1ra-733/20 — art. 151 alin. 4 CP

1ra-733/20 — art. 151 alin. 4 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-733/20

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

20 mai 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Toma Nadejda, Boico Victor

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de

către inculpat cu avocatul Paladi Tudor, împotriva deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Bălți din 09 octombrie 2019, în cauza penală în privința lui

Balamatiuc Serghei XXXXX, născut la XXXXX.

Termenul de examinare:

prima instanță: 16.07.2018 – 03.05.2019

instanța de apel: 07.06.2019 – 09.10.2019

instanța de recurs: 09.01.2020 – 20.05.2020

A C O N S T A T A T :

infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (4) Cod penal, individualizată prin:

vătămarea intenționată gravă a integrității corporale a persoanei, periculoase

pentru viață, care au provocat decesul victimei.

1.1. Prin sentința Judecătoriei Bălți (sediu Sîngerei) din 03 mai 2019,

Balamatiuc Serghei a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza

art. 149 alin. (1) Cod penal la 3 ani închisoare, cu executare în penitenciar de

tip semiînchis.

În conformitate cu art. 90 Cod penal, a fost dispusă suspendarea

executării pedepsei pe un termen de probațiune de 2 ani.

A fost admisă parțial acțiunea civilă, fiind dispusă încasarea din contul

lui Balamatiuc Serghei în beneficiul Liviei Ciomschi suma de 19391 lei, 81 bani

cu titlu de prejudiciu material, și suma de 200000 lei cu titlu de prejudiciu

moral și suma de 16600 lei în calitate de cheltuieli pentru acordarea asistenței

juridice.

Cheltuielile judiciare suportate pe prezenta cauză penală, în sumă de

10710 lei, au fost trecute în contul statului.

Balamatiuc Serghei, la data de 27.05.2018, aproximativ în jurul orei

23:00, aflându-se în stradă, în apropierea gospodăriei lui Margin Grigore,

amplasată în XXXXX, XXXXX, în cadrul unui conflict avut cu Margin Grigore,

care s-a transformat într-o altercație, în cadrul căreia, i-a aplicat lui Margin

1

Grigore o lovitură cu capul în regiunea feții, care imediat a generat

dezechilibrarea victimei și căderea accelerată a acesteia din poziție statică pe

un plan orizontal cu lovirea capului de o piatră aflată în drum, ca rezultat în

ansamblu acestei acțiuni pricinuindu-i părții vătămate Margin Grigore o

vătămarea gravă a integrității corporale, periculoasă pentru viață sub formă

de echimoze pe partea stângă a feții, hemoragie în mucoasa buzei de sus pe

stânga, exterparea traumatică a dintelui 3 a maxei pe stânga, plagă contuză în

regiunea occipitală pe stânga, hemoragii în țesuturile moi epicraniene în

regiunea occipitală corespunzător proiecției plăgii contuze, hematom

subdural fronto-parieto-temporal pe dreapta, hemoragii subarahnoidale

fronto-parieto-temporo-bazal pe dreapta, care au legătură cauzală directă și

au provocat decesul victimei Margin Grigore la data de 01.06.2018 în spitalul

municipal Bălți.

Astfel, prima instanță a concluzionat că prin acțiunile sale inculpatul a

comis infracțiunea prevăzută de art. 149 alin. (1) Cod penal, adică lipsirea de

viață din imprudență.

2.1. Avocatul Osoianu Sergiu în numele succesorul părții vătămate

Ciomschi Livia, prin care a solicitat casarea totală a sentinței cu pronunțarea

unei noi hotărâri prin care Balamatiuc Serghei să fie recunoscut vinovat în

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (4) Cod penal, cu stabilirea

pedepsei solicitată de către acuzatorul de stat prin rechizitoriu. Admiterea

integrală a acțiunii civile, cu încasarea de la inculpat a prejudiciului material –

19391,81 lei, a prejudiciului moral – 300000 lei și a cheltuielilor judiciare

pentru asistență juridică - 16600 lei.

În motivarea apelului, succesorul părții vătămate Ciomschi Livia a

menționat că:

- instanța s-a pronunțat în favoarea inculpatului, luând la bază doar

unele probe, trecând cu vederea probele acuzării – care demonstrează

vinovăția lui în comiterea infracțiunii imputate;

- s-a demonstrat intenția directă a inculpatului de a aplica victimei

vătămări corporale grave, ce la caz s-au soldat cu decesul ultimului;

- instanța a ignorat declarațiile martorilor XXXXX, XXXXX, XXXXX,

XXXXX, declarațiile succesorului victimei Ciomschi Livia, precum și întregul

set de probe scrise ce probează vina inculpatului, mai ales raporturile de

expertiză judiciară, proces verbal de cercetare la fața locului;

- a considerat eronată concluzia instanței precum că în acțiunile

inculpatului este întrunită ”lipsirea de viață din imprudență”, în acest sens

fiind expusă doctrina juridică și reiterând detaliat în cererea de apel analiza

componenței de infracțiune prevăzură de art. 151 alin. (4) Cod penal, insistă

asupra faptului, că Balamatiuc Serghei a comis cu intenție față de

Margin Grigore vătămarea intenționată gravă a integrității corporale și a

sănătății, ce a și provocat decesul ultimului;

2

- acțiunea civilă nu a fost soluționată corect, întrucât urma a fi admisă

integral în cuantumul solicitat de Ciomschi Livia, fiind confirmate cheltuielile

materiale suportate pentru procedurile de funerarii a decedatului Margin

Grigore. Cât privește prejudiciul moral cauzat, apelantul a susținut că urmare

a faptei comisă de inculpat, familia victimei a avut de trecut și suportat

momente psihice de grele cumpănă, manifestate în suferințe morale enorme

legate de pierderea și trecerea în neființă a rudei apropiate. De asemenea

invocă, că s-a confirmat la caz și solicitarea cu privire la recuperarea

cheltuielilor suportate pentru asistența juridică –bonurile de casă fiind

anexate la materialele cauzei în sumă de 16600 lei, care urmează a fi încasate

de la inculpat.

2.2. Procurorul în Procuratura raionului Fălești, Mititelu Sergiu, prin

care a solicitat casarea sentinței cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi

hotărâri, prin care Balamatiuc Serghei să fie recunoscut vinovat și condamnat

pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (4) Cod penal la 14

ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis. Încasarea de la

inculpatul Balamatiuc Serghei în calitate de cheltuieli de judecată suma de

10710 lei ce constituie costul expertizelor efectuate pe caz. Admiterea

integrală a acțiunii civile înaintată de către succesorul victimei Ciomschi Livia

cu încasarea de la inculpat în folosul acesteia a sumei de 335991,08 lei, dintre

care 300000 lei cu titlu de prejudiciu moral, 19391,81 lei cu titlu de prejudiciu

material și 16600 lei cu titlu de cheltuieli judiciare suportate pentru asistența

juridică.

În motivarea apelului, procurorul a menționat că:

- reîncadrând acțiunile inculpatului din art. 151 alin. (4) Cod penal în

art. 149 alin. (1) Cod penal instanța defectuos și-a argumentat soluția,

neinvocând pe care probe anume dintre cele examinate și-a bazat hotărârea,

fără a fi motivată admiterea unor probe și respingerea altora;

- prin declarațiile succesorului victimei Ciomschi Livia și declarațiile

martorilor XXXXX, XXXXX, cu certitudine s-a confirmat vinovăția inculpatului

Balamatiuc Serghei în comiterea infracțiunii ce i s-a adus în învinuire,

prevăzută de art. 151 alin. (4) Cod penal;

- din conținutul probelor examinate rezultă intenția directă a

inculpatului de a cauza victimei leziuni corporale prin aplicarea unei lovituri

puternice în regiunea capului, inculpatul înțelegând consecințele ce pot

surveni ca rezultat al acțiunilor întreprinse. Respectiv, analizând componența

infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (4) Cod penal raportând-o la probele

examinate în cadrul ședinței de judecată, descrise detaliat în cererea de apel a

procurorului;

- instanța neîntemeiat a reîncadrat acțiunile inculpatului

Balamatiuc Serghei în prevederile art. 149 alin. (1) Cod penal, or, acesta de

fapt a comis infracțiunea prevăzută de art. 151 alin. (4) Cod penal și este

pasibil răspunderii penale în baza acestei norme, urmându-i a fi stabilită o

pedeapsă echitabilă în raport cu gravitatea, caracterul și consecințele faptei

3

comise, personalitatea inculpatului și conduita acestuia pe parcursul

procesului.

09 octombrie 2019, apelurile procurorului în Procuratura Fălești,

Sergiu Mititelu, și al succesorului părții vătămate Ciomschi Livia, au fost

admise, sentința casată parțial, cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi

hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care:

Balamatiuc Serghei a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 151 alin. (4) Cod penal fiind condamnat la pedeapsa

închisorii pe un termen de 13 (treisprezece) ani, cu executare în penitenciar

de tip închis.

A fost dispusă luarea imediată a lui Balamatiuc Serghei sub arest din

sala de judecată, termenul de pedeapsă urmând a fi calculat din 09.10.2019, cu

includerea în acest termen a perioadei aflării în arest preventiv, începând cu

28.05.2018 până la 25.07.2018.

Solicitarea procurorului cu privire la încasarea cheltuielilor de judecată,

a fost admisă, dispunându-se încasarea din contul lui Balamatiuc Serghei în

beneficiul statului a sumei de 10710 (zece mii șapte sute zece) lei, cu titlu de

cheltuieli de judecată suportate pentru efectuarea expertizelor judiciare.

În rest, dispozițiile sentinței cu privire la acțiunea civilă și corpurile

delicte au fost menținute.

4.1. În motivarea soluției emise, instanța de apel a menționat că,

cercetând multilateral, complet, obiectiv și apreciind totalitatea de probe în

ansamblu, sub toate aspectele, instanța de apel conform propriei convingeri, a

ajuns la concluzia că acțiunile lui Balamatiuc Serghei se încadrează în

prevederile art. 151 alin. (4) Cod penal, iar prima instanță a judecat superficial

cauza dată, apreciind eronat împrejurările în fapt, iar ca rezultat a constatat

greșit aspectele de drept, ce au dus la o calificare greșită a acțiunilor

inculpatului în baza art. 149 alin. (1) Cod penal.

Instanța de apel la propunerea părților a cercetat următoarele probe

anexate la materialele cauzei, verificarea cărora s-a solicitat în instanța de

apel: procesul verbal din 28.05.2016, de cercetare a locului comiterii

infracțiunii (f.d.10-16, vol.I); ordonanța și procesul verbal din 30.05.2018, de

ridicare de la Balamatiuc Serghei a unei cămeși bărbătești cu

inscripția ”Pacifico” de culoare neagră combinat cu flori de culoare albă

(f.d.47,48, vol.I); raportul de expertiză judiciară nr. 201837A0256 din

26.06.2018 (f.d.56-58, vol.I); raport de expertiză judiciară nr. 201805O0184

din 19.06.2018 (f.d.64-66, vol.I); raportul de expertiză judiciară

nr.2018.10.C.0328 din 26.06.2018 (f.d.71-74, vol.I); procesul verbal din

28.05.2018, de audiere a bănuitului Balamatiuc Serghei (f.d.145, vol.I); proces

verbal din 30.05.2018, de audiere a învinuitului Balamatiuc Serghei (f.d.148,

vol.I); raportul de expertiză judiciară nr.201810D0201 din 12.07.2018

(f.d.181-185, vol.I); declarațiile succesorului părții vătămate Ciomschi Livia

(f.d.120-123, vol.II); declarațiile martorului XXXXX (f.d.124-127, vol.II);

4

declarațiile martorului XXXXX(f.d.128-129, vol.II); declarațiile martorului

XXXXX(f.d.130-132, vol.II); declarațiile martorului XXXXX(f.d.133-135, vol.II);

declarațiile martorului XXXXX (f.d.136-138, vol.II); declarațiile martorului

XXXXX (f.d.139-143, vol.II); declarațiile martorului XXXXX (f.d.144-147, vol.II);

declarațiile martorului XXXXX(f.d.148-150, vol.II); declarațiile martorului

XXXXX(f.d.151-156, vol.II); declarațiile inculpatului Balamatiuc Serghei,

potrivit cărora l-a împins un pic pe Margin Grigore, fără nici un rău, atunci

acesta s-a dezbrăcat de haina, cu mâna stângă l-a apucat de haină în regiunea

pieptului și l-a tras spre el, iar cu mâna dreaptă a încercat să-l lovească. În

scop de apărare, a aplecat capul, și victima, încercând să-l lovească, s-a lovit de

el și a căzut jos pe spate, lovindu-se cu ceafa capului de pietrele de pe drum.

După cădere, Margin Grigore emitea un sunet asemănător sforăitului (f.d.157-

162, vol. II).

Instanța de apel a apreciat că soluția primei instanțe privind

condamnarea inculpatului Balamatiuc Serghei în baza art. 149 alin. (1) Cod

penal s-a bazat pe analiza defectuoasă a probelor și ignorarea celor prezentate

în proces de către partea acuzării. La emiterea sentinței, instanța urma să

îndeplinească cerințele stipulate în art. 394 Cod de procedură penală și să

soluționeze toate chestiunile prevăzute de art. 385 Cod de procedură penală,

însă instanța nu a dat deplină eficiență acestor norme și la emiterea soluției

nu a soluționat întocmai chestiunea referitoare la ”dacă fapta de săvârșirea

căreia este învinuit inculpatul întrunește elementele infracțiunii și de care

anume lege penală este prevăzută ea, instanța ignorând prevederile art. 113

alin. (1) Cod de procedură penală.

La fel, instanța de apel a concluzionat că prima instanță eronat a

conchis, că în cauza lui Balamatiuc Serghei nu a fost demonstrată prezența

elementelor care caracterizează latura obiectivă și latura subiectivă a

infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (4) Cod penal, instanța de apel

reiterând că latura obiectivă a acestei infracțiuni este structurată în felul

următor: fapta prejudiciabilă, care constă în acțiunea sau inacțiunea de

cauzare a vătămării grave a integrității corporale sau a sănătății, urmările

prejudiciabile sub formă de vătămări grave a integrității corporale sau a

sănătății, legătura de cauzalitate dintre fapta prejudiciabilă și urmările

prejudiciabile.

La caz, fapta prejudiciabilă a fost comisă prin acțiunea lui Balamatiuc

Serghei de lovire, cu capul, a lui Margin Grigore în regiunea feții. Această

acțiune se confirmă prin depozițiile martorilor XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX,

XXXXX, din care rezultă, că între Margin Grigore și Balamatiuc Serghei a

izbucnit spontan un conflict, care ulterior s-a transformat în bătaie, în cadrul

căreia Balamatiuc Serghei i-a aplicat o lovitură cu capul în față victimei Margin

Grigore, ca rezultat ultimul căzând jos din poziție verticală pe plan orizontal,

lovindu-se cu capul de suprafața drumului, fiind inconștient până la sosirea la

fața locului a ambulanței. Mai mult ca atât, nici Balamatiuc Serghei nu neagă

faptul, că i-a aplicat victimei o astfel de lovitură.

5

Urmarea prejudiciabilă, ce se exprimă prin vătămarea gravă a

integrității corporale a sănătății ce sa soldat cu decesul victimei, precum și

legătura de cauzalitate dintre acțiunea prejudiciabilă și urmările

prejudiciabile, la caz, se confirmă prin raportul de expertiză judiciară

nr.201810C0328 din 26.06.2018, potrivit căruia, la Margin Grigore s-au

depistat leziuni corporale sub formă de traumatizm cranio-cerebral închis,

manifestat prin echimoze pe partea stângă a feții, hemoragie în mucoasa buzei

de sus pe stânga, exterparea traumatică a dintelui 3 a maxei pe stânga, plagă

contuză în regiunea occipitală pe stânga, hemoragii în țesuturile moi

epicraniene în regiunea occiptală corespunzător proecției plăgii contuze,

hematom subdural fronto-parieto-temporo-bazal pe dreapta, hemoragii

subarahnoidale fronto-parieto-temporo-bazal pe dreapta, care după criteriul

pericolului pentru viață se califică la vătămări corporale GRAVE, leziunile

corporale au putut apărea în urma acțiunii prin lovire posibil și de o singură

dată cu capul în regiunea feții pe stânga, sau prin lovire cu un corp contondent

dur particularitățile caracteristice ale căruia în cazul dat nu pot fi descrise.

Între leziunile corporale grave depistate la victima Margin Grigore și decesul

acestuia există o legătură cauzală directă. Potrivit raportului de expertiză

judiciară nr.201810D0201 din 12.07.2018, leziunile corporale depistate la

Margin Grigore și anume traumatismul cranio-cerebral închis au apărut ca

rezultat al lovirii de o singură dată cu capul în regiunea feții pe stânga cu

următoarea cădere și lovire cu suprafața posterioară a capului de suprafața

drumului acoperit cu prundiș.

Cât privește latura obiectivă a infracțiunii prevăzute de art. 149 alin. (1)

Cod penal, aceasta este structurată în felul urmărtor: fapta prejudiciabilă care

constă în acțiunea sau inacțiunea de lipsire ilegală de viață a unei persoane,

urmările prejudiciabile sub formă de moarte cerebrală a victimei, legătura de

cauzalitate dintre fapta prejudiciabilă și urmările prejudiciabile. Lipsirea de

viață din imprudență poate fi comisă prin acțiune sau inacțiune, care se

exprimă în încălcarea unor reguli scrise sau nescrise de precauție, stabilite în

societate. În cazul lipsirii de viață din imprudență nu avem un act de violență,

ci o conduită greșită a făptuitorului într-o situație periculoasă, susceptibilă să

producă, în anumite împrejurări, consecințe sub formă de moarte cerebrală a

victimei. Lipsirea de viață din imprudență se comite în mod frecvent prin

inacțiune, atunci când făptuitorul omite să facă ceea ce este obligat potrivit

legii, altor reglementări sau împrejurărilor, pentru a nu cauza moartea unei

persoane. Este cazul lipsirii de viață din imprudență dacă decesul victimei s-a

produs ca urmare a vătămării grave a integrității corporale sau a sănătății,

cauzate însă din imprudență.

Din declarațiile depuse de Balamatiuc Serghei la urmărirea penală,

instanța de apel a conchis că ultimul l-a lovit pe Margin Grigore pentru a-l

liniști și a-i curma eventualul comportament agresiv. Potrivit depozițiilor

depuse de martorii XXXXX, XXXXX, XXXXX, între Balamatiuc Serghei și Margin

Grigore a existat o altercație verbală, în cadrul căreia Balamatiuc Serghei cu

6

capul i-a aplicat lui Margin Grigore o singură lovitură, după care ultimul a

căzut la pământ inconștient.

Având în vedere aceste declarații, instanța de apel a stabilit că acțiunea

lui Balamatiuc Serghei, exprimată în lovirea cu capul reprezintă o acțiune

violentă, comisă cu intenția de a stopa conflictul iscat între inculpat și victima

Margin Grigore, care de altfel în cadrul altercației nici nu a recurs la aplicarea

forței fizice, Balamatiuc Serghei fiind primul care a recurs la forță. Din aceste

declarații rezultă, că acțiunea inculpatului a fost una intenționată, având scopul

de a cauza victimei vătămări corporale și dureri fizice, și nici de cum nu

reprezintă o conduită greșită, comisă din neatenție. În atare situație este cazul

întrunirii laturii obiective a componenței de infracțiune prevăzută de art. 151

alin. (4) Cod penal și nu 149 alin. (1) Cod penal, iar prima instanță eronat a

conchis, că este puțin probabil că prin aplicarea acestei lovituri, Balamatiuc

Serghei a urmărit intenția cauzării victimei a vătămărilor corporale grave, or,

acțiunea de aplicare a unei lovituri implicit urmărește intenția de a cauza

leziuni corporale.

Deoarece infracțiunea prevăzută la art. 151 alin. (4) Cod penal este una

comisă cu două forme de vinovăție, latura subiectivă a acesteia se

caracterizează prin intenție față de urmările prejudiciabile primare - cauzarea

de dureri fizice și leziuni corporale grave, și imprudență față de urmările

prejudiciabile secundare - decesul victimei.

La caz, Balamatiuc Serghei, la fel cum și a reiterat în declarațiile sale

depuse la urmărirea penală, i-a aplicat victimei o lovitură pentru a-l liniști,

lovitură care potrivit raporturilor de expertiză efectuate, a cauzat victimei

leziuni corporale, care după criteriul pericolului pentru viață se califică la

vătămări corporale GRAVE, între leziunile corporale grave depistate la victimă

și decesul acestuia existând o legătură cauzală directă. Respectiv, lovitura sa

față de Margin Grigore, Balamatiuc Serghei a aplicat-o cu intenție, manifestând

imprudență față de decesul lui Margin Grigore.

Astfel, instanța de apel a reținut că probele administrate în cauză

corespund cerințelor stipulate de art. 101 Cod de procedură penală, adică sunt

pertinente, concludente și utile pentru a putea fi puse la baza unei sentințe de

condamnare, coroborând între ele și demonstrând pe deplin vinovăția lui

Balamatiuc Serghei în comiterea infracțiunii aduse acestuia în învinuire și

descrisă în rechizitoriu.

Totodată instanța de apel având la bază probele reținute, care au fost

verificate în cadrul ședinței de judecată, a reținut în sarcina lui

Balamatiuc Serghei ca fiind constatat faptul că: acesta, la data de 27.05.2018,

aproximativ în jurul orei 23.00, aflându-se în stradă, în apropierea

gospodăriei lui Margin Grigore, amplasată în XXXXX, XXXXX, în cadrul unui

conflict avut cu Margin Grigore, care s-a transformat într-o altercație, în cadrul

căreia, acționând cu o intenție directă, urmărind scopul cauzării leziunilor

corporale persoanei, i-a aplicat lui Margin Grigore o lovitură cu capul în

regiunea feții, care imediat a generat dezechilibrarea victimei și căderea

7

accelerată a acesteia din poziție statică pe un plan orizontal cu lovirea capului

de o piatră aflată în drum, ca rezultat în ansamblu acestei acțiuni pricinuindu-i

părții vătămate Margin Grigore o vătămarea GRAVĂ a integrității corporale,

periculoasă pentru viață sub formă de echimoze pe partea stângă a feții,

hemoragie în mucoasa buzei de sus pe stânga, exterparea traumatică a

dintelui 3 a maxei pe stânga, plagă contuză în regiunea occipitală pe stânga,

hemoragii în țesuturile moi epicraniene în regiunea occipitală corespunzător

proiecției plăgii contuze, hematom subdural fronto-parieto-temporal pe

dreapta, hemoragii subarahnoidale fronto-parieto-temporo-bazal pe dreapta,

care au legătură cauzală directă și au provocat decesul victimei Margin

Grigore la data de 01.06.2018 în spitalul municipal Bălți.

În acest sens, instanța de apel a conchis ca fiind stabilită cu certitudine

vinovăția inculpatului Balamatiuc Serghei în comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 151 alin. (4) Cod penal – vătămarea intenționată gravă a integrității

corporale a persoanei, periculoase pentru viață, care au provocat decesul

victimei.

Cu referire la pedeapsa aplicată, instanța de apel a notat că la norma în

baza căreia inculpatul a fost declarat vinovat, este prevăzută doar pedeapsa

închisorii, pentru infracțiunile deosebit de grave nefiind aplicat institutul

liberării condiționate de executare a pedepsei.

Pentru fapta comisă inculpatul urmează să ispășească pedeapsa sub

formă de închisoare pe un termen de 13 ani, categoria și cuantumul pedepsei

la caz fiind în raport cu gravitatea infracțiunii săvârșite și cu personalitatea

inculpatului, care anterior a mai avut conflicte cu legea penală, fiind

condamnat prin sentința Judecătoriei mun. Chișinău sect. Botanica din

20.05.2011 în baza art. 217 alin. (4) Cod penal, la 3 ani închisoare, cu

suspendarea condiționată a acesteia pe un termen de probațiune de 2 ani,

totodată a fost reținut că Balamatiuc Serghei este caracterizat pozitiv la locul

de trai, este căsătorit, întreține și educă doi copii minori, nu se află la evidența

medicilor narcolog și psihiatru.

În opinia instanței de apel pedeapsa stabilită inculpatului

Balamatiuc Serghei este proporțională faptei comise de către acesta, în raport

cu criteriile complementare ce vizează personalitatea lui, este echitabilă și

pasibilă să atingă scopul pedepsei penale, de restabilire a echității sociale și de

corectare a vinovatului.

Cât privește soluția primei instanțe pe marginea acțiunii civile, care a

fost admisă parțial, instanța de apel a respins argumentele invocate de

succesorul părții vătămate din apel, întrucât instanța de apel operând cu

prevederile art. 219 și 220 Cod de procedură penală, art. 1398 și 1423 Cod

civil, raportând respectivele prevederi la împrejurările stabilite, a considerat

că prima instanță întemeiat și just a apreciat cuantumul prejudiciului moral ce

urmează a fi încasat în beneficiul succesorului părții vătămate, suma de

200000 lei fiind una echitabilă, conformă gradului de vinovăție a făptuitorului,

și a consecințelor survenite.

8

Cât privește soluția primei instanțe asupra soluționării cheltuielilor

judiciare, instanța de apel a apreciat-o ca fiind defectuos motivată, or, instanța

nu a recurs la analiza situației familiale a inculpatului, stabilirea numărului

persoanelor aflate la întreținerea ultimului, și care ar fi eventualele consecințe

ale încasării de la inculpat a sumei solicitate și cum aceste consecințe se vor

răsfrânge asupra persoanelor aflate la întreținerea inculpatului, respectiv, și

în această latură sentința a fost casată, în vederea înlăturării erorilor admise.

Rezultând din actele cauzei, la caz au fost suportate în calitate de

cheltuieli judiciare pentru efectuarea expertizelor judiciare suma de 10710 lei,

dintre care: 1862 lei – raportul de expertiză judiciară nr.201837A0256 din

26.06.2018; 3990 lei – raportul de expertiză judiciară nr.201805O0184 din

19.06.2018; 4538 lei – raportul de expertiză judiciară nr.2018.10.C.0328 din

26.06.2018; 320 lei – raportul de expertiză judiciară nr.201810D0201 din

12.12.2018.

Astfel, instanța de apel operând cu prevederile art. 227 alin. (1), (2)

pct. 5); art. 229 alin. (3) Cod de procedură penală, a stabilit că

Balamatiuc Serghei are vârsta de 33 ani, și cu toate că urmează să fie izolat în

locurile de detenție, având la întreținere doi copii minori, totuși nici în nici

prima instanță și nici în cea de apel acesta nu a invocat starea financiară

precară și că nu ar avea surse pentru achitarea cheltuielilor judiciare, fapt ce

permite de a se concluziona că acesta este în posibilitate de a achita

cheltuielile judiciare suportate pentru efectuarea pe cazul dat a expertizelor

judiciare.

Potrivit înscrisurilor anexate la dosar, inculpatul Balamatiuc Serghei

este căsătorit și împreună cu soția cresc și educă doi copii, nefiind unicul

întreținător al familiei sale, instanța de apel concluzionând, că plata

cheltuielilor judiciare nu va influența substanțial asupra situației materiale ale

persoanelor aflate la întreținerea inclusiv și a inculpatului.

inculpatul cu avocatul Paladi Tudor, prin care, invocând prevederile art. 427

alin. (1) pct. 6), 8), 12) 15) Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei

instanței de apel cu menținerea sentinței.

5.1. În motivarea recursului, inculpatul cu avocatul său au menționat că:

- în pofida faptului că în decizie sunt enumerate probele pe care instanța

de apel le-a pus la baza soluției sale, este evident că această instanță nu a făcut

o analiză obiectivă a acestor probe și nu le-a apreciat din punct de vedere al

pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, iar toate probele în

ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor;

- inițiatorul conflictului cât și agresării fizice a fost anume victima

Margin Grigore și nu inculpatul Balamatiuc Serghei, fiindcă toți martorii în

unison cât și inculpatul au declarat existența doar a unei altercații verbale

între inculpat și victimă cauzate pe niște fapte anterioare ale victimei, care

doar la inițiativele victimei decedate, care se afla în stare de ebrietate, stabilită

ulterior de lucrătorii medicali, au degenerat în acțiunile ulterioare, pe când

9

inculpatul din start a denotat un comportament liniștit, la respins pe victimă

de 2 ori în timp ce intenționa de al agresa fizic, iar lovitura produsă de

inculpat cu capul în partea stingă a feții victimei Margin Grigore, cu ulterioara

cădere și lovirii cu capul de pietrele de pe suprafața drumului, sa produs în

mod involuntar, din neatenție in urma unei conduite greșite a inculpatului în

scop de apărare;

- în acțiunile inculpatului Balamatiuc Serghei lipsesc totalitatea

elementelor constitutive ale componenței de infracțiune prevăzute de art. 151

alin. (4) Cod penal, și anume a laturii obiective cât și a celei subiective, fiindcă

Balamatiuc Serghei, în privința căruia se comiteau acțiuni ilegale din partea lui

Margin Grigore (agresare fizică), nu a urmărit scopul de cauzare a leziunilor

corporale, (leziuni grave), doar prin acțiunea involuntară, din neatenție și

conduită greșită, în scop de apărare, în timp ce a fost tras de Margină Grigore

spre el cu mâna stângă, iar cu mâna dreaptă încerca de al lovi în regiunea

capului, involuntar s-a produs acea lovitură cu capul în partea stângă a feței

lui Margin Grigore, care ulterior a căzut și a primit leziunile corporale grave

de la lovitura secundară, de pietrele de pe suprafața drumului, fapt confirmat

și prin rapoartele de expertiză medico-legale judiciară;

- raportul de expertiză legală nu expune o poziție fixă a genezei

vătămărilor corporale grave și decesului victimei, însă instanța de apel fără a-i

fi prezentate careva probe noi, a decis că raportul de expertiză nominalizat

constituie o probă ce confirmă vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii

prevăzute la art. 151 alin. (4) Cod penal;

- instanța de apel nu a combătut, în nici un mod, divergențele dintre

declarațiile martorilor date la urmărirea penală și cele date în ședința de

judecată în prima instanță, doar le-a reținut în mod ilegal pe cele date de

martori în cadrul urmăririi penale, fiind enumerate doar, nefiind chiar date și

citirii conținutului, declarații care nu au o valoare probantă atâta timp cât nu a

fost efectuată acțiunea procesuală de confruntare;

- prima instanță corect a stabilit că din probele administrate în cauză

menționate mai sus, nu s-au stabilit totalitatea elementelor constitutive ale

infracțiunii prevăzută la art. 151 alin. (4) Cod penal, dar acțiunile lui

Balamatiuc Serghei sunt prezente elementele componenței de infracțiune

prevăzute de art. 149 alin. (1) Cod penal;

- instanța de apel nu a luat în considerație nici, Hotărârea Plenului Curții

Supreme de Justiție a Republicii Moldova nr. 1 din 23.02.2015, în care la pct. 9

este specificat faptul că: „ În unele cazuri, lipsirea de viață din imprudență se

consideră, în mod neîntemeiat, ca fiind intenționată, spre exemplu: de la o

izbitură, victima cade, se lovește cu capul de un corp contondent și moare sau

cazul în care moartea victimei survine de la loviturile aplicate de făptuitor”,

recurentul apreciind că cele stipulate sunt identice cazului din speță;

- instanța de apel contrar prevederilor legale a dispus încasarea din

contul inculpatului a cheltuielilor de judecată în sumă de 10710 (zece mii

șapte sute zece) lei, în contul statului. În conformitate cu art. 75 alin. (3) al

10

Legii cu privire la expertiza judiciară și statutul expertului judiciar, „în cauzele

penale , cheltuielile pentru efectuarea expertizei sunt suportate de către

ordonatorul expertizei judiciare din bugetul alocat, cu excepția cazurilor

prevăzute la art. 142 alin. (2) Cod de procedură penală”. În acest context

instanța de apel urma să ia în considerație faptul că, inculpatul este unicul

întreținător în familie, care lucrează zilier, nu este angajat official în câmpul

muncii, are la întreținere doi copii minori și soția care îngrijește de ultimul

copil în vârsta de un an de zile.

procurorul în secția reprezentarea învinuirii în Curtea Supremă de Justiție,

Suvac N., și de către succesorul victimei, Ciomschi Livia, prin care au pledat

pentru dispunerea inadmisibilității recursului, ca fiind vădit neîntemeiat.

raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea

acestuia din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,

instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului

declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în

drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că

este vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală,

instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute

de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie

invocate de recurent.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței

de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în textul normei vizate.

Potrivit practicii judiciare constante erorile de drept pot fi erori de

drept formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța

de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin

hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

În esență, argumentele părții apărării se concentrează asupra faptului că

instanța de apel a dat o apreciere eronată materialului probator prezentat la

dosar prin ce a concluzionat greșit asupra vinovăției inculpatului în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (4) Cod penal, a admis încălcarea

dreptului inculpatului la un proces echitabil prevăzut de art. 6 CEDO, nu a luat

în considerație toate circumstanțele cauzei, iar prima instanță a judecat corect

faptele inculpatului, încadrarea acestora în prevederile art. 149 alin. (1) Cod

penal, în opinia apărării, fiind justă și în corespundere cu probele

administrate.

Totodată, din conținutul recursului declarat, se constată că recurenții

criticând soluția instanței de apel, au invocat în calitate de temeiuri de drept

11

pentru casarea deciziei, prevederile art. 427 alin. (1), pct. 6), 8), 12) și 15) Cod

de procedură penală.

Însă, în raport cu alegațiile recurenților invocate în cererea de recurs,

instanța de recurs constată că instanța de apel a adoptat o decizie legală și

întemeiată, care corespunde tuturor exigențelor legislației penale și

procesual-penale.

Astfel, analizând decizia instanței de apel prin prisma erorilor de drept

prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, Colegiul penal

constată că, astfel de erori de drept nu și-au găsit confirmarea la examinarea

recursului declarat, dat fiind faptul, că instanța de apel la examinarea cauzei a

respectat prevederile art. art. 414 alin. (1), (5), 417 alin. (8) Cod de procedură

penală, și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apelul părții acuzării în raport cu sentința, decizia atacată

cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată.

Potrivit art. 414 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de apel,

judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza

probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală

și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel.

Prevederile art. 414 alin. (5) Cod de procedură penală stabilesc, că

instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Potrivit art. 417 alin. (8) Cod de procedură penală, decizia instanței de

apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la

respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției

date.

Reieșind din aceste prevederi legale, Colegiul penal constată că sunt

neîntemeiate argumentele recursului potrivit cărora instanța de apel nu a

cercetat probele administrate în speță, deoarece potrivit procesului-verbal al

ședințelor de judecată, atât la solicitarea părții apărării, cât și la solicitarea

părții acuzării, instanța de apel în conformitate cu prevederile art. 414 alin.

(2) Cod de procedură penală, audiind inculpatul, precum și alți martori, a

verificat declarațiile și probele materiale examinate de prima instanță prin

citirea lor în ședința de judecată, cu consemnarea în procesul-verbal.

Analizând conținutul materialelor dosarului Colegiul penal

concluzionează că instanța de apel la examinarea cauzei, a ținut cont în

deplină măsură de prevederile art. 27, 99 - 101 Cod de procedură penală, a

cercetat sub toate aspectele probele administrate, le-a verificat minuțios,

dându-le o apreciere corespunzătoare esenței conținutului probei, prin

prisma pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, nefiind stabilite

careva discrepanțe vădite între conținutul probei și constatările instanței, care

în ansamblul lor au confirmat vinovăția inculpatului Balamatiuc Serghei în

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (4) Cod penal, așa cum a fost

înaintată învinuirea prin rechizitoriu.

La fel, Colegiul penal reține că, în conformitate cu prevederile art. 414

Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, a verificat

12

legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de

prima instanță și conform materialelor din dosar, ajungând corect la concluzia

că sentința atacată urmează a fi casată parțial, or, în fapt, decizia instanței de

apel corespunde tuturor prevederilor legii de procedură penală, ea fiind legală

și întemeiată, instanța de apel acordând răspunsuri la toate argumentele

esențiale din apel în raport cu concluziile primei instanțe, specificând

motivele pe care și-a întemeiat soluția, astfel aceasta fiind una legală și

întemeiată, dispozitivul nu contravine părții motivante, iar instanța nu a

admis vreo eroare gravă de fapt.

Totodată, instanța de recurs menționează că recursul apărării nici nu

este motivat sub aspectul erorilor de drept invocate, iar majoritatea

argumentelor constituie un dezacord cu aprecierea de către instanțe a

probelor cercetate, însă la acest capitol instanța de recurs notează că

recurentul nu a ținut cont de faptul că reapreciarea probelor nu poate

constitui temei de recurs, deoarece instanța de recurs, potrivit prevederilor

legale, urmează să se expună asupra erorilor de drept admise de instanțele de

grad inferior la judecarea unei cauze penale.

Motivele de reapreciere a probelor, nu se conțin în temeiurile prevăzute

la alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, și astfel nu pot fi considerate ca

motiv sub aspectul casării ca fiind ilegală a hotărârii contestate.

Reaprecierea probelor, în modul propus de către autorul recursului, nu

se încadrează în prevederile art. 427 Cod de procedură penală, iar o altă

opinie asupra probelor, care au fost puse la baza hotărârii primei instanțe,

apoi verificate și reapreciate de către instanța de apel, prin continuarea

judecării cauzei în fond, nu poate servi temei pentru reexaminarea cauzei.

La etapa judecării recursului, instanța de recurs nu analizează

conținutul mijloacelor de probă, nu dă apreciere materialului probator și nu

stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțele ierarhic

inferioare, aceasta fiind atributul exclusiv al instanțelor de fond.

Colegiul penal nu a constatat discrepanța între cele reținute de instanța

de apel în vederea condamnării inculpatului și conținutul real al probelor sau

ignorarea unor aspecte evidente ce au avut drept consecință pronunțarea altei

soluții decât cea pe care materialul probator o redă.

Astfel, Colegiul penal conchide, că este întemeiată concluzia instanței de

apel precum că învinuirea înaintată inculpatului prin rechizitoriu este

confirmată prin probe pertinente și concludente, care în ansamblu dovedesc

indubitabil vinovăția acestuia, fapt care a și determinat instanța de apel de a

casa sentința în latura penală.

Din considerentele menționate supra, Colegiul penal conchide că în

speță nu sunt incidente temeiurile de casare prevăzute la pct. 6) alin. (1) art.

427 Cod de procedură penală.

Cu referire la temeiul pentru recurs invocat de recurent și prevăzut la

pct. 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, și anume că în acțiunile

13

inculpatului nu sunt întrunite elementele infracțiunii prevăzute de art. 151

alin. (4) Cod penal, Colegiul penal menționează următoarele.

Potrivit art. 113 alin.(1) Cod penal, se consideră calificare a infracțiunii

determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele

faptei prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii, prevăzute

de norma penală.

Colegiul penal constată că, prin rechizitoriu Balamatiuc Serghei a fost

învinuit în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (4) Cod penal,

individualizată prin: vătămarea intenționată gravă a integrității corporale a

persoanei, periculoase pentru viață, care au provocat decesul victimei, iar prin

sentință Balamatiuc Serghei a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza

art. 149 alin. (1) Cod penal, lipsirea de viață din imprudență.

Instanța de apel, fiind sesizată cu apelul procurorului, rejudecând cauza

a constatat din nou fapta inculpatului ca fiind dovedită, după care cercetând

materialul probator, corect a stabilit vinovăția inculpatului

Balamatiuc Serghei în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (4)

Cod penal.

La acest capitol, Colegiul penal a constatat că instanța de apel a expus

minuțios considerentele care le-a pus la baza constatării în acțiunile

inculpatului Balamatiuc Serghei a elementelor componenței infracțiunii

prevăzute de art. 151 alin. (4) Cod penal, precum și motivele din care acțiunile

inculpatului nu pot fi încadrate în baza art. 149 alin. (1) Cod penal,

menționând la acest capitol, că fapta prejudiciabilă a fost comisă prin acțiunea

lui Balamatiuc Serghei de lovire, cu capul, a lui Margin Grigore în regiunea

feții, acțiune ce a fost confirmată prin depozițiile nemijlocit a inculpatului, cât

și ale martorilor XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, din care rezultă, că

între Margin Grigore și Balamatiuc Serghei a izbucnit spontan un conflict, care

ulterior s-a transformat în bătaie, în cadrul căreia Balamatiuc Serghei i-a

aplicat o lovitură cu capul în față victimei Margin Grigore, ca rezultat ultimul

căzând jos din poziție verticală pe plan orizontal, lovindu-se cu capul de

suprafața drumului, fiind inconștient până la sosirea la fața locului a

ambulanței.

În speță instanța de apel corect a stabilit, că urmarea prejudiciabilă, ce

se exprimă prin vătămarea gravă a integrității corporale a sănătății, care s-a

soldat cu decesul victimei, precum și legătura de cauzalitate dintre acțiunea

prejudiciabilă și urmările prejudiciabile, au fost confirmate fără echivoc prin

raportul de expertiză judiciară nr.201810C0328 din 26.06.2018, potrivit

căruia, la Margin Grigore s-au depistat leziuni corporale sub formă de

traumatizm cranio-cerebral închis, manifestat prin echimoze pe partea stângă

a feții, hemoragie în mucoasa buzei de sus pe stânga, exterparea traumatică a

dintelui 3 a maxei pe stânga, plagă contuză în regiunea occipitală pe stânga,

hemoragii în țesuturile moi epicraniene în regiunea occiptală corespunzător

proecției plăgii contuze, hematom subdural fronto-parieto-temporo-bazal pe

dreapta, hemoragii subarahnoidale fronto-parieto-temporo-bazal pe dreapta,

14

care după criteriul pericolului pentru viață se califică la vătămări corporale

GRAVE, leziunile corporale au putut apărea în urma acțiunii prin lovire posibil și

de o singură dată cu capul în regiunea feții pe stânga, sau prin lovire cu un corp

contondent dur particularitățile caracteristice ale căruia în cazul dat nu pot fi

descrise. Între leziunile corporale grave depistate la victima Margin Grigore și

decesul acestuia există o legătură cauzală directă. Potrivit raportului de

expertiză judiciară nr.201810D0201 din 12.07.2018, leziunile corporale

depistate la Margin Grigore și anume traumatismul cranio-cerebral închis au

apărut ca rezultat al lovirii de o singură dată cu capul în regiunea feții pe

stânga cu următoarea cădere și lovire cu suprafața posterioară a capului de

suprafața drumului acoperit cu prundiș.

În acest sens instanța de recurs subliniază, că recurentul în mod

distorsionat indică prevederile practicii judiciare ( p.9 din Hotărârea Plenului

Curții Supreme de Justiție cu privire la practica judiciară în cauzele penale

referitoare la infracțiunile săvârșite prin omor (art.145-148 Cod penal) nr. 11

din 24.12.2012), deoarece acest punct stipulează circumstanțele pentru a

deosebi omorul intenționat de lipsirea de viață din imprudență, menționând,

că „în unele cazuri, lipsirea de viață din imprudență se consideră, în mod

neîntemeiat, ca fiind intenționată, spre exemplu: de la o izbitură, victima cade,

se lovește cu capul de un corp contondent și moare sau cazul în care moartea

victimei survine de la loviturile aplicate de făptuitor. În astfel de cazuri,

conștientizarea de către făptuitor a laturii faptice a acțiunilor (inacțiunilor)

sale este apreciată în mod eronat ca probă a previziunii că va surveni moartea

victimei.”

Astfel, este evident, că recurentul nici nu a atras atenția asupra faptului,

că instanța de apel în mod minuțios a motivat soluția sa cu referire la practica

judiciară constantă, subliniind că față de survenirea morții inculpatul a

manifestat imprudență, însă vătămările corporale grave au fost cauzate

anume prin acțiunile intenționate ale inculpatului, fapt confirmat indubitabil

prin probele cercetate și apreciate în mod corect, în conformitate cu

prevederile legale, de către instanța de apel.

În acest sens, instanța de recurs reține că instanța de apel corect a

indicat că latura obiectivă a infracțiunii prevăzute de art. 149 alin. (1) Cod

penal, este structurată în felul următor: fapta prejudiciabilă care constă în

acțiunea sau inacțiunea de lipsire ilegală de viață a unei persoane, urmările

prejudiciabile sub formă de moarte cerebrală a victimei, legătura de

cauzalitate dintre fapta prejudiciabilă și urmările prejudiciabile. În cazul

lipsirii de viață din imprudență nu persistă un act de violență, ci o conduită

greșită a făptuitorului într-o situație periculoasă, susceptibilă să producă, în

anumite împrejurări, consecințe sub formă de moarte cerebrală a victimei.

În sensul dat, instanța de apel corect a reținut că din declarațiile depuse

de Balamatiuc Serghei precum și din depozițiile martorilor XXXXX, XXXXX,

XXXXX, între Balamatiuc Serghei și Margin Grigore, a fost cert constatat că a

existat o altercație verbală, în cadrul căreia Balamatiuc Serghei cu capul i-a

15

aplicat lui Margin Grigore o singură lovitură, după care ultimul a căzut la

pământ inconștient.

Având în vedere aceste aspecte, la caz instanța de apel a stabilit clar și

corect că acțiunea lui Balamatiuc Serghei, exprimată în lovirea cu capul

reprezintă o acțiune violentă, comisă cu intenție, având scopul de a cauza

victimei vătămări corporale și dureri fizice, și nici de cum nu reprezintă o

conduită greșită, comisă din neatenție, în atare situație constatându-se latura

obiectivă a componenței de infracțiune prevăzută de art. 151 alin. (4) Cod

penal și nu a componenței de infracțiune prevăzută de art. 149 alin. (1) Cod

penal.

Prin urmare, Colegiul penal conchide că în speță nu a fost constatată

existența erorii de drept prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de

procedură penală, deoarece asemenea eroare în speță nu a fost comisă.

Cu referire eroarea de drept prevăzută de art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod

de procedură penală, potrivit căreia, faptei săvârșite i s-a dat o încadrare

juridică greșită, invocată de recurent, Colegiul penal constată că alegațiile

recurenților în respectiva parte sunt declarative și vădit neîntemeiate.

Totodată, Colegiul penal atrage atenția asupra faptului că, la adoptarea

soluției instanța de apel a respectat și aplicat corect prevederile legale cu

privire la procesul de încadrare juridică a faptei, iar de către instanța de

recurs ordinar nu sunt identificate temeiuri de a interveni în decizia instanței

de apel sub aspectele contestate, or decizia instanței de apel este legală și

întemeiată.

Colegiul penal reține că, instanța de apel dispunând cercetarea

suplimentară, multilaterală, completă și obiectivă a bazei probante

administrate pe caz în raport cu limita învinuirii formulate, corect și

indubitabil a conchis stabilirea comiterii faptei de vătămarea intenționată

gravă a integrității corporale a persoanei, periculoase pentru viață, care au

provocat decesul victimei, or, acest aspect în primul rând a fost dictat de

raportul de expertiză judiciară nr.2018.10.C.0328 din 26.06.2018 (f.d.71-74,

vol.I), care a determinat gradul vătămărilor corporale, ca fiind grave,

modalitatea de creare a acestora, fiind indicată posibilitatea formării prin

lovire de o singură dată cu capul în regiunea feței pe stânga, precum și

legătura de cauzalitate dintre vătămările corporale stabilite și decesul

victimei, care prin coroborare cu celelalte probe administrate au determinat

incontestabil constatarea faptei ce se încadrează juridic corect în prevederile

art. 151 alin. (4) Cod penal.

Din cele enunțate se concluzionează că organul de urmărire penală și

instanța de apel corect au reținut încadrarea juridică a faptei inculpatului

Balamatiuc Serghei ca fiind corespunzătoare infracțiunii prevăzute de art. 151

alin. (4) Cod penal, respectiv Colegiul penal nu atestă la caz eroarea de drept

prevăzută de pct. 12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală.

În speță recurentul a mai invocat în calitate de temei pentru recurs și

pct. 15) alin. (2) al art. 427 Cod de procedură penală – „instanța de judecată

16

internațională, prin hotărâre pe un alt caz, a constatat o încălcare la nivel

național a drepturilor și libertăților omului care poate fi reparată și în această

cauză”, indicând mai multe cauze din jurisprudența CtEDO, menționând că

inculpatului Balamatiuc Serghei i-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil,

dat fiind faptul că instanța de apel trebuia să aprecieze în complexitate

probele administrate care în opinia recurentului vin in susținerea soluției

stabilite prin sentință.

Referitor la acest temei, Colegiul penal consideră că instanța de apel a

respectat întocmai prevederile legale prevăzute de art. 413-414 Cod de

procedură penală, întrucât a reținut probele ce au fost cercetate în ședința de

judecată și consemnate în procesul-verbal al ședinței de judecată, în decizie

oferit apreciere atât fiecărei probe cât și la toate probele în ansamblu prin

coroborare.

În această ordine de idei, Colegiul penal concluzionează că exigențele

art. 6 CEDO au fost respectate de către instanța de apel care a oferit

răspunsuri clare și complete asupra chestiunilor esențiale pentru justa

soluționare a cauzei, decizia emisă fiind motivată și întemeiată legal, respectiv

Colegiul penal nu atestă la caz temeiul de casare prevăzut la pct. 15) alin. (1)

art. 427 Cod de procedură penală.

Cu referire la argumentele recurentului privind soluția instanței de apel

în partea dispunerii recuperării cheltuielilor judiciare din contul inculpatului,

Colegiul penal remarcă faptul că prin Legea nr. 316 din 22 decembrie 2017, în

vigoare din 09 februarie 2018 (publicată în Monitorul Oficial cu nr. 40-47 art.

108 din 09 februarie 2018), a fost abrogat alin. (2) art. 143 Cod de procedură

penală, care prevedea că, plata expertizelor judiciare efectuate în cazurile

prevăzute la alin. (1) se face din contul mijloacelor bugetului de stat, iar în

sensul dat urmează a fi notat că potrivit prevederilor art. 229 alin. (1) și (2)

Cod de procedură penală, cheltuielile judiciare sunt suportate de condamnat

sau sunt trecute în contul statului. Instanța de judecată poate obliga

condamnatul să recupereze cheltuielile judiciare, cu excepția sumelor plătite

interpreților, traducătorilor, precum și apărătorilor în cazul asigurării

inculpatului cu avocat care acordă asistență juridică garantată de stat, atunci

când aceasta o cer interesele justiției și condamnatul nu dispune de mijloacele

necesare. Achitarea cheltuielilor judiciare poate fi suportată și de

condamnatul care a fost eliberat de pedeapsă sau căruia i-a fost aplicată

pedeapsă, precum și de persoana în privința căreia urmărirea penală a fost

încetată pe temeiuri de nereabilitare.

Toate cheltuielile de judecată sunt suportate la momentul derulării

efective a acțiunilor procesuale de către stat, ori la etapa respectivă procesul

penal este guvernat de principiul prezumției nevinovăției. Ulterior, după

pronunțarea unei sentințe de condamnare, principiul prezumției nevinovăției

fiind răsturnat, legiuitorul a prevăzut în alin. (2) al art. 229 Cod de procedură

penală un mecanism de recuperare a cheltuielilor suportate de stat în legătură

17

cu desfășurarea procesului penal, prin obligarea condamnatului de a

compensa toate aceste plăți.

Cheltuielile de judecată din prezenta speță nu se circumscriu excepțiilor

prevăzute de art. 229 alin. (2) Cod de procedură penală, prin urmare,

recuperarea lor corect a fost pusă în sarcina inculpatului.

Totodată, având în vedere că rapoartele de expertiză judiciară din speță

au fost efectuate după intrarea în vigoare a prevederilor Legii nr. 316 din

22 decembrie 2017 și ținând cont că instanța de apel nu au constatat careva

impedimente de recuperare a cheltuielilor judiciare din contul inculpatului,

Colegiul penal ajunge la concluzia că soluția instanței de apel raportată la

prevederile art. art. 227, 229 alin. (1)-(3), 143 Cod de procedură penală, este

legală și motivată.

De asemenea instanța de recurs atestă faptul că criticile formulate de

recurent, menționate în pct. 5.1 din prezenta decizie, au format deja obiect de

examinare la judecarea cauzei în instanța de apel, cărora instanța le-a dat o

motivare argumentată, așa cum este indicat în pct. 4.1. din prezenta decizie,

motivare pe care instanța de recurs o însușește și a cărei reiterare nu se mai

impune.

Din considerentele expuse, Colegiul penal conchide că, la examinarea

cauzei de către instanța de apel au fost respectate prevederile legale prescrise

de art. 414-419 Cod de procedură penală, iar temeiurile invocate de către

recurent prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) 12) și 15) Cod de procedură

penală, nu și-au găsit confirmare.

Argumentele esențiale a recurentului au fost combătute în decizia

instanței de apel, care la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414

alin. (1), (5), 417 alin. (8) Cod de procedură penală, hotărârea adoptată

cuprinzând motive clare pe care se întemeiază soluția, motivare pe care

instanța de recurs ordinar o însușește integral reieșind din temeinicia

acesteia, acțiune ce este conformă practicii CtEDO, expuse inclusiv în pct. 37 a

hotărârii Albert c. România din 16.02.2010.

Prin urmare, Colegiul penal constată că, concluzia instanței de apel

privind stabilirea vinovăției inculpatului Balamatiuc Serghei în comiterea

faptei incriminate prin rechizitoriu corespunde circumstanțelor cauzei și

criteriilor generale de judecare a cauzelor penale în ordine de apel, soluția

emisă fiind motivată și aplicată în limitele legii, iar la judecarea cauzei instanța

nu a comis erorile de drept invocate în recursul depuse, motiv din care se

impune concluzia privind inadmisibilitatea recursului ordinar declarat către

inculpatul Balamatiuc Serghei cu avocatul Paladi Tudor, ca fiind vădit

neîntemeiat.

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

18

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către inculpat cu

avocatul Paladi Tudor, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Bălți din 09 octombrie 2019, în cauza penală în privința lui

Balamatiuc Serghei Gheorghi, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 10 iulie 2020.

Președinte /semnătură/ Timofti Vladimir

Judecătorii /semnătură/ Toma Nadejda

/semnătură/ Boico Victor

19