1ra-1602/2020 — art.264 al.3 lit.b CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 24 octombrie 2019, Chiriac Dumitru a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.264 alin.(3) lit. b) Cod penal la 4 ani închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar de tip deschis, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 4 ani. În temeiul art.90 Cod penal, executarea pedepsei cu închisoarea a fost suspendată condiționat pe un termen de probațiune de 4 ani. Acțiunea civilă înaintată de Orzu Cristina împotriva lui Chiriac Dumitru a fost admisă în partea încasării prejudiciului material, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să hotărască instanța civilă. Acțiunea civilă înaintată de Orzu Cristina împotriva lui Chiriac Dumitru în partea încasării prejudiciului moral și a cheltuielilor judiciare – a fost admisă parțial și 1 s-a încasat de la Chiriac Dumitru în beneficiul lui Orzu Cristina prejudiciul moral cauzat prin infracțiune în mărime de 250 000 de lei, cheltuielile pentru asistență juridică în sumă de 5 000 de lei, iar în total suma de 255 000 de lei, în rest pretențiile fiind respinse ca neîntemeiate. S-a încasat de la Chiriac Dumitru în beneficiul bugetului de stat cheltuielile judiciare în mărime de 4 880 de lei

Pentru a pronunța sentința prima instanță a constatat că, Chiriac Dumitru, la 06.08.2017, aproximativ la ora 05:24, aflându-se la volanul automobilului de model xxxx cu n/î xxxx, se deplasa în mun. Chișinău pe bd. Ștefan cel Mare și Sfânt din direcția str. M. Cebotari spre str. Mitropolit Gavriil Bănulescu-Bodoni. În timpul deplasării, ajungând în preajma intersecției bd. Ștefan cel Mare și Sfânt - str. Tricolorului, mun. Chișinău, conducătorul auto Chiriac Dumitru n-a ținut permanent seama de împrejurări, n-a apreciat corect situația reală pe drum în care se află autoturismul în momentul respectiv, încălcând cerințele art.45 din Regulamentul circulației rutiere, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.357 din 13.05.2009, conform cărora, 1) conducătorul trebuie să conducă vehiculul în conformitate cu limita de viteză stabilită, ținând permanent seama de următorii factori: a) starea psihofiziologică ce influențează atenția și reacția; b) dexteritatea în conducere care i-ar permite să prevadă situațiile periculoase; d) situația rutieră, în cazul în care în limita vizibilității apar obstacole care pot fi observate de conducător, el trebuie să reducă viteza sau chiar să oprească pentru a nu pune în pericol siguranța traficului; 2) În cazul în care în limita vizibilității apar obstacole care pot fi observate de conducător, el trebuie să reducă viteza sau chiar să oprească pentru a nu pune în pericol siguranța traficului”, cerințele art.49 din Regulamentul circulației rutiere, potrivit căruia, în funcție de viteza de deplasare, conducătorul de vehicul trebuie să lase Cauza Chiriac – art.264 Cod penal liber un spațiu (distanță) față de vehiculul precedent care, în caz de frânare bruscă a acestuia, i-ar permite să oprească evitând coliziunea”, cerințele art.4 din Regulamentul circulației rutiere, potrivit cărora, orice participant la trafic care respectă prezentul Regulament este în drept să conteze pe faptul că și ceilalți participanți la trafic execută cerințele acestuia, și cerințele art.22 alin.(4) din Legea nr.131-XVI din 07.06.2007 privind siguranța traficului rutier, potrivit cărora, participanții la trafic sunt obligați să manifeste un comportament care să asigure fluența și siguranța traficului, să nu pericliteze siguranța unor alți participanți la trafic și prin urmare, a comis tamponarea în spatele automobilului de model xxxx cu n/î xxxx condus de Orzu Alexandru, a.n. 1987, care în acest moment staționa pe prima bandă de deplasare a bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, mun. Chișinău. În rezultatul accidentului rutier, automobilele implicate în accident au fost deteriorate considerabil, iar conducătorului auto Orzu Alexandru i-au fost cauzate vătămări corporale grave, periculoase pentru viață, manifestate prin traumă cranio – cerebrală închisă, hematom subdural acut emisferial pe stânga, hemoragii subarahnoidiene, subdurale și intracerebrale confirmat prin raportul de expertiză judiciară (medico-legală) 2 nr.2878/D din 27.12.2017, iar la 20.11.2017 ultimul a decedat în Spitalul de Urgență. Decesul lui Orzu Alexandru se află în legătura cauzală directă cu accidentul rutier, fapt consemnat în raportul de constatare nr.2181 din 29.12.2017.

Nefiind de acord cu sentința succesorul părții vătămate Orzu Cristina și avocatul Dmitri Chistruga în interesele acesteia, au declarat apel împotriva acesteia, solicitând admiterea apelului, casarea parțială a sentinței instanței de fond în partea stabilirii pedepsei și a încasării prejudiciului moral, cu pronunțarea în această parte a unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care, inculpatului Chiriac Dumitru, recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.264 alin.(3) lit. b) Cod penal, să-i fie stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani în penitenciar de tip deschis, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 4 ani. În motivarea cererii declarate, apelantul a invocat următoarele argumente: - la emiterea sentinței, instanța de fond i-a aplicat inculpatului o pedeapsă prea blândă, care nu va asigura realizarea scopului legii penale; - instanța nu a ținut cont de faptul că inculpatul nu a reparat prejudiciul cauzat prin infracțiune; - aplicarea prevederilor art.90 Cod penal, adică suspendarea condiționată a executării pedepsei nu va corecta comportamentul inculpatului; - nu este justificată micșorarea despăgubirii solicitate de partea vătămată, or aceasta are la Cauza Chiriac – art.264 Cod penal întreținere doi copii minori, iar suma de 700 000 de lei reprezintă o compensare suficientă.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 05 februarie 2020, a fost respins apelul declarat de succesorul părții vătămate ca nefondat, cu menținerea sentinței atacate, fără modificări. 4.1. În motivarea soluției adoptate instanța de apel a reținut, că judecarea cauzei în instanța de fond a avut loc pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, în corespundere cu prevederile art.3641 Cod de procedură penală, probele fiind apreciate corect prin prisma art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, prima instanță corect concluzionând asupra vinovăției inculpatului Chiriac Dumitru de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.264 alin.(3) lit. b) Cod penal. Verificând legalitatea individualizării pedepsei penale în privința inculpatului, instanța de apel a constatat că, prima instanță a acordat deplină eficiență prevederilor art.art.7, 61 și 75 Cod penal, la stabilirea categoriei și mărimii pedepsei a ținut cont de gravitatea infracțiunilor săvârșite, de motivul acesteia, de personalitatea celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de condițiile de viață ale acestuia precum și scopul pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, instanța de apel apreciind în cele din urmă că pedeapsa aplicată de către prima instanță este legală, întemeiată și echitabilă, iar careva temeiuri de a casa 3 sentința primei instanțe, sub aspectul individualizării pedepsei penale, nu au fost stabilite. Instanța de apel a considerat că, la individualizarea pedepsei, având în vedere circumstanțele cauzei, ținând cont de faptul că inculpatul și-a recunoscut integral vina și s-a căit de cele comise, având în vedere starea materială a inculpatului, vârsta tânără a acestuia, faptul că acesta nu are antecedente penale, ținând cont de noile limite ale pedepsei stabilite în rezultatul aplicării prevederilor art.3641 alin.(1) Cod de procedură penală și întrucât la materialele cauzei nu există probe care ar atesta că suspendarea condiționată a executării pedepsei cu închisoarea nu ar duce la corectarea inculpatului, prima instanța a conchis just și echitabil că, în privința inculpatului Chiriac Dumitru este rațională aplicarea unei pedepse sub formă de închisoare, cu stabilirea unei perioade de probațiune, această pedeapsă fiind una de natură să restabilească echilibrul social perturbat prin comiterea infracțiunii și să asigure, totodată, realizarea scopului legii penale. De către instanța de apel nu au fost acceptate argumentele apelanților precum că, pedeapsa aplicată inculpatului Chiriac Dumitru este prea blândă, datorită pericolului social sporit al infracțiunii comise și că, aceasta nu va contribui la Cauza Chiriac – art.264 Cod penal realizarea scopului pedepsei penale și anume - corectarea și reeducarea persoanei care a comis infracțiunea, precum și curmarea și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni pe viitor or, reieșind din principiul individualizării pedepsei potrivit prevederilor art.art.75-78 Cod penal, instanțele judecătorești în toate cazurile vor aplica o pedeapsă echitabilă, ținând cont de gravitatea infracțiuni săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat și de circumstanțele cauzei care atenuează sau agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. În acest sens, aceste aspecte au fost elucidate și luate în considerație de către prima instanță. Cât privește acțiunea civilă înaintată de către succesorul părții vătămate, instanța de apel, a reținut că succesorului victimei cu certitudine i-au fost provocate suferințe psihice, motiv pentru care, prima instanță a conchis corect că cerința formulată de Orzu Cristina privind încasarea prejudiciului moral este întemeiată, iar o astfel de concluzie se impune în raport cu fapta ilicită comisă de inculpat, vinovăția acestuia și raportul cauzal între fapta comisă și prejudiciul provocat. Totodată, instanța de apel a menționat că deși faptul pierderii soțului nu are echivalent pecuniar, suma încasată de prima instanță cu titlu de prejudiciu moral este rezonabilă, fiind raportată la caracterul și gravitatea suferințelor psihice suportate de Orzu Cristina, iar suma de 700 000 de lei este nejustificată, inclusiv în raport cu starea materială a inculpatului și cu faptul că, de fapt, condamnarea inculpatului constituie în sine o satisfacție.

Nefiind de acord cu soluția adoptată de instanța de apel, succesorul părții vătămate Orzu Cristina a declarat recurs ordinar, invocând ca temei de casare 4 prevederile art.427 alin.(1) pct. 10) Cod de procedură penală, solicitând casarea acesteia, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care lui Chiriac Dumitru, pentru comiterea infracțiuni prevăzută de art.264 alin.(3) lit. b) Cod penal să-i fie stabilită pedeapsa fără aplicarea art.90 Cod penal. În motivarea recursului, a invocat argumente identice cu cele indicate în apel, subsidiar menționând că nu este de acord cu decizia instanței de apel în ce privește latura civilă, cât și latura penală din următoarele considerente: - pedeapsa cu aplicarea suspendării pedepsei aplicată lui Chiriac Dumitru este una prea blândă în raport cu fapta comisă și consecințele survenite; - inculpatul Chiriac Dumitru a manifestat de la bun început indiferență totală față de urmările survenite, nu a conștientizat consecințele încălcării legii. Fiind audiat în instanța de judecată acesta a declarat că după accident a anunțat politia și a acordat ajutor medical părții vătămate pe când martorul ocular Anaschin Alexandr a declarat că șoferul automobilului ”Mercedes ” după accident se simțea normal dar nu a acordat ajutor șoferului pătimit. - personal nu a transmis careva mijloace bănești, deoarece nu au fost acceptate, dar știe că părinții lui au achitat ceva ajutor material, probabil în sumă de 10 000 lei, când partea vătămată era în comă și se afla în spital, însă nu știe cui concret au fost achitați acești bani. - este evident că Chiriac Dumitru, vrând să-și ușureze pedeapsa a recunoscut vina și a declarat că a propus repararea prejudiciului material cauzat prin infracțiune, dar succesorul părții vătămate nu a acceptat. Tot el, se contrazice, întrucât în continuare mai declară că părinții săi au acordat succesorului părții vătămate un ajutor de circa 10 mii lei: - instanța de fond și cea de apel nu au respectat în deplină măsură prevederile normelor menționate, iar pedeapsa aplicată lui Dumitru Chiriac este una prea blândă în raport cu fapta comisă, consecințele survenite și contravine criteriilor generale de individualizare a pedepsei penale prevăzute de art. 61 și art. 75 Cod penal. - la stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de fond și cea de apel nu au ținut cont de gravitatea infracțiuni, de urmările grave - decesul persoanei, de atitudinea inculpatului față de consecințele survenite, iar pedeapsa aplicată este una inechitabilă, întrucât inculpatul nu conștientizează pericolul pe care îl prezintă nerespectarea regulilor circulației rutiere și consecințele ce au survenit, faptul că prin acțiunile sale s-a ajuns la urmări grave și mai mult ca atât nici nu a contribuit material în măsură necesară la susținerea familiei decedatului care a rămas fără întreținător, întrucât soția acestuia Orzu Cristina, conform Ordinului nr.01/12/16-CIC din 5 decembrie 2016, i-a fost acordat concediu de îngrijirea copilului Orzu Daria până la 16 octombrie 2019. Ea, Orzu Cristina, a rămas de una singură să crească doi copii minori - Orzu Mircea a.n.04.12.2014 și Orzu Daria a.n.16.10.2016. 5

La 28 mai 2020, prin intermediul cancelariei, succesorul părții vătămate Orzu Cristina a depus cerere în temeiul art.423 Cod de procedură penală, privind retragerea recursului ordinar declarat, la 06 aprilie 2020, cu încetarea procedurii în recurs.

În conformitate cu prevederile art.431 alin.(1) pct.11) Cod de procedură penală, avocatul Lozovscaia Tatiana în numele inculpatului a depus referință privind opinia sa asupra recursului declarat, considerându-l neîntemeiat.

Examinând cererea de retragere a recursului în raport cu materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul penal concluzionează următoarele. La 06 aprilie 2020, succesorul părții vătămate Orzu Cristina a declarat recurs ordinar împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 05 februarie 2020. Însă, prin cererea din 28 mai 2020, succesorul părții vătămate a solicitat retragerea recursului ordinar, înaintat la 06 aprilie 2020. În conformitate cu prevederile art.423 Cod de procedură penală, persoanele care au declarat recurs sunt în drept să-l retragă, în condițiile art.407 Cod de procedură penală, până la începutul examinării lui, fapt ce atrage după sine, în baza normelor menționate, încetarea procedurii de recurs. Astfel, procedura de examinare a recursului ordinar declarat de către succesorul părții vătămate împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 05 februarie 2020, în cauza penală în privința lui Chiriac Dumitru, urmează a fi încetată. Raportând situația dată la prevederile legale ce reglementează cazul în care se poate retrage recursul, instanța de recurs consideră că urmează a fi admisă cererea de retragere a recursului și încetată procedura de recurs în cauza respectivă.

În conformitate cu prevederile art.art.423, 407 alin.(1) și (3) Cod de procedură penală, Colegiul penal D I S P U N E: Încetarea procedurii de judecare a recursului ordinar declarat de către succesorul părții vătămate Orzu Cristina, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 05 februarie 2020, în cauza penală în privința lui Chiriac Dumitru xxxx în legătură cu retragerea recursului. Încheierea este irevocabilă, pronunțată integral la 25 noiembrie 2020. Președinte Timofti Vladimir Judecători Țurcan Anatolie Cobzac Elena 6