1r-4/2020 — art. 201 alin. 4 pct. 1 Cpp
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 201 alin. 4 pct. 1 Cpp
- Temei legal
- art. 447-449 Cpp
1r-4/2020 — art. 201 alin. 4 pct. 1 Cpp (Curtea Supremă de Justiție, 2020)
Dosarul 1r-4/2020 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 01 iulie 2020 mun. Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență: Președinte Iurie Diaconu, Judecători Liliana Catan, Victor Boico, cu participarea: procurorului Sergiu Crijanovschi, recurenților: Gheorge Malic, Ala Raevschi, a judecat, în ședință publică, recursul împotriva încheierii Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 18 iunie 2020, declarat de Gheorghe Malic, mun. XXXXX, str. XXXXX, XXXXX ,,XXXXX”; Ala Raevschi mun. XXXXX, bd. XXXXX, XXXXX, et. XXXXX Procedura de citare legal îndeplinită. Procurorul a solicitat respingerea recursului declarat.
Asupra recursului menționat, Colegiul penal, C O N S T A T Ă : 1. Prin încheierea din 18 iunie 2020, Colegiul Penal al Curții de Apel Chișinău, în conformitate cu prevederile art. 201 alin. (4) pct. 1) Cod de procedură penală, a dispus: ”Sancționarea avocaților Malic Gheorghe și Raevschi Ala cu amendă judiciară în mărime de 50 unități convenționale fiecăruia, ceea ce constituie 2500 lei, pentru încălcarea ordinii ședinței de judecată și nesupunerea dispozițiilor președintelui ședinței”.
Instanța a constatat că, în ședința din 18.06.2020, ora 1100, avocații Gheorghe Malic Gheorghe și Ala Raevschi au înaintat, pentru a treia oară, cerere de recuzare întregului complet de judecători - Mihail Diaconu, Ghenadie Morozan și Alexandru Spoială, recuzarea fiind respinsă prin încheierea din aceeași dată, ședința de examinare a recursului fiind întreruptă pentru aceeași dată, ora 1600. Ulterior, apărătorii Gheorghe Malic și Ala Raevschi au refuzat să se prezinte în ședință pentru ora 1600, invocând diverse temeiuri tendențioase. În ședința din 18.06.2020, apărătorii Gheorghe Malic și Ala Raevschi au avut un comportament inadecvat calității profesionale de avocat pe care o dețin, au manifestat o gravă lipsă de respect față de instanța de judecată și de procuror.
1 Astfel, în ședința respectivă, avocata Ala Raevschi a părăsit sala de judecată, fără încuviințarea președintelui ședinței. Totodată, în ședința din 18.06.2020, avocata Ala Raevschi, în repetate în rânduri a utilizat telefonul mobil, fapt pentru care a fost atenționată de către președintele ședinței. De asemenea, aceștia au tulburat de nenumărate ori liniștea, ordinea și solemnitatea ședinței de judecată, îngreunând într-un mod grav și lipsit de respect procesul de înfăptuirea a justiției, prin înaintarea de trei ori a cererilor de recuzare cu conținut și pe temeiuri analogice, prin evitarea de a se prezenta la data și ora stabilită pentru examinarea recursului apărării, invocându-se motive și pretexte inadecvate, precum și prin tulburarea ordinii ședinței de judecată și manifestarea unei lipse totale de respect față de judecători.
Atitudinea avocaților Gheorghe Malic și Ala Raevschi, constituie o lipsă evidentă de respect față de judecată și alți participanți la proces, cu atât mai mult că această tactică a apărării face parte dintr-un plan bine chibzuit și premeditat de a tergiversa cât mai mult posibil examinarea cauzei, indiferent de situație și de modul în care derulează procesul de judecată, fiecare ședință urmând a fi întreruptă cu înaintarea recuzării din partea acestora, cu refuzul de a participa în ședința de judecată, invocându-se diverse motive neîntemeiate, prin părăsirea fară permisiunea instanței a sălii de judecată, ceea ce denotă intenția clară a apărării de a tergiversa examinarea recursului, precum și de a desconsidera, atât instanța de judecată, cât și ceilalți participanți la proces, care se prezintă disciplinat la ședințele de judecată, își fac onest și corect atribuțiile de serviciu.
2. Avocații Gheorghe Malic și Ala Raevschi au declarat recurs, în care solicită casarea încheierii nominalizate. Recurenții au invocat că, încheierea contestată este ilegală deoarece conține un șir de paradoxuri, fiind sancționați de către persoanele interesate, anume completul de judecată care s-a victimizat, precum că pentru încălcarea ordinii ședinței de judecată și nesupunerea dispozițiilor președintelui ședinței, fapte care nu au avut loc, nefiind nici clar în ce se exprimă acestea. Contrar prevederilor alin. (8) art. 201, alin. (1) pct. 4), alin. (2) art. 437, art. 438 si 439 Cod procedura penală, deși termenul de recurs este de 15 zile de la data pronunțării hotărârii, încheierea contestată este vădit ilegală deoarece instanța a dispus că încheierea vizată, privind aplicarea amenzii judiciare poate fi contestată cu recurs la Curtea Supremă de Justiție doar în termen de trei zile, nu 15 zile așa cum prevede legea.
Nu există nici un temei pentru aplicarea amenzii judiciare și astfel a avut loc o răzbunare pentru faptul că și-au onorat obligațiile prevăzute de alin. (1) art. 67 Cod de procedură penală. Încheierea contestată, fiind un act de răzbunare în situația în care s-au pomenit și un răspuns la cererile apărării de recuzare a judecătorilor vizați, și a obiecțiilor făcute contra abuzului în temeiul alin. (5) art. 317 Cod procedura penală, reprezentând un act de imixtiune ilegală în activitatea apărării. Înscrisul în cauza este unul ilegal, urmând a fi casat și deoarece vine în contradicție cu libertatea profesiei de avocat, reprezentând un act de imixtiune ilegală în activitatea avocatului.
Expunerile din încheierea de aplicare a amenzii judiciare contravin circumstanțelor de fapt, dar și prevederilor legale și elementarelor norme de etică judiciară, chiar și dacă face referire la alin. (4) pct. 1) art. 201 și art. 334 Cod procedură 2 penală, fiind o acuzație neclară și sterilă, fără a menționa în ce s-a exprimat neîndeplinirea de către avocați a măsurilor luate de către președintele ședinței în conformitate cu cerințele art. 334, pentru că de fapt nu au fost luate careva măsuri prevăzute de alin. (3) art. 334 Cod procedura penală, si aceasta normă nu prevede expres și previzibil careva masuri concrete, fiind una general, că dacă nu se supun dispozițiilor președintelui ședinței, avocații pot fi sancționați cu amendă judiciară și despre comportamentul lor se informează Uniunea Avocaților și ministrul justiției, astfel fiind și o contradicție cu art. 201 Cod procedura penală, care este norma specială, urmând a aplica legea favorabilă.
Președintele ședinței a aplicat greșit și extensiv defavorabil, dacă nu și abuziv aceasta norma, pentru că contrar garanțiilor generale, acordate de art. 21 din Constituția R. Moldova. Deși Codul de procedură penala nu stipulează expres nimic în această privință si în cazul aplicării amenzilor judiciare, oricum conform art. 4 din Constituția R. Moldova, dispozițiile constituționale privind drepturile și libertățile omului, inclusiv prezumția de nevinovăție și dreptul de a fi prezent la proces și a mărturisi în apărarea să se interpretează și se aplică în concordantă cu Declarația Universală a Drepturilor Omului, cu pactele și cu celelalte tratate la care R. Moldova este parte. 3. Judecând recursul pe baza materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează că acesta este pasibil admiterii din următoarele considerente.
Conform art. 437 alin. (1) pct. 4) Cod de procedură penală, pot fi atacate cu recurs hotărârile penale pentru care legea prevede această cale de atac. Potrivit art. 201 alin. (8) Cod de procedură penală, încheierea instanței de judecată privind aplicarea amenzii judiciare poate fi atacată separat cu recurs. În corespundere cu art. 444 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, hotărârile judecătorești pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanță, inclusiv în cazul când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția. Instanța de recurs doar verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material.
Sub acest aspect, se reține că instanța, a cărei încheiere este contestată, a comis următoarele erori de drept. Conform esenței juridice a prescripțiilor din art. 201 și 342 Cod de procedură penală, încheierea privind aplicarea amenzii judiciare trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept, precum și motivele adoptării soluției date. Însă, aceste prevederi legale au fost omise de respectiva instanță de judecată. Ori, potrivit pct. 22. și dispozitivului încheierii atacate, recurenții au fost sancționați în baza art. 201 alin. (4) pct. 1) Cod de procedură penală: „pentru încălcarea ordinii ședinței de judecată și nesupunerea dispozițiilor președintelui ședinței” (pct. 1., 2. din decizie).
Totodată, conform art. 201 alin. (4) pct. 1) Cod de procedură penală, se sancționează cu amendă judiciară abaterea privind neîndeplinirea de către orice persoană prezentă la ședința de judecată a măsurilor luate de către președintele ședinței în conformitate cu cerințele art. 334 (art. 334. Măsurile care se iau față de cei ce încalcă ordinea ședinței de judecată). Deci, norma vizată este una de blanchetă. 3 Însă, pe lângă faptul că art. 201 alin. (4) pct. 1) Cod de procedură penală, pe care este fondată încheierea contestată, nici nu prevede amenda judiciară „pentru încălcarea ordinii ședinței de judecată și nesupunerea dispozițiilor președintelui ședinței”, în descriptivul acestei încheieri lipsește cu desăvârșire și descrierea eventualelor fapte privind neîndeplinirea de către recurenți a măsurilor luate de către președintele ședinței în conformitate cu prescripțiile art. 334 Cod de procedură penală (pct. 1., 2. din decizie).
Împrejurările nominalizate denotă, astfel, că încheierea atacată nu cuprinde motivele prevăzute de lege pe care se bazează soluția, adică este una neîntemeiată legal, și că recursul declarat este fondat. Potrivit art. 449 alin. (1) pct. 2) Cod de procedură penală, judecând recursul, instanța îl admite, casând hotărârea integral, în cazul în care ea este neîntemeiată. Dat fiind că încălcările normelor procedurale specificate, comise de către instanța menționată, constituie erori de drept prescrise în art. 444 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, se impune soluția admiterii recursului de pe rol și casării integrale a încheierii contestate, ca fiind una neîntemeiată legal.
4. În conformitate cu prevederile 447 - 449 alin. (1) pct. 2) lit. a), alin. (2) Cod de procedură penală, Colegiul penal D E C I D E : Admite recursul declarat, casează integral încheierea Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 18 iunie 2020, privind sancționarea lui Gheorghe Malic și Ala Raevschi cu amendă judiciară în mărime de 50 unități convenționale, ce constituie 2500 lei, cu încetarea procedurii privind amenda judiciară. Decizia este irevocabilă, fiind pronunțată integral la 07 iulie 2020. Președinte Iurie Diaconu Judecători Liliana Catan Victor Boico 4
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.