1r-8/2019 — Art. 190 alin.5 Cp

Dosarul nr. 1r-8/2019

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

D E C I Z I E

14 august 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte: Timofti Vladimir,

Judecătorii: Toma Nadejda și Boico Victor

cu participarea:

recurentului: avocatul Coda Victor în numele părții vătămate Plugari Vitalie

părții vătămate: Plugari Vitalie

procurorului: Guțan Pavel,

a judecat, în ședință publică, recursul declarat de avocatul Coda Victor în

numele părții vătămate Plugari Vitalie, prin care se solicită casarea încheierii

Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 19 iunie 2019 privind respingerea

cererii cu privire la aplicarea sechestrului.

Procedura de citare legal îndeplinită.

Recurentul: avocatul Coda Victor în numele părții vătămate Plugari Vitalie a

solicitat admiterea recursului;

Partea vătămată: Plugari Vitalie a solicitat admiterea recursului;

Procurorul: Guțan Pavel a solicitat respingerea recursului declarat de către

avocatul Coda Victor.

A C O N S T A T A T :

cererea declarată de către avocatul Coda Victor în interesele părții vătămate

Plugari Vitalie cu privire la aplicarea sechestrului asupra automobilului de

model BMW 320 n/î XXXXX, a fost respinsă ca fiind nefondată.

din materialele cauzei penale nu se constată careva probe cu privire la faptul,

că automobilul de model BMW 320 n/î XXXXX este posesia inculpatei, iar din

invocările părții vătămate Plugari Vitalie se constată că automobilul este

vândut și îi aparține cu drept de proprietate lui Ceban Marcel.

1

Astfel, Colegiul penal al Curții de Apel Bălți a indicat că, sechestrul nu

poate fi aplicat pentru asigurarea reparării prejudiciului cauzat în cazul în care

acesta nu este proprietatea inculpatei Ursachi Natalia.

Din conținutul cererii depuse, se solicită aplicarea sechestrului cu scop de

restituire a automobilului din posesia lui Ceban Marcel, pe când din declarațiile

lui Plugari Vitalie se stabilește, că acest automobil este înregistrat cu drept de

proprietate după Ceban Marcel.

Reieșind din circumstanțele date instanța a menționat despre existența

unui litigiu între aceste părți, care urmează a fi soluționat odată cu fondul

cauzei în procesul căruia urmează a fi verificată și soluția primei instanțe

legată de acest automobil.

Totodată, Colegiul penal al Curții de Apel Bălți, făcând trimiterea la art.

205 alin. (1) Cod de procedură penală, a reținut că, nu au fost prezentate nici o

probă în sensul că bunul poate fi tăinuit, deteriorat sau cheltuit, cu atât mai

mult că cauza penală este pornită la 06.10.2017, iar cererea este depusă la data

de 15.05.2019.

din 19 iunie 2019, la data de 13 iulie 2019, avocatul Coda Victor în numele

părții vătămate Plugari Vitalie a declarat recurs, solicitând casarea acesteia,

considerând-o neîntemeiată.

În motivarea recursului a indicat, că încheierea Colegiului penal al Curții

de Apel Bălți este neîntemeiată și nejustificată, atât timp cât s-a constatat cu

certitudine faptul că automobilul vizat a constituit obiectul material direct

asupra căruia s-a atentat în cadrul comiterii infracțiunii. Partea vătămată ilicit

a fost deposedată a acesta.

În vederea asigurării unei eventuale sentințe de condamnare, se impune

măsura sechestrării automobilului respectiv, or, astfel poate fi obținută

realizarea părții dispozitive a sentinței.

Menționează recurentul că, este impusă necesitatea suspendării oricăror

acțiuni de dispoziție față de acest bun. Instanța argumentează precum că bunul

respectiv nu cade sub incidența normelor ce prevăd confiscarea specială sau

cea extinsă, și adaugă un argument în plus, neprevăzut de legislație, și anume

faptul că automobilul respectiv nu este proprietatea inculpatei.

Instanța a pus la baza deciziei sale o prevedere ce nu se conține în Codul

de procedură penală și nu argumentează în mod suficient decizia sa, astfel ca

să fi clar ce subestimează drepturile lui Plugari Vitalie în raport cu drepturile

lui Ceban Marcel, actualul posesor al automobiului.

2

cauzei și prevederile legale, Colegiul penal conchide că, acesta urmează a fi

respins ca inadmisibil, reieșind din următoarele considerente.

Conform art.420 Cod de procedură penală, pot fi atacate cu recurs

încheierile instanței de apel, care se atacă o dată cu decizia recurată (sunt

hotărârile judecătorești care soluționează chestiuni premergătoare fondului

cauzei și au fost date în timpul judecății, și anume: încheieri prin care instanța

dispune asupra administrării probelor sau cererilor formulate de părți;

încheieri prin care instanța ia măsuri pentru buna desfășurare a procesului

penal, cum sunt cele privind respingerea cererii de recuzare a unui membru al

completului de judecată ori cele privind extinderea procesului penal; încheieri

care au fost date după pronunțarea deciziei recurate, în cazul înlăturării unor

omisiuni vădite sau îndreptarea erorilor materiale). Totodată, dispoziția dată

mai enunță că sunt încheieri, potrivit legii, care pot fi atacate separat cu recurs.

Conform art. 437 alin. (1) pct. 4) Cod de procedură penală, pot fi atacate

cu recurs hotărârile penale pentru care legea prevede această cale de atac.

La fel, articolul 437 alin.(2) Cod de procedură penală, reglementează care

încheieri pot fi atacate cu recurs numai o dată cu sentința, cu excepția cazurilor

când, potrivit legii, pot fi atacate separat cu recurs.

Astfel, din categoria încheierilor care pot fi atacate separat cu recurs fac

parte următoarele încheieri - încheierea instanței de judecată privind

soluționarea chestiunilor referitoare la executarea hotărârilor judecătorești; -

încheierea judecătorului de instrucție referitor la autorizarea măsurilor

procesuale de constrângere - încheierea instanței de judecată privind

arestarea preventivă; - încheierea judecătorului de instrucție privind aplicarea

sau neaplicarea arestării preventive, sau arestării la domiciliu, privind

prelungirea sau refuzul de a prelungi durata ei, privind aplicarea liberării

provizorii; - încheierea de restabilire a documentelor dispărute.

Totodată, potrivit art. 197 alin. (1) pct. 4) Cod de procedură penală, din

categoria măsurilor procesuale de constrângere fac parte și măsurile

asiguratorii în vederea reparării prejudiciului cauzat de infracțiune.

Conform art. 202 alin. (2) Cod de procedură penală, măsurile asiguratorii

pentru repararea prejudiciului cauzat de infracțiune, pentru eventuala

confiscare specială sau confiscare extinsă a bunurilor, precum și pentru

garantarea executării pedepsei amenzii, constau în sechestrarea bunurilor

mobile și imobile în conformitate cu art. 203-210.

Astfel, Colegiul penal constată că încheierea pronunțată de instanța de

apel nu face parte din categoria încheierilor ce pot fi atacate separat cu recurs,

aceasta poate fi contestată doar o dată cu decizia recurată, or, prin încheierea

3

instanței de apel din 19 iunie 2019 a fost respinsă ca nefondată cererea

apărătorului Coda Victor în interesele părții vătămate Plugari Vitalie cu privire

la aplicarea sechestrului asupra automobilului de model BMW 320 n/î XXXXX,

prin urmare respingerea cererii de aplicare a sechestrului nu poate fi

catalogată ca fiind o măsură de constrângere.

Prin urmare, rezultă că recursul declarat în cauză este depus asupra unei

hotărâri judecătorești pentru care nu este prevăzută calea de atac separată și,

în asemenea circumstanțe, Colegiul penal conchide că recursul declarat de

către avocatul părții vătămate Coda Victor urmează a fi respins ca inadmisibil.

procedură penală, Colegiul penal

D E C I D E:

Respinge ca inadmisibil, recursul declarat de avocatul Coda Victor în

numele părții vătămate Plugari Vitalie cu menținerea încheierii Colegiului

penal al Curții de Apel Bălți din 19 iunie 2019 privind respingerea cererii cu

privire la aplicarea sechestrului.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 22 august 2019.

Președinte Timofti Vladimir

Judecătorii Toma Nadejda

Boico Victor

4