1ra-1300/20 — art. 179 al. 2 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 179 al. 2 CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 6 CPP
1ra-1300/20 — art. 179 al. 2 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)
Dosarul nr. 1ra-1300/2020
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
15 iulie 2020 mun. Chișinău
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:
Președinte – Iurie Diaconu,
Judecători – Ion Guzun și Liliana Catan,
examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare, declarate de
către avocatul Boris Druță în numele inculpatului Rusu Mihail, de către avocatul
Mîrzîncu Aurelia în numele părții vătămate Florean Mihail, prin care solicită casarea
sentinței Judecătoriei Telenești din 12 aprilie 2019 și deciziei Colegiului penal al
Curții de Apel Chișinău din 04 februarie 2020, în cauza penală, în privința lui
Rusu Mihail XXX, născut la XXX, originar și
domiciliat în XXX.
Termenul examinării cauzei:
Instanța de fond de la 28.11.2018 pînă la 12.04.2019;
Instanța de apel de la 21.05.2019 pînă la 04.02.2020;
Instanța de recurs de la 11.05.2020 pînă la 15.07.2020.
Asupra recursurilor declarate, în baza actelor din dosar, Colegiul penal al Curții
Supreme de Justiție,
C O N S T A T Ă:
Prin sentința Judecătoriei Telenești din 12 aprilie 2019, Rusu Mihail a fost
recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 179 alin.(2) Cod penal,
cu aplicarea prevederilor 3641 alin.(8) Cod de procedură penală, fiindu-i stabilită o
pedeapsa sub formă de 120 (una sută douăzeci) ore de muncă neremunerată în folosul
comunității.
S-a dispus încasarea de la Rusu Mihail în folosul lui Florean Mihail prejudiciul
material în mărime de 3 432,51 (trei mii patru sute treizeci și doi, 51) lei și 3 000 (trei
mii,00) lei cu titlu de prejudiciu moral.
Pentru a se pronunța, instanța de fond a constatat că,
inculpatul Rusu Mihail la 15 august 2018, între orele 19.00-20.00, intenționat, în mod
ilegal și fără consimțământul proprietarului, prin încălcarea art. 29 din Constituția
Republicii Moldova, conform căruia domiciliul și reședința sunt inviolabile, a pătruns
pe teritoriul mini-fermei cu codul cadastral XXX, din extravilanul s. XXX raionul
XXX, ce-i aparține lui Florean Mihail, din aceiași localitate și unde utilizând o moto-
coasă l-a amenințat pe ultimul cu aplicarea violenței, iar la solicitarea lui Florean
Mihail de a părăsi teritoriul mini-fermei a refuzat, încălcându-i acestuia dreptul la
inviolabilitatea domiciliului cu amenințarea aplicării violenței.
Nefiind de acord cu sentința menționată avocatul Stegărescu Nelea în
numele părții vătămate Florean Mihail, a atacat-o cu apel,
prin care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei penale și pronunțarea unei
noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care lui Rusu Mihail
să-i fie aplicată o pedeapsă mai aspră sub formă de închisoare. Să fie admisă integral
acțiunea civilă și încasat de la Rusu Mihail în beneficiul lui Florean Mihail
prejudiciul în sumă de 26 463,51 lei, care constituie: prejudiciul material cauzat prin
infracțiune 3 863,51 lei, prejudiciul moral 20 000 lei, cheltuieli de transport în sumă
de 500 lei și cheltuieli de asistență juridică în prima instanță în mărime de 1 500 lei și
600 lei cheltuieli de asistență juridică pentru depunerea apelului.
1
În argumentarea apelului depus, avocatul Stegărescu Nelea a invocat
următoarele:
- în cadrul examinării cauzei în ședința de judecată, apărătorul Coșneanu
Svetlana a înaintat o cerere prin care a solicitat dispunerea efectuării expertizei
psihiatrice în privința inculpatului Rusu Mihail și de a stabili starea lui de
responsabilitate, fapt prin ce consideră că partea apărării a pus la îndoială toate
probele acumulate în fază de urmărire penală. În special procesele-verbale de audiere
a bănuitului și respectiv a învinuitului, or prin însuși cererea înaintată se prezumă că
Rusu Mihail nu conștientizează și nu înțelege acțiunile la care participă din cauza
tulburărilor psihice de care suferă;
- în faza urmăririi penale, precum și în instanța de judecată partea vătămată a
insistat asupra faptului că acțiunile lui Rusu Mihail urmau a fi calificate ca tentativă
de omor, or anume astfel au fost percepute de către Florean Mihail amenințările
inculpatului că-i va fi tăiat capul, când Rusu Mihail se fugărea după el cu moto-coasa
pornită. Prin urmare și pedeapsa aplicată față de Rusu Mihail sub formă de 120 ore de
muncă neremunerată în folosul comunității o consideră una prea blândă, care nu a
restabilit echitatea socială, nu a repus în drepturi persoana care a suferit în rezultatul
faptei ilicite comise de către Rusu Mihail, or acesta în continuare se va afla la
libertate își va continua viața sa obișnuită, pe când partea vătămată a rămas marcată
pentru tot restul vieții;
- neîntemeiat instanța a admis doar parțial acțiunea civilă înaintată de către
Florean Mihail, încasând prejudiciul material în mărime de 3 432,5 lei și 3 000 lei cu
titlu de prejudiciu moral.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 04 februarie
2020, a fost respins ca nefondat apelul avocatului Stegărescu Nelea în numele părții
vătămate Florean Mihail declarat împotriva sentinței Judecătoriei Telenești din 12
aprilie 2019, cu menținerea sentinței atacate fără modificări.
4.1. Pentru a se pronunța, instant de apel a menționat că, inculpatul Rusu Mihail
vina în comiterea celor incriminate a recunoscut, vinovăția acestuia se confirmă prin
următoarea sistemă de probe analizate și apreciate de instanța de apel prin prisma
prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, care sunt pertinente, concludente, utile
și veridice și coroborează între ele, cum ar fi: declarațiile părții vătămate Florean
Mihail (f.d.34); declarațiile martorului Morari Elizaveta (f.d.17), precum și:
conținutul plângerii depuse la 18.10.2018 de către Florean Mihail (f.d.5); conținutul
procesului-verbal de cercetare la fața locului din 06 noiembrie 2018, 07 noiembrie
2018 și a foto-tabelului anexă (f.d. 20-25, 26-27); conținutul ordonanțelor din
07.11.2018 și 12.11.2018 (f.d.28, 35-36, 37); raportul privind recepționarea
informației telefonice despre comiterea unei fapte ilicite din 15.08.2018 (f.d.38);
conținutul plângerea cet.Florean Mihail din 15.08.2018 (f.d.39); conținutul procesul
verbal de audiere a victimei Florean Mihail din 15.08.2018 pe una filă (f.d.40);
conținutul procesul verbal de audiere a martorului Morari Elizaveta din 15.08.2018
pe una filă (f.d.41); explicația lui Rusu Mihail din 20.08.2018 pe una filă (f.d.42);
încheierea despre rezultatele controlului din 21.08.2018 pe 2 file (f.d.43-44); răspuns
remis cet. Florean Mihail la 24.08.2018 pe una filă (f.d.45); conținutul ordonanței din
19.11.2018 (f.d.12); copia contractului de schimb din 07.11.2007 (f.d. 14); copia
certificatului de înregistrare a gospodăriei țărănești nr.501092960 din 16.10.2002 (f.d.
15); adeverința nr.388 din 30.10.2018 eliberată de Primăria s.Pistruieni din care
2
rezultă că Florean Mihail dispune de teren agricol în extravilanul s. Pistruieni cu
suprafața de 0,8 ha, pe care este construită o mini-fermă și o casă de locuit (f.d. 16).
Instanța de apel a considerat că, instanța de fond a analizat obiectiv cumulul de
probe prin prisma art. 101 Cod procedură penală, din punct de vedere al pertinenței,
concludenții, veridicității și coroborării lor, care în ansamblu, dovedesc fără echivoc
vinovăția inculpatul Rusu Mihail în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 179
alin.(2) Cod penal.
Cîr privește argumentul avocatului părții vătămate cu referire la faptul că în
acțiunile lui Rusu Mihail nu sunt întrunite elementele infracțiunii de violare de
domiciliu ci a infracțiunii de tentativă de omor, instanța de apela menționat că, sunt
neîntemeiate, ori, probele anexate la materialele cauzei confirmă cu certitudine faptul
comiterii de către Rusu Mihail a infracțiunii de violare de domiciliu, în acțiunile
acestuia fiind prezente elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 179
alin. (2) Cod penal, vinovăția acestuia fiind confirmată prin declarațiile părții
vătămate Florean Mihail și a martorului Morari Elizaveta, tot odată ne fiind constat
faptul că inculpatul a făcut o tentativă de omor asupra lui Florean Mihail.
Privitor la numirea pedepsei penale, instanța de apel a conchis că instanța de
fond la stabilirea categoriei pedepsei, corect a aplicat prevederile legale, și, în
conformitate cu prevederile art. 7, 75 Cod penal, a ținut cont de gravitatea infracțiunii
săvârșite, de motivul acesteia, de personalitatea celui vinovat, de circumstanțele
cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, precum și scopul pedepsei aplicate
asupra corectării și reeducării vinovatului.
Conform art. 16 Cod penal, infracțiunea săvârșită de către Rusu Mihail se
atribuie la categoria celor ușoare.
Instanța de apel a constatat că, instanța de fond just a individualizat pedeapsa în
baza art. 7, 75 Cod penal, și totodată, corect a aplicat pedeapsa sub formă de muncă
neremunerată în folosul comunității, care este una echitabilă și proporțională
infracțiunii comise, ținând cont de gradul de pericol al infracțiunii, care se califica ca
infracțiune mai puțin gravă, săvârșită cu intenție directă, de circumstanțele cauzei, de
personalitatea inculpatului Rusu Mihail care nu este anterior judecat (f.d.54), la
evidența medicului narcolog și psihiatru nu se află (f.d.80), a adoptat o soluție
procesuală corectă recunoscându-și vina, de circumstanțele cauzei care atenuează și
agravează răspundere, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării
vinovatului, caracteristica acestuia de către administrația publică locală unde este
caracterizată negativ (f.d.52), de influența pedepsei aplicate asupra corectării și
reeducării vinovatului, astfel asigurând realizarea scopului pedepsei penale de
restabilire a echității sociale și a preveni săvârșirea de noi infracțiuni, atât de către
inculpat, cât și din partea altor persoane, care va constitui o garanție și o asigurare că
drepturile și libertățile consfințite în Constituția Republicii Moldova și alte legi ale
Republicii Moldova sunt apărate, iar violarea lor este contracarată și pedepsită.
Instanța de apel a reținut că, realizarea scopului pedepsei penale de restabilire a
echității sociale, corectarea și reeducarea inculpatului, precum și, prevenirea săvârșirii
de noi infracțiuni atât din partea inculpatului, cât și a altor persoane, este posibilă
numindu-i o pedeapsă penală sub formă de amendă în limitele prevăzute de
norma legală.
Astfel, instanța de apel a considerat că soluția adoptată de către prima instanță
își va atinge scopul de corectare și reeducare a inculpatului Rusu Mihail, or aplicarea
3
unei pedepse penale cu aplicarea prevederilor art. 3641 alin. (8) Cod de procedură
penală, sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității în mărime de 120
ore, ar duce la conștientizarea de către inculpat a celor comise, cu atragerea unor
concluzii corecte ce țin de comportamentul său.
Cu referire la acțiune civilă s-a menționat faptul că în cadrul procesului a fost
înaintată în mărime de 25 432,51 lei, dintre care 3 432,51 lei prejudiciu material și 20
000 lei prejudiciu moral. Instanța de judecată consideră de a admite acțiunea civilă a
părții vătămate parțial din următoarele considerente în cadrul ședinței de judecată
partea vătămată a prezentat bonurile de plată pentru prejudiciu material, referitor la
prejudiciul moral instanța de fond corect a considerat că suma de 20 000 lei solicitată
de către partea vătămată este prea mare și nu corespunde realității, din care
considerente instanța de judecată ajunge la concluzia că suma de 3 000 lei este o
sumă rezonabilă și echivalentă acțiunilor întreprinse de către inculpat față de partea
vătămată.
Astfel, instanța de apel a considerat cerințele înaintate de avocatul Stegărescu
Nelea în numele părții vătămate Florean Mihail în cererea de apel sunt neîntemeiate,
cererea privind încasarea prejudiciului în sumă de 26 463,51 lei, care constituie
prejudiciul material cauzat prin infracțiune 3 863,51 lei, prejudiciul moral 20 000 lei,
cheltuieli de transport în sumă de 500 lei și cheltuieli de asistență juridică în prima
instanță în mărime de 1 500 lei, se apreciază ca fiind exagerate, de asemenea s-a
respins solicitarea apelantului privind încasarea 600 lei cheltuieli de asistență juridică
pentru depunerea apelului, or în cauză apelul se respinge ca fiind neîntemeiat.
Nefiind de acord cu hotărîrile menționate, avocatul Boris Druță în numele
inculpatului Rusu Mihail, făcînd trimitere la prevederile art. 427 alin. (1) pct. 2), 6)
Cod de procedură penală, solicită casarea acestora cu pronunțarea unei noi hotărîri,
aplicîndu-i lui Rusu Mihail o pedeapsă în formă de muncă neremunerată în folosul
comunității mai mare, cu reducerea substanțială a încasărilor prejudiciului material și
moral. Recurentul invocă că, inculpatul nu are surse de venit deoarece nu are loc
permanent de muncă, astfel, apărarea solicită ca inculpatului să-i fie mărite ore de
muncă neremunerată în folosul comunității iar prejudiciul să fie micșorat.
5.1. Nefiind de acord cu hotărîrile menționate, avocatul Mîrzîncu Aurelia în
numele părții vătămate Florean Mihail, făcînd trimitere la prevederile art. 427 alin.
(1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicită casarea acestora, cu pronunțarea unei noi
hotărîri prin care inculpatului Rusu Mihail să-i fie aplicată o pedeapsa sub formă de
închisoare și admiterea integrală a acțiunii civile depusă de partea vătămată cu
încasarea de la inculpat în beneficiul părții vătămate a prejudiciului material în
mărime a 5 383 lei 51 bani cheltuieli medicale și de transport, prejudiciul moral în
mărime a 20 000 lei, cheltuieli legate de asistența juridică în mărime a 2100 lei.
Recurentul invocă aceleași motive declarate în cererea de apel (pct. 3 din decizie).
Verificînd argumentele recursurilor ordinare în raport cu actele cauzei și
ținând cont de opiniile procurorului, avocatului Boris Druță în numele inculpatului
Rusu Mihail și avocatului Mîrzîncu Aurelia în numele părții vătămate Florean Mihail
expuse în referințe, Colegiul penal consideră că, acestea urmează a fi declarate
inadmisibile din următoarele considerente.
Referitor la recursul ordinar declarat de avocatul Boris Druță în numele
inculpatului Rusu Mihail:
4
Din conținutul recursului ordinar declarat, se evidențiază dezacordul cu
hotărîrilor menționate invocînd că, acestea neîntemeiat au admis parțial acțiunea
civilă, fiind prea mare pentru inculpat.
Colegiul penal menționează că, potrivit art. 420 alin. (4) Cod de procedură
penală, nu pot fi atacate cu recurs sentințele în privința cărora persoanele indicate în
art. 401 nu au folosit calea apelului ori au retras apelul, dacă legea prevede această
cale de atac.
Conform prevederilor art. 231 alin. (3) Cod de procedură penală, la calcularea
termenelor pe ore sau pe zile nu se ia în calcul ora sau ziua de la care începe să curgă
termenul, nici ora sau ziua în care acesta se împlinește.
Colegiul penal constată că, dispozitivul sentinței în privința inculpatului Rusu
Mihail a fost pronunțată la 12 aprilie 2019 cu participarea acestuia.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 04 februarie 2020, a
fost respins ca nefondat apelul avocatului Stegărescu Nelea în numele părții vătămate
Florean Mihail declarat împotriva sentinței Judecătoriei Telenești din 12 aprilie 2019,
cu menținerea sentinței atacate fără modificări.
Din materialele cauzei rezultă că, nici apărătorul inculpatului, nici inculpatul nu
au folosit calea de atac apelul.
Colegiul penal menționează că, inculpatul condamnat care nu a atacat cu apel
sentința primei instanțe poate ataca cu recurs decizia prin care, în urma admiterii
apelului procurorului, s-a aplicat o măsură de siguranță și a fost modificată soluția
dată în latura civilă, numai sub aspectul acestor modificări aduse sentinței, iar nu cu
referire la existența vinovăției și la aplicarea pedepsei care au rămas stabilite prin
sentință, nefiind casate în apelul procurorului. Pe de altă parte, inculpatul care nu a
atacat sentința de condamnare cu apel, iar pedeapsa aplicată a fost majorată în urma
admiterii apelului procurorului poate declara recurs împotriva deciziei instanței de
apel numai cu privire la aplicarea pedepsei, dar nu la existența vinovăției sau la alte
chestiuni ale sentinței menținute de instanța de apel.
Raportînd situația reținută în cauză la prevederile art. 420 alin. (4) Cod de
procedură penală rezultă că, avocatul Boris Druță în numele inculpatului Rusu Mihail
nu poate declara recurs ordinar împotriva sentinței Judecătoriei Telenești din 12
aprilie 2019, din motiv că în speță nu a fost utilizată calea ordinară de atac – apelul.
Urmare, celor expuse mai sus, recursul urmează a fi declarat inadmisibil, ca
fiind vădit neîntemeiat.
Referitor la recursdul ordinar declarat de avocatul Mîrzîncu Aurelia în numele
părții vătămate Florean Mihail:
Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs
examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii
instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în
care constată că este vădit neîntemeiat.
Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs, se
pronunță doar în limitele temeiurilor invocate în recurs. Potrivit art. 429 alin. (1) Cod
de procedură penală, recursul trebuie să fie motivat. În corespundere cu art. 430 alin.
(5) Cod de procedură penală, cererea de recurs trebuie să conțină indicarea
temeiurilor prevăzute în art. 427 și argumentarea ilegalității hotărîrii atacate în acest
sens.
5
Potrivit textului recursului, recurentul invocă ca temei de casare a deciziei
instanței de apel art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, care stipulează că
hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept
comise de instanța de fond și de apel în cazul în care nu s-a pronunțat asupra tuturor
motivelor invocate în apel.
Analizând acest temei în raport cu motivele invocate în recurs, Colegiul penal
constată că acesta nu și-a găsit confirmarea la examinarea recursului declarat.
Pe lângă aceasta, conform argumentelor invocate și reproduse în pct. 5.1 din
prezenta decizie, recursul se bazează pe critica modului în care instanța a estimat
circumstanțele cauzei. În acest sens este de menționat că, pornind de la relevanțele
art. 27, 414 alin. (1) și (2) Codului de procedură penală, judecătorul apreciază probele
în conformitate cu propria sa convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor
administrate. Instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia
hotărârii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor
din dosar, și oricăror probe noi prezentate instanței de apel sau cercetează suplimentar
probele administrate de instanța de fond, instanța de apel poate da o nouă apreciere
probelor din dosar. Astfel, doar activitatea instanțelor privind aprecierea sau
reaprecierea circumstanțelor cauzei în alt sens decât cel pe care îl propune avocatul,
este o competență legală a instanțelor de judecată, care nefiind temei de drept din
numărul celor incluse în art. 427 Cod de procedură penală, nici nu poate fi supusă
criticii prin intermediul recursului ordinar.
Criticile recurentului în ceia ce privește încadrarea juridică greșită a faptei
comise de către acesta nu pot fi reținute, nefiind altceva decât o reluare a motivelor de
apel. Mai mult ca atât, temeiul dat se invocă numai în cazul când faptei săvârșite i s-a
dat o altă încadrare juridică greșită, iar în cazul dat recurentul își exprimă dezacordul
cu neîntrunirea elementelor infracțiunilor imputate lui Rusu Mihail.
Din conținutul recursului declarat, Colegiul penal atestă că, recurentul critică
stabilirea vinovăției inculpatului, în săvârșirea infracții imputate și solicită
pronunțarea unei noi hotărîri prin care inculpatului Rusu Mihail să-i fie aplicată o
pedeapsa sub formă de închisoare și admiterea integrală a acțiunii civile depusă de
partea vătămată cu încasarea de la inculpat în beneficiul părții vătămate a
prejudiciului material în mărime a 5 383 lei 51 bani cheltuieli medicale și de
transport, prejudiciul moral în mărime a 20 000 lei, cheltuieli legate de asistența
juridică în mărime a 2100 lei, deoarece în opinia sa, probele administrate la caz sunt
suficiente pentru condamnarea mai aspră pentru inculpat.
În sensul vizat și în raport cu circumstanțele invocate în recursul ordinar, în care
nici nu sunt indicate concrete erori de drept și clar definite, se atestă că împrejurările
menționate în partea descriptivă a hotărârilor contestate, inclusiv cele reproduse în
pct. 2. și 4.1 din prezenta decizie, relevă în mod concludent că prima instanță și
instanța de apel au constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind
învinuirea înaintată inculpatului și încadrarea juridică justă a acțiunilor infracționale
ale acestuia, în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și
prescripțiilor de drept material, prin prisma cumulului de probe anexate la dosar,
toate probele fiind apreciate în conformitate cu prevederile art. 101 alin. (1) Cod de
procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității,
veridicității și coroborării lor, instanța de apel pronunțânduse argumentat și detailat
asupra tuturor motivelor invocate în apelul de pe rol, indicând motivele pentru care a
6
respins dovezile și versiunile apărării părții vătămate (pct. 4.1 din decizie), probele
administrate pe caz demonstrând fără echivoc prezența în acțiunile inculpatului a
elementelor infracțiunii prevăzute la art. 179 alin. (2) Cod penal.
Colegiul penal menționează că, în acțiunile inculpatului se întrunește latura
obiectivă a infracțiunii imputate acestuia.
Totodată, Colegiul penal reține că, potrivit jurisprudenței CtEDO, în asemenea
situație, nu se mai impune o reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea
demonstrând cu prisosință soluția dată de prima instanță. Or, în cazul în care instanța
de fond și-a motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările care
confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient
orice drept de recurs eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se
mulțumească de a relua motivele jurisdicției de primă instanță (hotărârea CtEDO
Garcia Ruis c. Spaniei, Helle c. Finlandei). Art. 6 din CEDO impune în special, în
sarcina „instanței”, obligația de a efectua o examinare efectivă a motivelor,
argumentelor și probelor propuse de părți, cu excepția cazului în care se apreciază
relevanța acestora. Deși este adevărat că obligația motivării deciziilor, impusă
instanțelor de art. 6 § 1 din CEDO, nu poate fi înțeleasă ca impunând formularea unui
răspuns detaliat la fiecare argument (hotărârea CtEDO, pct. 80-81, Perez c. Franței,
Van de Hurk c. Țărilor de Jos).
Pe lângă aceasta, se observă că recursul declarat, potrivit argumentelor invocate
și reproduse în pct. 5 din prezenta decizie, sunt întemeiate doar pe critica modului în
care instanțele au apreciat circumstanțele cauzei.
Însă, pornind de la relevanțele art. 6 pct. 111 , 27, 414 alin. (1) și (2) a Codului
de procedură penală, eroarea gravă de fapt nu reprezintă o apreciere greșită a
probelor, iar judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa convingere,
formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de apel, judecând
apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate
de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi
prezentate instanței de apel, și poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Astfel,
activitatea instanțelor de fond și de apel privind doar aprecierea sau reaprecierea
circumstanțelor cauzei în alt sens decât cel pe care îl propune apărarea este o
competență și prerogativă legală a acestor instanțe, care nu constituie un temei de
drept separat din numărul celor incluse în art. 427 Cod de procedură penală și, astfel,
invocarea acestei chestiuni în recursurile ordinare, la fel, este lipsită de orice temei
legal.
Referitor la motivul recurentului precum că, instanțele de fond incorect au
individualizat pedeapsa și greșit au aplicat pedeapsa cu muncă neremunerată,
inculpatului, Colegiul penal îl consideră neîntemeiat.
La acest capitol, Colegiul penal remarcă că, persoanei recunoscute vinovate de
săvârșirea unei infracțiuni trebuie să i se aplice o pedeapsă echitabilă, în limitele
sancțiunii articolului în baza căruia persoana se declară vinovată.
Totodată, conform art. 75 alin. (1) Cod penal, la stabilirea categoriei și
termenului pedepsei instanța de judecată are obligația să țină cont de gravitatea
infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de
circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei
aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale
familiei acestuia.
7
Conform art. 16 Cod penal, infracțiunea săvârșită de către Rusu Mihail se
atribuie la categoria celor ușoare.
Ținând cont de decizia instanței de apel, Colegiul reține că, la stabilirea pedepsei
inculpatului Rusu Mihail, instanța a ținut cont de principiile de aplicare a pedepsei
prevăzute de art. 61 Cod penal, de criteriile generale de individualizare a ei, stipulate
în art. 75 Cod penal, de prezența circumstanței atenuante și celor agravante,
recunoașterea vinei prin conștientizarea pericolului faptei comise, care la moment nu
prezintă pericol social, asigurînd că, pe viitor inculpatul nu va mai admite încălcări de
lege, căința sinceră, comportarea inculpatului după consumarea infracțiunii și,
reieșind din scopul pedepsei penale, a considerat posibilă corijarea și reeducarea
acestuia fără izolare de societate, considerând că aceasta este una echitabilă faptei
comise.
Reieșind din cele expuse supra, Colegiul penal consideră că instanța de apel și-a
argumentat hotărârea, care este în corespundere cu prevederile art. 384 alin. (3) și art.
394 alin. (2) pct. 3) Cod de procedură penală, bazându-se pe materialele cauzei și
acordând deplină eficiență prevederilor art. 7, 61, 75 Cod penal.
Colegiul penal menționează că, criticile formulate de recurent enunțate la pct.
din prezenta decizie, au fost obiect de discuție la judecarea cauzei în instanța de
apel, care le-a dat o motivare corespunzătoare, argumentată și pe larg expusă în
prezenta decizie la pct. 4.1., soluție, pe care instanța de recurs o însușește pe deplin,
ori materialul probator al cauzei penale dovedește incontestabil legalitatea temeiurilor
de fapt și de drept care au adus la pronunțarea hotărârii recurate.
Cu referire la acțiune civilă, Colegiul penal menționează că, în cadrul procesului
a fost înaintată în mărime de 25 432,51 lei, dintre care 3 432,51 lei prejudiciu
material și 20 000 lei prejudiciu moral. Instanțele de fond au considerat de a admite
acțiunea civilă a părții vătămate parțial din următoarele considerente în cadrul
ședinței de judecată partea vătămată a prezentat bonurile de plată pentru prejudiciu
material, referitor la prejudiciul moral instanța de fond corect a considerat că suma de
20 000 lei solicitată de către partea vătămată este prea mare și nu corespunde
realității, din care considerente instanțele de judecată au ajuns la concluzia că suma
de 3 000 lei este o sumă rezonabilă și echivalentă acțiunilor întreprinse de către
inculpat față de partea vătămată.
Astfel, cerințele înaintate de avocatul părții vătămate Florean Mihail în cererea
de apel sunt neîntemeiate.
În aceste condiții instanța de recurs consideră că, n-a fost constatată prezența în
speța examinată a unor erori de drept, care ar servi drept temei de implicare a
instanței de recurs în sensul casării deciziei contestate.
Respectiv, analizând materialele cauzei și hotărârea instanței de apel, Colegiul
penal nu constată vreo eroare de drept gravă ce ar afecta legalitatea hotărârii
judecătorești contestate.
Prin urmare, analizînd materialele cauzei și hotărîrile atacate, Colegiul penal nu
constată vreo eroare de drept gravă ce ar afecta legalitatea hotărîrii judecătorești
contestate de către apărător.
Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs,
examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii
instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra inadmisibilității
acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.
8
În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,
Colegiul penal,
D E C I D E:
Inadmisibilitatea recursurilor ordinare, declarate de către avocatul Boris Druță
în numele inculpatului Rusu Mihail, de către avocatul Mîrzîncu Aurelia în numele
părții vătămate Florean Mihail, împotriva sentinței Judecătoriei Telenești din 12
aprilie 2019 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 04 februarie
2020, în cauza penală, în privința lui Rusu Mihail XXX, ca fiind vădit
neîntemeiate.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțarea integrală la 14 august 2020.
Președinte: Iurie Diaconu
Judecători: Ion Guzun
Liliana Catan
9