1reab-82/2020 — art. 54-1 lit. a CP RSSU
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 54-1 lit. a CP RSSU
- Temei legal
- art. 453 CPP
1reab-82/2020 — art. 54-1 lit. a CP RSSU (Curtea Supremă de Justiție, 2020)
Dosarul nr. 1reab-82/2020
C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E
D E C I Z I E
07 iulie 2020 mun. Chișinău
Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:
Președinte – Timofti Vladimir,
Judecători – Cobzac Elena, Boico Victor, Catan Liliana, Guzun Ion,
a judecat în ședință, fără citarea părților, recursul în anulare declarat de către
Adjunctul Procurorului General, Roșioru Mircea, prin care solicită casarea
sentinței Tribunalului militar al Regimentului de pușcași 52 din 17 iulie 1944, în
cauza penală privindu-l pe
Cebotarenco Stepan Xxxx, născut în anul xxx,
originar din s. xxx, r-nul xxxx.
Asupra recursului în anulare, în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit al
Curții Supreme de Justiție,
A C O N S T A T A T:
Prin sentința Tribunalului militar al Regimentului de pușcași 52 din 17
iulie 1944, Cebotarenco Stepan a fost condamnat în baza art. 54-1 lit. "a" Cod
penal al RSSU la 10 ani privațiune de libertate, cu interdicție în drepturi pe un
termen de 5 ani și confiscarea averii personale.
Potrivit sentinței, inculpatul Cebotarenco Stepan a fost recunoscut vinovat
și condamnat pentru faptul că, din anul 1941 pînă în luna aprilie a anului 1944,
locuind pe teritoriul temporar ocupat de inamic în s. xxx, raionul xxxx, și activând
în calitate de șef al poliției românești, a participat la arestarea și maltratarea
comuniștilor și comsomoliștilor precum și a populației civile. La fel, împreună cu
fratele său Cebotarenco Grigorie și primarul satului, Furca Dumitru au jefuit
școala, Casa de Cultură, spitalul, grădinițele de copii, iar bunurile le-au împărțit.
Totodată, având atitudine ostilă față de regimul din URSS, în august 1944, a
desfășurat în cadrul anturajului său agitație antisoviética, orientată spre
discreditarea puterii sovietice. Totodată, acesta a participat la distrugerea
monumentului lui Stalin.
În cadrul ședinței de judecată, inculpatul Cebotarenco Stepan a declarat că,
la sfârșitul anului 1941 la adunarea generală a satului Teia, raionul Tiraspol a fost
ales în calitate de șef al poliției. Activând în funcția dată, în fiecare săptămână
mergea la instructaj la jandarmeria raională. A recunoscut că 1-a lovit pe
Duhovschii din motiv că mama acestuia s-a plâns că fiul ar fi amenințat-o cu
moartea. În anul 1943, data concretă nu o ține minte, pe Simonov Pavel doar la
împins și i-a spus să meargă acasă, din motiv că ultimul era beat. Nu 1-a bătut. I-a
arestat pe Simonov P. și Loghinov F. pentru faptul că au cântat piesa „Trei
tanchiști", dar ulterior, au fost eliberați. La fel, 1-a arestat pe Marchuța Gr., la care
1
în cadrul percheziției, acasă, în fântână a fost depistată o armă, pe care a ridicat-o
personal. A mai participat la câteva percheziții, dar nu a însușit nimic din bunurile
ridicate. La jaful școlii și grădiniței nu a participat.
Adjunctul Procurorului General, Roșioru Mircea, a declarat recurs în
anulare, prin care invocă prevederile art. 453 alin. (1) Cod de procedură penală, și
solicită casarea hotărârii judecătorești nominalizate, cu încetarea procesului penal
în privința lui Cebotarenco Stepan, în baza art. 54-1 lit. "a" Cod penal al RSSU, pe
motiv că există circumstanțe care exclud tragerea inculpatului la răspundere
penală, cu reabilitarea lui.
În susținerea celor menționate în textul recursului în anulare, Adjunctul
Procurorului General invocă faptul că în materialele cauzei nu se conțin suficiente
probe care ar confirmă că inculpatul Cebotarenco Stepan, prin acțiunile sale a
prejudiciat potențialul miliat, independența statală sau inviolabilitatea teritorială a
URSS, cum prevede dispoziția art. 54-1 lit. "a" Cod penal al RSSU.
Totodată, invocă că din declarațiile martorilor rezultă că nu pot fi tratate în
mod obiectiv, deoarece ei aveau o atitudine ostilă față de inculpat și ar fi avut toate
motivele de a încerca să se răfuiască cu el pentru faptul că le-au fost bătute si
arestate rudele lor sau însăși aceștia. Mai mult, arestările și bătăile descrise de către
acești martori, nu au o greutate probantă suficientă pentru a încadra acțiunile
inculpatului în crima de trădare de patrie. De asemenea, nu au nimic în comun cu
această infracțiune. Inculpatul își îndeplinea doar atribuțiile de șef al unei puteri
coercitive împuternicite cu atribuții de sancționare a delincvenților.
Concomitent, menționează că instanța de judecată a încălcat în mod flagrant
dreptul inculpatului la apărare, examinând cauza în lipsa apărătorului, a cărui
participare în cazul dat era obligatorie.
Astfel, consideră că hotărârea de condamnare în privința inculpatului
Cebotarenco Stepan este afectată de un viciu fundamental comis în cadrul
procedurii precedente, întrucât a fost încălcat dreptul inculpatului la un proces
echitabil și din acest motiv invocă că hotărârea judecătorească în cauză urmează a
fi casată, cu încetarea procesului penal în privința lui Cebotarenco Stepan în
temeiul art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, pe motiv că există
circumstanțe care exclud tragerea inculpatului la răspundere penală.
În consecință, notează că inculpatul Cebotarenco Stepan în conformitate cu
art. 3 al Legii RM nr. 1225-XII din 08 decembrie 1992 privind reabilitarea
victimelor represiunilor politice, urmează a fi reabilitat.
Judecând recursul în anulare declarat, în raport cu materialele cauzei,
Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul declarat
urmează a fi admis din următoarele considerente.
Potrivit art. 6 pct. 44), art. 22 alin. (3), art. 452 alin. (1), art. 453 alin. (1)
Cod de procedură penală, hotărârile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare
de către Procurorul General și adjuncții săi în scopul reparării erorilor de drept
comise la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în cadrul
2
procedurii precedente a afectat hotărârea atacată. Viciu fundamental în cadrul
procedurii precedente, care a afectat hotărârea pronunțată, se consideră încălcarea
esențială a drepturilor și a libertăților fundamentale ale omului. Hotărârea
judecătorească definitivă împiedică reluarea examinării procesului penal în privința
aceleiași persoane pentru aceeași faptă, cu excepția cazului în care un viciu
fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărârea pronunțată.
La 30 decembrie 1992, a intrat în vigoare Legea nr. 1225-XII din 08.12.1992
privind reabilitarea victimelor represiunilor politice.
Colegiul penal lărgit menționează că, potrivit art. 3 lit. a) al Legii
nominalizate, sunt declarate nevinovate și urmează a fi reabilitate în fața societății
și reintegrate în drepturi, indiferent de locul de trai în prezent, toate persoanele
care, în perioada dintre 7 noiembrie 1917 și 23 iunie 1990, au fost „supuse
represiunilor în baza deciziilor organelor de stat judiciare sau extrajudiciare
pentru „trădare de patrie”.
Sub acest aspect, instanța de recurs în anulare reține că Cebotarenco Stepan
a fost condamnat prin sentința Tribunalului militar al Regimentului de pușcași 52
din 17 iulie 1944, în baza art. 54-1 lit. a) Cod penal al RSSU, la 10 ani privațiune
de libertate, cu interdicție în drepturi pe un termen de 5 ani și confiscarea averii
personale, pentru trădare de patrie.
Conform art. 53 alin. (2) al Legii nr. 1225-XII din 08.12.1992, recursurile în
anulare se examinează de către Curtea Supremă de Justiție în modul stabilit de
Codul de procedură penală pentru examinarea recursurilor în anulare.
Ținând cont de cele constatate și de prevederile art. 435 alin. (1) pct. 2) lit.
b) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit constată prezența în speță a
motivelor întemeiate de a interveni în hotărârea judecătorească irevocabilă de
condamnare a lui Cebotarenco Stepan, în baza art. 54-1 lit. a) Cod penal al RSSU,
cu casarea acesteia și în temeiul prevederilor art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod de
procedură penală, cu încetarea procesului penal, pe motiv că există circumstanțe
care exclud tragerea persoanei la răspundere penală și reabilitarea condamnatului.
Prin urmare, în temeiul circumstanțelor nominalizate, recursul în anulare
urmează a fi admis, cu casarea totală a hotărârii irevocabile contestate, ca fiind
afectată de un viciu fundamental și dispunerea încetării procesului penal, pe motiv
că sunt prezente circumstanțe care exclud tragerea la răspundere penală a lui
Cebotarenco Stepan.
În conformitate cu prevederile art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. b), art. 453 alin.
(1), art. 457 alin. (3) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții
Supreme de Justiție,
D E C I D E:
Admite recursul în anulare declarat de către Adjunctul Procurorului General,
Roșioru Mircea, casează total sentința Tribunalului militar al Regimentului de
pușcași 52 din 17 iulie 1944, cu încetarea procesului penal în privința lui
Cebotarenco Stepan Xxxxx, în baza învinuirii pe art. 54-1 lit. a) Cod penal al
3
RSSU, pe motiv că există circumstanțe care exclud tragerea lui la răspundere
penală și dispune reabilitarea acestuia, în conformitate cu art. 3 lit. a) a Legii
Republicii Moldova nr. 1225-XII din 08 decembrie 1992, privind reabilitarea
victimelor represiunilor politice.
Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 07 iulie 2020.
Președinte Timofti Vladimir
Judecători Cobzac Elena
Boico Victor
Catan Liliana
Guzun Ion
4