.

Partea acuzării a consideră că instanța de apel, la adoptarea deciziei de reîncadrare

a acțiunilor inculpaților de la art.287 alin.(3) Cod penal, la art.354 Cod contravențional, nu

9

a dat apreciere justă suportului probatoriu prezentat de către acuzare, astfel încât concluzia

instanței de apel este inacceptabilă, deoarece probele acuzării au fost supuse unei

minuțioase cercetări în ambele instanțe, făcându-se referire la declarațiile detaliate ale

participanților la proces, iar în astfel de condiții, instanței de apel îi rămânea doar să

aprecieze aceste probe, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și

veridicității, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor.

5.1. Recurs ordinar a declarat și avocatul Chisnencu Alexandru în numele

inculpatului Galamaga Ion, care invocând temei de drept prevederile art.427 pct.6) Cod de

procedură penală, a solicitat casarea parțială a deciziei instanței de apel și integrală a

sentinței, cu dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel în procedura specială

simplificată prevăzută de art.3641 Cod de procedură penală, în cazul în care eroarea

judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Recurentul a invocat că, decizia instanței de apel, cât și sentința primei instanțe sunt

neîntemeiate, inclusiv ilegale, și necesită a fi casate din considerentele că sunt bazate pe

concluzii ce decurg din calificarea și încadrarea incorectă a acțiunilor inculpatului conform

normelor de drept penal, și, respectiv, aplicarea eronată (neaplicarea) a normelor de drept

material și procedural, cauzei fiindu-i incidente

Conform art. 66 Cod de procedură penală învinuitul sau, după caz, inculpatul are

dreptul la apărare. Organul de urmărire penală sau, după caz, instanța de judecată îi asigură

învinuitului, inculpatului posibilitatea de a-și exercita dreptul la apărare prin toate

mijloacele și metodele neinterzise de lege, să dea explicații cu privire la învinuirea ce i se

aduce sau să refuze de a le da; să recunoască învinuirea ce i se aduce și să încheie acordul

de recunoaștere a vinovăției; să accepte o procedură specială de urmărire penală și de

judecare a cauzei, în condițiile prevăzute de prezentul cod, în cazul recunoașterii vinovăției.

Inculpatul în cadrul examinării cauzei în ordine de apel, până la începerea cercetării

judecătorești, întemeiat și judicios nu a recunoscut, ca incriminată ilegal, comiterea de către

el a componenței de infracțiune imputată - huliganismul, conform celor relatate supra, dar

a recunoscut comiterea componentei de infracțiune - vătămarea intenționată medie a

integrității corporale sau a sănătății conform art.152 alin.(2) lit. b) Cod penal și, împreună

cu apărătorul lui, verbal, a solicitat examinarea cauzei cu judecarea ei potrivit modului

stabilit pentru prima instanță, prin prisma acestei componențe de infracțiune, într-o

procedură specială simplificată, în baza art.3641 Cod de procedură penală, judecarea în

baza probelor administrate în faza de urmărire penală, beneficiind în cazul dat de reducerea

cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei cu închisoare, or

prevederile legale - Capitolul III „judecata în primă instanță", secțiunea I „Partea

pregătitoare a ședinței de judecată” din Codul de procedură penală stipulează și permite

cele indicate, ca rezultat fiind judicioasă, oportună, valabilă, legală și întemeiată aplicarea

unei pedepse penale non-privative de libertate în baza art.90 Cod penal, condamnarea cu

suspendarea condiționată a executării pedepsei, ținând cont de circumstanțele cauzei și de

persoana celui vinovat, care se caracterizează pozitiv, nu are antecedente penale, chestiuni

care sunt absolut legale și întemeiate.

Instanța de apel, în acest caz, examinând cauza potrivit modului stabilit pentru prima

10

instanță, conform art.3641 alin (3) - (6) Cod de procedură penală trebuia să întrebe

inculpatul dacă solicită ca judecata să aibă loc pe baza probelor administrate în faza de

urmărire penală, pe care le cunoaște și asupra cărora nu are obiecții, să-i comunice că poate

declara personal prin înscris autentic, că recunoaște săvârșirea faptelor indicate în

rechizitoriu și solicită ca judecata să se facă pe baza probelor administrate în faza de

urmărire penală.

Chestiunea respectivă a fost ignorată de către instanță, prin aceasta inculpatului i-a

fost îngrădit dreptul la procedura simplificată fiindu-i lezată posibilitatea de a se bucura de

prevederile legislației în vigoare, inclusiv încălcându-i-se accesul liber la justiție, dreptul

la un proces echitabil, în conformitate cu art.art.17, 19 Cod de procedură penală și art.6

CEDO.

2019, recursurile declarate au fost admise, casată total decizia instanței de apel, cu

dispunerea rejudecării cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată.

6.1. Instanța de recurs a statuat că, decizia instanței de apel prezintă deficiențe din

punct de vedere al insuficienței argumentelor vizavi de concluzia recalificării acțiunilor

ambilor inculpați din art.287 alin.(3) Cod penal în art. 354 Cod contravențional, în al doilea

rând, instanța de apel reiterând aceleași circumstanțe de fapt a încadrat juridic acțiunile

inculpaților în două norme juridice diferite, nefăcând delimitarea între ele și în cel de al

treilea rând Curtea a reținut o circumstanță agravantă neimputabilă inculpatului I.

Galamaga prin rechizitoriu. Erorile de drept semnalate au condiționat casarea integrală a

deciziei instanței de apel și dispunerea rejudecării cauzei, de către aceiași instanță, în alt

complet de judecată.

Prin urmare, din actele dosarului s-a adeverit că instanța de apel nu a ținut seama de

dispozițiile legale și de orientările jurisprudențiale pertinente trasând mai multe concluzii

ce nu se conciliază cu soluția adoptată în dispozitiv, totodată distorsionând înțelesul unor

prevederi expuse de Curtea Supremă de Justiție în Hotărârea Plenului nr.4 din 19 iunie

2006 cu privire la practica judiciară în cauzele penale despre huliganism, după cum corect

a menționat procurorul în cererea de recurs.

La fel, instanțele de fond, la individualizarea judiciară a pedepsei în privința

inculpatului I. Galamaga, au reținut în sarcina acestuia, ca circumstanță agravantă,

prevederile art.77 alin.(1) lit. e) Cod penal, adică săvârșirea infracțiunii cu bună știință

împotriva unui minor. Însă, urmează de notat că, la stabilirea pedepsei instanța poate

recunoaște ca agravante numai acele circumstanțe, care au fost stabilite de organul de

urmărire penală și au fost indicate expres în rechizitoriu. Potrivit actului de sesizare a

instanței, anexat la fila dosarului 175, vol. I, este indicat expres că, în speța dată nu persistă

careva circumstanțe de agravare a răspunderii penale inserate în art. 77 din Codul penal în

privința inculpaților, de altfel nici careva circumstanțe atenuante nu au fost evidențiate.

Reținerea în sarcina inculpatului I. Galamaga a circumstanței agravante prevăzute

de art.77 alin.(1) lit. e) Cod penal, adică săvârșirea infracțiunii cu bună știință împotriva

unui minor, este o depășire vădită a limitelor judecării acestui dosar de către instanțe, care

urmând a se ghida de art.325 Cod de procedură penală, sunt în drept să judece cauza numai

11

în privința persoanei puse sub învinuire și numai în limitele învinuirii formulate în

rechizitoriu.

Totodată, după cum se învederează din conținutul sentinței, prima instanță

nedelimitând acțiunile inculpaților, ci redându-le în același context, a stabilit că, I.

Galamaga urmează a fi condamnat pe ambele capete de acuzare, iar C. Galamaga doar pe

unul. Având în vedere că, acțiunile inculpaților au fost redate în aceiași manieră și în

rechizitoriu, prima instanță, reieșind din probatoriu administrat, urma să delimiteze faptele

imputabile inculpatului I. Galamaga descriind concret acțiunile întreprinse de acesta, și

fapta comisă de C. Galamaga, urmată de aceiași descriere.

Instanța de recurs a constată că, instanța de apel urma să cerceteze amănunțit

aspectele învinuirii înaintate lui I. Galamaga, să verifice și să aprecieze conform

prevederilor art.101 Cod de procedură penală fiecare probă din punct de vedere al

pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu din punct

de vedere al coroborării lor și în concluziile sale să prezinte raționamentele forte care au

stat la baza răsturnării soluției de condamnare în baza art.287 alin.(3) Cod penal adoptate

de prima instanță.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urma să se conducă de prevederile art.436

Cod de procedură penală, care reglementează procedura de rejudecare și limitele acesteia,

să se pronunțe corespunzător și în strictă conformitate cu prevederile legii procesual-penale

asupra tuturor circumstanțelor de fapt și de drept ale cauzei și să țină seama de cele invocate

în prezenta decizie, să verifice și să aprecieze probele administrate în cauză, ținând cont de

motivele casării deciziei atacate, să înlăture omisiunile admise și să pronunțe o hotărâre

legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art.417 Cod de procedură penală.

2019, apelurile declarate au fost respinse ca fiind nefondate, cu menținerea hotărârii atacate

fără modificări.

Termenul de executare a pedepsei pentru Galamaga Ion urmând a fi calculat din data

reținerii inculpatului de către organele competente.

6.1. Instanța de apel a statuat că, instanța de fond, cercetând în cumul probele

administrate în ședința de judecată prin prisma admisibilității, pertinenței și concludentei,

utilității și veridicității raportată la declarațiile date în ședința de judecată și probele

administrate, a stabilit o corectă situație de fapt, dând faptelor reținute în sarcina

inculpatului I. Galamaga încadrarea juridică corespunzătoare și anume art.152 alin.(2). lit.

b) Cod penal - vătămarea intenționată medie a integrității corporale sau a sănătăți, adică

vătămarea intenționată medie a integrității corporale sau a sănătăți, care nu este

periculoasă pentru viață și nu a provocat urmările prevăzute la art.151 Cod penal, dar

care a fost urmată de dereglarea îndelungată a sănătăți, acțiuni săvârșite asupra a două

persoane și art.287 alin.(3) Cod penal - huliganismul agravat, adică acțiunile intenționate

care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor,

de opunerea de rezistență violentă altor persoane care curmă actele huliganice, acțiuni

săvârșite de două persoane, cu aplicarea altor obiecte pentru vătămarea integrității

corporale sau sănătăți.

12

În cadrul cercetării judecătorești, instanța de apel a constatat cu certitudine că vina

inculpatului I. Galamaga în comiterea infracțiunilor prevăzute de art.art.152 alin.(2) lit. b),

287 alin.(3) Cod penal se dovedește prin cumulul de probe administrate și nominalizate

supra, și anume prin declarațiile părților vătămate, declarațiile martorilor și probele scrise

cercetate din materialele dosarului, care coroborează între ele și demonstrează incontestabil

vina inculpaților în comiterea infracțiunilor incriminate conform actului de învinuire.

Potrivit textelor de apel formulate de către avocați rezultă că, partea apărării contestă

sentința sub aspectul stabilirii vinovăției inculpatului I. Galamaga în comiterea

infracțiunilor incriminate, precum și sub aspectul calificării juridice a acțiunilor acestuia.

În acest sens, solicitându-se pronunțarea unei sentințe de achitare, iar din textul apelului

formulat de avocatul A. Chisnencu rezultă că partea apărării susține că acțiunile

inculpatului urmează a fi încadrate doar în baza art.152 alin.(2) Cod penal.

Raportând motivele invocate în cererile de apel la materialele cauzei penale, instanța

de apel a conchis că argumentele invocate de apelanți nu și-au găsit confirmare în starea

de fapt a prezentei cauze penale, motiv pentru a respins ca fiind nefondate apelurile

declarate.

Instanța de apel a reținut că, din probele administrate la materialele cauzei, s-a

constatat că infracțiunea de huliganism a avut loc în stradă în s. xxxxx, inculpații I.

Galamaga și C. Galamaga, având în compania lor un câine de rasă și încălcând grosolan

ordinea publică, exprimând o vădită lipsă de respect față de societate, i-au aplicat multiple

lovituri cu pumni pe diferite părți ale corpului lui T. Apostol, provocându-i acestuia dureri

fizice și leziuni corporale.

Săvârșirea unei infracțiuni de huliganism prevăzută de art.287 alin.(3) Cod penal, se

consideră dacă aceasta este însoțită de aplicarea violenței, atât psihică, cât și cea fizică în

procesul cărora se poate manifesta prin cauzarea unor prejudicii sănătăți, care pot surveni

în urma săvârșirii unor acțiuni cu caracter violent, produse prin aplicarea de lovituri, prin

imobilizarea, îmbrâncirea, punerea unei piedici victimei, urmate de vătămarea integrității

corporale sau de leziuni corporale, sau fără cauzarea prejudiciului sănătăți.

Aceste acțiuni principale trebuie să fie însoțite obligatoriu de oricare din acțiunile

adiacente menționate în dispoziția alin.(1) art.287 Cod penal: aplicarea violenței asupra

persoanelor sau amenințarea cu aplicarea unei asemenea violente, opunerea de rezistență

reprezentanților autorităților sau altor persoane care curmă actele huliganice, precum și

acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc prin cinism sau obrăznicie deosebită.

Instanța de apel a respins argumentele avocatului M. Mustea potrivit căreia

inculpatul I. Galamaga nu ar fi aplicat părților vătămate careva lovituri cu lopata, or, faptul

agresării fizice a pârții vătămate T. Apostol de către inculpați. a fost confirmat prin

declarațiile părților vătămate T. Apostol, N. Apostol și minora A. Apostol, care

coroborează cu declarațiile martorilor V. Chiselița, E. Saharnean, și I. Gadiac, precum și

cu concluziile rapoartelor de expertiză medico-legală.

În acest sens, instanța de apel nu a dispus de temeiuri pentru a pune la îndoială

depozițiile părților vătămate făcute în fata instanței de judecată, precum și ale martorilor

acuzării audiați în ședința de judecată, deoarece declarațiile acestora sunt succesive și nu

13

se contrazic, coroborând între ele.

Mai mult, ele coroborează și cu concluziile rapoartelor de expertiză medico-legale

expuse supra, din care rezultă mecanismul de formare a leziunilor corporale și anume - prin

acțiunea lopeții forțate de inculpatul I. Galamaga față de T. Apostol, care în încercarea de

a-și apăra capul de lovitura lopeții, a interpus mâna și prin urmare a suportat fractura la

acest membru, față de N. Apostol care în încercarea de a-și salva soțul și fiica minoră de la

acțiunile violente ale inculpaților, a fost lovită și ea peste mâna stângă de către I. Galamaga.

Faptul că din partea inculpatului I. Galamaga s-a acționat cu lopata, se confirmă și

prin declarațiile martorilor E. Saharnean și V. Chiselița.

La fel, instanța de apel a respins argumentele părții apărării, precum că inculpatul I.

Galamaga nu a avut intenția să agreseze sau să bată partea vătămată, or, în rezultatul

cercetării judecătorești reiese contrariul și anume că inițiatori ai conflictului au fost

inculpații care l-au înjurat pe Apostol T., totodată, inculpații au asmuțit câinele asupra

acestuia, reacționând disproporționat la faptul că partea vătămată le-ar fi iluminat cu

lanterna.

instanța de apel a respins argumentele de apel invocate de către partea apărării

potrivit cărora din acțiunile inculpatului I. Galamaga nu rezultă careva intenții huliganice,

nefiind constatat faptul încălcării de către I. Galamaga a ordinii publice, prin acțiuni cinice

și obraznice, or, în cadrul cercetării judecătorești s-a stabilit că inculpații I. Galamaga și C.

Galamaga au comis infracțiunea de huliganism agravat, fiind demonstrat că ei, fără careva

motive întemeiate, din intenții huliganice, încălcând grosolan ordinea publică, exprimând

o vădită lipsă de respect față de societate au aplicat violență față de partea vătămată T.

Apostol.

Latura subiectivă sub formă de intenție directă a fost pe deplin stabilită în rezultatul

cercetării judecătorești, iar acțiunile de lovire, inclusiv de asmuțire a câinelui de rasă asupra

victimelor, precum și cele de opunere de rezistență față de persoanele care curmă actele

huliganice constituie indubitabil element al laturii subiective al infracțiunii de huliganism.

Mai mult, acțiunile au avut drept urmare imediată - un alt element al laturii obiective

cauzarea de vătămări corporale ușoare și medii părților vătămate.

instanța de apel a reținut că faptul încălcării ordinii publice, obiect al huliganismului,

se deduce indubitabil și din declarațiile martorilor care au declarat că din casă au auzit

gălăgie în stradă și au intervenit, iar drept obiecte materiale ale infracțiunii de huliganism

pot fi reținute la caz corpurile părților vătămate, afectate de vătămări corporale.

Cu referire la argumentele avocatului A. Chisnencu precum că, acțiunile inculpatului

I. Galamaga urmează a fi calificate doar în baza unei singure norme penale, instanța de apel

le-a respins ca fiind nefondate, or, prin acțiunile infracționale comise, inculpatul I.

Galamaga a comis infracțiunea prevăzută de art.287 alin.(3) Cod penal, precum și

infracțiunea prevăzută de art.152 alin.(2) lit. b) Cod penal.

Rezumând totalitatea probatoriului administrat la caz, instanța de apel a constatat că

inculpatul I. Galamaga a comis vătămarea intenționată medie a integrității corporale sau a

sănătății, asupra a două persoane.

În acest sens, instanța de apel a reținut că, pârțile vătămate au declarat că anume I.

14

Galamaga a fost persoana care a aplicat lovituri cu lopata peste mâinile și capurile lor, în

conflictul din 12.12.2015.

instanța de apel a apreciat că declarațiile părților vătămate coroborează cu

declarațiile martorilor oculari, care au confirmat că inculpatul I. Galamaga s-a aflat în

posesia lopeții și acesta trăgea de ea.

Cu referire la calificarea acțiunilor infracționale ale inculpatului I. Galamaga în baza

art.152 alin.(2), lit. b), 287 alin.(3) Cod penal, instanța de apel a notat că, infracțiunea de

huliganism însoțită de aplicarea violenței asupra persoanelor poate fi exteriorizată prin

aplicarea atât a violenței psihice, cât și fizice, ce se poate manifesta prin cauzarea unor

prejudicii sănătății, care pot surveni în urma săvârșirii unor acțiuni cu caracter violent,

produse prin aplicarea de lovituri, prin imobilizarea, îmbrâncirea, punerea unei piedici

victimei, urmate de vătămarea integrității corporale sau de leziuni corporale.

Va fi considerată infracțiune de huliganism prevăzută la art.287 Cod penal și nu

contravenție reglementată la art.354 Cod contravențional, dacă făptuitorul nu se limitează

doar la: acostarea jignitoare, în locuri publice, a persoanei fizice, tulburarea ordinii publice;

tulburarea liniștii în timpul nopții, alte acțiuni similare, dar va mai recurge și la aplicarea

violenței sau la opunerea de rezistență violentă altor persoane, care curmă actele huliganice.

In astfel de circumstanțe, fapta comisă depășește gradul de pericol social al unei

contravenții, atingând gradul de pericol social al unei infracțiuni.

Din probele administrate la materialele cauzei penale, instanța de apel a stabilit că

inculpatul I. Galamaga nu s-a limitat doar la acostarea jignitoare în loc public a pârții

vătămate T. Apostol și la tulburarea liniștii în timpul nopții, dar a mai recurs și la aplicarea

violenței asupra pârții vătămate, folosind în acest sens alte obiecte pentru cauzarea

vătămării integrității corporale, și anume fiind constatat că a asmuțit câinele de rasă

„ciobănesc german”, care îl însoțea asupra lui T. Apostol și i-a aplicat acestuia o lovitură

în regiunea capului cu un lanț metalic pe care îl avea asupra sa.

În astfel de circumstanțe, instanța de apel a constatat că fapta comisă de inculpatul

I. Galamaga a atins gradul de pericol social al unei infracțiuni, și anume infracțiunea

prevăzută de art.287 alin.(3) Cod penal.

Așadar, cu referire la calificarea acțiunilor infracționale ale inculpatului, în situația

unui concurs de infracțiuni - art.152 și art.287 Cod penal, instanța de apel a reținut că, în

jurisprudența națională s-a statuat că „în cazul când omorul intenționat sau vătămarea

intenționată gravă ori medie a integrității corporale sau a sănătăți poate să reprezinte

violenta, care este aplicată tocmai în legătură cu încălcarea grosolană a ordinii publice,

calificarea trebuie făcută, în temeiul art.art.145, 151 sau 152 Cod penal și art.354

„Huliganismul nu prea grav” din Codul Contravențional. În cazuri de acest gen, nu este

admisibilă aplicarea răspunderii, în baza art.art.145, 151 sau 152 și art.287 Cod penal. Or,

principiul de neadmitere a sancționării duble a aceleiași fapte ,interzice tragerea de două

ori la răspundere penală pentru aceiași faptă, în cazurile de acest gen, violenta este cea,

care este desemnată prin sintagma „aceiași faptă”.

Doar în cazul în care infracțiunea de huliganism este urmată de infracțiunea de omor

intenționat ori de vătămarea intenționată gravă sau medie a integrității corporale sau a

15

sănătăți, cele săvârșite se vor încadra în baza concursului real de infracțiuni, iar calificarea

se va face conform art.287 și art.art.145, 151 sau 152 Cod penal”.

În baza probelor administrate la materialele cauzei și care au fost apreciate supra,

Colegiul Penal a constatat că fapta săvârșită de inculpatul I. Galamaga a atentat asupra

obiectului infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(3) Cod penal, care are un caracter

complex, și anume relațiile sociale cu privire la ordinea publică, apărată împotriva

infracțiunii de huliganism, acțiuni care au fost însoțite de aplicarea violenței asupra

persoanelor - care constituie obiectul juridic principal și relațiile sociale cu privire la

integritatea corporală și sănătatea persoanei, care constituie obiectul juridic secundar.

În acest sens, instanța de apel a stabilit că acțiunile inculpatului I. Galamaga, care au

fost manifestate într-un loc public, au tulburat ordinea publică.

Obiectul material al infracțiunii specificate la art.287 alin.(3) Cod penal, îl reprezintă

corpul părții vătămate T. Apostol asupra căruia au fost îndreptate acțiunile comise de

inculpatul I. Galamaga.

Totodată, din probele cercetate și examinate nemijlocit de instanța de judecată, atât

în instanța de fond, cât și în apel, se constată și întrunirea laturii obiective a infracțiunii

prevăzute la art.287 alin.(3) Cod penal, exprimată și exteriorizată prin una din cele patru

modalități normative cu caracter alternativ prevăzute de articolul în cauză și anume,

acțiunile care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra

persoanelor, cu aplicarea altor obiecte pentru vătămarea integrității corporale sau sănătății.

Prin „acțiuni care încalcă grosolan ordinea publică” se înțelege fapta săvârșită în

public, îndreptată împotriva ordinii publice, care se concretizează în acostarea jignitoare a

persoanelor, în aplicarea violenței asupra acestora și în orice fel de acțiuni similare care

încalcă normele etice, care tulbură ordinea publică și liniștea persoanelor.

instanța de apel a constatat că, fapta infracțională a fost săvârșită de inculpatul I.

Galamaga într-un loc public, în stradă în s. Slobozia Horodiște, r-nul Rezina, fiind accesibil

în mod direct publicului, iar potrivit declarațiilor martorilor V. Chiselita și E. Saharnean,

aceștia au auzit din casă conflictul creat.

Totodată, instanța de apel a constatat că acțiunea principală - încălcarea grosolană a

ordinii publice, a fost însoțită de aplicarea violenței asupra pârții vătămate T. Apostol, fapt

constatat din declarațiile acestuia, care coroborează cu declarațiile celorlalte părți vătămate,

precum și cu declarațiile martorilor V. Chiselița și E. Saharnean, iar din aprecierea acestor

declarații s-a stabilit că inculpatul I. Galamaga, după ce C. Galamaga a asmuțit câinele său

care-l însoțea de rasă „ciobănesc german” asupra lui T. Apostol, i-a aplicat acestuia o

lovitură în regiunea capului cu un lanț metalic pe care-l avea asupra sa și doborându-l la

sol, i-au aplicat mai multe lovituri cu pumnii peste diferite zone ale corpului.

Tot în acest sens, instanța de apel a notat că în sensul faptei infracționale prevăzute

la art. 287 Cod penal, prin „violență” se are în vedere violența soldată inclusiv cu vătămarea

ușoară a integrității corporale sau a sănătății, fapt determinat și în speță, întrucât, inculpatul

I. Galamaga a aplicat părții vătămate T. Apostol, cu o lopată o lovitură în regiunea capului,

fiindu-i cauzate leziuni corporale medii, totodată, ultimul a aplicat părții vătămate minore

A. Apostol o lovitură cu lopata în regiunea capului, cauzându-i vătămări corporale ușoare,

16

iar părții vătămate N. Apostol i-a fost aplicată o lovitură cu aceiași lopată peste palma

mâinii stângi, cauzându-i în rezultat vătămări corporale medii.

La comiterea infracțiunii de huliganism, I. Galamaga a folosit alte obiecte pentru

vătămarea integrității corporale și anume, acesta a aplicat părților vătămate lovituri cu

lopata.

Sub aspectul laturii subiective, s-a determinat că fapta săvârșită de inculpatul I.

Galamaga se caracterizează prin intenție directă, întrucât inculpatul la momentul săvârșirii

infracțiunii își dădea seama de caracterul prejudiciabil al acțiunii sale, a prevăzut urmările

ei prejudiciabile și a dorit în mod conștienta survenirea acestor urmări.

Stabilirea motivului infracțiunii se impune în fiecare caz concret, ca un element

necesar pentru încadrarea juridică a faptei, or, cunoașterea motivului infracțiunii servește

întotdeauna la determinarea periculozității faptei și la stabilirea măsurii de apărare socială

adecvată acestei periculozități.

În cadrul cercetării judecătorești, instanța de apel a stabilit că motivele acestei

infracțiuni sunt motivele huliganice întrucât în ședința de judecată nu au fost stabilite alte

motive, motivele huliganice fiind constatate reieșind din ușurința cu care a fost săvârșită

infracțiunea, prezenta unui pretext nesemnificativ pentru a săvârși infracțiunea și anume

că, partea vătămată T. Apostol a iluminat în partea inculpaților cu o lanternă.

Astfel, instanța de apel a stabilit că acuzatorul de stat a administrat la dosar probe

pertinente, concludente și veridice, care apreciate prin coroborare dovedesc incontestabil

că inculpatul I. Galamaga a comis infracțiunea prevăzută de art.287 alin.(3) Cod penal,

individualizată prin, huliganismul agravat, adică acțiunile intenționate care încalcă

grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor, de opunerea

de rezistență violentă altor persoane care curmă actele huliganice, acțiuni săvârșite de două

persoane, cu aplicarea altor obiecte pentru vătămarea integrității corporale sau sănătății.

În ceea ce privește agravanta prevăzută de lit. b) alin.(2) art.152 Cod penal, „asupra

a două persoane”, instanța de apel a stabilit că aceasta și-a găsit confirmare ca urmare a

aprecierii probelor administrate, și anume că inculpatul I. Galamaga a aplicat violența fizică

soldată cu vătămarea medie a integrității corporale asupra părților vătămate T. Apostol și

N. Apostol.

În contextul analizei efectuate supra cu referire la componentele de infracțiune care

au fost incriminate inculpatului I. Galamaga prevăzute de art.art.152 afin.(2), lit. b), 287

alin.(3) Cod penal, instanța de apel a respins ca nefondată poziția părții apărării precum că,

în speță, prin calificarea acțiunilor inculpatului se încalcă principiul neadmiterii

sancționării duble a aceleiași fapte. S-a stabilit că, infracțiunea de huliganism prevăzută de

art.287 alin.(3) Cod penal a fost urmată de infracțiunea de vătămare intenționată medie a

integrității corporale sau a sănătății, respectiv, cele săvârșite de I. Galamaga se încadrează

în baza concursului real de infracțiuni, iar calificarea se face conform art.art.287 alin.(3) și

152 alin.(2), lit. b) Cod penal.

În concluzie, instanța de apel a constatat cu certitudine în baza materialelor dosarului

penal că inculpatul I. Galamaga a comis infracțiunile prevăzute de art.art.152 alin.(2) lit.

b), 287 alin (3) Cod penal.

17

alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală, a declarat recurs ordinar în numele inculpatului

Galamaga Ion, solicitând casarea sentinței și deciziei instanței de apel, cu rejudecarea

cauzei și pronunțarea a unei noi hotărâri, prin care inculpatul să fie recunoscut culpabil de

comiterea infracțiunii prevăzute de art.152 Cod penal, cu condamnarea la o pedeapsă cu

suspendarea condiționată a executării pedepsei în temeiul art.90 Cod penal.

În motivarea recursului declarat autorul acestui a invocat că, în cadrul urmăririi

penale, cât și a anchetei de judecată, s-a stabilit cu certitudine, că acțiunile infracționale ale

inculpatului au constituit un tot întreg, ce nu poate fi separat sau divizat distinct în

huliganism și acțiuni de vătămare a integrității corporale, fiindcă acțiunile s-au produs

simultan (concomitent), fără diferențierea lor în timp - zarva inițială creată de către partea

vătămată prin orbirea cu lanterna, exprimarea prin cuvinte necenzurate în adresa

condamnatului, îmbulzeala și bătaia urmată imediat din relații de ostilitate deja, apărute

anume în rezultatul acțiunilor menționate ale pârții vătămate, și care, în cazul dat nu pot fi

calificate și încadrate în noțiunea componenței de infracțiune prevăzute de art. 287 Cod

penal - huliganismul, fiindcă conform teoriei dreptului penal huliganismul este

manifestarea spontan-intenționată a lipsei de respect și obrăzniciei față de societate și

ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor sau de amenințarea cu

aplicarea unei asemenea violențe... în cazul nostru - nu poate fi vorba de huliganism, ci

anume de acțiuni soldate cu cauzarea leziunilor corporale părții vătămate, iar încadrarea

corectă și legală ar fi trebuit să fie anume conform art.152 Cod penal și nicidecum altfel,

urmată de pedeapsa respectivă conform sancțiunii articolului, reieșind din gravitatea

leziunilor corporale cauzate părții vătămate.

În cadrul rejudecării cauzei în instanța de apel, în alt complet de judecată, inculpatul

I. Galamaga a respins acuzațiile, ce țin de comiterea de către el a infracțiunii de ține de

huliganism (chestiune susținută și argumentată anterior) și a recunoscut comiterea

infracțiunii ce ține de cauzarea leziunilor corporale conform art.152 Cod penal, solicitând

aplicarea unei pedepse de condamnare cu suspendarea condiționată a executării pedepsei

în baza art.90 Cod penal, cu toate urmările, ce derivă din asta, chestiune absolut raportabilă

și aplicabilă la speță.

7.1. În conformitate cu prevederile art.431 alin.(1) pct. 11) Cod de procedură penală,

procurorul a prezentat referință, pledând pentru inadmisibilitatea recursului declarat, ca

fiind vădit neîntemeiat și lipsite de temeiuri legale.

materialele dosarului și motivele invocate, ținând cont de opinia procurorului expusă în

referință, care a solicitat declararea recursului ca inadmisibil, Colegiul penal decide asupra

inadmisibilității acestuia din următoarele considerente.

Potrivit dispoziției art.432 alin.(2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii

instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă

inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul declarat este vădit

neîntemeiat.

18

Conform prevederilor art.424 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art.427 Cod de

procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent și care prevede

că, hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de

drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei

La caz, Colegiul penal examinând recursul reține că avocatul pretinde că, în speță

”...nu poate fi vorba de huliganism, ci anume de acțiuni soldate cu cauzarea leziunilor

corporale părții vătămate, iar încadrarea corectă și legală ar fi trebuit să fie anume

conform art. 152 CP RM și nicidecum altfel, urmată de pedeapsa respectivă conform

sancțiunii articolului, reieșind din gravitatea leziunilor corporale cauzate părții

vătămate”, pledând în continuare pentru recunoașterea inculpatului culpabil doar de

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 152 Cod penal, cu condamnarea acestuia la o

pedeapsă cu suspendarea condiționată a executării pedepsei în temeiul art. 90 Cod penal,

indicând temei de drept prevederile pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală.

Astfel, Colegiul penal menționează că, conform art.427 alin.(1) pct. 6) Cod de

procedură penală, hotărârea instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara

erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel când instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul

hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a

afectat soluția instanței, însă avocatul A. Chisnencu, indicând această eroare de drept, nu

a concretizat care din aceste temeiuri le pune la baza cererii de recurs înaintată și prin ce

se confirmă aceste temeiuri, iar alegerea din oficiu de către instanță de recurs a temeiului

din cele 5 menționate este inadmisibilă și prin urmare, prevederile art.427 alin.(1) pct.6)

Cod de procedură penală, nu-și găsesc confirmare la examinarea cauzei în ordine de recurs

ordinar.

La acest capitol, Colegiul penal, făcând o analiză a criticilor expuse în recursul

declarat de către avocat în numele inculpatului, în care nici nu sunt indicate concrete erori

de drept și clar definite (pct. 7. din decizie), în raport cu apelul declarat și textul deciziei,

constată că recursul repetă textul apelului, argumentele expuse de recurent fiind anterior

invocate în apel și în cadrul ședințelor de judecată, iar instanță de apel examinându-le în

ansamblu și dându-le o apreciere corespunzătoare, conform art.art.414, 417 Cod de

procedură penală, s-a pronunțat argumentat și motivat asupra lor, a indicat temeiurile de

fapt și de drept care au dus la respingerea acestora, precum și motivele adoptării respectivei

soluții, concluzionând asupra vinovăției inculpatului în săvârșirea faptelor imputate,

concluzii descrise detaliat la f.d.232-255, vol. II, inclusiv în pct. 6.1. al prezentei decizii.

Astfel, în scopul evitării repetării inutile a alegațiilor instanțelor ierarhic inferioare,

Colegiul penal își însușește argumentele enumerate în hotărârile contestate, fapt ce este în

deplină concordanță cu jurisprudența și practica Curții Europene pentru Drepturile Omului,

care în cauza Albert vs România din 16.02.2010, a statuat în pct.37 că art.6§1 CtEDO, deși

obligă instanțele să-și motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un

răspuns detaliat pentru fiecare argument, și extinderea la care se aplică această obligație de

19

a prezenta motive poate să varieze în dependență de caracterul deciziei.

Mai mult, Colegiul penal menționează că, motivarea hotărârii este un proces de

analiza și sinteză a actelor și lucrărilor dosarului, care nu presupune în mod necesar

expunerea asupra tuturor elementelor de amănunt, atâta timp cât sunt valorificate toate

aspectele relevante din punct de vedere probatoriu și sunt menționate componentele

obligatorii ale unei motivări a hotărârii penale, așa cum s-a procedat, de altfel, în această

cauză. Investită cu o situație de fapt, instanță de apel, ca urmare a efectuării cercetării

judecătorești, a expus situația de fapt reținută pe baza probatoriului verificat și a

concluzionat corect ca acesta se circumscrie încadrării juridice în baza art.art.152 alin.(2)

lit. b), 287 alin.(3) Cod penal, potrivit cărora inculpatul a fost condamnat.

De asemenea, din materialele dosarului rezultă că instanță de apel, la examinarea

cauzei, a ținut seama în deplină măsură de prevederile art.art.27, 99-101 Cod de procedură

penală, a cercetat sub toate aspectele probele administrate și anume, declarațiile

inculpaților, ale părților vătămate, ale martorilor și actele cauzei: - raportul de expertiză

medico-legală nr. 24/D din 27.01.2016 (f.d.81, vol. I); - raportul de expertiză medico-

legală nr.26/D din 27.01.2016 de unde (f.d.89, vol. I); - raport de expertiză medico-legală

nr.27ID din 27.01.2016 (f.d.97, vol. I), pe care le-a verificat minuțios, dându-le o apreciere

justă, prin prisma pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, care în ansamblul

au confirmat vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.152 alin.(2)

lit. b) Cod penal - vătămarea intenționată medie a integrității corporale sau a sănătății

adică vătămarea intenționată medie a integrității corporale sau a sănătăți, care nu este

periculoasă pentru viață și nu a provocat urmările prevăzute la art.151 Cod penal, dar

care a fost urmată de dereglarea îndelungată a sănătății, acțiuni săvârșite asupra a două

persoane și art.287 alin.(3) Cod penal - huliganismul agravat, adică acțiunile intenționate

care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor,

de opunerea de rezistență violentă altor persoane care curmă actele huliganice, acțiuni

săvârșite de două persoane, cu aplicarea altor obiecte pentru vătămarea integrității

corporale sau sănătății.

Astfel, Colegiul penal reține că, în conformitate cu prevederile art.414 Cod de

procedură penală, cu respectarea prevederilor art.436 alin. (2) Cod de procedură penală,

instanță de apel, judecând apelurile declarate a verificat legalitatea și temeinicia hotărârii

atacate pe baza probatoriului administrat și conform materialelor din dosar și just a conchis

asupra menținerii concluziei primei instanțe. În fapt, decizia instanței de apel corespunde

tuturor prevederilor legii de procedură penală, aceasta fiind legală și întemeiată, cu

specificarea motivelor pe care a fost întemeiată soluția adoptată.

Reieșind din materialul probator, Colegiul penal conchide că instanța de apel, în mod

corect a reținut că inculpatul I. Galamaga se face vinovat inclusiv și de comiterea

infracțiunii imputate - art.287 alin.(3) Cod penal.

Instanța de recurs consideră neîntemeiate argumentele recurentului, precum că,

”acțiunile infractorice ale condamnatului au constituit un tot întreg, ce nu poate fi separat

sau divizat distinct în huliganism și acțiuni de vătămare a integrității corporale...”,, din

considerentul că vinovăția inculpatului este dovedită prin probe pertinente și concludente

20

indicate atât în sentința, cât și în decizie, descrise mai sus.

Mai mult, Colegiul penal tine să menționeze că, soluția instanței de apel coroborează

cu prevederile art.131 lit. a), b), 1347 Cod penal, cât și cu jurisprudența națională, conform

căror prin faptă săvârșită în public se înțelege fapta comisă într-un loc care, prin natura sau

destinația lui, este întotdeauna accesibil publicului, chiar dacă în momentul săvârșirii faptei

în acel loc nu era prezentă nicio persoană, dar făptuitorul își dădea seama că fapta ar putea

ajunge la cunoștința publicului, în orice alt loc accesibil publicului dacă în momentul

săvârșirii faptei erau de față două sau mai multe persoane. Ordine publică înseamnă o

totalitate de relații sociale ce asigură o ambianță liniștită de conviețuire în societate, de

inviolabilitate a persoanei. Încălcare grosolană a ordinii publice ce exprimă o vădită lipsă

de respect se consideră săvârșirea unor acțiuni intenționate ce atentează la regulile sociale

și morale de conviețuire, care sunt încălcate într-un mod grosolan și demonstrativ de către

violatorul ordinii publice prin necuviință, neobrăzare, comportare batjocoritoare cu

cetățenii, prin înjosire a onoarei și demnității persoanei, etc. Prin „acțiuni care încalcă

grosolan ordinea publică” se înțelege fapta săvârșită în public, îndreptată împotriva ordinii

publice, care se concretizează în acostarea jignitoare a persoanelor, în alte acțiuni similare,

ce încalcă normele etice, tulbură ordinea publică și liniștea persoanelor. Huliganismul

însoțit de aplicarea violenței asupra persoanelor constituie violența fizică, ce se poate

manifesta prin cauzarea unor prejudicii sănătății, care pot surveni în urma săvârșirii unor

acțiuni cu caracter violent, produse prin aplicarea de lovituri, prin imobilizarea,

îmbrâncirea, urmate de vătămarea integrității corporale sau de leziuni corporale, sau fără

cauzarea prejudiciului sănătății.

Acțiunile huliganice, săvârșite de două sau mai multe persoane, cu urmările

prevăzute la art.151 și 152 CP, se încadrează în sensul art.287 alin.(2) Cod penal și art.151

alin.(2) lit. d) și, respectiv, art.152 alin.(2) lit. e) CP (Hotărârea Plenului CSJ a RM din

19.06.2006, nr.4 - Cu privire la practica judiciară în cauzele penale despre huliganism,

pct.3., pct.10).

Acțiunile huliganice au fost comise în speța dată cu alte obiecte - cu un lanț metalic,

lopată, ce corect au fost calificate în baza art.287 alin.(3) Cod penal.

Prin urmare, din circumstanțele descrise supra se dovedește indubitabil vinovăția

inculpatului în săvârșirea infracțiunilor de care a fost recunoscut vinovat, astfel este corectă

situația de fapt stabilită de către instanțele de fond, precum și calificarea infracțiunilor

reținute în sarcina inculpatului.

Totodată, la stabilirea pedepsei instanțele just și argumentat au ținut cont de

prevederile art.art.7, 61, 75 Cod penal, pedeapsa respectivă fiind motivată, individualizată

și aplicată inculpatului în corespundere cu prevederile legale, corespunde principiului

proporționalității și scopului de restabilire a echității sociale, corectare a inculpatului,

precum și prevenirii de săvârșirea de noi infracțiuni atât din partea lor, cât și a altor

persoane.

Împrejurările enunțate denotă în mod concludent că instanțele de fond și de apel nu

au comis erori de drept în raport cu motivele invocate de recurent.

În acest context, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității recursului ordinar

21

declarat de către avocat ca fiind vădit neîntemeiat

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Chisnencu Alexandru

în numele inculpatului Galamaga Ion, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 30 octombrie 2019, în cauza penală privindu-l pe Galamaga Ion xxxxx, ca

fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 27 iulie 2020.

Președinte Vladimir Timofti

Judecători Anatolie Țurcan

Elena Cobzac

22