1ra-773/20 — art.264 alin.3 lit. a CP

Prin sentința Judecătoriei Strășeni sediul Central din 28 decembrie 2018, Babii Dumitru a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.264 alin.(3) Cod penal, la 4 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip deschis, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe termen de 2 ani. Potrivit art.90 Cod penal, executarea pedepsei închisorii a fost suspendată condiționat pentru perioada de probațiune de 2 ani. S-a admis parțial acțiunea civilă depusă de Bondariuc Anatolie și s-a încasat în beneficiul acestuia din contul lui Babii Dumitru suma de 11 388,76 MDL cu titlu de prejudiciu material, și suma de 70 000,00 MDL cu titlu de prejudiciu moral.

Pentru a se pronunța, prima instanță a constatat în fapt că, Babii Dumitru, fiind deținător de permis de conducere seria xxx de autoritățile Republicii Italiene la 24.02.2011 cu drept de a conduce mijloace de transport prevăzute de categoria "B", la data de 25 decembrie 2014, în jurul orelor 00:42, conducând autoturismul de model ,.Dodge Caliber", cu n/î xxx, traseul Chișinău - Ungheni prin raionul Strășeni, în direcția Chișinău, la km 13 în preajma satului Cojușna raionul Strășeni, având ca pasageri pe bancheta din față pe Supelneac Radu, a.n. 1992, iar pe bancheta din spate pe Rodideal Nadejda, a.n. 1990, încălcând Regulamentul Circulației Rutiere, aprobat prin hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 357 1 din 13.05.2009, și anume: pct.(2) din Regulament care stipulează că, „în Republica Moldova vehiculele se conduc pe partea dreaptă a carosabilului în sensul de mers "; pct.42 alin. (2) din Regulament care prevede că „ în afara localităților conducătorii trebuie să conducă vehiculele cât mai aproape de marginea dreaptă a carosabilului"; alin.(4) al aceluiași punct din Regulament, care prevede, că „intrarea pe banda extremă stânga destinată circulației în sens opus este interzisă "; pct.45 alin.(1) și (2) care stipulează, că „conducătorul trebuie să conducă vehiculul în conformitate cu limita de viteză stabilită, ținând permanent seama de următorii factori: a) starea psihofiziologică ce influențează atenția și reacția; b) dexteritatea în conducere care i-ar permite să prevadă situațiile periculoase; d) condițiile rutiere; e) situația rutieră. În cazul în care în limita vizibilității apar obstacole care pot fi observate de conducător, el trebuie să reducă viteza sau chiar să oprească, pentru a nu pune în pericol siguranța traficului", a pierdut controlul ghidajului și ieșind pe banda de contrasens, s-a tamponat frontal sub unghi în autoturismul de model "BMW 730", cu xxx condus regulamentar de cet. Bondariuc Anatolie, a.n. 1995, având ca pasageri pe bancheta din față pe cet. Gladîș Vladlin, iar pe bancheta spate pe cet. Burlacu Ion. Prima instanță a calificat acțiunile lui Babii Dumitru, conform art.264 alin.(3) Cod penal, potrivit indicilor: ”încălcarea regulilor de securitate a circulației sau de exploatare a mijloacelor de transport de către persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din imprudență vătămare gravă a integrității corporale și a sănătății”.

Procurorul a contestat cu apel sentința, solicitând casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Babii Dumitru să fie recunoscut vinovat și condamnat pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art.264 alin.(4) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 6 ani și 6 luni, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis și cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 4 ani. În susținerea apelului, acuzatorul a invocat că, deși Babii Dumitru a săvârșit infracțiunea prevăzută de art.264 alin.(4) Cod Penal, instanța de judecată în mod inexplicabil a recalificat acțiunile ultimului în baza art.264 alin.(3) Cod Penal, fără a indica litera exactă. Or, în art.264 Cod Penal sub aceeași denumire marginală de încălcare a regulilor de securitate a circulației sau de exploatare a mijloacelor de transport de către persoana care conduce mijlocul de transport sunt reunite patru variante-tip de infracțiuni și trei variante agravate de infracțiuni. A menționat că, în acțiunile inculpatului urmează a fi reținută și agravanta „săvârșită în stare de ebrietate". În susținerea agravantei, invocă rezultatul analizei sângelui la alcool a inculpatului Babii Dumitru, prin care s-a stabilit în sângele ultimului 0,02 g/l alcool etilic. Însă, instanța de judecată în mod eronat, a constatat că acest element al laturii obiective nu reiese obiectiv din probatoriul administrat în cadrul cauzei penale. Gradul de ebrietate trebuie luat în considerație la individualizarea pedepse pentru infracțiunea examinată, anume gradul de ebrietate, și nu însăși ebrietatea. Instanța de judecată în mod eronat opinează în favoarea ideii că procurorul la înaintarea acuzării nu urma să se conducă de rezultatul indicat în 2 analiza sângelui în care cantitatea alcoolului constituia 0,02 g/l alcool etilic, ci de concluzia medicului narcolog. Acuzarea de stat consideră că, instanța de fond incorect a recalificat acțiunile lu Babii Dumitru în baza art.264 alin.(3) Cod Penal, și prin urmare nu este de acord cu pedeapsa aplicată acestuia și o consideră prea blândă, incorect a suspendat condiționat executarea pedepsei aplicate, neindicând în hotărârea sa motivele condamnării cu suspendare condiționată, mai mult ca atât pe parcursul urmăririi penale și judecării cauzei condamnatul nu și-a recunoscut vina. 3.1. Avocatul Pavliuc Ghenadie în numele inculpatului a contestat cu apel sentința, solicitând casarea integrală a sentinței primei instanțe, cu emiterea unei sentințe de achitare în privința lui Babii Dumitru din lipsa în acțiunile ultimului a elementelor constitutive ale infracțiunii și acțiunea civilă înaintată de către partea vătămată Bodnariuc Anatolie să fie respinsă, ca fiind neîntemeiată. În motivarea apelului a indicat că, la baza sentinței de condamnare emise împotriva inculpatului Babii Dumitru stau declarațiile părților vătămate Bondariuc Anatolie, martorilor Gladîș Vladlen, Pereu Cătălin, Oanța Victor, Nichita Sergiu, Sava Eduard, Pîrău Victor, Matrosov Serghei, Malic Ghenadie, precum și conținutul procesului verbal de cercetare la față locului a accidentului rutier din 25.12.2014 împreună cu schițele accidentului rutier și planșă fotografică, conținutul procesului-verbal de examinare a obiectului din 01.04.2015 și din 02.04.2015 și anume de examinarea automobilelor de model „Dodge Caliber", cu n/î xxx și „BMW 730", cu n/î xxx, raportul de expertiză medico-legală nr.21 din 29.01.2015, raportul de înștiințare din 25.12.2014 și epicriza de examinare nr. 23548 din 25.12.2014. Consideră că, instanța de judecată nu a dat o apreciere corectă declarațiilor inculpatului Babii Dumitru care atât în cadrul urmăririi penale, cât și în cadrul instanței de judecată nu a recunoscut vina în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.264 alin.(4) Cod penal. Reieșind din cele expuse, apărarea consider că, urmărirea penală a fost efectuată superficial privind examinarea tuturor circumstanțelor săvârșirii infracțiunii date, unilateral și în neconcordanță cu normele legii procesual penale. De asemenea, a relevat că organul procuraturii prin punerea sub învinuire a lui Babii Dumitru cu calificativul conducerii mijlocului de transport în stare de ebrietate alcoolică, se observă o învinuire ce nu corespunde prevederilor art.281 alin.(2) Cod de procedură penală și că instanța de judecată a examinat unilateral probele acumulate, fiind luate în calcul doar probele propuse de acuzare, iar cele ale apărării fiind total ignorate. Deci, nu s-a dovedit vinovăția cet. Babii Dumitru în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.264 alin.(3) Cod penal, însăși conform probelor administrate în cadrul examinării cauzei în instanța de judecată, în acțiunile acestuia lipsesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute încălcarea regulilor de securitate a circulației rutiere de către persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din imprudență vătămare gravă a integrității corporale și a sănătății.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 29 octombrie 2019, apelul avocatului Pavliuc Ghenadie în interesele inculpatului a fost respins ca nefondat, iar apelul acuzatorului de stat a fost admis, cu casarea parțială a sentinței în latura penală și pronunțată o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit 3 pentru prima instanță, prin care Babii Dumitru a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.264 alin.(3) lit. a) Cod penal, la 5 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe termen de 3 ani. Potrivit art.90 Cod penal, executarea pedepsei închisorii a fost suspendată condiționat pentru perioada de probațiune de 3 ani. În rest celelalte dispoziții ale sentinței se mențin. 4.1. În motivarea soluției sale, instanța de apel a indicat că, instanța de fond incorect a tras concluzia că vina inculpatului Babii Dumitru de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.264 alin.(3) Cod penal pe deplin este dovedită fără a indica și „litera a)" din partea descriptivă a aliniatului respectiv. Instanța de apel analizând în ședință de judecată probele acumulate, evaluându-le din punct de vedere al pertinenței, concludentei și veridicității lor, iar în ansamblu, din punct de vedere al coroborării lor, consideră constatat faptul că: Babii Dumitru, fiind deținător de permis de conducere seria xxx eliberat de autoritățile Republicii Italiene la 24.02.2011 cu drept de a conduce mijloace de transport prevăzute de categoria "B", la data de 25 decembrie 2014, în jurul orelor 00:42, conducând autoturismul de model „Dodge Caliber", cu n/î xxx, traseul Chișinău - Ungheni prin raionul Strășeni în direcția Chișinău, la km 13 în preajma satului Cojușna raionul Strășeni, având ca pasageri pe bancheta din față pe Supelneac Radu, a.n. 1992, iar pe bancheta din spate pe Rodideal Nadejda, a.n. 1990, încâlcind Regulamentul Circulației Rutiere, aprobat prin hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.357 din 13.05.2009, și anume: pct.(2) din Regulament care stipulează că, „în Republica Moldova vehiculele se conduc pe partea dreaptă a carosabilului în sensul de mers "; pct.42 alin. (2) din Regulament care prevede că „ în afara localităților conducătorii trebuie să conducă vehiculele cit mai aproape de marginea dreaptă a carosabilului"; alin.(4) al aceluiași punct din Regulament, care prevede, că „intrarea pe banda extremă stânga destinată circulației în sens opus este interzisă "; pct.45 alin.(1) și (2) care stipulează, că „conducătorul trebuie să conducă vehicul în conformitate cu limita de viteză stabilită, ținând permanent seama de următorii factori: a) starea psihofiziologică ce influențează atenția și reacția; b) dexteritatea în conducere care i-ar permite să prevadă situațiile periculoase; d) condițiile rutiere; situația rutieră. În cazul în care în limita vizibilității apar obstacole care pot fi observate, de conducător, el trebuie să reducă viteza sau chiar să oprească, pentru a nu pune în pericol siguranța traficului", a pierdut controlul ghidajului și ieșind pe banda de contrasens, s-a tamponat frontal sub unghi în autoturismul de model "BMW 730", cu xxx condus regulamentar de cet. Bondariuc Anatolie, a.n. 1995, având ca pasageri pe bancheta din față pe cet. Gladîș Vladiin, iar pe bancheta spate pe cet. Burlacu Ion. În rezultat, ambele unități de transport implicate au fost deteriorate, iar conducătorul autoturismului de model "BMW 730" - Anatolie Bondarciuc, potrivit raportului de expertiză medico-legală nr.21 din 29.01.2015, i-au fost cauzate vătămări corporale grave sub formă de fractură-dafizară a osului femural stâng cu deplasare. Instanța de apel a calificat acțiunile lui Babii Dumitru, conform art.264 alin.(3) lit. a) Cod penal, potrivit indicilor: încălcarea regulilor de securitate a 4 circulației sau de exploatare a mijloacelor de transport de către persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din imprudență vătămarea gravă a integrității corporale și a sănătății. În continuare, instanța de apel la fel ca și prima instanță a apreciat critic depozițiile inculpatului referitor la faptul că el se deplasa regulamentar pe banda sa de circulație, iar accidentul s-a produs din cauza că automobilul condus de partea vătămată a ieșit pe contrasens și a provocat accidentul, deoarece nu rezistă în fața probelor prezentate de partea acuzării, și se combat întru totul prin probele prezentate și cercetate în ședința de judecată. Mai mult decât atât, instanța a reiterat că în afară de faptul că inculpatul neagă acuzațiile aduse, el nu a prezentat nici o probă veridică în favoarea nevinovăției sale. Din aceste considerente, instanța de judecată a ajuns la concluzia că de fapt, poziția inculpatului referitor la negarea săvârșirii infracțiunii incriminate urmărește scopul evitării răspunderii penale pentru fapta comisă. Instanța de apel a apreciat critic poziția de nevinovăție a inculpatului Babii Dumitru deoarece este combătută de conținutul procesului-verbal de cercetare la fața locului a accidentului rutier din 25.12.2014, în special de schița accidentului rutier din conținutul căreia reiese că în urma impactului a avut loc scurgerea uleiului care a format o pată pe carosabil, iar amplasarea acestei pete este în apropiere de acostament, pe banda de deplasare din direcția Chișinău - Strășeni, adică pe banda de deplasare a autoturismului condus de partea vătămată. Constatările din procesul-verbal de cercetare la fața locului și schița accidentului rutier sunt pe deplin susținute și de declarațiile martorilor Malic Ghenadie și Pîrău Victor care au relatat că au fost la fața locului imediat după accident și au participat la întocmirea schiței accidentului rutier, indicând totodată că au văzut pata de ulei care avea formă de împroșcare. Totodată, acești martori au relatat că cele trei cercuri indicate în schița accidentului rutier reprezintă adânciturile în asfalt lăsate de automobilul condus de inculpat, adâncituri care s-au format deoarece în momentul impactului roata din față din stânga de la automobilul inculpatului a fost smulsă și aruncată într-o parte. De asemenea, instanța de apel a apreciat critic și declarațiile martorului Supelneac Radu în partea ce ține de locul accidentului rutier, și anume că acesta s- ar fi produs pe banda de deplasare a inculpatului deoarece le consideră părtinitoare, în favoarea inculpatului și deoarece acestea nu coroborează cu nici o altă probă decât declarațiile inculpatului a cărui scop este de a evita răspunderea penală pentru fapta comisă. Totodată, instanța a respins și poziția procurorului indicată în apelul declarat referitor la învinuirea înaintată potrivit art.264 alin.(4) Cod penal, deoarece în instanța de judecată s-a constatat că acest element al laturii obiective nu reiese obiectiv din probatoriul administrat în cadrul cauzei penale respective din următoarele considerente: - potrivit Hotărârii Guvernului RM, cu privire la aprobarea Regulamentului privind modul de testare alcoolscopică și examinare medicală pentru stabilirea stării de ebrietate și naturii ei nr. 296 din 16.04.2009; - examinarea medicală este efectuată în instituțiile medico-sanitare publice abilitate în acest scop de Ministerul Sănătății (...) către specialiștii instituției medico-sanitare publice Dispensarul Republican de Narcologie; (...) de către 5 medicul psihiatru-narcolog din cadrul secției consultative, (...) de către medicul de gardă din secția de internare (departamentul de urgență)...; - medicul abilitat cu dreptul de efectuare a examinării medicale, trebuie: (...) f) să întocmească un proces-verbal în două exemplare în care va expune detaliat rezultatele examinării medicale pentru stabilirea stării de ebrietate și naturii ei...; - în cazul spitalizării de urgență în cadrul instituțiilor medico-sanitare a persoanelor accidentate sau a victimelor, când starea sănătății acestora nu permite examinarea medicală pentru stabilirea stării de ebrietate și naturii ei, procesul- verbal privind examinarea medicală pentru stabilirea stării de ebrietate și naturii ei nu se întocmește. Alcoolemia se stabilește numai în baza analizelor de laborator a 2 probe de sânge prelevate. - pentru determinarea prezenței substanțelor stupefiante sau a medicamentelor cu efecte similare acestora se prelevează o singură probă de sânge și, în mod obligatoriu, 50-100 ml de urină. - în acest caz în fișa medicală a bolnavului de staționar se anexează rezultatul analizelor de laborator și se descriu semnele caracteristice ebrietății alcoolice sau narcotice, cu confirmarea concluziei...; - concluzia examinării medicale pentru stabilirea stării de ebrietate și naturii ei se înregistrează în procesul-verbal după cum urmează: a) treaz (...); - starea de ebrietate se stabilește conform criteriilor prevăzute în prezentul Regulament, confirmată prin rezultatul analizei de laborator a probelor biologice prelevate. Din aceste considerente, instanța de apel a conchis că procurorul la înaintarea învinuirii nu urma să se conducă de rezultatul indicat în analiza sângelui în alcool care constituia 0,02 g/l alcool etilic, ci de concluzia medicului narcolog, care a indicat că inculpatul era treaz, fapt confirmat prin mențiunea „Treaz", semnătura și ștampila medicului care a efectuat controlul medical. Or, reieșind din regulamentul menționat supra, doar concluzia medicului poate servi drept temei de a constata starea de ebrietate a unei persoane. Prin urmare, instanța de apel a constatat că instanța de fond corect a exclus din învinuirea adusă inculpatului Babii Dumitru agravanta „săvârșit în stare de ebrietate", urmând ca inculpatul să fie pedepsit doar pentru ceea ce a săvârșit, și anume, infracțiunea prevăzută de art.264 alin.(3) lit. a) Cod penal. Totodată, instanța a reținut că fapta criminală a inculpatului Babii Dumitru a fost demonstrată atât sub aspectul elementului material al laturii obiective, cât și al laturii subiective, care în speță îmbracă forma intenției directe și încadrează faptele acestuia în infracțiunea prevăzută la art.264 alin.(3) lit. a) Cod penal, iar afirmațiile inculpatului poartă un caracter declarativ fără suport probatoriu. Pentru a se pronunța pe marginea categoriei și mărimii pedepsei inculpatului Babii Dumitru în baza art.264 alin.(3) lit. a) Cod penal, instanța de apel a luat la bază prevederile art.75 alin.(1) Cod penal, precum și prin prisma principiul umanismului legii penale prevăzut în art.4 Cod penal cât și cel stipulat în art.61 alin.(2) Cod penal - pedeapsa penală are drept scop corectarea condamnatului, iar executarea pedepsei nu trebuie să cauzeze suferințe fizice și nici să înjosească demnitatea persoanei condamnate - precum și posibilitatea obținerii corectării și reeducării lui Babii Dumitru. Astfel, a găsit necesar că nu este rațional a-1 priva de libertate, dispunând suspendarea condiționată a executării pedepsei cu stabilirea 6 unui termen de probă conform art.90 Cod penal. Concomitent, instanța a menționat că termenul minim de probă stabilit inculpatului prin sentință este prea minimal pentru atingerea scopului de verificare a atitudinii inculpatului față de pedeapsa stabilită, de aceia, instanța de apel va admite apelul procurorului în această parte și va stabili termenul de probă de 3 ani, obligând inculpatul să nu-și schimbe locul de trai fără acordul organului care pune în executare sentința, având în vedere și faptul, că prima instanță nu a stabilit inculpatului nici o obligație prevăzută la art.90 alin.(6) Cod penal.

Avocatul Pavliuc Ghenadie în numele inculpatului Babii Dumitru, în temeiul pct.6) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, a contestat cu recurs ordinar hotărârile solicitând casarea acestora, cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care Babii Dumitru să fie achitat, din motivul lipsei în acțiunile inculpatului a elementelor constitutive ale infracțiunii. Acțiunea civilă înaintată de către partea vătămată Bondariuc Anatolie să fie respinsă, ca fiind neîntemeiată. În motivarea cerințelor sale avocatul a invocat că, atât instanța de fond, cât și instanța de apel pronunțând o hotărâre de condamnare în privința inculpatului Babii Dumitru, au ignorat faptul că sentința de condamnare se adoptă numai în condiția în care, în urma cercetării judecătorești, vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii a fost confirmată prin ansamblul de probe cercetate de instanța de judecată și aceasta nu poate fi bazată pe presupuneri. A remarcat că, declarațiile date de către cet. Bondariuc Anatolie, Gladîș Vladlin, Pîr Victor, Matrosov Serghei și Malic Ghenadie în instanța de judecată le consideră neobiective, părtinitoare astfel ducând instanțele de judecată în eroare. Instanțele de judecată urmau să aprecieze declarațiile date de către persoanele indicate ca fiind neobiective, adică false, mincinoase, deoarece acestea nu coroborează cu nici o altă probă dobândită în urma examinării prezentei cauze în instanța de judecată. Mai mult, a relevat că la audierea în calitate de martori a lui Malic Ghenadie, Matrosov Serghei și Pîrău Victor, instanța de judecată a încălcat prevederile art.90 alin.(3) pct.4) Cod de procedură penală. Consideră că, urmărirea penală a fost efectuată superficial privind examinarea tuturor circumstanțelor săvârșirii infracțiunii, a fost efectuată unilateral și în neconcordanță cu normele legii procesuale penale, poartă un caracter de presiune asupra persoanei ceea ce contravine normelor legii penale, ce are scopul să apere persoana, cât și drepturile și libertățile acesteia. A indicat că, nici un document din materialele dosarului nu dovedește faptul, că Babii Dumitru a săvârșit infracțiunea prevăzute de art.264 alin.(3) lit. a) Cod penal. Cu atât mai mult, procurorul în rechizitoriu scrie la general că vina lui Babii Dumitru este dovedită prin ansamblul de probe acumulate pe parcursul urmăririi penale, însă fără să dea o analiză acestor probe nu indică adecvat care probe ar confirma vinovăția ultimului. Totodată, a notat că principala probă administrată de către organul de urmărire penală și indicată în rechizitoriu, cât și instanța de judecată în sentința sa este că vina lui Babii Dumitru în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.264 alin.(3) lit. a) Cod penal este dovedită prin procesul-verbal de cercetare la fața locului a accidentului rutier din 25.12.2014 împreună cu schițele accidentului rutier și planșa 7 fotografică care chipurile constată locul impactului ca fiind pe banda de contrasens a învinuitului. A enunțat că, reieșind din rapoartele de expertiză judiciară nr. 1179 și nr. 1691 este cazul ca instanța de judecată prin prisma art.251 din Codul de procedură penală, care prevede că ,,încălcarea prevederilor legale care reglementează procesul penal atrage nulitatea actului procedural numai în cazul în care s-a comis o încălcare a normelor procesuale penale", în cazul dat procesul-verbal de cercetare a locului accidentului rutier din 25.12.2014 și schema anexată nu conține date complete referitoare la producere accidentului rutier, respectiv aceste documente sunt întocmite în ne corespundere cu cerințele legale, cu atât mai mult denotă neobiectiv despre amplasarea locului tamponării, de aceia actele indicate este necesar să fie lovite de nulitate, în temeiul că au fost întocmite și dobândite cu încălcarea normelor procesual penale. De asemenea, a relevat că atât prin sentința de condamnare, cât și prin decizia instanței de apel este indicat că vina lui Babii Dumitru este dovedită prin procesele-verbale de examinare a ambelor automobile, însă prin analiza acestor acte procedurale nu poate fi stabilită vina unei sau altei persoane, decât identificarea unităților de transport implicate în accidentul rutier, deteriorările stabilite la ochiul liber, precum și poziția automobilelor după impact. Consideră că, în urma cercetării probelor sub toate aspectele vinovăția lui Babii Dumitru în săvârșirea infracțiunii ce i se incriminează nu s-a confirmat. Astfel, învinuirea adusă inculpatului nu este clară, concretă și previzibilă, situație ce contravine art.296 Cod de procedură penală și implică nulitatea actului de procedură conform art.251 Cod de procedură penală. Conchide că, atât organul de urmărire penală, cât și instanțele de judecată au pus la baza învinuirii lui Babii Dumitru niște probe contradictorii, dobândite prin metode de constrângere, violarea drepturilor și libertăților persoanei, în mare măsură pe declarațiile mincinoase a părților vătămate care nu coroborează cu nici o altă probă dobândită legal în prezenta cauză penală. Concluzionează că, nu s-a demonstrat vinovăția lui Babii Dumitru în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.264 alin.(3) lit. a) Cod penal.

La recursul ordinar declarat, în conformitate cu prevederile art.431 alin.(1) pct.11) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul, care a pledat pentru inadmisibilitatea recursului ca fiind vădit neîntemeiat.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente. Potrivit dispoziției art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul este vădit neîntemeiat. Conform prevederilor art.424 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art.427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent, or, art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept 8 comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei. Potrivit practicii judiciare constante erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Colegiul reține că, recurentul invocă temeiul pentru recurs prevăzute la pct.6) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, care statuează că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când decizia atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția. Raportând norma de drept citată la circumstanțele cauzei, Colegiul constată că acest temei nu și-a găsit confirmare în speța dedusă judecății. Astfel, Colegiul penal lecturând textul deciziei și recursului, constată că argumentele invocate de recurent au format obiect de discuție în instanța de apel, asupra cărora aceasta s-a expus motivat și care, conform materialelor din dosar, a respectat prevederile art.art.414 și 417 alin.(1) pct.8) Cod de procedură penală, s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, indicând temeiurile de fapt și de drept care au dus la respingerea apelului avocatului, precum și admiterii parțiale a apelului acuzatorului de stat și motivele adoptării soluției date. Autorul recursului susține dezacordul cu aprecierea probelor de către instanța de apel, indicând că instanțele ierarhic inferioare au apreciat probele unilateral în defavoarea inculpatului Babii Dumitru, iar cumulul de probe administrat de către acuzare nu demonstrează vinovăția acestuia în comiterea infracțiunii imputate. Colegiul penal atestă că, instanța de apel a constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind vinovăția lui Babii Dumitru în comiterea infracțiunii prevăzută de art.264 alin.(3) lit. a) Cod penal, motivându-și decizia în acest sens în corespundere cu prevederile art.101 Cod de procedură penală. Totodată, Colegiul penal este de acord cu constatările instanței de apel precum că, ,, se apreciază critic depozițiile inculpatului referitor la faptul că el se deplasa regulamentar pe banda sa de circulație, iar accidentul s-a produs din cauza că automobilul condus de partea vătămată a ieșit pe contrasens și a provocat accidentul, deoarece nu rezistă în fața probelor prezentate de partea acuzării și se combat întru totul prin probele prezentate și cercetate în ședința de judecată. Mai mult, instanța a reiterat că în afară de faptul că inculpatul neagă acuzațiile aduse, el nu a prezentat nici o probă veridică în favoarea nevinovăției sale.” În contextul celor expuse, Colegiul penal evidențiază că recursul este motivat în linii generale, fără a fi ajustat speței, fiind lipsit de argumente care se bazează nemijlocit pe circumstanțele respectivului accident rutier. Subsecvent, se reține că art.6 din Convenția europeană a drepturile omului, impune în special, în sarcina „instanței", obligația de a efectua o examinare efectivă a motivelor, argumentelor și probelor propuse de părți, cu excepția cazului în care se apreciază relevanța acestora. Deși este adevărat că obligația motivării deciziilor, impusă instanțelor de art.6 § 1 din CEDO, nu poate fi înțeleasă ca impunând formularea unui răspuns detaliat la fiecare argument (hotărârea CtEDO Perez c. Franței). 9 De asemenea, instanța de recurs subliniază că, procedura de apreciere a probelor ține de starea de fapt a cauzei, care a fost deja statuată de către instanța de apel, de competența căreia este stabilirea stării de fapt. Instanța de recurs este în drept să intervină în soluția instanței de apel, inclusiv și s-o caseze, atunci când se constată comiterea unei erori de drept, însă va ține seama de starea de fapt deja constatată prin hotărârea judecătorească devenită definitivă. Această concluzie se desprinde din prevederile art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, care prin temeiurile enumerate în pct.1)-16) oferă dreptul de casare numai dacă se constată o eroare de drept. Aprecierea probelor ca temei de recurs nu se specifică în norma vizată, iar dezacordul unei părți în acest sens nu echivalează cu o eroare ce ar constitui temei de casare a unei hotărâri de condamnare. Potrivit jurisprudenței CtEDO, în asemenea situație, nu se mai impune o reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință soluția dată de prima instanță. Or, în cazul în care instanța de fond și-a motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite pârților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției de primă instanță (hotărârea CtEDO Garcia Ruis c. Spaniei). Împrejurările enunțate denotă în mod concludent că instanța de apel nu a comis erori de drept în raport cu motivele invocate de către recurent că hotărârea atacată cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și că recursul ordinar este unul vădit neîntemeiat.

În corespundere cu art.432 alin.(1), (2) pct.4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Pavliuc Ghenadie în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 29 octombrie 2019, în cauza penală în privința lui Babii Dumitru Ion, deoarece este vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 23 iulie 2020. Președinte /semnătura/ Vladimir Timofti Judecători /semnătura/ Anatolie Țurcan /semnătura/ Elena Cobzac Copia corespunde originalului, Judecător Anatolie Țurcan 10