1ra-831/20 — art. 151 al. 1 CP

1ra-831/20 — art. 151 al. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-831/2020

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

20 mai 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Iurie Diaconu,

Judecători – Ion Guzun și Liliana Catan,

examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare, declarate de

avocatul Corina Movilă în numele inculpatului și de ultimul, prin care solicită casarea

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 11 septembrie 2019, în cauza

penală, în privința lui

Plopa Mihail XXX, născut la XXX, domiciliat

în XXX.

Termenul examinării cauzei:

Instanța de fond de la 24.08.2018 pînă la 20.12.2018;

Instanța de apel de la 22.01.2019 pînă la 11.09.2019;

Instanța de recurs de la 24.01.2020 pînă la 20.05.2020.

Asupra recursurilor în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal al Curții

Supreme de Justiție,

C O N S T A T Ă :

Plopa Mihail, a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 151

alin. (1) Cod penal, cu stabilirea pedepsei sub formă de închisoare pe termen de 6 ani

și 6 luni.

Acțiunea civilă înaintată de Negru Serghei împotriva lui Plopa Mihail privind

încasarea pagubei, s-a admis în principiu, urmând ca asupra cuantumului

despăgubirilor cuvenite să hotărască instanța civilă.

S-a respins ca fiind neîntemeiată solicitarea privind încasarea de la Plopa Mihail

în beneficiul statului.

seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor și

admițând în mod conștient survenirea acestor urmări, la una din zilele de la sfârșitul

lunii iunie 2018, în jurul orelor 19.00, fiind în stare de ebrietate alcoolică, și aflându-

se inițial în mun. X, str. XXX, apoi în parcul situat pe str. XXX din mun. XX, în

urma unui conflict apărut între el și cet. Negru Serghei, intenționat, 1-a agresat fizic

pe ultimul, lovindu-1 cu pumnii în regiunea capului, cauzîndu-i potrivit raportului de

expertiză judiciară nr. XXX din 18 iulie 2018, leziuni corporale în formă de

traumatism cranio-cerbral acut, contuzie cerebrală și fractura osului parietal pe

dreapta fără deplasare, perforația timpanului pe dreapta, care s-a produs prin

mecanism de lovire cu obiect contodent, posibil în cirucmstanțele descrise și se

califică, drept vătămare corporală gravă, după criteriul pericol pentru viață.

Prin acțiunile sale inculpatul Plopa Mihail a săvîrșit infracțiunea prevăzută de

art. 151 alin. (1) Cod penal, cu indicii de calificare - vătămarea intenționată gravă a

integrității corporale grave.

inculpatului Plopa Mihail, care a solicitat, casarea acesteia, cu adoptarea unei hotărîri

de achitare a lui Plopa Mihail în baza art. 390 alin. (2) Cod de procedură penală,

deoarece fapta nu a fost comisă de inculpat.

1

Apărarea a susținut că sentința este neîntemeiată, inechitabilă din următoarele

considerente:

- contrar prevederilor art. 389 Cod de procedură penală, instanța de fond a

adoptat o sentință bazată pe presupuneri, pe probe contradictorii, contradicțiile între

care nu au fost înlăturate în cadrul judecării cauzei, or, probe directe care ar

demonstra că evenimentele s-au desfășurat așa cum susține acuzatorul de stat, n-au

fost prezentate, iar cele prezentate de acuzare și cercetate în ședința instanței de fond

nu sunt pertinente, concludente, utile și nu pot fi puse la baza unei sentințe de

condamnare;

- consideră ca declarațiile părții vătămate Negru Serghei sunt neveridice,

deoarece pe parcursul a mai multor audieri a dat declarații contradictorii, fapte

susținute de mai multe probe cercetate din dosar și anume:

- conform materialelor prezentate și anume plângerea părții vătămate, Negru

Serghei a indicat ca a fost bătut de către persoana necunoscută la data de 25.06.2018;

- conform comunicatului telefonic înregistrat la IP Soroca din 29.06.2018 in

acesta este indicat faptul că Negru Serghei a fost internat în spital după ce la

26.06.2018 a căzut jos;

- conform rapoartelor de prelungire a materialului înregistrat in registrul R-2

nr. 3994 din data de 29.06.2018 depus de către inspectorul Jurjiu Andrei, acest

material a fost prelungit de câteva ori in raport fiind indicat că Negru Serghei a fost

bătut de persoane nestabilite, motiv de prelungire servind faptul ca nu a fost finisat

raportul de examinare medico-legală;

- la f.d. 11 este cerere de la Negru Serghei din 29.06.2018 în care indică că a

fost lovit de către o persoana necunoscută;

- astfel face trimitere la materialele inițiale care au servit temei de pornirea

cauzei penale în privința lui Plopa Mihail și anume faptul, că inițial partea vătămată

indică că nu cunoaște de către cine a fost lovit indicând ca persoană necunoscută, iar

în comunicat fiind indicată informația că a căzut jos, informația care se indică din

spusele persoanei internate;

- din materialele cauzei nu este clar cum organul de urmărire penală a stabilit în

cele din urmă că partea vătămată a fost bătut anume de Plopa M., astfel cum alte

acțiuni de urmărire penala întru constatarea persoanei care 1-a lovit pe partea

vătămată nu au fost petrecute/recunoașterea după fotografie, recunoașterea persoanei,

iar ulterior in procesul verbal de audiere a părții vătămate sunt indicate deja familia și

numele inculpatului pe care anterior acesta indică că nu îl cunoaște;

- învinuirea în privința lui Plopa Mihail s-a bazat doar pe declarațiile părții

vătămate Negru Serghei care și-a schimbat declarațiile;

- dubii în privința declarațiilor date de către Negru Serghei apar nu numai la

etapa cînd acesta le-a schimbat, faptul că partea vătămată nu este sigură în cele

indicate este confirmat și prin declarațiile martorului Revenco Nicoleta, care a

declarat că în acea zi partea vătămată a fost la ea în vizită, pe când partea vătămată nu

recunoaște acest fapt. Revenco N. a indicat faptul că Negru Serghei a plecat singur

din apartament, iar Plopa Mihail a rămas în apartament până a doua zi la ore 10.00.

Mai mult ca atât, aceasta a declarat că în acea zi nu a servit băuturi alcoolice, iar

noaptea nu a dormit din cauza unui dinte astfel cum avea dureri;

- martorii audiați pe caz au declarat că partea vătămată era în stare de ebrietate

în acea zi, astfel consideră că acesta nu putea conștientiza cele întâmplate cu el în

acea zi, iar presupunerea că partea vătămată a fost lovită anume de către Plopa Mihail

2

reiese doar din faptul că acesta ultima dată a fost văzut cu Plopa Mihail. De către

organul de urmărire penală nu a fost verificată versiunea cu privire la faptul dacă

partea vătămată nu a putut fi bătută de alte persoane necunoscute, iar starea acestuia

de ebrietate nu i-a permis să memorizeze evenimentele acelei seri;

- apărarea consideră că pentru învinuirea, condamnarea unei persoane nu pot fi

puse la bază doar declarațiile părții vătămate care sunt nesigure și incomplete astfel

cum a fost stabilit cu certitudine ca acesta nu ține minte evenimentele acelei zile și

anume din momentul în care nu ține minte ca a fost in ospeție unde a mai servit

băuturi alcoolice;

- instanța de fond a apreciat critic declarațiile martorului Revenco Nicoleta și

Tcaci Valentina, motivând aceasta prin faptul că ambele sunt în relații de prietenie cu

inculpatul, aflându-se în relații de dependență emoțională față de inculpat, fapt care

totodată a determinat-o pe Tcaci V., de a-și schimba declarațiile date în cadrul

urmăririi penale și de a declara în fața instanței că nu ține minte nimic din ceea ce s-a

întâmplat în apartamentul acesteia;

- necătând la faptul că instanța de fond a apreciat critic declarațiile date de

martorii Tcaci V. și Revenco N., apărarea menționează faptul că Revenco Nicoleta

din motive necunoscute apărării nu a fost audiată în cadrul urmăririi penale necătînd

la faptul că în viziunea părții apărării declarațiile date de aceasta esențial puteau

schimba mersul urmării penale și posibil identifica făptuitorul acestei infracțiunii în

cele din urmă fiind audiate în cadrul cercetării judecătorești au fost audiate sub

jurământ, ducând răspundere penală pentru declarațiile date, iar fapul că acestea află

în relații de prietenie cu inculpatul nu pot servi temei pentru a nu apreciat declarațiile

date de acestea ca veridice;

- instanța de judecată a apreciat critic declarațiile inculpatului date de el în

cadrul cercetării judecătorești determinând marea tendință a inculpatului de a duce

eroare organele de drept întru evitarea răspunderii penale pentru fapta comisă.

Contrar aceste afirmații cele invocate de inculpat au fost confirmate și de martori

Revenco N., care a fost audiată în cadrul ședinței de judecată;

- aceste declarații ale martorilor, cât și a inculpatului Plopa Mihail date în

cadrul cercetării judecătorești, necătînd la existența unor date obiective care confirmă

declarații acestuia au fost critic apreciate;

- instanța de fond a încălcat un principiu fundamental ce stabilește cît

persoanele aflate sub urmărirea penală nu sunt obligate să-și demonstreze nevinovăția

(art.21 a Constituției RM, art.8 CPP). De rînd cu acestea, instanța nu a dat eficiență

art. 19 al.3 CPP, care pune în sarcina OUP obligativitatea de a la toate măsurile

prevăzute de lege pentru cercetarea sub toate aspectele, completă, obiectivă a

circumstanțelor cauzei, de a evidenția atât circumstanțele care dovedea vinovăția

persoanei atât și a celor care îl dezvinovățesc. Or, în acest aspect nu este clar de ce

organul de urmărire penală la constatarea faptului că a fost comisă o infracțiune la

cercetat doar pe Plopa Mihail în calitate de bănuit, învinuit;

- astfel se denotă și lipsa intenției motivului direct a lui Plopa Mihail de a

acționa cu intenție spre cauzarea vătămărilor corporale asupra victimei, ori astfel de

probe nu au fost aduse de către acuzare;

- la adoptarea sentinței instanța trebuie sa soluționeze următoarele chestiuni în

următoarea consecutivitate: 1) dacă a avut loc fapta de săvârșirea căreia este învinuit

inculpatul; 2) dacă aceasta fapta a fost săvârșită de către inculpat; 3) dacă fapta

3

întrunește elementele infracțiunii și de care anume lege penală este prevăzută ea; 4)

dacă inculpatul este vinovat de săvârșirea acestei infracțiuni;

- conform art. 14 alin. (1) Cod penal, infracțiunea este o faptă (acțiune sau

inacțiune) prejudiciabilă, prevăzută de legea penală, săvârșită cu vinovăție și pasibilă

de pedeapsă penală. Vinovăția unei persoane în comiterea unei fapte infracționale are

loc în baza unor probe care urmează a fi colectate, administrate și cercetate de

organele competente;

- conform art. 101 alin. (1), (2) Cod de procedură penală, fiecare probă

urmează să fie apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludentei, utilității si

veridicității ei, iar toate probele în ansamblu-din punct de vedere al coroborării lor;

- în corespundere cu art. 93 alin. (1) Cod de procedură penală, probele sunt

elementele de fapt dobândite în modul stabilit de prezentul cod, care servesc la

constatarea existenței sau inexistenței infracțiunii, la identificarea făptuitorului, la

constatarea vinovăției, precum si la stabilirea altor împrejurări importante pentru justa

soluționare a cauzei;

- atât în cadrul urmăririi penale cât și în cadrul cercetării judecătorești probe

pertinente, concludente și utile în probarea învinuirii aduse nu au fost administrate,

învinuirea adusă este eronată bazată doar pe presupuneri;

- concluziile despre vinovăția persoanei de săvârșirea infracțiunii nu pot fi

întemeiate pe presupuneri, iar vinovăția trebuie să se întemeieze pe probe admisibile;

- reieșind din cele expuse, consideră că organul de urmărire penală nu a

acumulat suficiente probe pertinente, concludente, și utile care ar demonstra că

anume Plopa Mihail a comis infracțiunea prevăzută de art. 151 alin. (1) Cod penal, nu

a întreprins măsuri pentru identificarea vinovatului.

3.1. Sentința instanței de fond în termen a fost contestată și de inculpatul Plopa

Mihail, care nu este de acord cu sentința instanței.

În motivarea apelului a indicat, că nu este vinovat de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 151 alin. (1) Cod penal. Nu a avut intenția de a-1 agresa fizic pe

Negru Serghei. Martorii pe cauză dau declarații diferite, unii dintre care au semnat

declarațiile fără să le citească deoarece nu cunosc limba de stat. A servit alcool

împreună cu Negru Serghei la Revenco Nicoleta, nu a avut nici un conflict. După ce a

servit Negru Serghei a plecat, nu cunoaște unde anume, însă el s-a culcat și a dormit

pînă dimineața. Solicită să fie eliberat deoarece nu are nici o vină, iar partea vătămată

la urmărirea penală a schimbat de mai multe ori declarațiile. Solicită admiterea

apelului și anularea sentinței instanței de fond.

2019, a fost admise apelurile declarate de inculpatul Plopa Mihail și avocatul Movilă

Corina împotriva sentinței Judecătoriei Soroca Sediul Central din 20.12.2018, cu

casarea parțială a sentinței, din oficiu, în baza art. 409 alin. (2) Cod de procedură

penală și casarea totală a încheierii din 20.12.2018, cu pronunțarea unei noi hotărâri,

potrivit modului stabilit, pentru prima instanță, după cum urmează:

Plopa Mihail se consideră condamnat în baza art. 151 alin. (1) Cod penal, la

pedeapsa sub formă de închisoare pe termen de 6 ani, cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip semiînchis.

În rest dispozițiile sentinței se mențin

4.1. Pentru a se pronunța, instanța de apel a menționat că, instanța de fond a

verificat complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei și a dat

probelor administrate o apreciere legală din punct de vedere al pertinenței,

4

concludentei, utilității și veridicității lor, iar toate în ansamblu din punct de vedere al

coroborării lor, corect ajungând la concluzia privind vinovăția inculpatului Plopa

Mihail în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (1) Cod penal - vătămarea

intenționată gravă a integrității corporale sau a sănătății, care este periculoasă

pentru viață.

Instanța de apel a apreciat că probele cercetate dovedesc deplin vinovăția

inculpatului Plopa Mihail în fapta reținută de către instanța de fond.

Instanța de apel a indicat că, nu poate fi reținut în favoarea inculpatului Plopa

Mihail argumentul invocat în apel de către avocat referitor la faptul, că contrar

prevederilor art. 389 Cod de procedură penală instanța de fond a adoptat o sentință

bazată pe presupuneri, cu probe contradictorii, contradicțiile nu au fost înlăturate în

cadrul judecării cauzei, iar probe directe care ar demonstra că evenimentele s-au

desfășurat așa cum susține acuzatorul de stat n-au fost prezentate, iar cele prezentate

de acuzare și cercetate în ședința instanței de fond nu pot fi puse la baza unei sentințe

de condamnare, astfel inculpatul urmează a fi achitat de sub învinuirea formulată în

baza art. 151 alin. (1) Cod penal.

Instanța de fond just a apreciat că, pe cauză sunt suficiente probe directe, utile și

veridice, care în ansamblu coroborează între ele și care confirmă pe deplin vinovăția

inculpatului în fapta infracțională reținută în sarcina lui.

În această ordine de idei instanța de apel a indicat că, instanța de fond a ținut

cont de legea procesual-penală, a apreciat probele administrate în ansamblu din punct

de vedere al coroborării, fiind înlăturate toate dubiile privind nevinovăția inculpatului

și just a concluzionat referitor la vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 151 alin. (1) Cod penal și reținută în sarcina inculpatului.

Neîntemeiată a fost și afirmația invocată de către avocat referitor la faptul, că

învinuirea a fost formulată pe probe contradictorii ce nu și-au găsit confirmare în

cadrul examinării cauzei, iar martorii audiați la faza urmăririi penale și declarațiile

cărora au fost cercetate de instanța de judecată nu au furnizat suficientă informație,

pentru a se considera că declarațiile acestora pot fi apreciate drept probe pertinente,

concludente și utile, care ar confirma vinovăția inculpatului, declarații care urmează a

fi apreciate în favoarea lui Plopa Mihail deoarece acestea poartă în sine contradicții

esențiale și sunt bazate pe presupuneri.

Astfel instanța de apel a considerat că, instanța de fond a dat o apreciere justă

declarațiilor părții vătămate și a martorilor, fiind înlăturate toate dubiile, iar în

instanța de apel nu au fost stabilite circumstanțe care pun la îndoială veridicitatea

declarațiilor acestora.

Astfel, partea vătămată Negru Serghei deși inițial prin plîngerea-denunț a

solicitat să fie luate măsuri cu o „persoană necunoscută", care 1-a lovit și i-a cauzat

vătămare corporală gravă (f.d.7), ulterior fiind audiat de organul de urmărire penală

în calitate de parte vătămată (f.d.21), precum și în instanța de fond detaliat a descris

împrejurările comiterii infracțiunii și a indicat, că lovitura i-a fost aplicată cu pumnul

de către persoana pe nume Mihail, iar apoi a aflat că este familia lui Plopa, cu ultimul

care a făcut cunoștință în ziua incidentului în locuință lui Coadă Boris.

Declarațiile părții vătămate au fost confirmate și prin declarațiile martorului

Tabană Angela, a martorului Coadă Boris care fiind audiat în instanța de fond a

declarat, că s-a întâlnit cu Plopa Mihail lângă magazinul de mărfuri sportive și Plopa

Mihail i-a spus că îl doare mâna deoarece a lovit pe cineva, precum și prin

5

materialele cauzei inclusiv și prin raportul de constatare nr. XXX din 10.07.2018 și

raportul de expertiză judiciară nr. XXX din 18.07.2018 (f.d.35-37, 38).

Afirmațiile invocate de către avocat și inculpat în apelurile declarate, precum că

inculpatul Plopa Mihail nu este vinovat de săvârșirea infracțiunii pentru care a fost

condamnat în baza art. 151 alin. (1) Cod penal, că de fapt infracțiunea nu a fost

comisă de inculpatul Plopa Mihail, instanța de apel a considerat aceste afirmații cu

caracter declarativ și ca un mod de apărare a inculpatului în vederea eschivării de

răspundere penală, declarațiile lui fiind combătute prin totalitatea de probe

administrate și puse just de către instanța de fond la baza sentinței de condamnare.

Nerecunoașterea vinovăției de către inculpatul Plopa Mihail în săvârșirea

infracțiunilor reținute în sarcina lui de către instanța de fond nu echivalează cu

achitarea lui, după cum se solicită în apelul declarat, deoarece probele prezentate în

sprijinul învinuirii dovedesc incontestabil vinovăția inculpatului Plopa Mihail în

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (1) Cod penal, aceasta fiind o

metodă de a denatura stabilirea adevărului și de a se eschiva de răspundere penală.

Instanța de fond just a apreciat că pe cauză sunt suficiente probe directe, utile și

veridice, care în ansamblu coroborează între ele și care confirmă pe deplin vinovăția

inculpatului în fapta infracțională reținută în sarcina lui.

Instanța de apel a consideră că, probele administrate pe cauză în acuzare,

cercetate în ședința instanței de fond, precum și verificate suplimentar în ședința

instanței de apel, corespund cerințelor stipulate de art. 101 Cod de procedură penală,

adică sunt pertinente, concludente, utile pentru a putea fi puse la baza unei sentințe de

condamnare, ele fiind în coroborare între ele și demonstrând deplin vinovăția

inculpatului în săvârșirea infracțiunii prevăzute art. 151 alin. (1) Cod penal, după cum

a stabilit instanța de fond, în deplină măsură.

După verificarea suplimentară a probelor materiale instanța de apel a constatat

că, argumentele invocate în apelul declarat sunt contradictorii circumstanțelor și

împrejurărilor de fapt stabilite de către instanța de fond pe parcursul judecării cauzei.

Deși inculpatul Plopa Mihail nu a recunoscut vinovăția sa în săvârșirea infracțiunii

reținute, reieșind din probele administrate de către instanța de fond și verificate

suplimentar de către instanța de apel, instanța de apel a considerat că probele

administrate de către instanța de fond demonstrează pe deplin săvârșirea de către

inculpat a infracțiunilor reținute în sarcina lui, astfel instanța de fond corect a conchis

asupra vinovăției inculpatului și just a încadrat acțiunile inculpatului în baza art. 151

alin. (1) Cod penal.

În acest aspect instanța de apel a indicat că, pe cauza au fost efectuate în

deplină măsură acțiuni procesual-penale de investigare în vederea stabilirii vinovăției

inculpatului Plopa Mihail, probele date fiind administrate și cercetare în instanța de

fond ulterior verificate și de către instanța de apel, în urma cărora s-a stabilit cu

certitudine vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii imputate.

Luînd în considerație probele cercetate în ansamblu Colegiul penal ajunge la

concluzia, că vina inculpatului Plopa Mihail în comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 151 alin. (1) Cod penal, se dovedește incontestabil prin ansamblul de probe

administrate în materialele cauzei penale.

Instanța de apel a considerat că nu pot fi reținute și afirmațiile invocate în apel

referitor la faptul că urmează a aprecia critic declarațiile date de partea vătămată

Negru Serghei, dat fiind că acesta nu este sigur pe declarațiile date, fapt care se

6

confirmă și prin declarațiile date de martorul Revenco Nicoleta, deoarece aceste

afirmații se combat prin ansamblul de probe administrate și verificate.

În această ordine de idei instanța de apel a indicat că, instanța de fond corect și

întemeiat a statuat declarațiile părții vătămate Negru Serghei, precum și a martorilor

Tabana Angela, Tcaci Valentina, Coadă Boris, iar împrejurările relatate și-au găsit

confirmare și prin materialele cauzei penale verificate suplimentar în cadrul

examinării cauzei în instanța de apel.

În acesta ordine de idei instanța de apel a indicat că, din declarațiile părții

vătămate Negru Serghei date în ședința instanței de fond reiese, că dânsul a servit cu

inculpatul băuturi alcoolice, după ce au hotărât să plece inculpatul i-a propus să vină

cu el în centru pentru a-și rezerva un loc pentru a pleca în Italia. Plimbîndu-se,

inculpatul i-a povestit că intenționează să plece la muncă în Italia, la ce partea

vătămată i-a replicat: „Numai tu lipsești în Italia". Inculpatul s-a supărat și l-a lovit cu

pumnul în cap. Cînd și-a revenit, se afla în parcul de pe malul Nistrului, așezat jos

Ungă o bancă. Ulterior a plecat acasă. Despre cele întâmplate i-a povestit concubinei.

Cu alte persoane în acea zi nu avuseră conflicte. A confirmat că anume inculpatul l-a

lovit. A comunicat din start colaboratorilor de poliție cine l-a lovit. (f.d. 172-174).

Declarațiile date de partea vătămată sunt susținute și confirmate prin

declarațiile martorului Tabană Angela, care este concubina părții vătămate și care a

declarat, că în vara anului curent, revenind seara acasă, pe la ora 22.30, Negru

Serghei încă nu se returnase acasă. Cînd a intrat în casă a observat, că Negru Serghei

era însângerat, având haina ruptă. I-a propus să apeleze la urgență, pentru că a

observat că îi curgea sînge din urechi, însă el a refuzat. A doua zi a plecat la

serviciu, însă s-a întors acasă pentru era în imposibilitate de a lucra. Când a revenit

acasă i-a comunicat că va pleca joi la serviciu. Și a observat că încă îi mai curgea

sânge din urechi. În ziua de joi, Tabană Angela s-a întors acasă de la serviciu și l-a

găsit pe Negru Serghei în pat, în stare de inconștiență. Fiul acesteia i-a comunicat că

Negru Serghei toată ziua nu s-a ridicat din pat. După ce l-a readus în stare de

conștientă Negru Serghei a început a vorbi neclar, fapt care a determinat-o de a apela

urgența. Fiind transportat de urgență la spital, a fost plasat în secția de reanimare, s-a

aflat timp de o zi. Medicii i-au comunicat că Negru Serghei urma a fi supus

intervenției chirurgicale. Peste două zile i-a povestit concubinei că a fost la „tocikă"

unde a servit alcool cu o persoană pe nume „Mișa". Nu-și amintește cum s-au bătut,

dar își amintește că a fost lovit de „Mișa" o dată cu pumnul. Nu cunoaște dacă Negru

Serghei a avut conflicte cu alte persoane. Negru Serghei nu i-a comunicat că au mai

fost și alte persoane în preajmă. Peste ceva timp Negru Serghei și-a amintit că „Mișa"

urma să plece în Italia, la ce i-a spus „Numai tu lipsești în Italia", și ulterior a fost

lovit de către „Mișa". Atunci cînd servește alcool de obicei rămîne conștient (f.d.

175-177).

Și martorul Tcaci Valentina fiind audiată la urmărirea penală a declarat, că în

luna iunie 2018, data aproximativ 24-25, precis nu poate spune, în jurul orei 15.00-

16.00, la ea în ospeție a venit cet. Plopa Mihail cu o persoană pe nume Serghei, ambii

puțin erau în stare de ebrietate, avînd cu ei două sticle cu băutură alcoolică, pe care

după ce le-au consumat, între ei s-a iscat o ceartă, însă nu s-au lovit reciproc, după ce

ambii au ieșit din casă și s-au dus spre malul râului Nistru (f.d. 28).

În această ordine de idei instanța de apel a considerat că, instanța de fond just a

apreciat declarațiile date de martora Tcaci Valentina, care a declarat în instanța de

judecată că nu ține minte deloc evenimentele, precum și de martorul apărării Revenco

7

Nicoleta, care a declarat în instanța de fond, precum că nu ține minte când, dar Plopa

Mihail într-o seara când a fost în vizită la ele împreună cu un domn, ultimul a plecat,

iar Plopa a înnoptat în apartament la ele, deoarece s-a stabilit că acestea sunt în relații

de prietenie cu inculpatul, astfel declarațiile date de martorii nominalizați în instanța

de judecată nu pot avea valoare probantă.

Totodată, potrivit raportului de expertiză judiciară nr. 201829D0147 din

18.07.2018, la examinarea medico-legală a documentelor medicale a cet. Negru

Serghei, a.n.1973, s-au determinat traumatism crinio-cerebral acut, contuzie cerebrală

și fractura osului parietal pe dreapta fără deplasare, perforația timpanului pe dreapta,

care s-au produs prin mecanism de lovire cu obiect contondent, pot data din

25.06.2018 și se califică ca vătămare corporală gravă după criteriul pericol (f.d.38).

Astfel, declarațiile părții vătămate și a martorilor ca fiind cu valoare probantă, just au

fost puse la baza sentinței de condamnare, iar careva temei de a aprecia critic

declarațiile martorilor, de către instanța de apel nu a fost constatat.

Astfel, instanța de fond a stabilit cu certitudine, că Plopa Mihail, dându-și

seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor și

admițând în mod conștient survenirea acestor urmări, la una din zilele de la sfârșitul

lunii iunie 2018, în jurul orelor 19.00, fiind în stare de ebrietate alcoolică, și aflându-

se inițial în XXX, apoi în parcul situat pe XXX, în urma unui conflict apărut între el

și cet. Negru Serghei, intenționat, 1-a agresat fizic pe ultimul, lovindu-1 cu pumnii în

regiunea capului, cauzându-i potrivit raportului de expertiză judiciară

nr.201829D0147 din 18 iulie 2018, leziuni corporale în formă de traumatism cranio-

cerbral acut, contuzie cerebrală și fractura osului parietal pe dreapta fără deplasare,

perforația timpanului pe dreapta, care s-a produs prin mecanism de lovire cu obiect

contondent, posibil în cirucmstanțele descrise și se califică, drept vătămare corporală

gravă, după criteriul pericol pentru viață.

În această ordine de idei instanța de apel a indicat că, instanța de fond a ținut

cont de legea procesual-penală, a apreciat probele administrate în ansamblu din punct

de vedere al coroborării, fiind înlăturate toate dubiile privind nevinovăția

inculpatului, iar vinovăția acestuia a fost dovedită incontestabil.

În opinia instanței de apel, probele nominalizate și examinate în ansamblu au

prezentat o situație clară și fără de dubii a circumstanțelor de fapt și consideră că

reieșind din probele date rezultă că Plopa Mihail a săvârșit infracțiunea prevăzută de

art. 151 alin. (1) Cod penal, consecințele date fiind în raport de cauzalitate cu fapta

săvîrșită.

Probele administrate pe cauză corespund cerințelor stipulate de art. 101 Cod de

procedură penală, adică sunt pertinente, concludente, utile pentru a putea fi puse la

baza unei sentințe de condamnare, ele fiind în coroborare între ele și demonstrând

deplin vinovăția lui Plopa Mihail în sensul învinuirii aduse, în deplină măsură, pe

care instanța de fond le-a apreciat sub toate aspectele și just le-a pus la baza sentinței

de condamnare.

Instanța de apel a apreciat că, este neîntemeiată și nemotivată solicitarea

invocată în apelurile declarate de casare a sentinței cu pronunțarea unei hotărâri noi,

prin care inculpatul să fie achitat, dat fiind faptul că acțiunile inculpatului au fost

corect încadrate și temeiuri de achitare instanța de apel nu a constatat în situația cînd

probele cercetate și apreciate în coroborare dovedesc deplin vina lui Plopa Mihail în

crima stabilită de instanța de fond.

8

Faptul că inculpatul nu recunoaște vina sa și poziția indicată în apel este

apreciată ca o metodă de apărare a inculpatului, totodată nerecunoașterea vinei

inculpatului nu poate fi echivalată cu achitarea inculpatului, fiind constatată complet

vina inculpatului, temeiuri de achitare a inculpatului nefiind stabilite.

Instanța de fond și-a bazat soluția de condamnare a inculpatului în baza art. 151

alin. (1) Cod penal, pe totalitatea probelor cercetate, care dovedesc vina inculpatului,

printre care declarațiile părții vătămate și a martorilor, acestea declarații fiind

sprijinite prin rapoartele de expertiză petrecute pe cauză și probele scrise ale cauzei

penale, care au fost apreciate corect de instanța de fond în condamnarea inculpatului.

instanța de apel a la fel conchis că în apelurile declarate nu au fost aduse careva

motive a cerințelor lor, fiind relatate faptele conform viziunii inculpatului și

avocatului sub formă de apărare a inculpatului, argumentele expuse fiind în

contrazicere cu circumstanțele stabilite de instanța de fond pe parcursul examinării

cauzei, totodată argumentele invocate de inculpat și avocat privind achitarea

inculpatului nu pot fi reținute și se resping în tot, deoarece probele cercetate în cumul

confirmă deplin vina inculpatului în fapta stabilită de instanța de fond și temeiuri de

intervenire a instanței de apel în aspectul propus în apelurile declarate nu sunt, în

legătură cu ce apelurile declarate se resping ca fiind nefondate.

Totodată instanța de apel a indicat că, prin încheierea Judecătoriei Soroca

Sediul Central din 20.12.2018 s-a dispus înlăturarea omisiunii vădite din dispozitivul

sentinței pronunțate la data de 20 decembrie 2018 pe marginea cauzei penale de

învinuire al Plopa Mihail de comitere a infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (1) Cod

penal, prin includerea în dispozitivul sentinței a sintagmei „cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip semiînchis".

În termenul executării pedepsei s-a inclus perioada aflării cet. Plopa Mihail în

arest preventiv și arest la domiciliu 31 iulie 2018, ora 10.30-06 octombrie 2018, ora

12.00.

Termenul pedepsei închisorii lui Plopa Mihail a fost calculat din momentul

pronunțării sentinței - 20 decembrie 2018, ora 17.00 (f.d.196).

Prin sentința Judecătoriei Soroca, sediul Central din 20.12.2018 Plopa Mihail a

fost recunoscut vinovat în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (1) Cod

penal cu stabilirea pedepsei sub formă de închisoare pe termen de 6 (șase) ani 6 (șase)

luni. S-a aplicat în privința lui Plopa Mihail Nicolae măsura de reprimare în formă de

arest pînă la intrarea sentinței în vigoare.

În acest aspect, instanța de apel a s-a condus de prevederile art. 385 alin. (1)

pct. 9) Cod de procedură penală, potrivit cărora la adoptarea sentinței, instanța de

judecată soluționează următoarele chestiuni: pct. 9) tipul penitenciarului în care

urmează să execute pedeapsa închisorii.

În conformitate cu prevederile art.395 alin. (1) pct. 3) Cod de procedură penală,

(1) în dispozitivul sentinței de condamnare trebuie să fie arătat: pct.3) categoria

penitenciarului în care trebuie să execute pedeapsa cel condamnat la închisoare.

Reieșind din cele indicate instanța de apel a constatat că, contrar prevederilor

legii procesual-penale instanța de fond a stabilit categoria penitenciarului în care

inculpatul urmează să execute pedeapsa cu închisoarea prin încheiere, iar în sentința

de condamnare adoptată nu a făcut mențiunea referitor la tipul penitenciarului,

mărginindu-se cu indicarea faptului că în privința inculpatului Plopa Mihail se aplică

măsura preventivă sub formă de arestare preventivă pînă la intrarea sentinței în

vigoare, prin urmare instanța de apel, din oficiu, va corecta eroarea admisă, cu

9

casarea parțială a sentinței și casarea totală a încheierii din 20.12.2018, deoarece

neindicarea în dispozitivul sentinței de condamnare a categoriei penitenciarului în

care trebuie să execute pedeapsa inculpatul Plopa Mihail nu poate fi apreciată ca fiind

o omisiune vădită, care poate fi înlăturată în temeiul art. 250 Cod de procedură

penală, chestiunea dată urma a fi soluționată o dată cu fondul cauzei

numele inculpatului și de ultimul, au declarat recursuri ordinare:

- Inculpatul Plopa Mihail, prin care a solicitat casarea acesteia cu

pronunțarea unei hotărâri de achitare în privința sa. Recurentul invocă

dezacordul cu modalitatea de apreciere a probelor motivând că, declarațiile

părții vătămare sunt contradictorii, iar Plopa Mihail nu a săvârșit infracțiunea

imputată.

- avocatul Corina Movilă în numele inculpatului, făcînd trimitere la prevederile

art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei instanței de

apel, cu pronunțarea unei hotărîri de achitare în privința lui Plopa Mihail. Recurentul

invocă dezacordul cu modalitatea de apreciere a probelor, or, în opinia apărării,

materialele cauzei confirmă că, urmărirea penală și examinarea cauzei au avut un

caracter unilateral și neobiectiv. Nu au fost cercetate sub toate aspectele probele

administrate.

raport cu materialele cauzei și ținând cont de opinia procurorului expusă în referință,

prin care solicită respingerea acestora, Colegiul penal conchide că acestea sunt

inadmisibile, fiind vădit neîntemeiate, or, în vederea acestei statuări se expun

următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond

și de apel, dar doar în temeiurile prevăzute de lege.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în

cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

Colegiul penal remarcă că, apărătorul și inculpatul în recursurile declarate fac

referire la temeiurile de declarare a recursului prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6)

Cod de procedură penală, și anume: când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe

care se întemeiază soluția și instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat

soluția instanței.

Analizând aceste temeiuri în raport cu motivele invocate în recursurile declarate,

Colegiul penal constată că niciunul din ele nu și-a găsit confirmare.

După cum rezultă din conținutul recursurilor, avocatul Corina Movilă în numele

inculpatului și ultimul nu sunt de acord cu condamnarea lui Plopa Mihail,

considerând că lipsesc probe care ar confirma vinovăția acestuia în săvârșirea

infracțiunilor imputate, solicitând achitarea acestuia.

Verificând actele cauzei în raport cu motivele invocate, Colegiul penal constată

că, prima instanță, conform prevederilor art. 414 Cod de procedură penală, judecând

cauza, a cercetat nemijlocit, sub toate aspectele probele prezentate de părți, a audiat

inculpatul, partea vătămată, martorii, a cercetat materialele administrate de organul de

urmărire penală, pe care le-a apreciat în mod obiectiv, ce au format convingerea

10

instanței că vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunilor imputate a fost dovedită

integral.

Instanța de apel, respectând prevederile legale, a supus unei verificări

minuțioase toate probele administrate în cauză, le-a dat o apreciere justă, din punct de

vedere al pertinenței și concludenții, și a conchis asupra temeiniciei soluției

pronunțate de prima instanță privind vinovăția lui Plopa Mihail în comiterea

infracțiunii imputate.

Din conținutul deciziei rezultă că această concluzie a fost bazată pe declarațiile

părții vătămate, care a relatat și a descris circumstanțele în care inculpatul a săvârșit

fapta ilegală.

De asemenea declarațiile martorilor Tabana Angela, Tcaci Valentina, Coadă

Boris, demonstrează fără dubii vinovăția inculpatului care vin încă o dată să

dovedească credibilitatea declarațiilor părții vătămate.

Probele indicate sunt detaliat descrise în sentință și în decizia instanței de apel,

care au fost examinate complet și obiectiv, fiind corect apreciate de instanțe, nu

prezintă temei de îndoială și direct indică la comiterea de către inculpat a infracțiunii

de care a fost recunoscut vinovat, vinovăția acestuia fiind dovedită cu certitudine și

fără echivoc.

Astfel, în cauză au fost stabilite toate elementele componente ale infracțiunii

imputate lui Plopa Mihail, inclusiv vinovăția acestuia, iar argumentele recurenților

precum că inculpatul nu este vinovat de săvârșirea infracțiunii incriminate nu au

niciun suport probator, sunt neîntemeiate și contravin probelor administrate în cauză

și descrise mai sus.

În continuare Colegiul penal reține că prin „eroare de fapt” se înțelege o greșită

examinare a probelor administrate în cauză, în sensul că la dosar există o anumită

probă, când în realitate aceasta nu există sau atunci când se consideră că un anumit

act, un anumit raport de expertiză ar demonstra existenta unei împrejurări, când în

realitate din acest mijloc de probă reiese contrariul.

Eroarea gravă de fapt presupune reținerea unei împrejurări esențiale, fără ca

probele administrate să o susțină sau o nereținere a unei astfel de împrejurări

esențiale, deși probele administrate o confirmau, ambele ipoteze fiind rezultatul

denaturării grave a probelor.

În acest context, Colegiul penal constată că nu există contradicție evidentă între

cele reținute prin hotărârea recurată și conținutul probelor administrate, starea de fapt

reținută nefiind consecința unei denaturări evidente a probelor, ci rezultatul unei

analize coroborate a acestora, astfel că atât sentința cât și decizia nu cuprind vreun

viciu sub aspect de fapt sau de drept material sau procesual.

Analizând materialele cauzei și decizia instanței de apel, Colegiul penal nu

constată vreo eroare de drept gravă ce ar afecta legalitatea acesteia.

În concluzie, Colegiul penal constată că, autorii recursurilor nu aduc careva

argumente, care ar combate concluzia instanțelor de fond privind vinovăția lui Plopa

Mihail, iar argumentele invocate de către apărător în cererea de recurs ordinar le

repetă întocmai pe cele expuse anterior în cererea de apel, la care instanța de apel deja

a dat un răspuns detaliat și motivat, iar hotărârea adoptată cuprinde fondul apelurilor,

temeiurile de fapt și de drept, precum și motivele adoptării soluției, ceea ce se

încadrează în prevederile art. 417 Cod de procedură penală.

11

Prin urmare, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității recursurilor

ordinare declarate de către avocatul Corina Movilă în numele inculpatului și de

ultimul, ca fiind vădit neîntemeiate.

Colegiul penal,

D E C I D E:

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare, declarate de avocatul Corina Movilă în

numele inculpatului și de ultimul, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Bălți din 11 septembrie 2019, în cauza penală, în privința lui Plopa Mihail

XXX, ca fiind vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțat integral la 03 iulie 2020.

Președinte: Iurie Diaconu

Judecători: Ion Guzun

Liliana Catan

12