1ra-829/2020 — art.361 alin.1,CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art.361 alin.1,CP
- Temei legal
- art.427 alin.1 pct.6 CPP
1ra-829/2020 — art.361 alin.1,CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)
Dosarul nr. 1ra-829/2020
C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E
D E C I Z I E
20 mai 2020 mun. Chișinău
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:
Președinte Vladimir Timofti
Judecători Anatolie Țurcan
Elena Cobzac
examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de
către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Călugăreanu Vitalie și de
către avocatul Bot Alexandru în numele inculpatului Corolețchi Veaceslav, prin care
se solicită casarea sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Central din 23 octombrie
2018 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19 martie 2019, în
cauza penală privindu-l pe
Corolețchi Veaceslav xxxxx, născut la xxxxx,
originar și domiciliat în xxxxx.
Termenul de examinare a cauzei:
Prima instanță: 24.06.2016 – 23.10.2018;
Instanța de apel: 26.12.2018 – 19.03.2019;
Instanța de recurs: 23.01.2020 – 20.05.2020.
Asupra admisibilității recursurilor în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul
penal al Curții Supreme de Justiție,
C O N S T A T Ă:
Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Central din 23 octombrie 2018,
Corolețchi Veaceslav a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de
art.361 alin.(1) Cod penal, în legătură cu expirarea termenului de prescripției privind
tragerea la răspundere penală, procesul penal s-a încetat.
Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că, Corolețchi Veaceslav
fiind angajat în calitate de specialist principal al Direcției navigabilitate din cadrul
Autorității Aeronautice Civile a Republicii Moldova și urmărind scopul modificării
Certificatului de întreținere tehnică a aeronavelor JAR-66 cu nr.MD AE 0021, pentru
obținerea calificării de tip a aeronavelor după categorie, la 20 noiembrie 2008 a
prezentat Autorității Aeronautice Civile, certificatul cu nr.3382, eliberat pe numele
său, privind susținerea în Colegiul de aviație din Kremenciug, în perioada 12-19
1
februarie 2008, a cursului de instruire „MI-8 Ground Engineer Theoretical Training
Course”, însă potrivit informației oferită de Colegiul de aviație din Kremenciug al
Universității Naționale de Aviație a Ministerului de învățământ și științe a Ucrainei,
certificatul cu nr.3382 a fost eliberat cet. Pavlov Ghenadie Boris pentru susținerea
cursului de instruire „MI-26T Ground Engineer Theoretical Training Course” în
perioada 21.01- 19.02.2008.
Astfel, Corolețchi Veaceslav prin acțiunile sale a comis infracțiunea prevăzută
de art.361 alin.(1) Cod penal conform indicilor - deținerea și folosirea documentelor
oficiale false, care acordă drepturi și eliberează de obligații.
Nefiind de acord cu sentința pronunțată, apel a declarat avocatul Bot
Alexandru în numele inculpatului Corolețchi Veaceslav a declarat apel, prin care a
solicitat casarea integrală a sentinței, pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului
stabilit pentru prima instanță, prin care inculpatul Corolețchi Veaceslav să fie achitat.
În motivarea apelului avocatul a indicat că apărarea a înaintat în ședința
preliminară o cerere de încetare a procesului, pe motivul constatării expirării
termenului de 3 luni de menținere a lui Corolețchi Veaceslav în calitate de bănuit, fapt
ce impune obligația organului de urmărire penală fie de a solicita extinderea acestuia
până la 6 luni, prin acordul Procurorului general sau adjuncților săi (art.63 alin.(2) pct.
3) Cod procedură penală), fie emiterea în privința lui Corolețchi Veaceslav a unei noi
ordonanțe de atribuire a calității de bănuit, în condițiile art.63 Cod procedură penală.
În speță, însă, în baza acelorași materiale, acumulate până la data de 30 iunie 2015,
Procuratura de Transport, la 22.01.2016, l-a plasat sub învinuire pe Corolețchi
Veaceslav, încriminându-i fapta prevăzută de art.361 alin.(1) Cod penal.
Astfel, apelantul a indicat că, după expirarea a 207 zile de la încetarea de drept a
calității de bănuit, lui Corolețchi Veaceslav i s-a atribuit calitatea de învinuit, iar
punerea sub învinuire a lui Corolețchi Veaceslav în baza acelorași materiale
acumulate la punerea acestuia sub bănuială, este una ilegală.
În acest sens apelantul a menționat că, ordonanța privind reluarea urmării penale
din 20.01.2016, stipula expres că la caz urmează a fi efectuată o expertiză chimică și
stabilit scopul săvârșirii potențialei infracțiunii. Astfel, data de 20.01.2016, când a fost
decisă plasarea lui Corolețchi Veaceslav în statut de învinuit, similar situației din 31
martie 2015, când a fost emisă ordonanța de atribuire a calității de bănuit, organul de
urmărire penală deținea aceleași probe ca și până la punerea sub învinuire a
inculpatului. Nu erau întrunite condițiile art.65 Cod procedură penală, pentru a putea
afirmă că expirarea termenului de 3 luni prevăzut de art.63 alin.(2) pct.3) Cod
procedură penală și încetarea calității de bănuit, nu face imposibilă atribuirea calității
de învinuit.
Referitor la fondul cauzei penale, apărătorul a invocat că acțiunile lui Corolețchi
Veaceslav nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.361
alin.(1) Cod penal. Avocatul a menționat că, nici la etapa urmăririi penale și nici la
etapa judecării cauzei în instanța de judecată, acuzatorul de stat nu a solicitat
2
efectuarea unei expertize chimice, așa cum o cere însăși indicația procurorului ierarhic
superior. Cu alte cuvinte, nu se cunoaște dacă certificatul ridicat de la Corolețchi
Veaceslav este sau nu emis de către Colegiul din Kremenciug, nu există nici o probă
care ar demonstra că acesta este falsificat sau autentic.
Circumstanța dată este una determinantă în condițiile în care prin răspunsurile
martorului Peșkov Vadim, care este responsabil de pregătirea audienților străini, s-a
confirmat că pentru audienții ucraineni se eliberau alte forme de certificate de audiere
a cursului teoretic, decât pentru cei străini. Astfel, chiar din materialele dosarului
penal rezultă că pe numele lui Corolețchi Veaceslav a fost eliberat un act întitulat
Cвiдоцтво, iar pe numele lui Pavlov Ghenadie, cet. a Ucrainei, un act diferit, întitulat
Cертiфiкат. Iar, versiunea acuzării referitoarea la falsificarea certificatului emis pe
numele lui Pavlov Ghenadie, nu are suport factologic, în condițiile în care actul
eliberat pe numele lui Corolețchi Veaceslav, despre susținerea examenului la cursul
MI-8, este calitativ diferit după formă, conținut și subiect titular decât cel emis pe
numele cet. ucrainean Pavlov Ghenadie.
Mai mult, Peșcov Vadim a confirmat că în anul 2008, Colegiul din Kremenciug
cu adevărat a efectuat cursuri de instruire teoretică pentru tipul de elicopter MI-8, or,
până în prezent acuzarea de stat a promovat versiunea conform căreia falsitatea
certificatului se demonstrează prin faptul că asemenea cursuri nu au fost efectuate în
2008.
Suplimentar, martorul Peșcov Vadim a explicat că, până în 2011, nici a existat
un act normativ care să reglementeze forma și conținutul certificatului despre
susținerea cursului de pregătire teoretică, certificatele fiind emise la libera discreție a
Colegiului din Kremenciug. Cel puțin această circumstanță face volatilă versiunea
falsificării actului deținut de Pavlov Ghenadie.
Instanța de fond, a respins argumentele apărării uzând doar de neconcordanța
datelor din certificatul de calificare și ordinul de deplasare.
Instanța de judecată a omis să explice o altă divergență și anume: în perioada
ianuarie - februarie 2008 Colegiul din Kremenciug a emis pe numele lui Corolețchi
Veaceslav 2 certificate de audiere a cursurilor teoretice - Nr. 3373 „MI-26T Gound
Engenireer Theoretical Trening Course” (care indică perioada de instruire 21.01.2008
- 11.02.2008), precum și Nr. 3373 „MI-26T Gound Engenireer Theoretical Trening
Course” (care indică perioada de instruire 12 - 19 februarie 2008). Anume perioadele
de instruire demonstrează caracterul neîntemeiat al învinuirii. Astfel, delegația
nr.05/INT din 21.01.2008, indică faptul că Veaceslav Corolețchi a fost delegat pentru
instruire în perioada 21.01.2008 - 08.02.2008, însă certificatul nr.3373 „MI-26T
Gound Engenireer Theoretical Trening Course”, se referă la perioada de instruire
21.01.2008 - 11.02.2008. Autenticitatea certificatul dat, de către acuzarea nici nu este
pusă la îndoială, deși, conform logicii instanței de judecată și acesta ar fi unul „fals",
În acest sens, apărarea a accentuat că perioada de instruire pentru MI-26T Gound
Engenireer Theoretical Trening Course se finisează la 11.02.2008, deși acuzarea de
3
stat și instanța de judecată au constatat că, apelantul Corolețchi Veaceslav deja în data
de 08.02.2008, ar fi finisat respectivul curs.
Martorul Peșkov Vadim, care deținea în acea perioadă funcția de conducător al
direcției responsabile de instruirea studenților străini a explicat că perioada
21.01.2008 - 11.02.2008, din certificatul nr.373 este una greșită, deoarece perioada de
desfășurare a cursului teoretic MI-26T Gound Engenireer Theoretical Trening Course
era fixată pentru 21 ianuarie 2008 - 19 februarie 2008, iar motivul indicării greșite a
intervalului de instruire este inexplicabil de către acesta (f.d.92).
Aceleași greșeli, martorul Peșkov Vădim le atestă și pentru certificatele 3378 și
3359, eliberate pe numele audienților Cebanu Andrei, Barba Igor. Astfel, Corolețchi
Veaceslav, similar lui Cebanu Andrei și Barba Igor, pentru a primit certificate de
audiere a cursului MI-26T Gound Engenireer Theoretical Trening Course urmau să se
afle și să fie instruiți la Colegiul din Kremenciug în perioada 21 ianuarie 2008 - 19
februarie 2008. Cu toate acestea, absolvirea cursului de către aceștia s-a realizat în
perioada 21.01.2008 - 08.02.2008, cu 11 zile mai devreme decât termenul preconizat.
Circumstanța dată nu poate fi explicată decât prin faptul că susținerea
examenelor de absolvire a cursurilor s-a realizat anticipat, după formula examenelor
externus. După aceeași formulă apelantul Corolețchi Veaceslav a susținut și cursul
MI-8 Gound Engenireer Theoretical Trening Course, despre care același martor
Peșkov Vădim, conform procesului-verbal de audiere anexat la Scrisoarea
Ministerului Justiției nr.07/6100 din 28.05.2018, afirmă că într-adevăr asemenea
cursuri s-au desfășurat în anul 2008.
Veridicitatea ipotezei este confirmată în final prin copia pașaportului lui
Corolețchi Veaceslav, care atestă că în data de 21.01.2008, acesta a intrat pe teritoriul
Ucrainei și l-a părăsit în data de 08.02.2008. Cu alte cuvinte, apelantul nu putea să se
afle pe teritoriul Ucrainei nici în data de 11.02.2008, nici în data de 19.02.2008.
Respectiv, datele referitoare la perioada de instruire teoretică din certificatele
nr.3373 și 3382 trebuie catalogate ca fiind eronate și greșit indicate. Or, greșeala
tehnică de care se face responsabil însăși Colegiul din Kremenciug, este interpretată
într-o manieră abuzivă și extensivă ca fiind dovada falsificării și deținerii actului fals,
concretizat în conținutul certificatului 3382. La dosar nu există nici o dovadă a
faptului că certificatul nr. 3382 MI-8 Gound Engenireer Theoretical Trening Course ar
fi unul fals. Or, expertiza chimică pentru care acuzare a și decis reluarea urmăririi
penale nici nu a fost efectuată.
La fel, nu poate fi acceptată ipoteza prezentării certificatului la o autoritate
publică. Or, conform materialelor dosarului rezultă că acuzarea de stat îi impută
acestuia deținerea certificatului nr.3382, în temeiul căruia ar fi fost prelungită
valabilitatea certificatului internațional JAR66. Din conținutul certificatului JAR66,
sub nr.MD AE 0021, precum și conform cererii pentru modificare/prelungirea
certificatului de tip JAR-66 depusă la 20.11.2008, rezultă că drept temei de prelungire
a valabilității certificatului, nu a fost actul eliberat de Colegiul din Kremenciug, ci
4
actul de pregătire practică susținută la compania SC „Valan” SRL. Anume acest act
este pus la baza prelungirii calificării lui Corolețchi Veaceslav pentru categoriile de
aeronave MI-26 și MI-8 și nicidecum certificatul nr.3382, emis de Colegiul din
Kremenciug.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 19 martie 2019, apelul declarat de
avocat în numele inculpatului a fost admis din alte motive, casată sentința doar în
latura penală, și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima
instanță, prin care procesul penal pornit în privința lui Corolețchi Veaceslav în baza
art.361 alin.(1) Cod penal a fost încetat în baza art.60 alin.(1) lit. a) Cod penal și
art.391 alin.(1) pct.6) Cod procedură penală, pe motiv expirării termenul de
prescripție de tragere la răspundere penală.
În rest, sentința a fost menținută.
4.1 În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a menționat că la pronunțarea
sentinței instanța de judecată corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just
a ajuns la concluzia că inculpatul a comis fapta imputată.
Aceste împrejurări au fost constatate prin totalitatea de probe acumulate la cauza
penală și care au fost corect apreciate, respectându-se prevederile art.101 Cod de
procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și
veridicității ei, iar toate probele în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor,
cum ar fi: declarațiile martorilor Kuprina Irina, Darie Sergiu, Șahova Tamara,
Șorohov Vladimir, Nichitin Nicolai, Golovenschii Vladimir, Peșcov Vadim; procesul
verbal de ridicare din 25.04.2016, prin care a fost ridicată dispoziția nr.05/1NT din
21.01.2008, cu privire la deplasarea domnului Corolețchi Veaceslav în orașul
Kremenciug, Ucraina; ordonanța din 26.04.2016, prin care s-a recunoscut ca mijloc
material de probă dispoziția nr.05/1NT din 21.01.2008, cu privire la deplasarea
domnului Corolețchi Veaceslav în orașul Kremenciug, Ucraina; dispoziția nr.05/INT
din 21.01.2008, cu privire la deplasarea domnului Corolețchi Veaceslav în orașul
Kremenciug, Ucraina prin care se atestă că ultimul a fost delegat în orașul
Kremenciug, Ucraina dar în perioada 21.01-08.02.2008; procesul verbal de ridicare
din 25.05.2016, prin care de la cet. Corolețchi Veaceslav a fost ridicat certificatul cu
nr.3382, eliberat pe numele său, privind susținerea în Colegiul de aviație din
Kremenciug, în perioada 12-19 februarie 2008, a cursului de instruire „MI-8 Ground
Engineer Theoretical Training Course”; ordonanța de recunoaștere a corpurilor delicte
la cauza penală din 25.05.2016, prin care a fost recunoscut ca corp delict certificatul
cu nr.3382, eliberat pe numele lui Corolețchi Veaceslav, privind susținerea în Colegiul
de aviație din Kremenciuc, în perioada 12-19 februarie 2008, a cursului de instruire
„MI-8 Ground Engineer Theoretical Training Course”.
În această ordine de idei, instanța de apel a notat că, probele puse la baza
sentinței de condamnare corespund cerințelor legale, prin prisma acestora instanța de
fond a apreciat obiectiv aspectele de fapt și de drept ale cauzei. Probele administrate
în cadrul prezentei cauze penale formează un ansamblu probator, prin care se
5
dovedește pe deplin vinovăția inculpatului Corolețchi Veaceslav în comiterea
infracțiunii încriminate.
Instanța de apel a reținut că, instanța de judecată a dat o apreciere juridică justă
acțiunilor inculpatului, corect încadrând acțiunile acestuia în baza art.361 alin.(1) Cod
penal, după indicii calificativi – deținerea și folosirea documentelor oficiale false, care
acordă drepturi și eliberează de obligații”.
Cu referire la argumentul apărării precum că inculpatul nu a recunoscut
vinovăția la nici o etapă a procesului penal, motiv pentru care urmează a fi achitat,
instanța a considerat că nu poate fi reținut, or, nerecunoașterea vinovăției este un drept
al inculpatului, însă nu o circumstanță ce determină soluția de achitare a acestora.
Totodată, instanța de apel menționat că s-a demonstrat indubitabil că în acțiunile
lui Corolețchi Veaceslav sunt întrunite elementele infracțiunii prevăzute de art.361
alin.(1) Cod penal, fapt probat și prin suficiente probe directe și indirecte, care
coroborate cu declarațiile martorilor, constituie niște probe pertinente, concludente,
utile și veridice ce denotă faptul că certificatul nr.3382, deținut și folosit de către
Corolețchi Veaceslav a fost eliberat nu ultimului, ci lui Pavlov Ghenadii Boris pentru
cursul “MI-26T Ground Engineer Theoretical Training Course”, care a trecut
instruirea în perioada din 21 ianuarie până la 19 februarie în grupa paralelă, ceea cea
demonstrează că Corolețchi Veaceslav este autorul infracțiunii.
Instanța de apel a apreciat critic explicațiile inculpatului și argumentul
apărătorului precum că certificatul nr.3382 nu întrunește condițiile unui act oficial,
deoarece ultimul nu acordă drepturi sau eliberează de obligații, or, poziția apărării se
combate prin declarațiile martorului Kuprin Irina, care a declarat că pentru obținerea
certificatului AML JAR-66, solicitantul trebuie să depună la cancelaria AAC RM
setul de documente care include: cererea Form-19, copia buletinului, originalul
certificatului de experiență și documentele ce atestă calificarea. Pentru emiterea
inițială a certificatului AML JAR-66 este necesară prezentarea dovezilor privind
instruirea de bază (diploma cu anexa sau rezultatele examinării conform modulelor
JAR-66, raportul de credite), iar pentru modificarea certificatului AML JAR-66 cu
includerea unui nou tip de aeronavă, solicitantul trebuie să anexeze la cererea Form-
19 certificatele de recunoaștere pentru cursul teoretic de instruire pentru tipul dat de
aeronavă și certificatul pentru cursul practic pentru același tip de la organizația de
instruire aprobată conform JAR-147 sau JAR-145, în anul 2008.
În acest sens, instanța de apel a reținut și declarațiile martorului apărării
Maștalear Serghei, care a declarat că pe inculpatul Corolețchii Veaceslav îl cunoaște,
deoarece sunt colegi de serviciu la Autoritatea Aeronautică Civilă, cu care se află în
relații colegiale. La întrebarea apărătorului inculpatului a declarat că el este șeful
secției autorizării personalului aeronautic, în atribuțiile secției sale intră emiterea
certificatelor personalului tehnic de întreținere a aeronavelor, iar în noiembrie 2008
deținea aceiași funcție. Astfel, în anul 2008, Corolețchii Veaceslav deja a fost
deținătorul certificatului JAR-66 și în conformitate cu cerințele în vigoare, el a depus
6
o cerere pentru introducerea modificărilor în certificatul JAR -66 și anume de a
introduce calificarea de tip Aeronavă Elicopter MI-8, iar la cerere a fost atașat
certificat de pregătire teoretică în organizația de pregătire din Ucraina și anume școala
de Aviație din or. Kremenciug, cât și certificatul de instruire practică, astfel aceste
două documente erau necesare. La prezentarea certificatului de pregătire teoretică
solicitantul urmează să prezinte originalul certificatului, iar procedura nu prevede
verificarea veridicității acestui certificat, deoarece solicitantul în cererea înaintată
declară că el își asumă toată responsabilitatea pentru actele prezentate. În obligațiile
sale nu întră verificarea datelor referitor perioada instruirii și perioada detașării
persoanei. Faptul că pe certificatul prezentat nu este aplicată ștampila, nu constituie un
temei de a refuza în cererea persoanei, deoarece au fost prezentate și alte certificate
din alte state, de asemenea fără aplicarea ștampilei pe certificat, din care motiv nu a
avut dubii la veridicitatea prezentării certificatului nr. 3382. Pe Ceban Andrei și Barba
Igor îi cunoaște, cu care de asemenea este coleg de serviciu, Barba Igor activează în
secția Serviciu Calitate, iar Ceban Andrei activează în secția SAFA. Ceban Andrei și
Barba Igor erau deținători al certificatului JAR – 66, dar nu ține minte dacă Ceban
Andrei și Barba Igor de asemenea au solicitat în anul 2008, calificarea JAR-66. La
f.d.16 vol. I, certificatul eliberat pe numele lui Pavlov Ghenadii sub nr. 3382, din câte
cunoaște este un certificat de model vechi, iar la f.d.17, vol. I, certificatul este de
model nou. Nu cunoaște dacă Școală de Aviație din or. Kremnciug elibera cetățenilor
Republicii Moldova certificate de tip vechi.
Prin urmare, instanța de apel a menționat că argumentele în apărarea inculpatului
nu pot fi reținute, or, certificatul cu nr.3382 eliberat pe numele său, privind susținerea
în Colegiul de aviație din Kremenciug în perioada 12-19 februarie 2008, a cursului de
instruire „MI-8 Ground Engineer Theoretical Training Course, prezentat Autorității
Aeronautice Civile, reprezintă un act oficial care conferă un drept.
De asemenea, instanța de apel a respins și argumentele inculpatului Corolețchi
Veaceslav privind susținerea de către el în Colegiul de aviație din Kremenciug, în
perioada 12-19 februarie 2008, a cursului de instruire „MI-8 Ground Engineer
Theoretical Training Course”, or, potrivit dispoziției nr.05/INT din 21.01.2008, se
atestă că ultimul a fost delegat în orașul Kremenciug, Ucraina, dar în perioada 21.01-
08.02.2008 (f.d.193, vol. I) și nicidecum pentru perioada 12-19 februarie 2018.
Instanța de apel a apreciat critic și declarațiile inculpatului cu privire petrecerea
cursurilor și susținerea testului pentru avionul de tip MI26T și precum că în aceeași zi,
peste aproximativ o oră, el a susținut testul pentru avionul de tip MI8, or, datele
petrecerii cursului și susținerii testării nu corespund, ceea ce denotă că inculpatul nu a
declarat adevărul.
La fel, instanța de apel a respins ca fiind neîntemeiat și argumentul apelantului
precum că nu a fost respectat principiul contradictorialității procesului penal și
egalității armelor, or, inculpatului i-a fost acordată posibilitatea de a participa efectiv
la efectuarea acțiunilor procesuale, de a-și pleda cauza în condiții care să nu situeze
7
partea într-un dezavantaj substanțial fața de partea adversă, probele au fost examinate
în prezența inculpatului și avocatului său, astfel încât părțile au fost într-o poziție de
egalitate procesuală în fața judecătorului, inculpatului fiindu-i respectat dreptul la un
proces echitabil.
Cu referire la cererea apărătorului privind anularea ordonanței procurorului
Vasile Oanța din 20.01.2016, de punere sub învinuire a lui Corolețchi Veaceslav în
comiterea infracțiunii prevăzute de art.361 alin.(1) Cod penal și încetarea procesului
penal, instanța de apel a menționat ca este una neîntemeiată, or, de către acuzatorul de
stat nu a fost omis termenul de 3 luni de menținere a lui Corolețchi Veaceslav în
calitate de bănuit, odată ce prin ordonanța din 30 iunie 2015, în ultima zi din cele 3
luni prevăzute de art.63 alin.(2) pct.3) Cod de procedură penală, Corolețchi Veaceslav
a fost scos de sub urmărire penală, procesul penal fiind clasat, acțiune care încetează
curgerea termenului de 3 luni, iar prin ordonanța din 20 ianuarie 2016, cu privire la
anularea ordonanței de scoatere de sub urmărire penală a lui Corolețchi Veaceslav și
clasare a cauzei penale, cu reluarea urmării penale, acest termen a fost reluat și a
continuat să curgă, însă deoarece acuzatorul de stat în aceiași zi a emis și ordonanța
de punere sub învinuire a lui Corolețchi Veaceslav, acest termen de 3 luni nicidecum
nu a expirat, deoarece odată cu reluarea urmării penale, ultima zi de menținere a
calității de bănuit se consideră ziua reluării urmării penale și tot în aceiași zi
Corolețchi Veaceslav a fost recunoscut în calitate de învinuit.
Reieșind din cele elucidate, instanța de apel a considerat că cererea de apel
urmează a fi admisă din alte motive, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care
procesului penal în baza art.361 alin.(1) Cod penal în privința lui Corolețchi
Veaceslav, urmează a fi încetat pe motivul expirării termenului prescripției tragerii la
răspundere penală.
Instanța de apel a menționat că instanța de fond, examinând cauza eronat l-a
recunoscut vinovat pe Corolețchi Veaceslav de comiterea infracțiunii prevăzute de art.
361 alin. (1) Cod penal, cu încetarea procesului penal în privința lui Corolețchi
Veaceslav în legătură cu expirarea termenului prescripției tragerii la răspundere
penală prevăzut de art.60 alin.(1) lit. a) Cod penal, or, în dispozitivul sentinței
Judecătoriei Chișinău (sediul Central) din 23.10.2018, urma a adopta doar încetarea
procesului penal în legătură cu expirarea termenului de prescripție adică: „Procesul
penal pornit în privința lui Corolețchi Veaceslav în baza art.361 alin. (1) Cod penal
încetează în baza art.60 alin.(1) lit. a) Cod penal și art.391 alin.(1) pct.6 Cod
procedură penală, deoarece a expirat termenul de prescripție de tragere la răspundere
penală”.
În acest sens, instanța de apel a notat că potrivit prevederilor art.391 alin.(1)
pct.6) Cod procedură penală, sentința de încetare a procesului penal se adoptă dacă:
există alte circumstanțe care exclud sau condiționează pornirea urmăririi penale și
tragerea la răspundere penală.
8
În această odine de idei, ținând cont de prevederile art.art.53 lit. g), 60 alin.(1)
lit. a) Cod penal, art.389 alin.(4), pct.3) Cod de procedură penală și luând în
considerație că infracțiunea prevăzută de art.361 alin.(1) Cod penal, potrivit art.16
alin.(2) Cod penal, se califică infracțiune ușoară, a fost comisă la 20 noiembrie 2008,
din ziua săvârșirii infracțiunii, au expirat mai mult de 2 (ani) ani, instanța de apel a
constatat necesitatea liberării de răspundere penală în legătură cu expirarea termenului
de prescripție de tragere la răspundere penală prevăzut de art.60 Cod penal.
Împotriva deciziei instanței de apel au declarat recursuri ordinare:
5.1.Procurorul, care indicând temeiurile prevăzute la art.427 alin.(1) pct.6) Cod
de procedură penală, solicită casarea acesteia și menținerea sentinței, fără modificări
deoarece apelul a fost admis greșit.
În susținerea solicitării sale, procurorul a invocat că în conținutul deciziei
instanța de apel a ajuns la concluzia că, vinovăția inculpatului de comiterea
infracțiunii prevăzute de art.361 alin.(1) Cod penal a fost confirmată pe deplin,
procesul penal fiind încetat procesului penal în legătură cu intervenirea prescripției
termenului de tragere la răspundere penală a lui Corolețchi Veaceslav pentru fapta
infracțională comisă, însă în dispozitivul deciziei, instanța de apel nu a consemnat că
persoana deferită judecării se face vinovată de careva fapte infracționale, or, faptul dat
trebuie consemnat neapărat și în dispozitiv, după care urmează încetarea procesului
penal, întrucât a intervenit termenul de prescripție prevăzut de art.60 Cod penal.
La fel, procurorul invocă argumente că, instanță de apel judecând cauza, a
analizat superficial circumstanțele de fapt și de drept ale acesteia și nu a pătruns în
esența, nu a efectuat o investigație eficientă în vederea clarificării tuturor
circumstanțelor care au importantă pentru justa soluționare a acestui caz, formulând
niște concluzii contradictorii, generale și neîntemeiate cu privire la stabilirea
vinovăției lui Corolețchi Veaceslav în baza art.361 alin.(1) Cod penal.
5.2 Avocatul Bot Alexandru în numele inculpatului Corolețchi Veaceslav, care
neinvocând concret vreun temei de drept prevăzut de art.427 alin.(1) Cod de
procedură, a solicitat casarea sentinței și deciziei instanței de apel, cu pronunțarea unei
noi hotărâri prin care Corolețchi Veaceslav să fie achitat.
În motivarea recursului declarat, autorul acestuia invocă argumente similare
celor indicate anterior în apel și descrise în pct.3 al prezentei decizii, prin care susține
că instanța de apel a dat o apreciere incorectă probelor cercetate în ședința de judecată
și în baza cărora Corolețchi Veaceslav a fost recunoscut vinovat de comiterea
infracțiunii prevăzută de art.361 alin.(1) Cod penal.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate, în
raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acestea sunt inadmisibile,
fiind vădit neîntemeiate, reieșind din următoarele.
Potrivit dispoziției art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală instanța de
recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat, împotriva
hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă inadmisibilitatea
9
acestuia în cazul în care constată că argumentele invocate în recurs sunt vădit
neîntemeiate.
6.1. Cu referire la recursul ordinar declarat de procuror:
Potrivit textului recursului, procurorul invocă temeiul de drept prevăzut la
art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală și anume că hotărârile instanței de apel
pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și
de apel, atunci când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază
soluția.
Din conținutul recursului, Colegiul penal atestă, că autorul în esență critică
decizia instanței de apel în partea neindicării în dispozitivul deciziei că persoana
deferită judecării se face vinovată de careva fapte infracționale, la fel, invocă că
instanța de apel a analizat superficial circumstanțele de fapt și de drept ale acesteia și
nu a efectuat o investigație eficientă în vederea clarificării tuturor circumstanțelor care
au importantă pentru justa soluționare a acestui caz, formulând niște concluzii
contradictorii, generale și neîntemeiate cu privire la stabilirea vinovăției lui Corolețchi
Veaceslav în baza art.361 alin.(1) Cod penal.
Analizând conținutul deciziei recurate în raport cu criticile formulate, Colegiul
penal constată că temeiul semnalat de către recurent, prevăzut la pct.6) alin.(1) art.427
Cod de procedură penală, nu și-a găsit confirmarea la examinarea recursului declarat,
dat fiind faptul că, instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile
art.art.414 alin.(1), (5), 417 alin.(8) Cod de procedură penală și în hotărârea adoptată
s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, cuprinzând și motivele pe care
se întemeiază soluția.
În fapt, decizia instanței de apel corespunde tuturor prevederilor legii de
procedură penală, fiind legală și întemeiată, instanțele judecătorești inferioare au ținut
cont de prevederile art.art.99-101, 414 Cod de procedură penală, au cercetat probele
sub toate aspectele, verificându-le și apreciindu-le prin prisma pertinenței,
concludenții, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu din punct de vedere al
coroborării lor, și întemeiat au ajuns la concluzia privind recunoașterea vinovăției
inculpatului Corolețchi Veaceslav în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.361
alin.(1) Cod penal, stabilind clar existența elementelor infracțiunii imputate.
Cu referire la argumentele procurorului prin care susține că, instanța de apel a
admis o eroare gravă de fapt prin ce a afectat soluția adoptată și anume prin faptul că
instanța de apel în dispozitivul deciziei nu s-a expus asupra vinovăției inculpatului și a
încetat procesul penal în legătură cu intervenirea termenului de prescripție, Colegiul
penal le va respinge ca fiind neîntemeiate, dat fiind faptul că în speță, instanța de apel
corect a soluționat chestiunea privind aplicarea termenului de prescripție privind
liberarea de răspundere penală a inculpatului Corolețchi Veaceslav.
În acest sens, Colegiul penal notează că potrivit prevederilor art.391 alin.(1)
pct.6) Cod de procedură penală, sentința de încetare a procesului penal se adoptă dacă:
10
există alte circumstanței care exclud sau condiționează pornirea urmăririi penale și
tragerea la răspundere penală.
Potrivit art.53 lit. g) Cod penal, persoana care a săvârșit o faptă ce conține
semnele componenței de infracțiune poate fi liberată de răspundere penală de către
procuror în cadrul urmăriri penale și de către instanță de judecată la judecarea cauzei
în cazurile prescripției de tragere la răspundere penală.
Conform art.60 alin.(1) lit. a) Cod penal persoana se liberează de răspundere
penală dacă din ziua săvârșirii infracțiunii a expirat termenul de 2 ani de la săvârșirea
unei infracțiuni ușoare.
Conform art.332 alin.(1) Cod de procedură penală, în cazul în care pe parcursul
judecării cauzei se constată unul din temeiurile prevăzute în art.275 pct.5) - 9), 285
alin.(1) pct.1), 2), 4), 5), precum și în cazurile prevăzute în art.53-60 din Codul penal,
instanță, prin sentință motivată, încetează procesul penale în cauza respectivă.
Iar prevederile art.389 alin.(4) pct.3) Cod de procedură penală, stipulează că
sentința de condamnare se adoptă, fără stabilirea pedepsei, cu liberarea de răspundere
penală în cazurile prevăzute în art.art.57 și 58 din Codul penal, cu liberarea de
pedeapsă în cazul prevăzut în art.93 Cod penal sau al expirării termenului de
prescripție.
Așadar, Colegiul penal reține că având în vedere prevederile art.60 alin.(1) lit. a)
Cod penal, art.389 alin.(4) pct.3) Cod de procedură penală, ținînd cont de faptul că
infracțiunea prevăzută de art.361 alin.(1) Cod penal potrivit art.16 alin.(2) Cod penal
se califică ca infracțiune ușoara, iar de la data comiterii infracțiunii 20 noiembrie
2008, au expirat mai mult de doi ani, instanța de apel just a dispus încetarea procesul
penal în privința inculpatului, nefiind admise careva erori în sensul dat, or,
concomitent cu expirarea termenului prescripției tragerii la răspundere penală se
stinge și dreptul statului de a stabili răspunderea penală și de a aplica pedeapsa
prevăzută de lege pentru infracțiunea comisă, stingându-se totodată și obligația
infractorului de a mai suporta consecințele săvârșirii infracțiuni (răspunderea penală).
Pe cale de consecință, Colegiul penal consideră că nu și-a găsit confirmare
temeiul pentru recurs invocat de către recurent, ce ar servi drept temei de implicare a
instanței de recurs, în sensul casării deciziei contestate.
Având ca reper cele enunțate, Colegiul penal statuează, că argumentele invocate
de procuror sânt nefondate, fapt ce impune concluzia privind inadmisibilitatea
recursului ordinar declarat, ca fiind vădit neîntemeiat.
6.2. Cu referire la recursul declarat de către avocatul Bot Alexandru în
numele inculpatului Corolețchi Veaceslav:
Din conținutul recursului declarat, se constată că recurentul nu invocă concret
vreun temei de drept prevăzut de art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, însă
argumentele invocate și reproduse în pct.5.2 din prezenta decizie, sunt bazate doar pe
critica modului în care instanțele au apreciat probele și circumstanțele cauzei, avocatul
inculpatului, considerând că vinovăția inculpatului nu a fost dovedită prin probatoriul
11
administrat și cercetat în instanța de judecată, lipsesc probe certe ce ar confirma
vinovăția lui Corolețchi Veaceslav în săvârșirea infracțiunii prevăzută de art.361
alin.(1) Cod penal, în legătură cu ce inculpatul urma să fie achitat.
Verificând actele cauzei, în raport cu criticele punctate în cererea de recurs,
Colegiul penal ajunge la concluzia că, la judecarea apelului instanța a examinat cauza
sub toate aspectele, complet și obiectiv, adoptând o soluție corectă, care este
argumentată și corespunzătoare circumstanțelor de fapt și de drept stabilite în speță.
În această ordine de idei și în raport cu circumstanțele invocate în recursul
ordinar, în care nici nu sunt indicate concrete erori de drept și clar definite, se atestă că
împrejurările menționate în partea descriptivă a hotărârii contestate, inclusiv cele
reproduse în pct.4. – 4.1 din prezenta decizie, relevă în mod concludent că instanța de
apel, legal și întemeiat a constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind
învinuirea înaintată inculpatului, dând o încadrare juridică corectă acțiunilor lui
infracționale, în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și
prescripțiilor de drept material, prin prisma cumulului de probe anexate la dosar,
inclusiv declarațiile martorilor Kuprina Irina, Darie Sergiu, Șahova Tamara, Șorohov
Vladimir, Nichitin Nicolai, Golovenschii Vladimir, Peșcov Vadim, procesul verbal de
ridicare din 25.04.2016, prin care a fost ridicată dispoziția nr.05/1NT din 21.01.2008
cu privire la deplasarea domnului Corolețchi Veaceslav în orașul Kremenciug,
Ucraina; ordonanța din 26.04.2016 prin care s-a recunoscut ca mijloc material de
probă dispoziția nr.05/1NT din 21.01.2008, cu privire la deplasarea domnului
Corolețchi Veaceslav în orașul Kremenciug, Ucraina; dispoziția nr.05/INT din
21.01.2008 cu privire la deplasarea domnului Corolețchi Veaceslav în orașul
Kremenciug, Ucraina prin care se atestă că ultimul a fost delegat în orașul
Kremenciug, Ucraina dar în perioada 21.01-08.02.2008; procesul verbal de ridicare
din 25.05.2016, prin care de la cet. Corolețchi Veaceslav a fost ridicat certificatul cu
nr.3382, eliberat pe numele său, privind susținerea în Colegiul de aviație din
Kremenciug, în perioada 12-19 februarie 2008, a cursului de instruire „MI-8 Ground
Engineer Theoretical Training Course”; ordonanța de recunoaștere a corpurilor delicte
la cauza penală din 25.05.2016, prin care a fost recunoscut ca corp delict certificatul
cu nr.3382, eliberat pe numele lui Corolețchi Veaceslav, privind susținerea în Colegiul
de aviație din Kremenciuc, în perioada 12-19 februarie 2008, a cursului de instruire
„MI-8 Ground Engineer Theoretical Training Course”, toate probele fiind apreciate în
conformitate cu prevederile art.101 alin. (1) Cod de procedură penală, din punct de
vedere al pertinenței, concludenții, utilității, veridicității și coroborării lor, instanța de
apel pronunțându-se argumentat asupra tuturor motivelor invocate în apel., ajungând
la concluzia corectă că vinovăția inculpatului a fost dovedită pe deplin în baza
probelor prezentate la cauza penală, care demonstrează vinovăția inculpatului în afara
oricărui dubiu rezonabil, iar careva încălcări de procedură, sau încălcări a drepturilor
și intereselor inculpatului, nu au fost depistate.
12
Potrivit jurisprudenței CtEDO, în asemenea situație, nu se mai impune o
reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință
soluția dată de prima instanța. Or, în cazul în care instanță de fond și-a motivat decizia
luată, arătând în mod concret la împrejurările care confirmă sau infirmă o acuzație
penală, pentru a permite pârților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o
curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției
de primă instanța (hotărârea CtEDO Garcia Ruis c. Spaniei, Helle c. Finlandei).
Art.6 din CEDO impune în special, în sarcina „instanței”, obligația de a efectua
o examinare efectivă a motivelor, argumentelor și probelor propuse de părți, cu
excepția cazului în care se apreciază relevanța acestora. Deși este adevărat că obligația
motivării deciziilor, impusă instanțelor de art. 6 § 1 din CEDO, nu poate fi înțeleasă
ca impunând formularea unui răspuns detaliat la fiecare argument ( hotărârea CtEDO,
pct. 80-81, Perez c. Franței, Van de Hurk c. Țărilor de Jos).
Pe lângă aceasta, recursul apărării, potrivit argumentelor invocate și reproduse în
pct.5.2 din prezenta decizie, sunt întemeiate doar pe critica modului în care instanță de
apel a apreciat probele și circumstanțele cauzei.
Însă, pornind de la relevanțele art.6 pct.111), 27, 414 alin.(1) și (2) a Codului de
procedură penală, eroarea gravă de fapt nu reprezintă o apreciere greșită a probelor,
iar judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa convingere, formată în
urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de apel, judecând apelul,
verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima
instanța, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi
prezentate instanței de apel, și poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Astfel,
activitatea instanței de apel privind doar aprecierea sau reaprecierea circumstanțelor
cauzei în alt sens decât cel pe care îl propune partea apărării este o competența și
prerogativă legală a acestei instanțe, care nu constituie un temei de drept separat din
numărul celor incluse în art.427 Cod de procedură penală și, astfel, invocarea acestei
chestiuni în recursul ordinar, la fel, este lipsită de orice temei legal.
Aprecierea probelor de către instanțele de fond poate să fie recunoscută ca o
eroare gravă de fapt și reținută de instanța de recurs, doar în cazul unor expuneri
denaturate - ce nu corespund conținutului faptic a probelor, sau neluarea în
considerare a acestora.
Mai mult, motivele invocate în recursul ordinar de pe rol au constituit obiect de
examinare în instanță de apel, fiind oferite răspunsuri argumentate în acest sens (pct.
4 - 4.1 – din decizie), iar o altă opinie asupra probelor și circumstanțelor pricinii care
au fost puse la baza sentinței de condamnare, conform jurisprudenței CtEDO, nu poate
servi temei pentru reexaminarea cauzei (hotărârea din 16 ianuarie 2007, pct. 20,
cazul Bujnița versus Moldova).
Împrejurările enunțate denotă în mod concludent că, instanță de apel nu a comis
erori de drept în raport cu motivele invocate de recurenți, că instanță de apel s-a
pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, că hotărârea atacată cuprinde
13
motivele pe care se întemeiază soluția, că motivarea soluției nu contrazice dispozitivul
hotărârii, acesta fiind expus clar, că instanță de apel nu a admis o eroare gravă de fapt,
care a afectat soluția instanței, că au fost întrunite elementele, iar fapte săvârșite i s-a
dat o încadrare juridică corectă.
Astfel, Colegiul penal atestă că, la examinarea cauzei de către instanța de apel au
fost respectate prevederile legale prescrise de art.414-419 Cod de procedură penală,
iar argumentele invocate de către avocatul Bot Alexandru în numele inculpatului, nu
și-au găsit confirmare la examinarea recursului. Astfel de erori de drept în speța
examinată nu s-au comis, prin urmare, hotărârea atacată este legală și întemeiată, iar
recursul urmează a fi declarat inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat.
În temeiul art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, Colegiul penal
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către procurorul în
Procuratura de circumscripție Chișinău, Călugăreanu Vitalie și de către avocatul Bot
Alexandru în numele inculpatului Corolețchi Veaceslav, împotriva deciziei Colegiului
penal al Curții de Apel Chișinău din 19 martie 2019, în cauza penală privindu-l pe
Corolețchi Veaceslav xxxx, ca fiind vădit neîntemeiate.
Decizia este irevocabilă.
Decizia motivată pronunțată integral la 17 iulie 2020.
Președinte Vladimir Timofti
Judecători Anatolie Țurcan
Elena Cobzac
14