1ra-1157/20 — art. 290 al. 1 CP

1ra-1157/20 — art. 290 al. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-1157/2020

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

24 iunie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Iurie Diaconu,

Judecători – Ion Guzun și Liliana Catan,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar, prin care solicită

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 10 septembrie 2019, în

cauza penală, declarate de inculpatul

Cacerovschii Vitalie XXX, născut la XXX,

domiciliat în XXX.

Termenul examinării cauzei:

Instanța de fond de la 30.10.2017 pînă la 06.07.2018;

Instanța de apel de la 25.09.2018 pînă la 14.11.2018;

Instanța de recurs de la 25.01.2019 pînă la 09.04.2019;

Instanța de apel de la 14.05.2019 pînă la 10.09.2019;

Instanța de recurs de la 04.03.2020 pînă la 24.06.2020.

Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal al Curții

Supreme de Justiție,

C O N S T A T Ă :

fiind examinată în procedura simplificată prevăzute de art. 3641 Cod de procedură

penală, a fost încetat procesul penal în privința lui Cacerovschii Vitalii pe învinuirea de

săvârșire a infracțiunii prevăzute de art. 290 alin. (1) Cod penal, cu liberarea acestuia de

răspundere penală. S-a aplicat lui Cacerovschii Vitalii conform art. 55 Cod penal,

sancțiunea contravențională sub formă de amendă în mărime de 100 unități

convenționale.

S-a respins solicitarea procurorului privind încasarea cheltuielilor judiciare în

legătură cu efectuarea expertizelor judiciare, ca neîntemeiată.

Totodată prin sentință s-a soluționat și chestiunea cu privire la corpurile delicte.

având intenția păstrării munițiilor fără autorizarea corespunzătoare, a păstrat, la

domiciliul său situat în XXX, 321 cartușe și anume 55 cartușe de calibru 5.45

mm(5,45x39mm),44 cartușe militare cal. 7.62mm (7.62x39), 70 cartușe de manevră de

cal.7,62mm (7,62x39), 6 cartușe militare cal.7,62 mm /Mocuna/ (7,62x54mm), 74

cartușe de construcție cal.7,62mm, 5 cartușe cal.30-06 /Springlîeld/ (7,62x63mm), 8

cartușe cal.7.62 mm /TT7 (7.62x25mm), un cartuș cal.9mm /Makarov/ (9x18mm), 2

cartușe. cal.9xl9mm /Luger/, un cartuș sportiv și de vânătoare de cal.5,6mm (221.R). 3

cartușe de vânătoare cal. 12 și 7 cartușe, cal. 16, 44 cartușe de construcție de calibrul 6,8

mm, utile pentru efectuarea tragerilor, precum și în construcțiile ușor demontabile,

colibe, amplasate pe loturile de teren cu numerele cadastrale 5530203.420 și

5330203.204 ambele situate în extravilanul s. Suruceni r-nul Ialoveni, o grenadă de

model „F-1”, un focos de model „UZRGM” și o lovitură cal. 3.7 cm. Pzgr 37x255 mm,

până la data de 19 iulie 2017, când reprezentantul organului de urmărire penală în

cadrul percheziției efectuate pe cauza penală nr. 2017010906 la domiciliul acestuia în

cadrul căreia 55 cartușe de calibru 5.45 mm (5,45x39mm), 44 cartușe militare cal. 7.62

1

mm (7,62x39), 70 cartușe de manevră de cal.7,62mm (7,62x39), 6 cartușe militare

cal.7,62mm /Mocuna/ (7,62.x54mm), 74 cartușe de construcție cal,7.62mm. 5 cartușe

cal.30-06 /Springlîeld/ (7,62x63mm). 8 cartușe cal.7,62mm /TT7 (7,62x25mm), un

cartuș cal.9mm /Makarov/ (9x18mm). 2 cartușe cal. 9x19mm /Luger/, un cartuș sportiv

și de vânătoare de cal 5,6 mm (221 l.R). 3 cartușe de vânătoare cal. 12 și 7 cartușe, cal.

Conform raportului de expertiză nr. 34/12/1 -R-3986 din 21.07.2017, - grenada

defensivă de mână de model „F-1”, cu acțiune prin schije și suflu, confecționată

industrial, destinată pentru nimicirea forței vii în defensivă. Raza de zbor al schijelor a

unei grenade nemodificate de model „F-l" este de până la 200 m, iar raza de zbor

nimicitoare este 50-60 m. care face parte din categoria munițiilor și este utilă pentru

producerea exploziei și nimicirea forței vii în asamblare cu un focos de model

„Koveșnicov", „Y3PFM", „Y3PFM-2" sau „FG- M"; - un focos de model „UZRGM" cu

funcționare cu întârziere, confecționat industrial, destinat pentru detonarea încărcăturii

explozive a grenadelor de ofensivă și defensivă de model „F-l", „RG-42" și „RGD-5".

Focosul dat face parte din categoria munițiilor și este util pentru destinație; - o lovitură

cal. 3,7 cm Pzgr (37x255mm) cu lovitură centrală, cu proiectil perforant trasor,

confecționată industrial, destinată pentru efectuarea de trageri din tunul antitanc de

model„ 3,7 Pak. Lovitura dată se referă la categoria munițiilor.

Conform raportului de expertiză nr. 34/12/1 -R-5122 din 26.09.2017, -55 cartușe,

se referă la categoria muniției letale si sunt cartușe militare, cu glonț cu miez din metal

dur (aliaj de oțel), la un cartuș cu glonț de tip trasor, cal.5,45mm (5,45x39mm) cu

lovitură centrală, confecționate industrial: 40 la uzina de muniții „Барнаульский

патронный завод”, din or. Barnaul, URSS (Federația Rusă), 3 în a. 1978, 6 în a. 1981,

31 în a. 1982, 6- la uzina de muniții „Улияновский патронный завод ", din or.

Ulyanovsk, URSS (Federația Rusă), unul în a. 1982, 2 în a. 1984, 3 în a. 1985. 7- la

uzina de muniții „Тульский патронный завод", din or. Tuia, URSS (Federația Rusă),

în a. 1983, 2- în România, în a. 1990, destinate pentru efectuarea tragerilor din

pistoalele-mitralieră Kalașnikov fabricate în: URSS (Rusia) - „AK-74"; „AKS-74";

„AK-74"; „AK-74M"; „AK-105"; „ASN"; „AN-94" (Abakan); R.D.G. - „MPiKS-74";

Bulgaria - „AKN-74"; România - tip „AK-74" și „AK-74S"; Polonia -„ONYX Model

89", „TANTAL wz.88", Cehoslovacia „LADA", din puștile-mitralieră Kalașnikov de tip

„RPK- 74" și „RPKS-74", fabricate în URSS (Rusia), Bulgaria, România, de tip

„LADA" - Cehoslovacia, etc; -44 cartușe, se referă la categoria muniției letale și sunt

cartușe militare, cu glonț cu miez din metal dur (aliaj de oțel), la 29 cartușe cu glonț de

tir trasor, cal 7,62mm (7,62x39) cu lovitură centrală, confecționate industrial: 29

(trasoare)- la uzina de muniții „Климовский патронный завод", din or. Klimovsk,

URSS (Federația Rusă), în a. 1971, 12- în România, în a. 1990, 2- la uzina de muniții

„Тульский патронный завод ", din or. Tula URSS (Federația Rusă), dintre care unul în

a. 1951, unul - la uzina de muniții „Луганский патронный завод ", din or.Lugansk.

URSS (Ukraina) în a. 1976, destinate pentru efectuare de trageri din pistoalele-

mitralieră Kalașnikov fabricate în URSS (Federația Rusia) „AK 47", „AKM". „AKMS"

și din puștile-mitralieră Kalașnikov „RPK", „RPKS", carabinele „SKS", „Saiga";

Finlanda „M62"; Cehoslovacia „Model 58P, 58B"; Iugoslavia „M59/66", „M 64B.

70A", Polonia „PMK-DGN- 60", etc; -6 cartușe, se referă la categoria muniției letale și

sunt cartușe militare, cu glonț cu miez din metal dur (aliaj de oțel), dintre care la 5

cartușe cu glonț cu masa ușurată, cal. 7,62mm /Mocuna/ (7.62x54mm) cu lovitură

centrală, confecționate industrial: 5 (cu glonț cu masa ușurată) - la uzina de muniții

2

„Новосибирский патронный завод ", din or. Novosibirsk, URSS (Federația Rusă), în

a. 1976, unul - la uzina de muniții „Машыностроительный завод имю Ленина", or.

Frunze (Biyschek), URSS (Kyrgyzstan), în a. 1988, destinate pentru efectuarea

tragerilor din: mitralierele „Maxim", „JJJT\ „ITK", „ITKT", puștile „Моссин мод.

1898-1930",„CBT", carabinele „CB/T”, „FSN 01 K” etc; - 5 cartușe, se referă la

categoria muniției letale și sunt cartușe de vînătoare, eu glonț cu miez din metal moale,

de tip expansiv, cal,30-06 /Springfield/ (7,62x63mm) cu lovitură centrală, confecționate

industrial: 4-la uzina de muniții „Prvi Partizan", din Serbia, unul-de marca comerială

„GECO", confecționat industrial la întreprinderea „Ruag Ammotec" din or. Furth,

Germania, destinate pentru efectuarea de trageri din armele „Springfield m. 1903",

„Winchester m.Ranrer", „mod.670", „mod.70", „mod.54", „mod,Ml", „mod.BAR", „FN

71", „Mosberg mod.810A", ș.a.; - 8 cartușe, se referă la categoria muniției letale și sunt

cartușe militare, cu glonț cu miez din metal dur (aliaj de oțel), cal.7,62mm ITTI

(7,62x25mm), mod.a. 1930/1933, cu lovitură centrală, confecționate industrial: 5- în

România, în a. 1954, unul- la uzina de muniții „Луганский патронный завод ", din

or.Lugansk, URSS (Ukraina), în a. 1948. unul- la uzina de muniții „Улияновский

патронный завод", din or.Ulyanovsk, URSS (F.Rusă), în a. 1947, destinate pentru

efectuarea de trageri din pistolul de tip „TT", mod. 1930/33, pistoalele-mitralieră tip

„PPD", „PPȘ", „PPS" și din următoarele arme: pistolul cehoslovac „CZ-52", pistolul

chinez „tip 51", pistoale-mitralieră: chineze „tip 50, 54, 64", iugoslav „M57", coreean

„tip 49", iranian „M-52", vietnamez „K50M", ș.a.;- un cartuș, se referă la categoria

muniției letale, cu gloț cu miez din metal moale (aliaj de plumb), cal.9mm /Makarov/

(9xl8mm), cu lovitură centrală, confecționate industrial la întreprinderea „Sellier & Bel

lot J.S.C.", în Republica Cehă, destinat și titular pentru efectuarea de trageri din

pistoalele de tip Makarov (PM), pistoalele automate tip Stecikin (APS), PA-63. P- 64.

RK-59, Ij-71 ", „BAI KAL 442", „CZ 83", „Fort-12,14,17" etc; -2 cartușe, se referă la

categoria muniției letale, cu glonț cu miez din metal moale (aliaj de plumb), cal.9xl9mm

/Luger/, cu lovitură centrală, confecționate industrial la întreprinderea „Луганский

патронный завод”, /Jin3/, on or. Lugansk, Ukraina, destinate și titulare pentru

efectuarea de trageri din pistoalele cu lovitură centrală cal 9xl9mm: „BORHARD

LUGER PARABELLUM P-08", „BERETA 92,9000", „LAHTI VK.T L-35",

„WALTHER P -38,P5,P99", „VIS-35RADOM", „CZ-75,85,100", „GLOCK-

17,18,19,26", „IER1HON-941", ș.a.;-un cartuș, se referă la categoria munițiilor letale,

este cartuș sportiv și de vânătoare, de cal.5,6tnm (22LR), cu lovitură circulară, cu glonț

din metal moale, confecționat industrial la întreprinderea „Winchester Repeating Arms

Company", SUA, destinat pentru efectuarea de trageri din puștile: TOZ-8, TOZ-9, TOZ-

12, TOZ - 17. TOZ-18, TOZ-21, TOZ-52 „лань”,' BK-I, BK-3, CM, CM-3, BM-6,

Tаифун-5.6, „TeMn, MHB-50, „Стрела", „Таига", MII-12, MLț-112, MLL-55-1, MTJ

80-1 ș.a, în puștile de vânătoare combinate: IJ-56-1 „Belka", IJ-56-2 „Belka", IJ-56-3

„Belka", MTJ 5-35, MII 30-20, MII 29-03, TOZ-34, în țeava introdusă în camera

cartușului puștii IJ-15, în pistoalele: P-3, P-4, MU-M, MU, 2-3, MU 102-1, TOZ-35,

TOZ-35 m, TOZ- 60, IJ-1, IJ-35, IJ-XP-30, Margolin, MȚM, MARGO 22I.R,

WALTHER P22, TAURUS PT22, BERETTA 21, ERMA-WERREER 552,752,882,

LUGER 22 LR, din revolverele Smirnski, HOLEK, ARMIN1US etc; - un cartuș, se

referă la categoria munițiilor letale, este cartuș militar, de cal. 7,92mm /Mauser/

(7,92x57min), cu lovitură centrală și glonț cu miez din metal dur, confecționate

industrial, destinat pentru efectuare de trageri din: pușcă „Mauser" mod. 1898,

„Mauser" mod. 66, „Akah Merkur", „Steyr Mannlicher" model M și SL, „Mauser"

3

mod.98K, „Frankonia" mod. Favorit, „Voere-Waffen " mod. Europa-Luxus, ș.a.; - 2

cartușe, se referă la categoria muniției letale, sunt cartușe de vânătoare cal. 12, cu

lovitură centrală, asamblate artizanal prin încărcarea tuburilor de cartuș cal. 12,

confecționat industrial la uzina „Тульский патронный завод ", în or. Tula, Federația

Rusă, în a. 1972 și 1981 respectiv, cu alice cu diametrul de: un cartuș 4,0mm (indice 1)

și un cartuș 4,50mm (indice 00) sunt destinate pentru efectuarea tragerilor din arme de

vânătoare cal. 12. un cartuș, se referă la categoria muniției letale, este cartuș de

vânătoare cal. 16, cu lovitură centrală, asamblat artizanal prin încărcarea tubului de

cartuș cal. 16, confecționat industrial la uzina „Тульский патронный завод ", în or.

Tula, Federația Rusă, în a. 1969, cu alice cu diametrul de 3,75mm (indice 2), este

destinat pentru efectuarea tragerilor din arme de vânătoare cal. 16;-6 cartușe, se referă la

categoria muniției letale, sunt cartușe de vânătoare cal. 16, cu lovitură centrală,

încărcate cu: 4 cu glonț de tip „Diablo", unul cu alice cu diametrul de 5,0 mm (indice

„0000") și unul cu alice cu diametrul de 3.25 mm (indice „4"). confecționate industrial:

5 la întreprinderea „Taho", în or. Herson, Ukraina, unul la întreprinderea „Fiocclii", în

Italia, destinat pentru efectuarea tragerilor din arme de vânătoare cal. 16. un cartuș, se

referă la categoria muniției letale, este cartuș de vânătoare cal. 12, cu lovitură centrală,

încărcat cu glonț de tip „Taxo", confecționat industrial la întreprinderea „Taho", în

or.Herson, Ukraina, destinat pentru efectuarea tragerilor din arme de vînătoare cal. 12,

toate fiind utile pentru tragere.

Astfel, prima instanță a constatat că Cacerovschii Vitalie a săvârșit infracțiunea

prevăzută de art. 290 alin.(l) Codul penal, adică păstrarea munițiilor fără autorizația

corespunzătoare.

casarea integrală a sentinței cu pronunțarea în privința inculpatului Cacerovschii Vitalie

a unei noi hotărâri de condamnare, prin care a-l recunoaște culpabil pe Cacerovschii

Vitalie în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 290 alin. (1) Codul penal și a-1

condamna în baza acestui articol la privațiune de libertate pe un termen de 2 ani, cu

suspendarea executării potrivit art.90 Codul penal, pe o perioadă de probațiune de 2 ani.

A încasa de la inculpatul Cacerovschii Vitalie în beneficiul statului cheltuielile judiciare

în sumă de 5 680 lei, ce constituie cheltuieli pentru efectuarea expertizelor cu nr.

34/12/1-R-5065 din 18 septembrie 2017 și nr. 34/12/1-R-5122 din 26 septembrie 2017.

În motivarea apelului a indicat că, instanța nu a apreciat corect gradul de pericol

ce-l prezintă inculpatul pentru societate, instanța nu a ținut cont că inculpatul a păstrat

fără autorizația corespunzătoare un număr impunător de muniții; nu au fost întrunite

toate condițiile necesare pentru aplicarea în privința inculpatului a art. 55 Cod penal,

fiind încălcate prevederile art. 2 alin. (2) Cod penal; aplicarea unei asemenea pedepse

poate crea impresia eronată inculpatului cît și altor făptuitori despre blândețea legii

penale și continuarea comiterii acestei infracțiuni fără careva impedimente; la aplicarea

pedepsei nu s-a ținut cont de gravitatea infracțiunii, de criteriile generale de

individualizare a pedepsei, de scopul pedepsei, de faptul că inculpatul nu a recuperat

benevol cheltuielile judiciare, neîntemeiat a încetat procesul penal, liberându-1 pe

inculpat de răspundere penală cu tragerea la răspundere contravențională, potrivit

prevederilor art. 55 Cod penal; prima instanță nu a ținut cont de prevederile art. 229 Cod

de procedură penală, neîntemeiat respingând cerința cu privire la încasarea cheltuielilor

judiciare din contul inculpatului, la fel s-a indicat că la adoptarea sentinței nu au fost

respectate prevederile art. art. 385, 394 Cod de procedură penală.

4

2018, a fost respins apelul declarat și menținută sentința fără modificări.

4.1. În motivare instanța de apel a menționat că, prima instanță corect a stabilit

circumstanțele de fapt și de drept și just a concluzionat că inculpatul a săvârșit

infracțiunea imputată, aceste împrejurări fiind constatate din totalitatea de probe

acumulate la cauza penală, fiind corect apreciate respectându-se prevederile art. 101

Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și

veridicității, iar toate probele în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor.

Instanța de apel a reținut faptul că, prima instanță corect a ținut cont că în timp ce

primele trei condiții ce țin de liberarea de răspundere penală au o conotație obiectivă,

care a fost susținută prin probele administrate la fața de urmărire penală sau la faza

judecării cauzei penale în instanța de judecată, atunci condiția privind constatarea

faptului că, corectarea persoanei este posibilă fără a fi supusă răspunderii penale este o

condiție subiectivă, iar în lipsa unor criterii definitorii reglementate printr-o bază legală,

aceasta urmează a fi apreciată de către instanța de judecată, în mod individual, reieșind

din aceste condiții, instanța de apel a menționat faptul că, constatarea faptului că

corectarea persoanei este posibilă fără a fi supusă răspunderii penale urmează a fi

interpretată în combinație cu celelalte condiții, astfel s-a reținut că inculpatul

Cacerovschii Vitalii a conștientizat gradul prejudiciabil al acțiunii imputate prin faptul

că și-a recunoscut vina, nu s-a eschivat cu rea-credință de la răspunderea penală, s-a căit

de cele comise, nu a avut un comportament anti social, la materialele cauzei fiind

anexată și caracteristica pozitivă de la locul de trai.

Instanța de apel a remarcat faptul că, nu s-au constatat careva impedimente în

aplicarea prevederilor art. 55 Cod penal, dimpotrivă s-au constatat circumstanțe

atenuante prevăzute de art. 76 Cod penal, cât și circumstanțe excepționale fiind astfel

întrunite condițiile obligatorii pentru aplicarea prevederilor art. 55 Cod penal, instanța

de apel constatând ca fiind oportună încetarea procesului penal în temeiul art. art. 332

alin. (1), 391 alin. (1) pct. 7) Cod de procedură penală, cu aplicarea sancțiunii

contravenționale sub formă de amendă în mărime de 100 unități convenționale, ceea ce

constituie 5000 lei, în corespundere cu prevederilor art. 55 alin. (2) Cod penal, în

vigoare la momentul infracțiunii.

Instanța de apel a reținut faptul că acuzatorul de stat a invocat că la efectuarea

expertizelor balistice au fost suportate cheltuielile în mărime de 5680 lei, indicând

asupra faptului că în cazurile când expertiza a fost dispusă de către organul de urmărire

penală sau de către instanța de judecată la solicitarea acuzatorului de stat, plățile

necesare pentru efectuarea expertizelor vor fi achitate din contul mijloacelor bănești a

bugetului de stat, dar nu din contul inculpatului.

Instanța de apel a specificat faptul că expertizele au fost efectuate la cererea

organului de urmărire penală în vederea examinării corpurilor delicte în rezultatul

săvârșirii infracțiunii de către inculpat, acestea fiind acțiuni procesuale ce țin de

administrarea probatoriului și formularea învinuirii, care sunt puse în sarcina părții

acuzării.

prin care a invocat drept temeiuri de recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), pct.

10) Cod de procedură penală, care a solicitat casarea deciziei cu dispunerea rejudecării

cauzei de către instanța de apel în alt complet de judecată.

Recurentul a invocat că, instanța de apel a omis faptul că conform art. 55 alin. (1)

Cod penal, poate fi liberată de răspundere penală cu tragerea la răspundere

5

contravențională persoana, dacă s-a constatat că, corectarea ei este posibilă fără a fi

supusă răspunderii penale; nu s-a ținut cont de faptul că inculpatul a păstrat fără

autorizația corespunzătoare un număr impunător de muniții la domiciliul său și în

colibele ușor demontabile, amplasate pe loturile de teren cu nr. cadastrale XXX și XXX

ambele situate în extravilanul s. Suruceni r-nul Ialoveni, punând în pericol viața altor

persoane; nu au fost constatate careva condiții care ar justifica aplicarea prevederilor art.

55 Cod penal; la aplicarea pedepsei nu s-a ținut cont de gravitatea infracțiunii, de

criteriile generale de individualizare a pedepsei, de scopul pedepsei, de faptul că

inculpatul nu a recuperat benevol cheltuielile judiciare, neîntemeiat a încetat procesul

penal, liberându-l pe inculpat de răspundere penală cu tragerea la răspundere

contravențională, potrivit prevederilor art. 55 Cod penal; instanța de apel urma să

aprecieze just dacă pedeapsa a fost aplicată în raport nu numai cu sancțiunea normelor

penale imputate inculpatului, ci cu toate prevederile ce reglementează pedeapsa penală,

individualizarea acesteia, precum și de criterii ce țin de tratamentul juridic penal; la

respingerea solicitării acuzatorului de stat cu privire la încasarea cheltuielilor judiciare

din contul inculpatului, primele instanțe nu au dat pe deplin eficiență prevederilor art.

227, 229 Cod de procedură penală; nu s-au ținut cont de modificările survenite la art.

143 alin. (2) Cod de procedură penală, astfel că statul deja nu mai are obligația

imperativă de a suporta acele plăți pentru efectuarea expertizelor în cauzele penale, luat

în coraport cu dispoziția art. 229 alin. (1) Cod de procedură penală, și constituie temeiul

ce impune suportarea cheltuielilor de judecată de la inculpat, aceste cheltuieli fiind

suportate de către stat doar din cauza că a fost comisă infracțiunea în cauză, în caz

contrar aceste cheltuieli nu ar fi fost generate

2019, s-a admis recursul ordinar declarat de către procuror, fiind casată total decizia

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 14 noiembrie 2018, în cauza penală

privindu-1 pe Cacerovschii Vitalii cu dispunerea rejudecării cauzei de către Curtea de

Apel Chișinău în alt complet de judecată.

6.1. Pentru a se pronunța, instanța de recurs a menționat că, nu s-a ținut cont în

deplină măsură de prevederile art. 75 Cod penal, ce prevede că „persoanei recunoscute

vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate

în Partea specială a prezentului Cod și în strictă conformitate cu dispozițiile Părții

generale a Codului penal.”

Astfel, instanța de recurs a notat că potrivit art. 55 alin. (1) Cod penal, „persoana

care a săvârșit pentru prima oară o infracțiune ușoară sau mai puțin gravă, cu excepția

infracțiunilor prevăzute la art. 1811 , 256, 303, 314, art. 326 alin .(1) și (11 ), art. 327

alin. (1), art. 328 alin. (1), art. 332 alin. (1), art. 333 alin. (1), art. 334 alin. (1) și (2), art.

335 alin. (1) și art. 3351 alin. (1), poate fi liberată de răspundere penală și trasă la

răspundere contravențională în cazurile în care și-a recunoscut vina, a reparat

prejudiciul cauzat prin infracțiune și s-a constatat că corectarea ei este posibilă fără a fi

supusă răspunderii penale.”

Prin urmare, instanța de recurs a menționat că concluzia instanței de apel cu privire

la aplicarea art. 55 Cod penal în privința inculpatului Cacerovschii Vitalii a fost pripită

și neargumentată, or, la aplicarea acestor prevederi față de inculpat, nu s-a ținut cont de

faptul că acesta a păstrat un număr impunător de muniții fără autorizarea

corespunzătoare printre care și o grenadă, nu s-a ținut cont de gravitatea acțiunilor sale

și urmărire prejudiciabile care puteau a fi provocate.

6

În speță, inculpatul Cacerovschii Vitalie a săvârșit infracțiunea prevăzută de art.

290 alin. (1) Cod penal, ce se pedepsește cu amendă în mărime de la 650 la 950 unități

convenționale sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 180 la 240 de

ore, sau cu închisoare de pînă la 3 ani, care potrivit art. 16 alin. (3) Cod penal, se

clasifică ca infracțiune mai puțin gravă.

Astfel, instanța de recurs a constatat că, instanța de apel a pus accentul pe persoana

inculpatului Cacerovschii Vitalii și nu a luat în considerare alte criterii de

individualizare a pedepsei penale, cum ar fi gravitatea infracțiunii săvârșite, de numărul

impunător al munițiilor păstrate fără autorizarea corespunzătoare, printre care și o

grenadă, precum și de pericolul social sporit al păstrării ilegale a unor astfel de muniții.

Mai mult în decizia sa instanța de apel a făcut referire la faptul că a constatat

existența circumstanțelor atenuante cât și existența unor circumstanțe excepționale, fără

a enumera care sunt aceste circumstanțe excepționale care au permis aplicarea

prevederilor art. 55 Cod penal față de inculpat.

Prin urmare având în vedere cele menționate, instanța de recurs a considerat că

decizia instanței de apel nu este suficient de motivată în partea aplicării pedepsei

conform prevederilor art. 55 Cod penal față de inculpat.

2019, a fost admis apelul procurorului, casată sentința prime instanțe, în partea stabilirii

pedepsei și pronunță în această parte o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru

prima instanță, după cum urmează:

Cacerovschii Vitalie se recunoaște vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 290 alin. (1) Cod penal și i se aplică pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen

de 2 ani.

În temeiul art. 90 Cod penal, a suspenda condiționat pedeapsa închisorii cu

stabilirea unei perioade de probațiune de 2 ani, cu obligarea inculpatului să nu-și

schimbe domiciliul sau reședința și să participe la programe probațiunile.

În partea ce ține de soarta corpurilor delicte, sentința a fost menținută fără

modificări.

7.1. Pentru a se pronunța, instanța de apel a menționat că, instanța de judecată

corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a tras concluzia că inculpatul a

săvârșit anume infracțiunea pentru care au fost condamnat, însă pripit a considerat că în

privința inculpatului Cacerovschii Vitalii sunt aplicabile prevederile art. 55 Cod penal.

Astfel, la individualizarea, stabilirea categoriei și termenului pedepsei inculpaților,

instanța de apel a ținut cont de prevederile art. art. 7, 61, 75 Cod penal și anume de

gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de personalitatea celui vinovat, de

circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de condițiile de viață

ale familiei acestuia precum și scopul pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării

vinovatului.

La caz, privind gravitatea infracțiunii săvârșite, conform art. 16 Cod penal, instanța

de apel a atestat că infracțiunea săvârșită, în funcție de caracterul și gradul prejudiciabil,

se atribuie la categoria infracțiunilor mai puțin grave.

În continuare, instanța de apel a reținut că circumstanțe agravante, stabilite de art.

77 Cod penal, în sarcina inculpatului nu au fost reținute, iar, conform prevederilor art.

76 Cod penal, a fost reținură circumstanța atenuantă - recunoașterea vinei.

În conformitate cu art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, inculpatul care a

recunoscut săvârșirea faptelor indicate în rechizitoriu și a solicitat ca judecata să se facă

pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală beneficiază de reducerea cu o

7

treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei cu închisoare, cu

muncă neremunerată în folosul comunității și de reducerea cu o pătrime a limitelor de

pedeapsă \ prevăzute de lege în cazul pedepsei cu amendă. Dacă pedeapsa prevăzută de

lege este detențiunea pe viață, se aplică pedeapsa închisorii de 30 de ani.

S-a reținut că sancțiunea articolului menționat prevede pedepse cu amendă în

mărime de la 650 la 950 unități convenționale sau cu muncă neremunerată în folosul

comunității de la 180 la 240 de ore, sau cu închisoare de până la 3 ani.

Consecvent, inculpatul la medicul psihiatru și narcolog nu se află, nu are

antecedente penale.

Astfel, instanța de apel a considerat că, pentru fapta prejudiciabilă comisă

inculpatul este pasibil de răspundere penală, iar pedeapsa sub formă de închisoare pe un

termen de 2 ani, cu aplicarea art. 90 Cod penal și stabilirea unui termen de probațiune de

2 ani, este proporțională faptelor comise și echitabilă, reieșind din caracterul

prejudiciabil al faptei comise.

În această ordine de idei, instanța de apel a reținut că, pedeapsa stabilită

inculpatului sub formă de închisoare, cu stabilirea unui termen de probațiune va asigura

scopul executării pedepsei prevăzut de legiuitor la art. 61 Cod penal.

Consecvent, potrivit art. 90 Cod penal, dacă, la stabilirea pedepsei cu închisoare pe

un termen de cel mult 5 ani pentru infracțiunile săvârșite cu intenție și de cel mult 7 ani

pentru infracțiunile săvârșite din imprudență, instanța de judecată, ținând cont de

circumstanțele cauzei și de persoana celui vinovat, va ajunge la concluzia că nu este

rațional ca acesta să execute pedeapsa stabilită, ea poate dispune suspendarea

condiționată a executării pedepsei aplicate vinovatului, indicând numaidecât în hotărâre

motivele condamnării cu suspendare condiționată a executării pedepsei și perioada de

probațiune sau, după caz, termenul de probă.

La caz, instanța de apel a considerat că corectarea și reeducarea inculpatului va fi

posibilă fără izolarea acestora de societate, or acesta în ședința instanței de apel a

recunoscut vina, anterior nu a fost condamnat, se caracterizează pozitiv, lipsesc careva

circumstanțe agravante.

Aferent circumstanțelor descrise, instanța de apel a considerat că prevederile art.

55 Cod penal, în speță nu sunt aplicabile.

Astfel, prin criterii generale de individualizare a pedepsei se înțeleg cerințele"

stabilite de lege, de care sunt obligate să se conducă instanțele de judecată la aplicarea

fiecărei pedepse, pentru fiecare persoană vinovată în parte. Instanțelor de judecată, legea

penală le acordă o posibilitate largă de aplicare în practică a principiului individualizării

pedepsei penale, luând în considerație caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii

săvârșite, persoana celui vinovat, circumstanțele ce atenuează sau agravează

răspunderea, ținând cont de influenta pedepsei aplicate asupra corectării vinovatului,

precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.

În continuare, instanța de apel a indicat că potrivit art. 55 Cod penal, persoana care

a săvîrșit pentru prima oară o infracțiune ușoară sau mai puțin gravă, cu excepția

infracțiunilor prevăzute la art. 1811, 256, art. 264 alin.( 2), art. 2641, 303, 314, art. 326

alin. (1) și (11), art. 327 alin. (1), art. 328 alin. (1), art. 332 alin. (1), art. 333 alin. (1),

art. 334 alin. (1) și (2), art. 335 alin. (1) și art. 3351 alin. (1), poate fi liberată de

răspundere penală și trasă la răspundere contravențională în cazurile în care și-a

recunoscut vina, a reparat prejudiciul cauzat prin infracțiune și s-a constatat că

corectarea ei este posibilă fără a fi supusă răspunderii penale. (2) Persoanelor liberate de

răspundere penală în conformitate cu alin. (1) li se aplică următoarele sancțiuni

8

contravenționale: a) amendă în mărime de pînă la 150 de unități convenționale; b)

privarea de dreptul de a desfășura o anumită activitate pe un termen de la 3 luni la un

an; c) privarea de dreptul de a deține anumite funcții pe un termen de la 3 luni la un an;

d) privarea de dreptul special de a conduce vehicule pe un termen de la 6 luni la 3 ani e)

privarea de dreptul special de a deține armă și de portarma pe un termen de la 3 luni la

un an; f) muncă neremunerată în folosul comunității pe o durată de la 10 la 60 de ore; g)

arest contravențional de pînă la 30 de zile. (3) Privarea de dreptul de a desfășura o

anumită activitate, privarea de dreptul de a deține anumite funcții, privarea de dreptul

special pot fi aplicate și ca sancțiuni complementare.

Prin urmare, instanța de apel a menționat că concluzia instanței de fond cu privire

la aplicarea art. 55 Cod penal, în privința inculpatului Cacerovschii Vitalii a fost pripită

și neargumentată, or, la aplicarea acestor prevederi față de inculpat, nu s-a ținut cont de

faptul că acesta a păstrat un număr impunător de muniții fără autorizarea

corespunzătoare printre care și o grenadă, nu s-a ținut cont de gravitatea acțiunilor sale

și urmărire prejudiciabile care puteau a fi provocate.

Astfel, aceste stări de fapt combat posibilitatea aplicării art. 55 Cod penal în speță.

Mai mult, persoanei declarate vinovate trebuie să i se aplice o pedeapsă, echitabilă,

adică în limitele sancțiunii legii în baza căreia a fost condamnată, iar după caz, instanța

este în drept să aplice și prevederile Părții Generale a Codului penal, în cazul în care nu

sunt careva impedimente.

Astfel, instanța de apel a reținut că instanța de fond în mod independent a pus

accentul pe circumstanțele reale și personale ale inculpatului de după comiterea faptei,

însă a omis să ofere apreciere alte criterii de individualizare a pedepsei penale, cum ar fi

gravitatea infracțiunii săvârșite, de numărul impunător al munițiilor păstrate fără

autorizarea corespunzătoare, printre care și o grenadă, precum și de pericolul social

sporit al păstrării ilegale a unor astfel de muniții.

În altă ordine de idei, instanța de apel a reținut că procurorul prin apelul său a

solicitat și încasarea din contul inculpatului a cheltuielilor judiciare în mărime de 5 680

lei, pentru efectuarea expertizelor, însă această cerință a fost respinsă.

Instanța de apel a precizat că în conformitate cu art. 227 alin. (1) și alin. (2) pct. 5),

229 alin.(l) Cod de procedură penală, cheltuielile judiciare sunt cheltuielile suportate

potrivit legii pentru asigurarea bunei desfășurări a procesului penal, care cuprind sumele

cheltuite în legătură cu efectuarea acțiunilor procesuale în cauza penală. Cheltuielile

judiciare sunt suportate de condamnat sau sunt trecute în contul statului.

Astfel, având în vedere că cheltuielile indicate de procuror nu sunt prevăzute de

art. 227 Cod de procedură penală, efectuarea acțiunilor procesuale în cauza penală au

fost obligatorie și se fac din contul statului, instanța de apel consideră justă soluția

instanței de fond privind respingerea ca fiind neîntemeiată cererea procurorului privind

încasarea din contul inculpaților în beneficiul statului a cheltuielilor judiciare pentru

efectuarea expertizelor.

Astfel, cheltuielile judiciare suportate în cadrul procesului penal, se trec în contul

statului, or, acestea sunt cheltuieli suportate în cadrul urmăririi penale în vederea

demonstrării vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate.

Reiterabil este și faptul că cheltuielile pentru efectuarea constatărilor / expertizelor

sunt cheltuieli efectuate în cadrul urmăririi penale întru acumularea probatoriului

necesar și că acestea sunt trecute, de fapt, în contul statului și nu urmează a fi puse pe

seama inculpatei, or, aceste acțiuni țin de activitatea organului de urmărire penală, care

are un rol activ în procesul de depistare a diferitor circumstanțe care dovedesc

9

infracțiunea și identifică făptuitorul, pentru aducerea învinuirii de stat. Trecerea

cheltuielilor judiciare în procesul penal în contul statului își are temeiul în necesitatea

desfășurării procesului penal din oficiu, pentru ca nici un infractor să nu rămînă

nepedepsit.

În aceiași ordine de idei, instanța de apel a indicat că obligația pozitivă a statului de

a colecta probe necesare în vederea constatării faptei penale, identificării făptuitorului

și, implicit, asumarea cheltuielilor aferente procesului din contul statului.

Subsidiar, urmează a fi reținute și raționamentele expuse de Curtea Constituțională

în Decizia nr. 116g/2018 privind excepția de neconstituționalitate a unor dispoziții din

articolul 142 alin. (2) din Codul de procedură penală, care în pct. pct. 21, 22 a statuat

următoarele:... „21. Curtea observă că, în baza articolului 19 alin.(3) din Codul de

procedură penală, procurorul (organul de urmărire penală) are obligația de a lua toate

măsurile prevăzute de lege pentru cercetarea sub toate aspectele, completă și obiectivă,

a circumstanțelor cauzei, de a evidenția atât circumstanțele care dovedesc vinovăția

bănuitului, învinuitului, inculpatului, cât și cele care îl dezvinovățesc, precum și

circumstanțele care îi atenuează sau agravează răspunderea. Această normă își găsește

dezvoltarea în articolul 100 alin.(l) din Codul de procedură penală, potrivit căruia

administrarea probelor constă în folosirea mijloacelor de probă în procesul penal, adică

strângerea și verificarea probelor, în favoarea și în defavoarea învinuitului, inculpatului,

de către organul de urmărire penală, din oficiu sau la cererea altor participanți la proces,

precum și de către instanță, la cererea părților, prin procedeele probatorii prevăzute de

Codul de procedură penală...".

Astfel, ținând cont de prevederile legale menționate, instanța de apel a considerat

justificat de a respinge solicitarea procurorului cu privire la încasarea de la Cacerovschii

Vitalie în beneficiul statului, a cheltuielilor judiciare în mărime de 5 680 lei.

făcând trimitere la prevederile art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală,

declară recurs ordinar, prin care solicită casarea acesteia cu menținerea sentinței primei

instanțe. Recurentul invocă dezacordul cu decizia instanței de apel motivând că, acesta

este neclară, în situația în care sunt constatate circumstanțe care denotă caracterul vădit

neîntemeiat al concluziei de numire a pedepsei în formă de închisoare cu suspendarea

condiționată a executării pedepsei pe o perioadă de probațiune, pedeapsă mult prea

aspră și neproporțională în raport cu circumstanțele de fapt identificate la caz. Astfel,

apărarea consideră că, instanța urma să mențină sentința primei instanțe deoarece sunt

prezente toate condițiile pentru aplicarea prevederilor art. 55 Cod penal.

cu materialele cauzei, Colegiul penal decide asupra inadmisibilității acestuia, din

următoarele considerente.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat de inculpatul Paladi

Ion împotriva hotărârilor menționate, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra

inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că recursul este declarat peste termen.

Termenul de declarare a recursului ordinar împotriva hotărârilor instanței de apel,

potrivit prevederilor art. 422 Cod de procedură penală, este de 30 zile de la data

pronunțării deciziei.

Potrivit art. 230 alin. (3) Cod de procedură penală, la calcularea termenelor pe ore

sau pe zile nu se ia în calcul ora sau ziua de la care începe să curgă termenul, nici ora

sau ziua în care acesta se împlinește.

10

Potrivit materialelor cauzei, dispozitivul deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău a fost pronunțat la 10 septembrie 2019, în prezența participanților la proces, a

inculpatului Cacerovschii Vitalie, inclusiv avocatului Mihail Chihai, fapt confirmat prin

procesul-verbal al ședinței de judecată (f.d. 19, vol. II), inculpatul și avocatul fiind

înștiințați despre data pronunțării deciziei motivate, iar potrivit prevederilor art. 319

alin. (2) Cod de procedură penală, partea prezentă la un termen de judecată nu mai este

citată pentru termenele ulterioare, chiar dacă va lipsi la unul din aceste termene.

Tot din procesul-verbal al ședinței instanței de apel rezultă că, decizia motivată a

fost pronunțată la 08 octombrie 2019, în prezența avocatului Mihail Chihai și

inculpatului (f.d.18, vol. II). Totodată, instanța a expediat copia deciziei motivate,

pentru informare în adresa tuturor participanților la proces.

Inculpatul Cacerovschii Vitalie a declarat recurs împotriva deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 10 septembrie 2019, la 19 decembrie 2019.

Reieșind din prevederile art. 422 Cod de procedură penală, Colegiul constată că,

termenul de 30 zile pentru depunerea recursului ordinar a epuizat la 08 noiembrie 2019.

Astfel, termenul de atac cu recurs ordinar a deciziei instanței de apel, nu a fost respectat

de inculpat, el fiind declarat peste termenul de 30 zile.

Totodată, Colegiul penal reține, că termenul de declararea recursului ordinar este

absolut și are un caracter imperativ, iar depășirea lui atrage la decăderea din dreptul de a

exercita această cale de atac.

În astfel de circumstanțe, raportând speța dată la prevederile art. 432 alin. (2) pct.

2) Cod de procedură penală, Colegiul penal conchide că termenul de 30 zile pentru

depunerea recursului ordinar de către inculpatul Cacerovschii Vitalie, este depășit, prin

urmare, recursul ordinar declarat de el este inadmisibil, ca fiind declarat peste termen.

penal,

D E C I D E:

Inadmisibilitatea recursului ordinar, declarat de inculpatul Cacerovschii Vitalie

XXX, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 10 septembrie

2019, în propria cauză penală, ca fiind declarat peste termen.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată integral la 24 iulie 2020.

Președinte: Iurie Diaconu

Judecători: Ion Guzun

Liliana Catan

11