1ra-1300/20 — art. 179 al. 2 CP

1ra-1300/20 — art. 179 al. 2 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-1300/2020

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

15 iulie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Iurie Diaconu,

Judecători – Ion Guzun și Liliana Catan,

examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare, declarate de

către avocatul Boris Druță în numele inculpatului Rusu Mihail, de către avocatul

Mîrzîncu Aurelia în numele părții vătămate Florean Mihail, prin care solicită casarea

sentinței Judecătoriei Telenești din 12 aprilie 2019 și deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 04 februarie 2020, în cauza penală, în privința lui

Rusu Mihail XXX, născut la XXX, originar și

domiciliat în XXX.

Termenul examinării cauzei:

Instanța de fond de la 28.11.2018 pînă la 12.04.2019;

Instanța de apel de la 21.05.2019 pînă la 04.02.2020;

Instanța de recurs de la 11.05.2020 pînă la 15.07.2020.

Asupra recursurilor declarate, în baza actelor din dosar, Colegiul penal al Curții

Supreme de Justiție,

C O N S T A T Ă:

recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 179 alin.(2) Cod penal,

cu aplicarea prevederilor 3641 alin.(8) Cod de procedură penală, fiindu-i stabilită o

pedeapsa sub formă de 120 (una sută douăzeci) ore de muncă neremunerată în folosul

comunității.

S-a dispus încasarea de la Rusu Mihail în folosul lui Florean Mihail prejudiciul

material în mărime de 3 432,51 (trei mii patru sute treizeci și doi, 51) lei și 3 000 (trei

mii,00) lei cu titlu de prejudiciu moral.

inculpatul Rusu Mihail la 15 august 2018, între orele 19.00-20.00, intenționat, în mod

ilegal și fără consimțământul proprietarului, prin încălcarea art. 29 din Constituția

Republicii Moldova, conform căruia domiciliul și reședința sunt inviolabile, a pătruns

pe teritoriul mini-fermei cu codul cadastral XXX, din extravilanul s. XXX raionul

XXX, ce-i aparține lui Florean Mihail, din aceiași localitate și unde utilizând o moto-

coasă l-a amenințat pe ultimul cu aplicarea violenței, iar la solicitarea lui Florean

Mihail de a părăsi teritoriul mini-fermei a refuzat, încălcându-i acestuia dreptul la

inviolabilitatea domiciliului cu amenințarea aplicării violenței.

numele părții vătămate Florean Mihail, a atacat-o cu apel,

prin care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei penale și pronunțarea unei

noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care lui Rusu Mihail

să-i fie aplicată o pedeapsă mai aspră sub formă de închisoare. Să fie admisă integral

acțiunea civilă și încasat de la Rusu Mihail în beneficiul lui Florean Mihail

prejudiciul în sumă de 26 463,51 lei, care constituie: prejudiciul material cauzat prin

infracțiune 3 863,51 lei, prejudiciul moral 20 000 lei, cheltuieli de transport în sumă

de 500 lei și cheltuieli de asistență juridică în prima instanță în mărime de 1 500 lei și

600 lei cheltuieli de asistență juridică pentru depunerea apelului.

1

În argumentarea apelului depus, avocatul Stegărescu Nelea a invocat

următoarele:

- în cadrul examinării cauzei în ședința de judecată, apărătorul Coșneanu

Svetlana a înaintat o cerere prin care a solicitat dispunerea efectuării expertizei

psihiatrice în privința inculpatului Rusu Mihail și de a stabili starea lui de

responsabilitate, fapt prin ce consideră că partea apărării a pus la îndoială toate

probele acumulate în fază de urmărire penală. În special procesele-verbale de audiere

a bănuitului și respectiv a învinuitului, or prin însuși cererea înaintată se prezumă că

Rusu Mihail nu conștientizează și nu înțelege acțiunile la care participă din cauza

tulburărilor psihice de care suferă;

- în faza urmăririi penale, precum și în instanța de judecată partea vătămată a

insistat asupra faptului că acțiunile lui Rusu Mihail urmau a fi calificate ca tentativă

de omor, or anume astfel au fost percepute de către Florean Mihail amenințările

inculpatului că-i va fi tăiat capul, când Rusu Mihail se fugărea după el cu moto-coasa

pornită. Prin urmare și pedeapsa aplicată față de Rusu Mihail sub formă de 120 ore de

muncă neremunerată în folosul comunității o consideră una prea blândă, care nu a

restabilit echitatea socială, nu a repus în drepturi persoana care a suferit în rezultatul

faptei ilicite comise de către Rusu Mihail, or acesta în continuare se va afla la

libertate își va continua viața sa obișnuită, pe când partea vătămată a rămas marcată

pentru tot restul vieții;

- neîntemeiat instanța a admis doar parțial acțiunea civilă înaintată de către

Florean Mihail, încasând prejudiciul material în mărime de 3 432,5 lei și 3 000 lei cu

titlu de prejudiciu moral.

2020, a fost respins ca nefondat apelul avocatului Stegărescu Nelea în numele părții

vătămate Florean Mihail declarat împotriva sentinței Judecătoriei Telenești din 12

aprilie 2019, cu menținerea sentinței atacate fără modificări.

4.1. Pentru a se pronunța, instant de apel a menționat că, inculpatul Rusu Mihail

vina în comiterea celor incriminate a recunoscut, vinovăția acestuia se confirmă prin

următoarea sistemă de probe analizate și apreciate de instanța de apel prin prisma

prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, care sunt pertinente, concludente, utile

și veridice și coroborează între ele, cum ar fi: declarațiile părții vătămate Florean

Mihail (f.d.34); declarațiile martorului Morari Elizaveta (f.d.17), precum și:

conținutul plângerii depuse la 18.10.2018 de către Florean Mihail (f.d.5); conținutul

procesului-verbal de cercetare la fața locului din 06 noiembrie 2018, 07 noiembrie

2018 și a foto-tabelului anexă (f.d. 20-25, 26-27); conținutul ordonanțelor din

07.11.2018 și 12.11.2018 (f.d.28, 35-36, 37); raportul privind recepționarea

informației telefonice despre comiterea unei fapte ilicite din 15.08.2018 (f.d.38);

conținutul plângerea cet.Florean Mihail din 15.08.2018 (f.d.39); conținutul procesul

verbal de audiere a victimei Florean Mihail din 15.08.2018 pe una filă (f.d.40);

conținutul procesul verbal de audiere a martorului Morari Elizaveta din 15.08.2018

pe una filă (f.d.41); explicația lui Rusu Mihail din 20.08.2018 pe una filă (f.d.42);

încheierea despre rezultatele controlului din 21.08.2018 pe 2 file (f.d.43-44); răspuns

remis cet. Florean Mihail la 24.08.2018 pe una filă (f.d.45); conținutul ordonanței din

19.11.2018 (f.d.12); copia contractului de schimb din 07.11.2007 (f.d. 14); copia

certificatului de înregistrare a gospodăriei țărănești nr.501092960 din 16.10.2002 (f.d.

15); adeverința nr.388 din 30.10.2018 eliberată de Primăria s.Pistruieni din care

2

rezultă că Florean Mihail dispune de teren agricol în extravilanul s. Pistruieni cu

suprafața de 0,8 ha, pe care este construită o mini-fermă și o casă de locuit (f.d. 16).

Instanța de apel a considerat că, instanța de fond a analizat obiectiv cumulul de

probe prin prisma art. 101 Cod procedură penală, din punct de vedere al pertinenței,

concludenții, veridicității și coroborării lor, care în ansamblu, dovedesc fără echivoc

vinovăția inculpatul Rusu Mihail în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 179

alin.(2) Cod penal.

Cîr privește argumentul avocatului părții vătămate cu referire la faptul că în

acțiunile lui Rusu Mihail nu sunt întrunite elementele infracțiunii de violare de

domiciliu ci a infracțiunii de tentativă de omor, instanța de apela menționat că, sunt

neîntemeiate, ori, probele anexate la materialele cauzei confirmă cu certitudine faptul

comiterii de către Rusu Mihail a infracțiunii de violare de domiciliu, în acțiunile

acestuia fiind prezente elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 179

alin. (2) Cod penal, vinovăția acestuia fiind confirmată prin declarațiile părții

vătămate Florean Mihail și a martorului Morari Elizaveta, tot odată ne fiind constat

faptul că inculpatul a făcut o tentativă de omor asupra lui Florean Mihail.

Privitor la numirea pedepsei penale, instanța de apel a conchis că instanța de

fond la stabilirea categoriei pedepsei, corect a aplicat prevederile legale, și, în

conformitate cu prevederile art. 7, 75 Cod penal, a ținut cont de gravitatea infracțiunii

săvârșite, de motivul acesteia, de personalitatea celui vinovat, de circumstanțele

cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, precum și scopul pedepsei aplicate

asupra corectării și reeducării vinovatului.

Conform art. 16 Cod penal, infracțiunea săvârșită de către Rusu Mihail se

atribuie la categoria celor ușoare.

Instanța de apel a constatat că, instanța de fond just a individualizat pedeapsa în

baza art. 7, 75 Cod penal, și totodată, corect a aplicat pedeapsa sub formă de muncă

neremunerată în folosul comunității, care este una echitabilă și proporțională

infracțiunii comise, ținând cont de gradul de pericol al infracțiunii, care se califica ca

infracțiune mai puțin gravă, săvârșită cu intenție directă, de circumstanțele cauzei, de

personalitatea inculpatului Rusu Mihail care nu este anterior judecat (f.d.54), la

evidența medicului narcolog și psihiatru nu se află (f.d.80), a adoptat o soluție

procesuală corectă recunoscându-și vina, de circumstanțele cauzei care atenuează și

agravează răspundere, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării

vinovatului, caracteristica acestuia de către administrația publică locală unde este

caracterizată negativ (f.d.52), de influența pedepsei aplicate asupra corectării și

reeducării vinovatului, astfel asigurând realizarea scopului pedepsei penale de

restabilire a echității sociale și a preveni săvârșirea de noi infracțiuni, atât de către

inculpat, cât și din partea altor persoane, care va constitui o garanție și o asigurare că

drepturile și libertățile consfințite în Constituția Republicii Moldova și alte legi ale

Republicii Moldova sunt apărate, iar violarea lor este contracarată și pedepsită.

Instanța de apel a reținut că, realizarea scopului pedepsei penale de restabilire a

echității sociale, corectarea și reeducarea inculpatului, precum și, prevenirea săvârșirii

de noi infracțiuni atât din partea inculpatului, cât și a altor persoane, este posibilă

numindu-i o pedeapsă penală sub formă de amendă în limitele prevăzute de

norma legală.

Astfel, instanța de apel a considerat că soluția adoptată de către prima instanță

își va atinge scopul de corectare și reeducare a inculpatului Rusu Mihail, or aplicarea

3

unei pedepse penale cu aplicarea prevederilor art. 3641 alin. (8) Cod de procedură

penală, sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității în mărime de 120

ore, ar duce la conștientizarea de către inculpat a celor comise, cu atragerea unor

concluzii corecte ce țin de comportamentul său.

Cu referire la acțiune civilă s-a menționat faptul că în cadrul procesului a fost

înaintată în mărime de 25 432,51 lei, dintre care 3 432,51 lei prejudiciu material și 20

000 lei prejudiciu moral. Instanța de judecată consideră de a admite acțiunea civilă a

părții vătămate parțial din următoarele considerente în cadrul ședinței de judecată

partea vătămată a prezentat bonurile de plată pentru prejudiciu material, referitor la

prejudiciul moral instanța de fond corect a considerat că suma de 20 000 lei solicitată

de către partea vătămată este prea mare și nu corespunde realității, din care

considerente instanța de judecată ajunge la concluzia că suma de 3 000 lei este o

sumă rezonabilă și echivalentă acțiunilor întreprinse de către inculpat față de partea

vătămată.

Astfel, instanța de apel a considerat cerințele înaintate de avocatul Stegărescu

Nelea în numele părții vătămate Florean Mihail în cererea de apel sunt neîntemeiate,

cererea privind încasarea prejudiciului în sumă de 26 463,51 lei, care constituie

prejudiciul material cauzat prin infracțiune 3 863,51 lei, prejudiciul moral 20 000 lei,

cheltuieli de transport în sumă de 500 lei și cheltuieli de asistență juridică în prima

instanță în mărime de 1 500 lei, se apreciază ca fiind exagerate, de asemenea s-a

respins solicitarea apelantului privind încasarea 600 lei cheltuieli de asistență juridică

pentru depunerea apelului, or în cauză apelul se respinge ca fiind neîntemeiat.

inculpatului Rusu Mihail, făcînd trimitere la prevederile art. 427 alin. (1) pct. 2), 6)

Cod de procedură penală, solicită casarea acestora cu pronunțarea unei noi hotărîri,

aplicîndu-i lui Rusu Mihail o pedeapsă în formă de muncă neremunerată în folosul

comunității mai mare, cu reducerea substanțială a încasărilor prejudiciului material și

moral. Recurentul invocă că, inculpatul nu are surse de venit deoarece nu are loc

permanent de muncă, astfel, apărarea solicită ca inculpatului să-i fie mărite ore de

muncă neremunerată în folosul comunității iar prejudiciul să fie micșorat.

5.1. Nefiind de acord cu hotărîrile menționate, avocatul Mîrzîncu Aurelia în

numele părții vătămate Florean Mihail, făcînd trimitere la prevederile art. 427 alin.

(1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicită casarea acestora, cu pronunțarea unei noi

hotărîri prin care inculpatului Rusu Mihail să-i fie aplicată o pedeapsa sub formă de

închisoare și admiterea integrală a acțiunii civile depusă de partea vătămată cu

încasarea de la inculpat în beneficiul părții vătămate a prejudiciului material în

mărime a 5 383 lei 51 bani cheltuieli medicale și de transport, prejudiciul moral în

mărime a 20 000 lei, cheltuieli legate de asistența juridică în mărime a 2100 lei.

Recurentul invocă aceleași motive declarate în cererea de apel (pct. 3 din decizie).

ținând cont de opiniile procurorului, avocatului Boris Druță în numele inculpatului

Rusu Mihail și avocatului Mîrzîncu Aurelia în numele părții vătămate Florean Mihail

expuse în referințe, Colegiul penal consideră că, acestea urmează a fi declarate

inadmisibile din următoarele considerente.

Referitor la recursul ordinar declarat de avocatul Boris Druță în numele

inculpatului Rusu Mihail:

4

Din conținutul recursului ordinar declarat, se evidențiază dezacordul cu

hotărîrilor menționate invocînd că, acestea neîntemeiat au admis parțial acțiunea

civilă, fiind prea mare pentru inculpat.

Colegiul penal menționează că, potrivit art. 420 alin. (4) Cod de procedură

penală, nu pot fi atacate cu recurs sentințele în privința cărora persoanele indicate în

art. 401 nu au folosit calea apelului ori au retras apelul, dacă legea prevede această

cale de atac.

Conform prevederilor art. 231 alin. (3) Cod de procedură penală, la calcularea

termenelor pe ore sau pe zile nu se ia în calcul ora sau ziua de la care începe să curgă

termenul, nici ora sau ziua în care acesta se împlinește.

Colegiul penal constată că, dispozitivul sentinței în privința inculpatului Rusu

Mihail a fost pronunțată la 12 aprilie 2019 cu participarea acestuia.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 04 februarie 2020, a

fost respins ca nefondat apelul avocatului Stegărescu Nelea în numele părții vătămate

Florean Mihail declarat împotriva sentinței Judecătoriei Telenești din 12 aprilie 2019,

cu menținerea sentinței atacate fără modificări.

Din materialele cauzei rezultă că, nici apărătorul inculpatului, nici inculpatul nu

au folosit calea de atac apelul.

Colegiul penal menționează că, inculpatul condamnat care nu a atacat cu apel

sentința primei instanțe poate ataca cu recurs decizia prin care, în urma admiterii

apelului procurorului, s-a aplicat o măsură de siguranță și a fost modificată soluția

dată în latura civilă, numai sub aspectul acestor modificări aduse sentinței, iar nu cu

referire la existența vinovăției și la aplicarea pedepsei care au rămas stabilite prin

sentință, nefiind casate în apelul procurorului. Pe de altă parte, inculpatul care nu a

atacat sentința de condamnare cu apel, iar pedeapsa aplicată a fost majorată în urma

admiterii apelului procurorului poate declara recurs împotriva deciziei instanței de

apel numai cu privire la aplicarea pedepsei, dar nu la existența vinovăției sau la alte

chestiuni ale sentinței menținute de instanța de apel.

Raportînd situația reținută în cauză la prevederile art. 420 alin. (4) Cod de

procedură penală rezultă că, avocatul Boris Druță în numele inculpatului Rusu Mihail

nu poate declara recurs ordinar împotriva sentinței Judecătoriei Telenești din 12

aprilie 2019, din motiv că în speță nu a fost utilizată calea ordinară de atac – apelul.

Urmare, celor expuse mai sus, recursul urmează a fi declarat inadmisibil, ca

fiind vădit neîntemeiat.

Referitor la recursdul ordinar declarat de avocatul Mîrzîncu Aurelia în numele

părții vătămate Florean Mihail:

Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii

instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în

care constată că este vădit neîntemeiat.

Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs, se

pronunță doar în limitele temeiurilor invocate în recurs. Potrivit art. 429 alin. (1) Cod

de procedură penală, recursul trebuie să fie motivat. În corespundere cu art. 430 alin.

(5) Cod de procedură penală, cererea de recurs trebuie să conțină indicarea

temeiurilor prevăzute în art. 427 și argumentarea ilegalității hotărîrii atacate în acest

sens.

5

Potrivit textului recursului, recurentul invocă ca temei de casare a deciziei

instanței de apel art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, care stipulează că

hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de instanța de fond și de apel în cazul în care nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel.

Analizând acest temei în raport cu motivele invocate în recurs, Colegiul penal

constată că acesta nu și-a găsit confirmarea la examinarea recursului declarat.

Pe lângă aceasta, conform argumentelor invocate și reproduse în pct. 5.1 din

prezenta decizie, recursul se bazează pe critica modului în care instanța a estimat

circumstanțele cauzei. În acest sens este de menționat că, pornind de la relevanțele

art. 27, 414 alin. (1) și (2) Codului de procedură penală, judecătorul apreciază probele

în conformitate cu propria sa convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor

administrate. Instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia

hotărârii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor

din dosar, și oricăror probe noi prezentate instanței de apel sau cercetează suplimentar

probele administrate de instanța de fond, instanța de apel poate da o nouă apreciere

probelor din dosar. Astfel, doar activitatea instanțelor privind aprecierea sau

reaprecierea circumstanțelor cauzei în alt sens decât cel pe care îl propune avocatul,

este o competență legală a instanțelor de judecată, care nefiind temei de drept din

numărul celor incluse în art. 427 Cod de procedură penală, nici nu poate fi supusă

criticii prin intermediul recursului ordinar.

Criticile recurentului în ceia ce privește încadrarea juridică greșită a faptei

comise de către acesta nu pot fi reținute, nefiind altceva decât o reluare a motivelor de

apel. Mai mult ca atât, temeiul dat se invocă numai în cazul când faptei săvârșite i s-a

dat o altă încadrare juridică greșită, iar în cazul dat recurentul își exprimă dezacordul

cu neîntrunirea elementelor infracțiunilor imputate lui Rusu Mihail.

Din conținutul recursului declarat, Colegiul penal atestă că, recurentul critică

stabilirea vinovăției inculpatului, în săvârșirea infracții imputate și solicită

pronunțarea unei noi hotărîri prin care inculpatului Rusu Mihail să-i fie aplicată o

pedeapsa sub formă de închisoare și admiterea integrală a acțiunii civile depusă de

partea vătămată cu încasarea de la inculpat în beneficiul părții vătămate a

prejudiciului material în mărime a 5 383 lei 51 bani cheltuieli medicale și de

transport, prejudiciul moral în mărime a 20 000 lei, cheltuieli legate de asistența

juridică în mărime a 2100 lei, deoarece în opinia sa, probele administrate la caz sunt

suficiente pentru condamnarea mai aspră pentru inculpat.

În sensul vizat și în raport cu circumstanțele invocate în recursul ordinar, în care

nici nu sunt indicate concrete erori de drept și clar definite, se atestă că împrejurările

menționate în partea descriptivă a hotărârilor contestate, inclusiv cele reproduse în

pct. 2. și 4.1 din prezenta decizie, relevă în mod concludent că prima instanță și

instanța de apel au constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind

învinuirea înaintată inculpatului și încadrarea juridică justă a acțiunilor infracționale

ale acestuia, în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și

prescripțiilor de drept material, prin prisma cumulului de probe anexate la dosar,

toate probele fiind apreciate în conformitate cu prevederile art. 101 alin. (1) Cod de

procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității,

veridicității și coroborării lor, instanța de apel pronunțânduse argumentat și detailat

asupra tuturor motivelor invocate în apelul de pe rol, indicând motivele pentru care a

6

respins dovezile și versiunile apărării părții vătămate (pct. 4.1 din decizie), probele

administrate pe caz demonstrând fără echivoc prezența în acțiunile inculpatului a

elementelor infracțiunii prevăzute la art. 179 alin. (2) Cod penal.

Colegiul penal menționează că, în acțiunile inculpatului se întrunește latura

obiectivă a infracțiunii imputate acestuia.

Totodată, Colegiul penal reține că, potrivit jurisprudenței CtEDO, în asemenea

situație, nu se mai impune o reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea

demonstrând cu prisosință soluția dată de prima instanță. Or, în cazul în care instanța

de fond și-a motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările care

confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient

orice drept de recurs eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se

mulțumească de a relua motivele jurisdicției de primă instanță (hotărârea CtEDO

Garcia Ruis c. Spaniei, Helle c. Finlandei). Art. 6 din CEDO impune în special, în

sarcina „instanței”, obligația de a efectua o examinare efectivă a motivelor,

argumentelor și probelor propuse de părți, cu excepția cazului în care se apreciază

relevanța acestora. Deși este adevărat că obligația motivării deciziilor, impusă

instanțelor de art. 6 § 1 din CEDO, nu poate fi înțeleasă ca impunând formularea unui

răspuns detaliat la fiecare argument (hotărârea CtEDO, pct. 80-81, Perez c. Franței,

Van de Hurk c. Țărilor de Jos).

Pe lângă aceasta, se observă că recursul declarat, potrivit argumentelor invocate

și reproduse în pct. 5 din prezenta decizie, sunt întemeiate doar pe critica modului în

care instanțele au apreciat circumstanțele cauzei.

Însă, pornind de la relevanțele art. 6 pct. 111 , 27, 414 alin. (1) și (2) a Codului

de procedură penală, eroarea gravă de fapt nu reprezintă o apreciere greșită a

probelor, iar judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa convingere,

formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de apel, judecând

apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate

de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi

prezentate instanței de apel, și poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Astfel,

activitatea instanțelor de fond și de apel privind doar aprecierea sau reaprecierea

circumstanțelor cauzei în alt sens decât cel pe care îl propune apărarea este o

competență și prerogativă legală a acestor instanțe, care nu constituie un temei de

drept separat din numărul celor incluse în art. 427 Cod de procedură penală și, astfel,

invocarea acestei chestiuni în recursurile ordinare, la fel, este lipsită de orice temei

legal.

Referitor la motivul recurentului precum că, instanțele de fond incorect au

individualizat pedeapsa și greșit au aplicat pedeapsa cu muncă neremunerată,

inculpatului, Colegiul penal îl consideră neîntemeiat.

La acest capitol, Colegiul penal remarcă că, persoanei recunoscute vinovate de

săvârșirea unei infracțiuni trebuie să i se aplice o pedeapsă echitabilă, în limitele

sancțiunii articolului în baza căruia persoana se declară vinovată.

Totodată, conform art. 75 alin. (1) Cod penal, la stabilirea categoriei și

termenului pedepsei instanța de judecată are obligația să țină cont de gravitatea

infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de

circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei

aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale

familiei acestuia.

7

Conform art. 16 Cod penal, infracțiunea săvârșită de către Rusu Mihail se

atribuie la categoria celor ușoare.

Ținând cont de decizia instanței de apel, Colegiul reține că, la stabilirea pedepsei

inculpatului Rusu Mihail, instanța a ținut cont de principiile de aplicare a pedepsei

prevăzute de art. 61 Cod penal, de criteriile generale de individualizare a ei, stipulate

în art. 75 Cod penal, de prezența circumstanței atenuante și celor agravante,

recunoașterea vinei prin conștientizarea pericolului faptei comise, care la moment nu

prezintă pericol social, asigurînd că, pe viitor inculpatul nu va mai admite încălcări de

lege, căința sinceră, comportarea inculpatului după consumarea infracțiunii și,

reieșind din scopul pedepsei penale, a considerat posibilă corijarea și reeducarea

acestuia fără izolare de societate, considerând că aceasta este una echitabilă faptei

comise.

Reieșind din cele expuse supra, Colegiul penal consideră că instanța de apel și-a

argumentat hotărârea, care este în corespundere cu prevederile art. 384 alin. (3) și art.

394 alin. (2) pct. 3) Cod de procedură penală, bazându-se pe materialele cauzei și

acordând deplină eficiență prevederilor art. 7, 61, 75 Cod penal.

Colegiul penal menționează că, criticile formulate de recurent enunțate la pct.

apel, care le-a dat o motivare corespunzătoare, argumentată și pe larg expusă în

prezenta decizie la pct. 4.1., soluție, pe care instanța de recurs o însușește pe deplin,

ori materialul probator al cauzei penale dovedește incontestabil legalitatea temeiurilor

de fapt și de drept care au adus la pronunțarea hotărârii recurate.

Cu referire la acțiune civilă, Colegiul penal menționează că, în cadrul procesului

a fost înaintată în mărime de 25 432,51 lei, dintre care 3 432,51 lei prejudiciu

material și 20 000 lei prejudiciu moral. Instanțele de fond au considerat de a admite

acțiunea civilă a părții vătămate parțial din următoarele considerente în cadrul

ședinței de judecată partea vătămată a prezentat bonurile de plată pentru prejudiciu

material, referitor la prejudiciul moral instanța de fond corect a considerat că suma de

20 000 lei solicitată de către partea vătămată este prea mare și nu corespunde

realității, din care considerente instanțele de judecată au ajuns la concluzia că suma

de 3 000 lei este o sumă rezonabilă și echivalentă acțiunilor întreprinse de către

inculpat față de partea vătămată.

Astfel, cerințele înaintate de avocatul părții vătămate Florean Mihail în cererea

de apel sunt neîntemeiate.

În aceste condiții instanța de recurs consideră că, n-a fost constatată prezența în

speța examinată a unor erori de drept, care ar servi drept temei de implicare a

instanței de recurs în sensul casării deciziei contestate.

Respectiv, analizând materialele cauzei și hotărârea instanței de apel, Colegiul

penal nu constată vreo eroare de drept gravă ce ar afecta legalitatea hotărârii

judecătorești contestate.

Prin urmare, analizînd materialele cauzei și hotărîrile atacate, Colegiul penal nu

constată vreo eroare de drept gravă ce ar afecta legalitatea hotărîrii judecătorești

contestate de către apărător.

Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs,

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii

instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra inadmisibilității

acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

8

Colegiul penal,

D E C I D E:

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare, declarate de către avocatul Boris Druță

în numele inculpatului Rusu Mihail, de către avocatul Mîrzîncu Aurelia în numele

părții vătămate Florean Mihail, împotriva sentinței Judecătoriei Telenești din 12

aprilie 2019 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 04 februarie

2020, în cauza penală, în privința lui Rusu Mihail XXX, ca fiind vădit

neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțarea integrală la 14 august 2020.

Președinte: Iurie Diaconu

Judecători: Ion Guzun

Liliana Catan

9