1r-4/2020 — art. 201 alin. 4 pct. 1 Cpp

Dosarul 1r-4/2020

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

01 iulie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte Iurie Diaconu,

Judecători Liliana Catan, Victor Boico,

cu participarea:

procurorului Sergiu Crijanovschi,

recurenților: Gheorge Malic, Ala Raevschi,

a judecat, în ședință publică, recursul împotriva încheierii Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 18 iunie 2020, declarat de

Gheorghe Malic,

mun. XXXXX, str. XXXXX, XXXXX ,,XXXXX”;

Ala Raevschi

mun. XXXXX, bd. XXXXX, XXXXX, et. XXXXX

Procedura de citare legal îndeplinită.

Procurorul a solicitat respingerea recursului declarat.

Asupra recursului menționat, Colegiul penal,

C O N S T A T Ă :

în conformitate cu prevederile art. 201 alin. (4) pct. 1) Cod de procedură penală, a

dispus: ”Sancționarea avocaților Malic Gheorghe și Raevschi Ala cu amendă judiciară

în mărime de 50 unități convenționale fiecăruia, ceea ce constituie 2500 lei, pentru

încălcarea ordinii ședinței de judecată și nesupunerea dispozițiilor președintelui

ședinței”.

Instanța a constatat că, în ședința din 18.06.2020, ora 1100, avocații Gheorghe

Malic Gheorghe și Ala Raevschi au înaintat, pentru a treia oară, cerere de recuzare

întregului complet de judecători - Mihail Diaconu, Ghenadie Morozan și Alexandru

Spoială, recuzarea fiind respinsă prin încheierea din aceeași dată, ședința de examinare

a recursului fiind întreruptă pentru aceeași dată, ora 1600.

Ulterior, apărătorii Gheorghe Malic și Ala Raevschi au refuzat să se prezinte în

ședință pentru ora 1600, invocând diverse temeiuri tendențioase.

În ședința din 18.06.2020, apărătorii Gheorghe Malic și Ala Raevschi au avut

un comportament inadecvat calității profesionale de avocat pe care o dețin, au

manifestat o gravă lipsă de respect față de instanța de judecată și de procuror.

1

Astfel, în ședința respectivă, avocata Ala Raevschi a părăsit sala de judecată, fără

încuviințarea președintelui ședinței. Totodată, în ședința din 18.06.2020, avocata Ala

Raevschi, în repetate în rânduri a utilizat telefonul mobil, fapt pentru care a fost

atenționată de către președintele ședinței.

De asemenea, aceștia au tulburat de nenumărate ori liniștea, ordinea și

solemnitatea ședinței de judecată, îngreunând într-un mod grav și lipsit de respect

procesul de înfăptuirea a justiției, prin înaintarea de trei ori a cererilor de recuzare cu

conținut și pe temeiuri analogice, prin evitarea de a se prezenta la data și ora stabilită

pentru examinarea recursului apărării, invocându-se motive și pretexte inadecvate,

precum și prin tulburarea ordinii ședinței de judecată și manifestarea unei lipse totale

de respect față de judecători.

Atitudinea avocaților Gheorghe Malic și Ala Raevschi, constituie o lipsă

evidentă de respect față de judecată și alți participanți la proces, cu atât mai mult că

această tactică a apărării face parte dintr-un plan bine chibzuit și premeditat de a

tergiversa cât mai mult posibil examinarea cauzei, indiferent de situație și de modul în

care derulează procesul de judecată, fiecare ședință urmând a fi întreruptă cu înaintarea

recuzării din partea acestora, cu refuzul de a participa în ședința de judecată,

invocându-se diverse motive neîntemeiate, prin părăsirea fară permisiunea instanței a

sălii de judecată, ceea ce denotă intenția clară a apărării de a tergiversa examinarea

recursului, precum și de a desconsidera, atât instanța de judecată, cât și ceilalți

participanți la proces, care se prezintă disciplinat la ședințele de judecată, își fac onest

și corect atribuțiile de serviciu.

casarea încheierii nominalizate.

Recurenții au invocat că, încheierea contestată este ilegală deoarece conține un

șir de paradoxuri, fiind sancționați de către persoanele interesate, anume completul de

judecată care s-a victimizat, precum că pentru încălcarea ordinii ședinței de judecată și

nesupunerea dispozițiilor președintelui ședinței, fapte care nu au avut loc, nefiind nici

clar în ce se exprimă acestea.

Contrar prevederilor alin. (8) art. 201, alin. (1) pct. 4), alin. (2) art. 437, art. 438

si 439 Cod procedura penală, deși termenul de recurs este de 15 zile de la data

pronunțării hotărârii, încheierea contestată este vădit ilegală deoarece instanța a dispus

că încheierea vizată, privind aplicarea amenzii judiciare poate fi contestată cu recurs la

Curtea Supremă de Justiție doar în termen de trei zile, nu 15 zile așa cum prevede legea.

Nu există nici un temei pentru aplicarea amenzii judiciare și astfel a avut loc o

răzbunare pentru faptul că și-au onorat obligațiile prevăzute de alin. (1) art. 67 Cod de

procedură penală.

Încheierea contestată, fiind un act de răzbunare în situația în care s-au pomenit

și un răspuns la cererile apărării de recuzare a judecătorilor vizați, și a obiecțiilor făcute

contra abuzului în temeiul alin. (5) art. 317 Cod procedura penală, reprezentând un act

de imixtiune ilegală în activitatea apărării.

Înscrisul în cauza este unul ilegal, urmând a fi casat și deoarece vine în

contradicție cu libertatea profesiei de avocat, reprezentând un act de imixtiune ilegală

în activitatea avocatului.

Expunerile din încheierea de aplicare a amenzii judiciare contravin

circumstanțelor de fapt, dar și prevederilor legale și elementarelor norme de etică

judiciară, chiar și dacă face referire la alin. (4) pct. 1) art. 201 și art. 334 Cod procedură

2

penală, fiind o acuzație neclară și sterilă, fără a menționa în ce s-a exprimat

neîndeplinirea de către avocați a măsurilor luate de către președintele ședinței în

conformitate cu cerințele art. 334, pentru că de fapt nu au fost luate careva măsuri

prevăzute de alin. (3) art. 334 Cod procedura penală, si aceasta normă nu prevede

expres și previzibil careva masuri concrete, fiind una general, că dacă nu se supun

dispozițiilor președintelui ședinței, avocații pot fi sancționați cu amendă judiciară și

despre comportamentul lor se informează Uniunea Avocaților și ministrul justiției,

astfel fiind și o contradicție cu art. 201 Cod procedura penală, care este norma specială,

urmând a aplica legea favorabilă.

Președintele ședinței a aplicat greșit și extensiv defavorabil, dacă nu și abuziv

aceasta norma, pentru că contrar garanțiilor generale, acordate de art. 21 din Constituția

R. Moldova.

Deși Codul de procedură penala nu stipulează expres nimic în această privință si

în cazul aplicării amenzilor judiciare, oricum conform art. 4 din Constituția R.

Moldova, dispozițiile constituționale privind drepturile și libertățile omului, inclusiv

prezumția de nevinovăție și dreptul de a fi prezent la proces și a mărturisi în apărarea

să se interpretează și se aplică în concordantă cu Declarația Universală a Drepturilor

Omului, cu pactele și cu celelalte tratate la care R. Moldova este parte.

invocate, Colegiul penal concluzionează că acesta este pasibil admiterii din

următoarele considerente.

Conform art. 437 alin. (1) pct. 4) Cod de procedură penală, pot fi atacate cu

recurs hotărârile penale pentru care legea prevede această cale de atac. Potrivit art. 201

alin. (8) Cod de procedură penală, încheierea instanței de judecată privind aplicarea

amenzii judiciare poate fi atacată separat cu recurs. În corespundere cu art. 444 alin.

(1) pct. 6) Cod de procedură penală, hotărârile judecătorești pot fi supuse recursului

pentru a repara erorile de drept comise de instanță, inclusiv în cazul când hotărârea

atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția.

Instanța de recurs doar verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute

prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor

de drept formal și material.

Sub acest aspect, se reține că instanța, a cărei încheiere este contestată, a comis

următoarele erori de drept.

Conform esenței juridice a prescripțiilor din art. 201 și 342 Cod de procedură

penală, încheierea privind aplicarea amenzii judiciare trebuie să cuprindă temeiurile de

fapt și de drept, precum și motivele adoptării soluției date.

Însă, aceste prevederi legale au fost omise de respectiva instanță de judecată.

Ori, potrivit pct. 22. și dispozitivului încheierii atacate, recurenții au fost

sancționați în baza art. 201 alin. (4) pct. 1) Cod de procedură penală: „pentru

încălcarea ordinii ședinței de judecată și nesupunerea dispozițiilor președintelui

ședinței” (pct. 1., 2. din decizie).

Totodată, conform art. 201 alin. (4) pct. 1) Cod de procedură penală, se

sancționează cu amendă judiciară abaterea privind neîndeplinirea de către orice

persoană prezentă la ședința de judecată a măsurilor luate de către președintele

ședinței în conformitate cu cerințele art. 334 (art. 334. Măsurile care se iau față de cei ce

încalcă ordinea ședinței de judecată). Deci, norma vizată este una de blanchetă.

3

Însă, pe lângă faptul că art. 201 alin. (4) pct. 1) Cod de procedură penală, pe

care este fondată încheierea contestată, nici nu prevede amenda judiciară „pentru

încălcarea ordinii ședinței de judecată și nesupunerea dispozițiilor președintelui

ședinței”, în descriptivul acestei încheieri lipsește cu desăvârșire și descrierea

eventualelor fapte privind neîndeplinirea de către recurenți a măsurilor luate de către

președintele ședinței în conformitate cu prescripțiile art. 334 Cod de procedură penală

(pct. 1., 2. din decizie).

Împrejurările nominalizate denotă, astfel, că încheierea atacată nu cuprinde

motivele prevăzute de lege pe care se bazează soluția, adică este una neîntemeiată legal,

și că recursul declarat este fondat.

Potrivit art. 449 alin. (1) pct. 2) Cod de procedură penală, judecând recursul,

instanța îl admite, casând hotărârea integral, în cazul în care ea este neîntemeiată.

Dat fiind că încălcările normelor procedurale specificate, comise de către

instanța menționată, constituie erori de drept prescrise în art. 444 alin. (1) pct. 6) Cod

de procedură penală, se impune soluția admiterii recursului de pe rol și casării integrale

a încheierii contestate, ca fiind una neîntemeiată legal.

de procedură penală, Colegiul penal

D E C I D E :

Admite recursul declarat, casează integral încheierea Colegiului penal al Curții

de Apel Chișinău din 18 iunie 2020, privind sancționarea lui Gheorghe Malic și Ala

Raevschi cu amendă judiciară în mărime de 50 unități convenționale, ce constituie

2500 lei, cu încetarea procedurii privind amenda judiciară.

Decizia este irevocabilă, fiind pronunțată integral la 07 iulie 2020.

Președinte Iurie Diaconu

Judecători Liliana Catan

Victor Boico

4