1ra-733/20 — art. 151 alin. 4 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 151 alin. 4 CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 6, 8, 12, 15 CPP
1ra-733/20 — art. 151 alin. 4 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)
Dosarul nr. 1ra-733/20
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
20 mai 2020 mun. Chișinău
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:
Președinte – Timofti Vladimir,
Judecători – Toma Nadejda, Boico Victor
a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de
către inculpat cu avocatul Paladi Tudor, împotriva deciziei Colegiului penal al
Curții de Apel Bălți din 09 octombrie 2019, în cauza penală în privința lui
Balamatiuc Serghei XXXXX, născut la XXXXX.
Termenul de examinare:
prima instanță: 16.07.2018 – 03.05.2019
instanța de apel: 07.06.2019 – 09.10.2019
instanța de recurs: 09.01.2020 – 20.05.2020
A C O N S T A T A T :
Prin rechizitoriu Balamatiuc Serghei a fost învinuit în comiterea
infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (4) Cod penal, individualizată prin:
vătămarea intenționată gravă a integrității corporale a persoanei, periculoase
pentru viață, care au provocat decesul victimei.
1.1. Prin sentința Judecătoriei Bălți (sediu Sîngerei) din 03 mai 2019,
Balamatiuc Serghei a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza
art. 149 alin. (1) Cod penal la 3 ani închisoare, cu executare în penitenciar de
tip semiînchis.
În conformitate cu art. 90 Cod penal, a fost dispusă suspendarea
executării pedepsei pe un termen de probațiune de 2 ani.
A fost admisă parțial acțiunea civilă, fiind dispusă încasarea din contul
lui Balamatiuc Serghei în beneficiul Liviei Ciomschi suma de 19391 lei, 81 bani
cu titlu de prejudiciu material, și suma de 200000 lei cu titlu de prejudiciu
moral și suma de 16600 lei în calitate de cheltuieli pentru acordarea asistenței
juridice.
Cheltuielile judiciare suportate pe prezenta cauză penală, în sumă de
10710 lei, au fost trecute în contul statului.
În sentință prima instanță a constatat în fapt că:
Balamatiuc Serghei, la data de 27.05.2018, aproximativ în jurul orei
23:00, aflându-se în stradă, în apropierea gospodăriei lui Margin Grigore,
amplasată în XXXXX, XXXXX, în cadrul unui conflict avut cu Margin Grigore,
care s-a transformat într-o altercație, în cadrul căreia, i-a aplicat lui Margin
1
Grigore o lovitură cu capul în regiunea feții, care imediat a generat
dezechilibrarea victimei și căderea accelerată a acesteia din poziție statică pe
un plan orizontal cu lovirea capului de o piatră aflată în drum, ca rezultat în
ansamblu acestei acțiuni pricinuindu-i părții vătămate Margin Grigore o
vătămarea gravă a integrității corporale, periculoasă pentru viață sub formă
de echimoze pe partea stângă a feții, hemoragie în mucoasa buzei de sus pe
stânga, exterparea traumatică a dintelui 3 a maxei pe stânga, plagă contuză în
regiunea occipitală pe stânga, hemoragii în țesuturile moi epicraniene în
regiunea occipitală corespunzător proiecției plăgii contuze, hematom
subdural fronto-parieto-temporal pe dreapta, hemoragii subarahnoidale
fronto-parieto-temporo-bazal pe dreapta, care au legătură cauzală directă și
au provocat decesul victimei Margin Grigore la data de 01.06.2018 în spitalul
municipal Bălți.
Astfel, prima instanță a concluzionat că prin acțiunile sale inculpatul a
comis infracțiunea prevăzută de art. 149 alin. (1) Cod penal, adică lipsirea de
viață din imprudență.
Nefiind de acord cu soluția primei instanțe, au declarat apeluri:
2.1. Avocatul Osoianu Sergiu în numele succesorul părții vătămate
Ciomschi Livia, prin care a solicitat casarea totală a sentinței cu pronunțarea
unei noi hotărâri prin care Balamatiuc Serghei să fie recunoscut vinovat în
comiterea infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (4) Cod penal, cu stabilirea
pedepsei solicitată de către acuzatorul de stat prin rechizitoriu. Admiterea
integrală a acțiunii civile, cu încasarea de la inculpat a prejudiciului material –
19391,81 lei, a prejudiciului moral – 300000 lei și a cheltuielilor judiciare
pentru asistență juridică - 16600 lei.
În motivarea apelului, succesorul părții vătămate Ciomschi Livia a
menționat că:
- instanța s-a pronunțat în favoarea inculpatului, luând la bază doar
unele probe, trecând cu vederea probele acuzării – care demonstrează
vinovăția lui în comiterea infracțiunii imputate;
- s-a demonstrat intenția directă a inculpatului de a aplica victimei
vătămări corporale grave, ce la caz s-au soldat cu decesul ultimului;
- instanța a ignorat declarațiile martorilor XXXXX, XXXXX, XXXXX,
XXXXX, declarațiile succesorului victimei Ciomschi Livia, precum și întregul
set de probe scrise ce probează vina inculpatului, mai ales raporturile de
expertiză judiciară, proces verbal de cercetare la fața locului;
- a considerat eronată concluzia instanței precum că în acțiunile
inculpatului este întrunită ”lipsirea de viață din imprudență”, în acest sens
fiind expusă doctrina juridică și reiterând detaliat în cererea de apel analiza
componenței de infracțiune prevăzură de art. 151 alin. (4) Cod penal, insistă
asupra faptului, că Balamatiuc Serghei a comis cu intenție față de
Margin Grigore vătămarea intenționată gravă a integrității corporale și a
sănătății, ce a și provocat decesul ultimului;
2
- acțiunea civilă nu a fost soluționată corect, întrucât urma a fi admisă
integral în cuantumul solicitat de Ciomschi Livia, fiind confirmate cheltuielile
materiale suportate pentru procedurile de funerarii a decedatului Margin
Grigore. Cât privește prejudiciul moral cauzat, apelantul a susținut că urmare
a faptei comisă de inculpat, familia victimei a avut de trecut și suportat
momente psihice de grele cumpănă, manifestate în suferințe morale enorme
legate de pierderea și trecerea în neființă a rudei apropiate. De asemenea
invocă, că s-a confirmat la caz și solicitarea cu privire la recuperarea
cheltuielilor suportate pentru asistența juridică –bonurile de casă fiind
anexate la materialele cauzei în sumă de 16600 lei, care urmează a fi încasate
de la inculpat.
2.2. Procurorul în Procuratura raionului Fălești, Mititelu Sergiu, prin
care a solicitat casarea sentinței cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi
hotărâri, prin care Balamatiuc Serghei să fie recunoscut vinovat și condamnat
pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (4) Cod penal la 14
ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis. Încasarea de la
inculpatul Balamatiuc Serghei în calitate de cheltuieli de judecată suma de
10710 lei ce constituie costul expertizelor efectuate pe caz. Admiterea
integrală a acțiunii civile înaintată de către succesorul victimei Ciomschi Livia
cu încasarea de la inculpat în folosul acesteia a sumei de 335991,08 lei, dintre
care 300000 lei cu titlu de prejudiciu moral, 19391,81 lei cu titlu de prejudiciu
material și 16600 lei cu titlu de cheltuieli judiciare suportate pentru asistența
juridică.
În motivarea apelului, procurorul a menționat că:
- reîncadrând acțiunile inculpatului din art. 151 alin. (4) Cod penal în
art. 149 alin. (1) Cod penal instanța defectuos și-a argumentat soluția,
neinvocând pe care probe anume dintre cele examinate și-a bazat hotărârea,
fără a fi motivată admiterea unor probe și respingerea altora;
- prin declarațiile succesorului victimei Ciomschi Livia și declarațiile
martorilor XXXXX, XXXXX, cu certitudine s-a confirmat vinovăția inculpatului
Balamatiuc Serghei în comiterea infracțiunii ce i s-a adus în învinuire,
prevăzută de art. 151 alin. (4) Cod penal;
- din conținutul probelor examinate rezultă intenția directă a
inculpatului de a cauza victimei leziuni corporale prin aplicarea unei lovituri
puternice în regiunea capului, inculpatul înțelegând consecințele ce pot
surveni ca rezultat al acțiunilor întreprinse. Respectiv, analizând componența
infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (4) Cod penal raportând-o la probele
examinate în cadrul ședinței de judecată, descrise detaliat în cererea de apel a
procurorului;
- instanța neîntemeiat a reîncadrat acțiunile inculpatului
Balamatiuc Serghei în prevederile art. 149 alin. (1) Cod penal, or, acesta de
fapt a comis infracțiunea prevăzută de art. 151 alin. (4) Cod penal și este
pasibil răspunderii penale în baza acestei norme, urmându-i a fi stabilită o
pedeapsă echitabilă în raport cu gravitatea, caracterul și consecințele faptei
3
comise, personalitatea inculpatului și conduita acestuia pe parcursul
procesului.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din
09 octombrie 2019, apelurile procurorului în Procuratura Fălești,
Sergiu Mititelu, și al succesorului părții vătămate Ciomschi Livia, au fost
admise, sentința casată parțial, cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi
hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care:
Balamatiuc Serghei a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii
prevăzute de art. 151 alin. (4) Cod penal fiind condamnat la pedeapsa
închisorii pe un termen de 13 (treisprezece) ani, cu executare în penitenciar
de tip închis.
A fost dispusă luarea imediată a lui Balamatiuc Serghei sub arest din
sala de judecată, termenul de pedeapsă urmând a fi calculat din 09.10.2019, cu
includerea în acest termen a perioadei aflării în arest preventiv, începând cu
28.05.2018 până la 25.07.2018.
Solicitarea procurorului cu privire la încasarea cheltuielilor de judecată,
a fost admisă, dispunându-se încasarea din contul lui Balamatiuc Serghei în
beneficiul statului a sumei de 10710 (zece mii șapte sute zece) lei, cu titlu de
cheltuieli de judecată suportate pentru efectuarea expertizelor judiciare.
În rest, dispozițiile sentinței cu privire la acțiunea civilă și corpurile
delicte au fost menținute.
4.1. În motivarea soluției emise, instanța de apel a menționat că,
cercetând multilateral, complet, obiectiv și apreciind totalitatea de probe în
ansamblu, sub toate aspectele, instanța de apel conform propriei convingeri, a
ajuns la concluzia că acțiunile lui Balamatiuc Serghei se încadrează în
prevederile art. 151 alin. (4) Cod penal, iar prima instanță a judecat superficial
cauza dată, apreciind eronat împrejurările în fapt, iar ca rezultat a constatat
greșit aspectele de drept, ce au dus la o calificare greșită a acțiunilor
inculpatului în baza art. 149 alin. (1) Cod penal.
Instanța de apel la propunerea părților a cercetat următoarele probe
anexate la materialele cauzei, verificarea cărora s-a solicitat în instanța de
apel: procesul verbal din 28.05.2016, de cercetare a locului comiterii
infracțiunii (f.d.10-16, vol.I); ordonanța și procesul verbal din 30.05.2018, de
ridicare de la Balamatiuc Serghei a unei cămeși bărbătești cu
inscripția ”Pacifico” de culoare neagră combinat cu flori de culoare albă
(f.d.47,48, vol.I); raportul de expertiză judiciară nr. 201837A0256 din
26.06.2018 (f.d.56-58, vol.I); raport de expertiză judiciară nr. 201805O0184
din 19.06.2018 (f.d.64-66, vol.I); raportul de expertiză judiciară
nr.2018.10.C.0328 din 26.06.2018 (f.d.71-74, vol.I); procesul verbal din
28.05.2018, de audiere a bănuitului Balamatiuc Serghei (f.d.145, vol.I); proces
verbal din 30.05.2018, de audiere a învinuitului Balamatiuc Serghei (f.d.148,
vol.I); raportul de expertiză judiciară nr.201810D0201 din 12.07.2018
(f.d.181-185, vol.I); declarațiile succesorului părții vătămate Ciomschi Livia
(f.d.120-123, vol.II); declarațiile martorului XXXXX (f.d.124-127, vol.II);
4
declarațiile martorului XXXXX(f.d.128-129, vol.II); declarațiile martorului
XXXXX(f.d.130-132, vol.II); declarațiile martorului XXXXX(f.d.133-135, vol.II);
declarațiile martorului XXXXX (f.d.136-138, vol.II); declarațiile martorului
XXXXX (f.d.139-143, vol.II); declarațiile martorului XXXXX (f.d.144-147, vol.II);
declarațiile martorului XXXXX(f.d.148-150, vol.II); declarațiile martorului
XXXXX(f.d.151-156, vol.II); declarațiile inculpatului Balamatiuc Serghei,
potrivit cărora l-a împins un pic pe Margin Grigore, fără nici un rău, atunci
acesta s-a dezbrăcat de haina, cu mâna stângă l-a apucat de haină în regiunea
pieptului și l-a tras spre el, iar cu mâna dreaptă a încercat să-l lovească. În
scop de apărare, a aplecat capul, și victima, încercând să-l lovească, s-a lovit de
el și a căzut jos pe spate, lovindu-se cu ceafa capului de pietrele de pe drum.
După cădere, Margin Grigore emitea un sunet asemănător sforăitului (f.d.157-
162, vol. II).
Instanța de apel a apreciat că soluția primei instanțe privind
condamnarea inculpatului Balamatiuc Serghei în baza art. 149 alin. (1) Cod
penal s-a bazat pe analiza defectuoasă a probelor și ignorarea celor prezentate
în proces de către partea acuzării. La emiterea sentinței, instanța urma să
îndeplinească cerințele stipulate în art. 394 Cod de procedură penală și să
soluționeze toate chestiunile prevăzute de art. 385 Cod de procedură penală,
însă instanța nu a dat deplină eficiență acestor norme și la emiterea soluției
nu a soluționat întocmai chestiunea referitoare la ”dacă fapta de săvârșirea
căreia este învinuit inculpatul întrunește elementele infracțiunii și de care
anume lege penală este prevăzută ea, instanța ignorând prevederile art. 113
alin. (1) Cod de procedură penală.
La fel, instanța de apel a concluzionat că prima instanță eronat a
conchis, că în cauza lui Balamatiuc Serghei nu a fost demonstrată prezența
elementelor care caracterizează latura obiectivă și latura subiectivă a
infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (4) Cod penal, instanța de apel
reiterând că latura obiectivă a acestei infracțiuni este structurată în felul
următor: fapta prejudiciabilă, care constă în acțiunea sau inacțiunea de
cauzare a vătămării grave a integrității corporale sau a sănătății, urmările
prejudiciabile sub formă de vătămări grave a integrității corporale sau a
sănătății, legătura de cauzalitate dintre fapta prejudiciabilă și urmările
prejudiciabile.
La caz, fapta prejudiciabilă a fost comisă prin acțiunea lui Balamatiuc
Serghei de lovire, cu capul, a lui Margin Grigore în regiunea feții. Această
acțiune se confirmă prin depozițiile martorilor XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX,
XXXXX, din care rezultă, că între Margin Grigore și Balamatiuc Serghei a
izbucnit spontan un conflict, care ulterior s-a transformat în bătaie, în cadrul
căreia Balamatiuc Serghei i-a aplicat o lovitură cu capul în față victimei Margin
Grigore, ca rezultat ultimul căzând jos din poziție verticală pe plan orizontal,
lovindu-se cu capul de suprafața drumului, fiind inconștient până la sosirea la
fața locului a ambulanței. Mai mult ca atât, nici Balamatiuc Serghei nu neagă
faptul, că i-a aplicat victimei o astfel de lovitură.
5
Urmarea prejudiciabilă, ce se exprimă prin vătămarea gravă a
integrității corporale a sănătății ce sa soldat cu decesul victimei, precum și
legătura de cauzalitate dintre acțiunea prejudiciabilă și urmările
prejudiciabile, la caz, se confirmă prin raportul de expertiză judiciară
nr.201810C0328 din 26.06.2018, potrivit căruia, la Margin Grigore s-au
depistat leziuni corporale sub formă de traumatizm cranio-cerebral închis,
manifestat prin echimoze pe partea stângă a feții, hemoragie în mucoasa buzei
de sus pe stânga, exterparea traumatică a dintelui 3 a maxei pe stânga, plagă
contuză în regiunea occipitală pe stânga, hemoragii în țesuturile moi
epicraniene în regiunea occiptală corespunzător proecției plăgii contuze,
hematom subdural fronto-parieto-temporo-bazal pe dreapta, hemoragii
subarahnoidale fronto-parieto-temporo-bazal pe dreapta, care după criteriul
pericolului pentru viață se califică la vătămări corporale GRAVE, leziunile
corporale au putut apărea în urma acțiunii prin lovire posibil și de o singură
dată cu capul în regiunea feții pe stânga, sau prin lovire cu un corp contondent
dur particularitățile caracteristice ale căruia în cazul dat nu pot fi descrise.
Între leziunile corporale grave depistate la victima Margin Grigore și decesul
acestuia există o legătură cauzală directă. Potrivit raportului de expertiză
judiciară nr.201810D0201 din 12.07.2018, leziunile corporale depistate la
Margin Grigore și anume traumatismul cranio-cerebral închis au apărut ca
rezultat al lovirii de o singură dată cu capul în regiunea feții pe stânga cu
următoarea cădere și lovire cu suprafața posterioară a capului de suprafața
drumului acoperit cu prundiș.
Cât privește latura obiectivă a infracțiunii prevăzute de art. 149 alin. (1)
Cod penal, aceasta este structurată în felul urmărtor: fapta prejudiciabilă care
constă în acțiunea sau inacțiunea de lipsire ilegală de viață a unei persoane,
urmările prejudiciabile sub formă de moarte cerebrală a victimei, legătura de
cauzalitate dintre fapta prejudiciabilă și urmările prejudiciabile. Lipsirea de
viață din imprudență poate fi comisă prin acțiune sau inacțiune, care se
exprimă în încălcarea unor reguli scrise sau nescrise de precauție, stabilite în
societate. În cazul lipsirii de viață din imprudență nu avem un act de violență,
ci o conduită greșită a făptuitorului într-o situație periculoasă, susceptibilă să
producă, în anumite împrejurări, consecințe sub formă de moarte cerebrală a
victimei. Lipsirea de viață din imprudență se comite în mod frecvent prin
inacțiune, atunci când făptuitorul omite să facă ceea ce este obligat potrivit
legii, altor reglementări sau împrejurărilor, pentru a nu cauza moartea unei
persoane. Este cazul lipsirii de viață din imprudență dacă decesul victimei s-a
produs ca urmare a vătămării grave a integrității corporale sau a sănătății,
cauzate însă din imprudență.
Din declarațiile depuse de Balamatiuc Serghei la urmărirea penală,
instanța de apel a conchis că ultimul l-a lovit pe Margin Grigore pentru a-l
liniști și a-i curma eventualul comportament agresiv. Potrivit depozițiilor
depuse de martorii XXXXX, XXXXX, XXXXX, între Balamatiuc Serghei și Margin
Grigore a existat o altercație verbală, în cadrul căreia Balamatiuc Serghei cu
6
capul i-a aplicat lui Margin Grigore o singură lovitură, după care ultimul a
căzut la pământ inconștient.
Având în vedere aceste declarații, instanța de apel a stabilit că acțiunea
lui Balamatiuc Serghei, exprimată în lovirea cu capul reprezintă o acțiune
violentă, comisă cu intenția de a stopa conflictul iscat între inculpat și victima
Margin Grigore, care de altfel în cadrul altercației nici nu a recurs la aplicarea
forței fizice, Balamatiuc Serghei fiind primul care a recurs la forță. Din aceste
declarații rezultă, că acțiunea inculpatului a fost una intenționată, având scopul
de a cauza victimei vătămări corporale și dureri fizice, și nici de cum nu
reprezintă o conduită greșită, comisă din neatenție. În atare situație este cazul
întrunirii laturii obiective a componenței de infracțiune prevăzută de art. 151
alin. (4) Cod penal și nu 149 alin. (1) Cod penal, iar prima instanță eronat a
conchis, că este puțin probabil că prin aplicarea acestei lovituri, Balamatiuc
Serghei a urmărit intenția cauzării victimei a vătămărilor corporale grave, or,
acțiunea de aplicare a unei lovituri implicit urmărește intenția de a cauza
leziuni corporale.
Deoarece infracțiunea prevăzută la art. 151 alin. (4) Cod penal este una
comisă cu două forme de vinovăție, latura subiectivă a acesteia se
caracterizează prin intenție față de urmările prejudiciabile primare - cauzarea
de dureri fizice și leziuni corporale grave, și imprudență față de urmările
prejudiciabile secundare - decesul victimei.
La caz, Balamatiuc Serghei, la fel cum și a reiterat în declarațiile sale
depuse la urmărirea penală, i-a aplicat victimei o lovitură pentru a-l liniști,
lovitură care potrivit raporturilor de expertiză efectuate, a cauzat victimei
leziuni corporale, care după criteriul pericolului pentru viață se califică la
vătămări corporale GRAVE, între leziunile corporale grave depistate la victimă
și decesul acestuia existând o legătură cauzală directă. Respectiv, lovitura sa
față de Margin Grigore, Balamatiuc Serghei a aplicat-o cu intenție, manifestând
imprudență față de decesul lui Margin Grigore.
Astfel, instanța de apel a reținut că probele administrate în cauză
corespund cerințelor stipulate de art. 101 Cod de procedură penală, adică sunt
pertinente, concludente și utile pentru a putea fi puse la baza unei sentințe de
condamnare, coroborând între ele și demonstrând pe deplin vinovăția lui
Balamatiuc Serghei în comiterea infracțiunii aduse acestuia în învinuire și
descrisă în rechizitoriu.
Totodată instanța de apel având la bază probele reținute, care au fost
verificate în cadrul ședinței de judecată, a reținut în sarcina lui
Balamatiuc Serghei ca fiind constatat faptul că: acesta, la data de 27.05.2018,
aproximativ în jurul orei 23.00, aflându-se în stradă, în apropierea
gospodăriei lui Margin Grigore, amplasată în XXXXX, XXXXX, în cadrul unui
conflict avut cu Margin Grigore, care s-a transformat într-o altercație, în cadrul
căreia, acționând cu o intenție directă, urmărind scopul cauzării leziunilor
corporale persoanei, i-a aplicat lui Margin Grigore o lovitură cu capul în
regiunea feții, care imediat a generat dezechilibrarea victimei și căderea
7
accelerată a acesteia din poziție statică pe un plan orizontal cu lovirea capului
de o piatră aflată în drum, ca rezultat în ansamblu acestei acțiuni pricinuindu-i
părții vătămate Margin Grigore o vătămarea GRAVĂ a integrității corporale,
periculoasă pentru viață sub formă de echimoze pe partea stângă a feții,
hemoragie în mucoasa buzei de sus pe stânga, exterparea traumatică a
dintelui 3 a maxei pe stânga, plagă contuză în regiunea occipitală pe stânga,
hemoragii în țesuturile moi epicraniene în regiunea occipitală corespunzător
proiecției plăgii contuze, hematom subdural fronto-parieto-temporal pe
dreapta, hemoragii subarahnoidale fronto-parieto-temporo-bazal pe dreapta,
care au legătură cauzală directă și au provocat decesul victimei Margin
Grigore la data de 01.06.2018 în spitalul municipal Bălți.
În acest sens, instanța de apel a conchis ca fiind stabilită cu certitudine
vinovăția inculpatului Balamatiuc Serghei în comiterea infracțiunii prevăzute
de art. 151 alin. (4) Cod penal – vătămarea intenționată gravă a integrității
corporale a persoanei, periculoase pentru viață, care au provocat decesul
victimei.
Cu referire la pedeapsa aplicată, instanța de apel a notat că la norma în
baza căreia inculpatul a fost declarat vinovat, este prevăzută doar pedeapsa
închisorii, pentru infracțiunile deosebit de grave nefiind aplicat institutul
liberării condiționate de executare a pedepsei.
Pentru fapta comisă inculpatul urmează să ispășească pedeapsa sub
formă de închisoare pe un termen de 13 ani, categoria și cuantumul pedepsei
la caz fiind în raport cu gravitatea infracțiunii săvârșite și cu personalitatea
inculpatului, care anterior a mai avut conflicte cu legea penală, fiind
condamnat prin sentința Judecătoriei mun. Chișinău sect. Botanica din
20.05.2011 în baza art. 217 alin. (4) Cod penal, la 3 ani închisoare, cu
suspendarea condiționată a acesteia pe un termen de probațiune de 2 ani,
totodată a fost reținut că Balamatiuc Serghei este caracterizat pozitiv la locul
de trai, este căsătorit, întreține și educă doi copii minori, nu se află la evidența
medicilor narcolog și psihiatru.
În opinia instanței de apel pedeapsa stabilită inculpatului
Balamatiuc Serghei este proporțională faptei comise de către acesta, în raport
cu criteriile complementare ce vizează personalitatea lui, este echitabilă și
pasibilă să atingă scopul pedepsei penale, de restabilire a echității sociale și de
corectare a vinovatului.
Cât privește soluția primei instanțe pe marginea acțiunii civile, care a
fost admisă parțial, instanța de apel a respins argumentele invocate de
succesorul părții vătămate din apel, întrucât instanța de apel operând cu
prevederile art. 219 și 220 Cod de procedură penală, art. 1398 și 1423 Cod
civil, raportând respectivele prevederi la împrejurările stabilite, a considerat
că prima instanță întemeiat și just a apreciat cuantumul prejudiciului moral ce
urmează a fi încasat în beneficiul succesorului părții vătămate, suma de
200000 lei fiind una echitabilă, conformă gradului de vinovăție a făptuitorului,
și a consecințelor survenite.
8
Cât privește soluția primei instanțe asupra soluționării cheltuielilor
judiciare, instanța de apel a apreciat-o ca fiind defectuos motivată, or, instanța
nu a recurs la analiza situației familiale a inculpatului, stabilirea numărului
persoanelor aflate la întreținerea ultimului, și care ar fi eventualele consecințe
ale încasării de la inculpat a sumei solicitate și cum aceste consecințe se vor
răsfrânge asupra persoanelor aflate la întreținerea inculpatului, respectiv, și
în această latură sentința a fost casată, în vederea înlăturării erorilor admise.
Rezultând din actele cauzei, la caz au fost suportate în calitate de
cheltuieli judiciare pentru efectuarea expertizelor judiciare suma de 10710 lei,
dintre care: 1862 lei – raportul de expertiză judiciară nr.201837A0256 din
26.06.2018; 3990 lei – raportul de expertiză judiciară nr.201805O0184 din
19.06.2018; 4538 lei – raportul de expertiză judiciară nr.2018.10.C.0328 din
26.06.2018; 320 lei – raportul de expertiză judiciară nr.201810D0201 din
12.12.2018.
Astfel, instanța de apel operând cu prevederile art. 227 alin. (1), (2)
pct. 5); art. 229 alin. (3) Cod de procedură penală, a stabilit că
Balamatiuc Serghei are vârsta de 33 ani, și cu toate că urmează să fie izolat în
locurile de detenție, având la întreținere doi copii minori, totuși nici în nici
prima instanță și nici în cea de apel acesta nu a invocat starea financiară
precară și că nu ar avea surse pentru achitarea cheltuielilor judiciare, fapt ce
permite de a se concluziona că acesta este în posibilitate de a achita
cheltuielile judiciare suportate pentru efectuarea pe cazul dat a expertizelor
judiciare.
Potrivit înscrisurilor anexate la dosar, inculpatul Balamatiuc Serghei
este căsătorit și împreună cu soția cresc și educă doi copii, nefiind unicul
întreținător al familiei sale, instanța de apel concluzionând, că plata
cheltuielilor judiciare nu va influența substanțial asupra situației materiale ale
persoanelor aflate la întreținerea inclusiv și a inculpatului.
Nefiind de acord cu soluția instanței de apel, a declarat recurs ordinar
inculpatul cu avocatul Paladi Tudor, prin care, invocând prevederile art. 427
alin. (1) pct. 6), 8), 12) 15) Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei
instanței de apel cu menținerea sentinței.
5.1. În motivarea recursului, inculpatul cu avocatul său au menționat că:
- în pofida faptului că în decizie sunt enumerate probele pe care instanța
de apel le-a pus la baza soluției sale, este evident că această instanță nu a făcut
o analiză obiectivă a acestor probe și nu le-a apreciat din punct de vedere al
pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, iar toate probele în
ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor;
- inițiatorul conflictului cât și agresării fizice a fost anume victima
Margin Grigore și nu inculpatul Balamatiuc Serghei, fiindcă toți martorii în
unison cât și inculpatul au declarat existența doar a unei altercații verbale
între inculpat și victimă cauzate pe niște fapte anterioare ale victimei, care
doar la inițiativele victimei decedate, care se afla în stare de ebrietate, stabilită
ulterior de lucrătorii medicali, au degenerat în acțiunile ulterioare, pe când
9
inculpatul din start a denotat un comportament liniștit, la respins pe victimă
de 2 ori în timp ce intenționa de al agresa fizic, iar lovitura produsă de
inculpat cu capul în partea stingă a feții victimei Margin Grigore, cu ulterioara
cădere și lovirii cu capul de pietrele de pe suprafața drumului, sa produs în
mod involuntar, din neatenție in urma unei conduite greșite a inculpatului în
scop de apărare;
- în acțiunile inculpatului Balamatiuc Serghei lipsesc totalitatea
elementelor constitutive ale componenței de infracțiune prevăzute de art. 151
alin. (4) Cod penal, și anume a laturii obiective cât și a celei subiective, fiindcă
Balamatiuc Serghei, în privința căruia se comiteau acțiuni ilegale din partea lui
Margin Grigore (agresare fizică), nu a urmărit scopul de cauzare a leziunilor
corporale, (leziuni grave), doar prin acțiunea involuntară, din neatenție și
conduită greșită, în scop de apărare, în timp ce a fost tras de Margină Grigore
spre el cu mâna stângă, iar cu mâna dreaptă încerca de al lovi în regiunea
capului, involuntar s-a produs acea lovitură cu capul în partea stângă a feței
lui Margin Grigore, care ulterior a căzut și a primit leziunile corporale grave
de la lovitura secundară, de pietrele de pe suprafața drumului, fapt confirmat
și prin rapoartele de expertiză medico-legale judiciară;
- raportul de expertiză legală nu expune o poziție fixă a genezei
vătămărilor corporale grave și decesului victimei, însă instanța de apel fără a-i
fi prezentate careva probe noi, a decis că raportul de expertiză nominalizat
constituie o probă ce confirmă vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii
prevăzute la art. 151 alin. (4) Cod penal;
- instanța de apel nu a combătut, în nici un mod, divergențele dintre
declarațiile martorilor date la urmărirea penală și cele date în ședința de
judecată în prima instanță, doar le-a reținut în mod ilegal pe cele date de
martori în cadrul urmăririi penale, fiind enumerate doar, nefiind chiar date și
citirii conținutului, declarații care nu au o valoare probantă atâta timp cât nu a
fost efectuată acțiunea procesuală de confruntare;
- prima instanță corect a stabilit că din probele administrate în cauză
menționate mai sus, nu s-au stabilit totalitatea elementelor constitutive ale
infracțiunii prevăzută la art. 151 alin. (4) Cod penal, dar acțiunile lui
Balamatiuc Serghei sunt prezente elementele componenței de infracțiune
prevăzute de art. 149 alin. (1) Cod penal;
- instanța de apel nu a luat în considerație nici, Hotărârea Plenului Curții
Supreme de Justiție a Republicii Moldova nr. 1 din 23.02.2015, în care la pct. 9
este specificat faptul că: „ În unele cazuri, lipsirea de viață din imprudență se
consideră, în mod neîntemeiat, ca fiind intenționată, spre exemplu: de la o
izbitură, victima cade, se lovește cu capul de un corp contondent și moare sau
cazul în care moartea victimei survine de la loviturile aplicate de făptuitor”,
recurentul apreciind că cele stipulate sunt identice cazului din speță;
- instanța de apel contrar prevederilor legale a dispus încasarea din
contul inculpatului a cheltuielilor de judecată în sumă de 10710 (zece mii
șapte sute zece) lei, în contul statului. În conformitate cu art. 75 alin. (3) al
10
Legii cu privire la expertiza judiciară și statutul expertului judiciar, „în cauzele
penale , cheltuielile pentru efectuarea expertizei sunt suportate de către
ordonatorul expertizei judiciare din bugetul alocat, cu excepția cazurilor
prevăzute la art. 142 alin. (2) Cod de procedură penală”. În acest context
instanța de apel urma să ia în considerație faptul că, inculpatul este unicul
întreținător în familie, care lucrează zilier, nu este angajat official în câmpul
muncii, are la întreținere doi copii minori și soția care îngrijește de ultimul
copil în vârsta de un an de zile.
Referințe asupra recursului declarat, au fost depuse de către
procurorul în secția reprezentarea învinuirii în Curtea Supremă de Justiție,
Suvac N., și de către succesorul victimei, Ciomschi Livia, prin care au pledat
pentru dispunerea inadmisibilității recursului, ca fiind vădit neîntemeiat.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat, în
raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea
acestuia din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,
instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului
declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în
drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că
este vădit neîntemeiat.
Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală,
instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute
de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie
invocate de recurent.
Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței
de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de
instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în textul normei vizate.
Potrivit practicii judiciare constante erorile de drept pot fi erori de
drept formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța
de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin
hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea
dispozițiilor de drept formal și material.
În esență, argumentele părții apărării se concentrează asupra faptului că
instanța de apel a dat o apreciere eronată materialului probator prezentat la
dosar prin ce a concluzionat greșit asupra vinovăției inculpatului în comiterea
infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (4) Cod penal, a admis încălcarea
dreptului inculpatului la un proces echitabil prevăzut de art. 6 CEDO, nu a luat
în considerație toate circumstanțele cauzei, iar prima instanță a judecat corect
faptele inculpatului, încadrarea acestora în prevederile art. 149 alin. (1) Cod
penal, în opinia apărării, fiind justă și în corespundere cu probele
administrate.
Totodată, din conținutul recursului declarat, se constată că recurenții
criticând soluția instanței de apel, au invocat în calitate de temeiuri de drept
11
pentru casarea deciziei, prevederile art. 427 alin. (1), pct. 6), 8), 12) și 15) Cod
de procedură penală.
Însă, în raport cu alegațiile recurenților invocate în cererea de recurs,
instanța de recurs constată că instanța de apel a adoptat o decizie legală și
întemeiată, care corespunde tuturor exigențelor legislației penale și
procesual-penale.
Astfel, analizând decizia instanței de apel prin prisma erorilor de drept
prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, Colegiul penal
constată că, astfel de erori de drept nu și-au găsit confirmarea la examinarea
recursului declarat, dat fiind faptul, că instanța de apel la examinarea cauzei a
respectat prevederile art. art. 414 alin. (1), (5), 417 alin. (8) Cod de procedură
penală, și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor
invocate în apelul părții acuzării în raport cu sentința, decizia atacată
cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată.
Potrivit art. 414 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de apel,
judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza
probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală
și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel.
Prevederile art. 414 alin. (5) Cod de procedură penală stabilesc, că
instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel.
Potrivit art. 417 alin. (8) Cod de procedură penală, decizia instanței de
apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la
respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției
date.
Reieșind din aceste prevederi legale, Colegiul penal constată că sunt
neîntemeiate argumentele recursului potrivit cărora instanța de apel nu a
cercetat probele administrate în speță, deoarece potrivit procesului-verbal al
ședințelor de judecată, atât la solicitarea părții apărării, cât și la solicitarea
părții acuzării, instanța de apel în conformitate cu prevederile art. 414 alin.
(2) Cod de procedură penală, audiind inculpatul, precum și alți martori, a
verificat declarațiile și probele materiale examinate de prima instanță prin
citirea lor în ședința de judecată, cu consemnarea în procesul-verbal.
Analizând conținutul materialelor dosarului Colegiul penal
concluzionează că instanța de apel la examinarea cauzei, a ținut cont în
deplină măsură de prevederile art. 27, 99 - 101 Cod de procedură penală, a
cercetat sub toate aspectele probele administrate, le-a verificat minuțios,
dându-le o apreciere corespunzătoare esenței conținutului probei, prin
prisma pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, nefiind stabilite
careva discrepanțe vădite între conținutul probei și constatările instanței, care
în ansamblul lor au confirmat vinovăția inculpatului Balamatiuc Serghei în
săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (4) Cod penal, așa cum a fost
înaintată învinuirea prin rechizitoriu.
La fel, Colegiul penal reține că, în conformitate cu prevederile art. 414
Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, a verificat
12
legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de
prima instanță și conform materialelor din dosar, ajungând corect la concluzia
că sentința atacată urmează a fi casată parțial, or, în fapt, decizia instanței de
apel corespunde tuturor prevederilor legii de procedură penală, ea fiind legală
și întemeiată, instanța de apel acordând răspunsuri la toate argumentele
esențiale din apel în raport cu concluziile primei instanțe, specificând
motivele pe care și-a întemeiat soluția, astfel aceasta fiind una legală și
întemeiată, dispozitivul nu contravine părții motivante, iar instanța nu a
admis vreo eroare gravă de fapt.
Totodată, instanța de recurs menționează că recursul apărării nici nu
este motivat sub aspectul erorilor de drept invocate, iar majoritatea
argumentelor constituie un dezacord cu aprecierea de către instanțe a
probelor cercetate, însă la acest capitol instanța de recurs notează că
recurentul nu a ținut cont de faptul că reapreciarea probelor nu poate
constitui temei de recurs, deoarece instanța de recurs, potrivit prevederilor
legale, urmează să se expună asupra erorilor de drept admise de instanțele de
grad inferior la judecarea unei cauze penale.
Motivele de reapreciere a probelor, nu se conțin în temeiurile prevăzute
la alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, și astfel nu pot fi considerate ca
motiv sub aspectul casării ca fiind ilegală a hotărârii contestate.
Reaprecierea probelor, în modul propus de către autorul recursului, nu
se încadrează în prevederile art. 427 Cod de procedură penală, iar o altă
opinie asupra probelor, care au fost puse la baza hotărârii primei instanțe,
apoi verificate și reapreciate de către instanța de apel, prin continuarea
judecării cauzei în fond, nu poate servi temei pentru reexaminarea cauzei.
La etapa judecării recursului, instanța de recurs nu analizează
conținutul mijloacelor de probă, nu dă apreciere materialului probator și nu
stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțele ierarhic
inferioare, aceasta fiind atributul exclusiv al instanțelor de fond.
Colegiul penal nu a constatat discrepanța între cele reținute de instanța
de apel în vederea condamnării inculpatului și conținutul real al probelor sau
ignorarea unor aspecte evidente ce au avut drept consecință pronunțarea altei
soluții decât cea pe care materialul probator o redă.
Astfel, Colegiul penal conchide, că este întemeiată concluzia instanței de
apel precum că învinuirea înaintată inculpatului prin rechizitoriu este
confirmată prin probe pertinente și concludente, care în ansamblu dovedesc
indubitabil vinovăția acestuia, fapt care a și determinat instanța de apel de a
casa sentința în latura penală.
Din considerentele menționate supra, Colegiul penal conchide că în
speță nu sunt incidente temeiurile de casare prevăzute la pct. 6) alin. (1) art.
427 Cod de procedură penală.
Cu referire la temeiul pentru recurs invocat de recurent și prevăzut la
pct. 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, și anume că în acțiunile
13
inculpatului nu sunt întrunite elementele infracțiunii prevăzute de art. 151
alin. (4) Cod penal, Colegiul penal menționează următoarele.
Potrivit art. 113 alin.(1) Cod penal, se consideră calificare a infracțiunii
determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele
faptei prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii, prevăzute
de norma penală.
Colegiul penal constată că, prin rechizitoriu Balamatiuc Serghei a fost
învinuit în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (4) Cod penal,
individualizată prin: vătămarea intenționată gravă a integrității corporale a
persoanei, periculoase pentru viață, care au provocat decesul victimei, iar prin
sentință Balamatiuc Serghei a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza
art. 149 alin. (1) Cod penal, lipsirea de viață din imprudență.
Instanța de apel, fiind sesizată cu apelul procurorului, rejudecând cauza
a constatat din nou fapta inculpatului ca fiind dovedită, după care cercetând
materialul probator, corect a stabilit vinovăția inculpatului
Balamatiuc Serghei în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (4)
Cod penal.
La acest capitol, Colegiul penal a constatat că instanța de apel a expus
minuțios considerentele care le-a pus la baza constatării în acțiunile
inculpatului Balamatiuc Serghei a elementelor componenței infracțiunii
prevăzute de art. 151 alin. (4) Cod penal, precum și motivele din care acțiunile
inculpatului nu pot fi încadrate în baza art. 149 alin. (1) Cod penal,
menționând la acest capitol, că fapta prejudiciabilă a fost comisă prin acțiunea
lui Balamatiuc Serghei de lovire, cu capul, a lui Margin Grigore în regiunea
feții, acțiune ce a fost confirmată prin depozițiile nemijlocit a inculpatului, cât
și ale martorilor XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, din care rezultă, că
între Margin Grigore și Balamatiuc Serghei a izbucnit spontan un conflict, care
ulterior s-a transformat în bătaie, în cadrul căreia Balamatiuc Serghei i-a
aplicat o lovitură cu capul în față victimei Margin Grigore, ca rezultat ultimul
căzând jos din poziție verticală pe plan orizontal, lovindu-se cu capul de
suprafața drumului, fiind inconștient până la sosirea la fața locului a
ambulanței.
În speță instanța de apel corect a stabilit, că urmarea prejudiciabilă, ce
se exprimă prin vătămarea gravă a integrității corporale a sănătății, care s-a
soldat cu decesul victimei, precum și legătura de cauzalitate dintre acțiunea
prejudiciabilă și urmările prejudiciabile, au fost confirmate fără echivoc prin
raportul de expertiză judiciară nr.201810C0328 din 26.06.2018, potrivit
căruia, la Margin Grigore s-au depistat leziuni corporale sub formă de
traumatizm cranio-cerebral închis, manifestat prin echimoze pe partea stângă
a feții, hemoragie în mucoasa buzei de sus pe stânga, exterparea traumatică a
dintelui 3 a maxei pe stânga, plagă contuză în regiunea occipitală pe stânga,
hemoragii în țesuturile moi epicraniene în regiunea occiptală corespunzător
proecției plăgii contuze, hematom subdural fronto-parieto-temporo-bazal pe
dreapta, hemoragii subarahnoidale fronto-parieto-temporo-bazal pe dreapta,
14
care după criteriul pericolului pentru viață se califică la vătămări corporale
GRAVE, leziunile corporale au putut apărea în urma acțiunii prin lovire posibil și
de o singură dată cu capul în regiunea feții pe stânga, sau prin lovire cu un corp
contondent dur particularitățile caracteristice ale căruia în cazul dat nu pot fi
descrise. Între leziunile corporale grave depistate la victima Margin Grigore și
decesul acestuia există o legătură cauzală directă. Potrivit raportului de
expertiză judiciară nr.201810D0201 din 12.07.2018, leziunile corporale
depistate la Margin Grigore și anume traumatismul cranio-cerebral închis au
apărut ca rezultat al lovirii de o singură dată cu capul în regiunea feții pe
stânga cu următoarea cădere și lovire cu suprafața posterioară a capului de
suprafața drumului acoperit cu prundiș.
În acest sens instanța de recurs subliniază, că recurentul în mod
distorsionat indică prevederile practicii judiciare ( p.9 din Hotărârea Plenului
Curții Supreme de Justiție cu privire la practica judiciară în cauzele penale
referitoare la infracțiunile săvârșite prin omor (art.145-148 Cod penal) nr. 11
din 24.12.2012), deoarece acest punct stipulează circumstanțele pentru a
deosebi omorul intenționat de lipsirea de viață din imprudență, menționând,
că „în unele cazuri, lipsirea de viață din imprudență se consideră, în mod
neîntemeiat, ca fiind intenționată, spre exemplu: de la o izbitură, victima cade,
se lovește cu capul de un corp contondent și moare sau cazul în care moartea
victimei survine de la loviturile aplicate de făptuitor. În astfel de cazuri,
conștientizarea de către făptuitor a laturii faptice a acțiunilor (inacțiunilor)
sale este apreciată în mod eronat ca probă a previziunii că va surveni moartea
victimei.”
Astfel, este evident, că recurentul nici nu a atras atenția asupra faptului,
că instanța de apel în mod minuțios a motivat soluția sa cu referire la practica
judiciară constantă, subliniind că față de survenirea morții inculpatul a
manifestat imprudență, însă vătămările corporale grave au fost cauzate
anume prin acțiunile intenționate ale inculpatului, fapt confirmat indubitabil
prin probele cercetate și apreciate în mod corect, în conformitate cu
prevederile legale, de către instanța de apel.
În acest sens, instanța de recurs reține că instanța de apel corect a
indicat că latura obiectivă a infracțiunii prevăzute de art. 149 alin. (1) Cod
penal, este structurată în felul următor: fapta prejudiciabilă care constă în
acțiunea sau inacțiunea de lipsire ilegală de viață a unei persoane, urmările
prejudiciabile sub formă de moarte cerebrală a victimei, legătura de
cauzalitate dintre fapta prejudiciabilă și urmările prejudiciabile. În cazul
lipsirii de viață din imprudență nu persistă un act de violență, ci o conduită
greșită a făptuitorului într-o situație periculoasă, susceptibilă să producă, în
anumite împrejurări, consecințe sub formă de moarte cerebrală a victimei.
În sensul dat, instanța de apel corect a reținut că din declarațiile depuse
de Balamatiuc Serghei precum și din depozițiile martorilor XXXXX, XXXXX,
XXXXX, între Balamatiuc Serghei și Margin Grigore, a fost cert constatat că a
existat o altercație verbală, în cadrul căreia Balamatiuc Serghei cu capul i-a
15
aplicat lui Margin Grigore o singură lovitură, după care ultimul a căzut la
pământ inconștient.
Având în vedere aceste aspecte, la caz instanța de apel a stabilit clar și
corect că acțiunea lui Balamatiuc Serghei, exprimată în lovirea cu capul
reprezintă o acțiune violentă, comisă cu intenție, având scopul de a cauza
victimei vătămări corporale și dureri fizice, și nici de cum nu reprezintă o
conduită greșită, comisă din neatenție, în atare situație constatându-se latura
obiectivă a componenței de infracțiune prevăzută de art. 151 alin. (4) Cod
penal și nu a componenței de infracțiune prevăzută de art. 149 alin. (1) Cod
penal.
Prin urmare, Colegiul penal conchide că în speță nu a fost constatată
existența erorii de drept prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de
procedură penală, deoarece asemenea eroare în speță nu a fost comisă.
Cu referire eroarea de drept prevăzută de art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod
de procedură penală, potrivit căreia, faptei săvârșite i s-a dat o încadrare
juridică greșită, invocată de recurent, Colegiul penal constată că alegațiile
recurenților în respectiva parte sunt declarative și vădit neîntemeiate.
Totodată, Colegiul penal atrage atenția asupra faptului că, la adoptarea
soluției instanța de apel a respectat și aplicat corect prevederile legale cu
privire la procesul de încadrare juridică a faptei, iar de către instanța de
recurs ordinar nu sunt identificate temeiuri de a interveni în decizia instanței
de apel sub aspectele contestate, or decizia instanței de apel este legală și
întemeiată.
Colegiul penal reține că, instanța de apel dispunând cercetarea
suplimentară, multilaterală, completă și obiectivă a bazei probante
administrate pe caz în raport cu limita învinuirii formulate, corect și
indubitabil a conchis stabilirea comiterii faptei de vătămarea intenționată
gravă a integrității corporale a persoanei, periculoase pentru viață, care au
provocat decesul victimei, or, acest aspect în primul rând a fost dictat de
raportul de expertiză judiciară nr.2018.10.C.0328 din 26.06.2018 (f.d.71-74,
vol.I), care a determinat gradul vătămărilor corporale, ca fiind grave,
modalitatea de creare a acestora, fiind indicată posibilitatea formării prin
lovire de o singură dată cu capul în regiunea feței pe stânga, precum și
legătura de cauzalitate dintre vătămările corporale stabilite și decesul
victimei, care prin coroborare cu celelalte probe administrate au determinat
incontestabil constatarea faptei ce se încadrează juridic corect în prevederile
art. 151 alin. (4) Cod penal.
Din cele enunțate se concluzionează că organul de urmărire penală și
instanța de apel corect au reținut încadrarea juridică a faptei inculpatului
Balamatiuc Serghei ca fiind corespunzătoare infracțiunii prevăzute de art. 151
alin. (4) Cod penal, respectiv Colegiul penal nu atestă la caz eroarea de drept
prevăzută de pct. 12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală.
În speță recurentul a mai invocat în calitate de temei pentru recurs și
pct. 15) alin. (2) al art. 427 Cod de procedură penală – „instanța de judecată
16
internațională, prin hotărâre pe un alt caz, a constatat o încălcare la nivel
național a drepturilor și libertăților omului care poate fi reparată și în această
cauză”, indicând mai multe cauze din jurisprudența CtEDO, menționând că
inculpatului Balamatiuc Serghei i-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil,
dat fiind faptul că instanța de apel trebuia să aprecieze în complexitate
probele administrate care în opinia recurentului vin in susținerea soluției
stabilite prin sentință.
Referitor la acest temei, Colegiul penal consideră că instanța de apel a
respectat întocmai prevederile legale prevăzute de art. 413-414 Cod de
procedură penală, întrucât a reținut probele ce au fost cercetate în ședința de
judecată și consemnate în procesul-verbal al ședinței de judecată, în decizie
oferit apreciere atât fiecărei probe cât și la toate probele în ansamblu prin
coroborare.
În această ordine de idei, Colegiul penal concluzionează că exigențele
art. 6 CEDO au fost respectate de către instanța de apel care a oferit
răspunsuri clare și complete asupra chestiunilor esențiale pentru justa
soluționare a cauzei, decizia emisă fiind motivată și întemeiată legal, respectiv
Colegiul penal nu atestă la caz temeiul de casare prevăzut la pct. 15) alin. (1)
art. 427 Cod de procedură penală.
Cu referire la argumentele recurentului privind soluția instanței de apel
în partea dispunerii recuperării cheltuielilor judiciare din contul inculpatului,
Colegiul penal remarcă faptul că prin Legea nr. 316 din 22 decembrie 2017, în
vigoare din 09 februarie 2018 (publicată în Monitorul Oficial cu nr. 40-47 art.
108 din 09 februarie 2018), a fost abrogat alin. (2) art. 143 Cod de procedură
penală, care prevedea că, plata expertizelor judiciare efectuate în cazurile
prevăzute la alin. (1) se face din contul mijloacelor bugetului de stat, iar în
sensul dat urmează a fi notat că potrivit prevederilor art. 229 alin. (1) și (2)
Cod de procedură penală, cheltuielile judiciare sunt suportate de condamnat
sau sunt trecute în contul statului. Instanța de judecată poate obliga
condamnatul să recupereze cheltuielile judiciare, cu excepția sumelor plătite
interpreților, traducătorilor, precum și apărătorilor în cazul asigurării
inculpatului cu avocat care acordă asistență juridică garantată de stat, atunci
când aceasta o cer interesele justiției și condamnatul nu dispune de mijloacele
necesare. Achitarea cheltuielilor judiciare poate fi suportată și de
condamnatul care a fost eliberat de pedeapsă sau căruia i-a fost aplicată
pedeapsă, precum și de persoana în privința căreia urmărirea penală a fost
încetată pe temeiuri de nereabilitare.
Toate cheltuielile de judecată sunt suportate la momentul derulării
efective a acțiunilor procesuale de către stat, ori la etapa respectivă procesul
penal este guvernat de principiul prezumției nevinovăției. Ulterior, după
pronunțarea unei sentințe de condamnare, principiul prezumției nevinovăției
fiind răsturnat, legiuitorul a prevăzut în alin. (2) al art. 229 Cod de procedură
penală un mecanism de recuperare a cheltuielilor suportate de stat în legătură
17
cu desfășurarea procesului penal, prin obligarea condamnatului de a
compensa toate aceste plăți.
Cheltuielile de judecată din prezenta speță nu se circumscriu excepțiilor
prevăzute de art. 229 alin. (2) Cod de procedură penală, prin urmare,
recuperarea lor corect a fost pusă în sarcina inculpatului.
Totodată, având în vedere că rapoartele de expertiză judiciară din speță
au fost efectuate după intrarea în vigoare a prevederilor Legii nr. 316 din
22 decembrie 2017 și ținând cont că instanța de apel nu au constatat careva
impedimente de recuperare a cheltuielilor judiciare din contul inculpatului,
Colegiul penal ajunge la concluzia că soluția instanței de apel raportată la
prevederile art. art. 227, 229 alin. (1)-(3), 143 Cod de procedură penală, este
legală și motivată.
De asemenea instanța de recurs atestă faptul că criticile formulate de
recurent, menționate în pct. 5.1 din prezenta decizie, au format deja obiect de
examinare la judecarea cauzei în instanța de apel, cărora instanța le-a dat o
motivare argumentată, așa cum este indicat în pct. 4.1. din prezenta decizie,
motivare pe care instanța de recurs o însușește și a cărei reiterare nu se mai
impune.
Din considerentele expuse, Colegiul penal conchide că, la examinarea
cauzei de către instanța de apel au fost respectate prevederile legale prescrise
de art. 414-419 Cod de procedură penală, iar temeiurile invocate de către
recurent prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) 12) și 15) Cod de procedură
penală, nu și-au găsit confirmare.
Argumentele esențiale a recurentului au fost combătute în decizia
instanței de apel, care la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414
alin. (1), (5), 417 alin. (8) Cod de procedură penală, hotărârea adoptată
cuprinzând motive clare pe care se întemeiază soluția, motivare pe care
instanța de recurs ordinar o însușește integral reieșind din temeinicia
acesteia, acțiune ce este conformă practicii CtEDO, expuse inclusiv în pct. 37 a
hotărârii Albert c. România din 16.02.2010.
Prin urmare, Colegiul penal constată că, concluzia instanței de apel
privind stabilirea vinovăției inculpatului Balamatiuc Serghei în comiterea
faptei incriminate prin rechizitoriu corespunde circumstanțelor cauzei și
criteriilor generale de judecare a cauzelor penale în ordine de apel, soluția
emisă fiind motivată și aplicată în limitele legii, iar la judecarea cauzei instanța
nu a comis erorile de drept invocate în recursul depuse, motiv din care se
impune concluzia privind inadmisibilitatea recursului ordinar declarat către
inculpatul Balamatiuc Serghei cu avocatul Paladi Tudor, ca fiind vădit
neîntemeiat.
În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,
D E C I D E :
18
Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către inculpat cu
avocatul Paladi Tudor, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel
Bălți din 09 octombrie 2019, în cauza penală în privința lui
Balamatiuc Serghei Gheorghi, ca fiind vădit neîntemeiat.
Decizia este irevocabilă.
Decizia motivată pronunțată la 10 iulie 2020.
Președinte /semnătură/ Timofti Vladimir
Judecătorii /semnătură/ Toma Nadejda
/semnătură/ Boico Victor
19