1re-112/2020 — Art. 203 CPP

Procurorul în procuratura raionului Rîșcani-Donos Livia a depus un demers privind autorizarea punerii sub sechestru a automobilului de model „Volkswagen Golf cu numărul de înmatriculare xxxxx, ce îi aparține cu drept de proprietate privată bănuitului Cepoi Marin.

Prin încheierea Judecătoriei Drochia, sediul Rîșcani din 20 mai 2020 a fost admis demersul procurorului și autorizată punerea sub sechestru a automobilului de model „Volkswagen Golf” cu nr/în xxxxx, ce îi aparține cu drept de proprietate bănuitului Cepoi Marin.

Nefiind de acord cu încheierea instanței de fond, avocatul Gheorghița Igor în interesele lui Cepoi Marin a declarat recurs în termenul legal, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii, cu respingerea demersului formulat de către procurorul Railean Sergiu. În argumentarea cerințelor formulate invocându-se încălcarea dreptului de proprietate asupra bunului sechestrat.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 09 iunie 2020 a fost respins ca fiind nefondat recursul declarat de către avocatul Gheorghița Igor în interesele lui Cepoi Marin și menținută fără modificări încheierea Judecătoriei Drochia, sediul Rîșcani din 20 mai 2020.

Nefiind de acord cu decizia, avocatul Gheorghița Igor în numele lui Cepoi Marin a depus recurs în anulare, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii Judecătoriei Drochia, sediul Rîșcani din 20 mai 2020 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 09 iunie 2020, rejudecarea cauzei cu respingerea demersului procurorului Donos Livia. 6.1. În motivarea recursului avocatul a indicat existența viciului fundamental, materializat prin încălcarea art. 6 CEDO și a art. 4 a Protocolului

Argumentele referitoare la încălcarea art. 6 CEDO se prescriu prin obligația de motivare a hotărârilor 1 judecătorești care face parte din setul de garanții stabilit pentru existența unui proces echitabil și că rigorile CEDO prezumă că, rolul unei decizii motivate este să demonstreze părților că ele au fost auzite, oferindu-le posibilitatea de a o contesta precum și posibilitatea ca decizia să fie revizuită de către o instanță de recurs (hotărârea CtEDO Fomin versus R. Moldova). Indică recurentul că, din materialele cauzei și hotărârea adoptate în speța dată, în lipsa apărătorului deși a solicitat amânarea ședinței de judecată, l-a privat de a se expune și de a prezenta probe întru susținerea recursului declarat. Menționează petiționarul că, Cepoi Marin nu este de facto proprietar, procura fiind expirată, astfel decad argumentele declarative ale acuzatorului de stat precum că există riscul înstrăinării acestuia, or lipsește temeiul juridic întru efectuarea acțiunii date. Atestă recurentul că încheierea recurată, prin care s-a admis demersul procurorului și s-a autorizat punerea sub sechestru asupra automobilului în scopul unei eventuale confiscări speciale, nu corespund exigențelor jurisprudențiale ale instanței europene or, acestea nu conțin o motivare clară și argumentată a necesității efectuării acestei măsuri procesuale, neexistând temei de fapt și de drept pentru punerea sub sechestru a bunului menționat. 7. Examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia din următoarele considerente. În conformitate cu prevederile art. 452 alin. (1) Cod de procedură penală, Procurorul General și adjuncții lui, persoanele menționate în art. 401 alin. (1) pct. 2) și 3) și în numele acestora, apărătorul sau reprezentantul lor legal, pot declara la Curtea Supremă de Justiție recurs în anulare împotriva hotărârilor judecătorești după epuizarea căilor ordinare de atac. În corespundere cu prevederile art. 455 alin. (2) pct. 7) Cod de procedură penală cererea de recurs în anulare trebuie să cuprindă motivele recursului în anulare cu menționarea cazurilor prevăzute în art. 453 și cu argumentarea ilegalității hotărârii atacate. Prin trimitere la dispoziția art. 453 alin. (1) Cod de procedură penală, se menționează că hotărârile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul reparării erorilor de drept comise doar la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărârea atacată, inclusiv când Curtea Europeană a Drepturilor Omului informează Guvernul Republicii Moldova despre depunerea cererii. Prin urmare, instanța de recurs remarcă faptul că, dreptul de a declara recurs în anulare, poate fi exercitat numai în privința hotărârilor judecătorești prin care a fost judecată cauza penală în fond, adică hotărârile irevocabile de condamnare, de achitare sau de încetare a procesului penal, după epuizarea căilor ordinare de atac, reglementate de Capitolul IV, Secțiunea I și Secțiunea II ale Codului de procedură penală – adică calea apelului și recursului ordinar. 2 În contextul celor expuse, Colegiul penal conchide că, în ordinea recursului în anulare, poate fi atacată doar sentința, legalitatea căreia este verificată pe căile ordinare de atac – în apel și în recurs și a devenit irevocabilă la momentul pronunțării deciziei instanței de recurs. Astfel, hotărârile judecătorești, prin care s-au soluționat alte chestiuni decât vinovăția persoanei, nu se supun căilor de atac, prevăzute de lege prin dispoziții imperative, de la care nu se permite nici o derogare, iar în speța dată a fost examinat demersul procurorului privind autorizarea punerii sub sechestru a automobilului, decizie care nu se supune căilor de atac. Prin urmare, raportând prevederile legale menționate supra la cauza dată, instanța de recurs constată, că recurentul contestă decizia instanței de recurs potrivit căreia a fost respins ca fiind nefondat recursul declarat de către avocatul Gheorghița Igor și menținută fără modificări încheierea Judecătoriei Drochia, sediul Rîșcani din 20 mai 2020, iar o atare decizie nu este susceptibilă de a fi atacată, deoarece nu cade sub incidența categoriilor de hotărâri irevocabile prevăzute la alin. (1) art. 452 Cod de procedură penală, ce pot fi contestate cu recurs în anulare la Curtea Supremă de Justiție. Așadar, având ca reper prevederile art. 455 alin. (2) pct. 7), art. 453 Cod de procedură penală, instanța decide inadmisibilitatea recursului înaintat, întrucât acesta nu corespunde cerințelor de formă și conținut prevăzute la art. 455 Cod de procedură penală.

În conformitate cu art. art. 456, 431 alin. (2), 432 alin. (1), (2) pct. 1), alin. (3) Cod de procedură penală, Colegiul penal, DECIDE : Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de către avocatul Gheorghița Igor în numele lui Cepoi Marin, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 09 iunie 2020, în cauza penală privindu-l pe Cepoi Marin xxxxx, deoarece nu îndeplinește cerințele de formă și de conținut. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată integral la 15 iulie 2020. Președinte Timofti Vladimir Judecătorii Cobzac Elena Țurcan Anatolie 3