1ra-834/2020 — Art. 264 al. 3 lit. a, b CP

Prima instanță: 25.09.2018 - 05.03.2019;

Instanța de apel: 29.03.2019 - 13.11.2019;

Instanța de recurs: 24.01.2020 - 12.05.2020. Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, CONSTATĂ : 1. Prin sentința Judecătoriei Edineț (sediul Dondușeni) din 05.03.2019, Blajen Grigorii a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.264 alin.(3) lit. a), b) Cod Penal, la o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip deschis, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 3 ani. Conform art. 90 Cod penal, a fost dispusă suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de 3 (trei) ani. Acțiunea civilă înaintată de Canțer Maria a fost admisă parțial, s-a dispus încasarea de la Blajen Grigorii în beneficiul lui Canțer Maria suma de 9360 (nouă mii trei sute șaizeci) lei cu titlu de prejudiciu material. A fost dispus scoaterea sechestrului de pe automobilul ce-i aparține lui Blajen Grigorii de model Volkswagen Golf cu numărul de înmatriculare xxxxx A fost soluționată soarta corpurilor delicte. S-a respins solicitarea procurorului privind încasarea cheltuielilor judiciare din contul lui Blajen Grigorii în beneficiul statului în sumă de 2788 (două mii șapte sute optzeci și opt) lei. 1.2. Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că, Blajen Grigorii, la 09 aprilie 2018 aproximativ la orele 21:30, fiind deținător al permisului de conducere pentru categoria „B”, conducând automobilul personal de model „Volkswagen Golf” cu numărul de înmatriculare xxxxx, deplasându-se cu viteză sporită pe traseul G-11 Dondușeni - Sudarea R-9, km 22+200 în direcția satului Arionești raionul Dondușeni, nu a manifestat prudență sporită la trafic, n-a ținut permanent seama de existența unor 1 obstacole pe sectoarele drumului, intensitatea și nivelul de organizare a traficului rutier, de care trebuie să țină cont fiecare conducător la determinarea vitezei, de intervalele de siguranță necesare și a calității de conducere a vehiculului, în rezultat la ce nu a reușit să frâneze la timp și a tamponat pietonii Canțer Elena Mihail, 21.04.1993 anul nașterii, și fiica acesteia minoră xxxxx, ambele locuitoare a satului xxxxx care traversau partea carosabilă de la stânga spre dreapta relativ deplasării automobilului. Drept consecință a încălcărilor comise de către conducătorul auto Blajen Grigorii, care au stat la baza producerii accidentului rutier menționat, minorei xxxxx i-au fost cauzate leziuni corporale sub formă de traumatismul asociat: fractura închisă a femurului stâng în 1/3 proximală, fractura ambelor oase a gambei stânga cu deplasarea fragmentelor, trauma cranio-cerebrală închisă cu comoție cerebrală, excoriații: ale regiunii parietale stânga, feței, cutiei toracice, șocul traumatic gr.1-2, care potrivit raportului de expertiză judiciară nr.201817D0016 din 11.09.2018, se califică în comun la vătămare corporală gravă, periculoasă pentru viață. Pietonului Canțer Elena i-au fost pricinuite leziuni corporale sub formă de traumă cranio-cerebrală închisă: fractura oaselor bolții și bazei craniului, hemoragie subdurală, hemoragie subarahnoidală, hemoragie în ventricolii laterali, multiple excoriații și plăgi superficiale ale feței, excoriații ale cutiei toracice, mâinii drepte, feselor, coapsei drepte, gambei drepte, care potrivit raportului de expertiză judiciară nr.201817C0045 din 10.04.2018, se califică în comun la vătămare corporală gravă, incompatibilă cu viața. În urma traumelor primite victima Canțer Elena a decedat la fața locului. Astfel, conducătorul auto Blajen Grigorii grav a încălcat prevederile pct.10 alin.(1) lit. b); 45 alin.(1) lit. a), b), d), alin.(2); 46 lit. a) al Regulamentului Circulație Rutiere, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.357 din 13.05.2009, care prevede că: (... ) persoana care conduce un vehicul trebuie să posede cunoștințe și să execute cerințele prezentului Regulament, precum și să posede dexteritatea necesară de a conduce în siguranță vehiculul pe drum; (...). Conducătorul trebuie să conducă vehiculul în conformitate cu limita de viteză stabilită, ținând permanent seama de următorii factori: starea psihofiziologică ce influențează atenția și reacția, dexteritatea în conducere care i-ar permite să prevadă situațiile periculoase, situația rutieră. în cazul în care în limita vizibilității apar obstacole care pot fi observate de conducător, el trebuie să reducă viteza sau chiar să oprească, pentru a nu pune în pericol siguranța traficului. (...) Conducătorul de vehicul trebuie să manifeste prudență sporită și, în caz de necesitate, să reducă viteza până la limita care i-ar garanta siguranța traficului sau chiar să oprească, în cazurile în care se deplasează pe lângă copii (..); grosolan a încălcat prevederile art.32 alin.(4) lit. b) al Legii nr.l31-XVI din 07.06.2007 „Privind siguranța traficului rutier”, care prevede că. (... ) Participanții la traficul rutier sânt obligați să manifeste un comportament care să asigure fluența și siguranța traficului, să nu pericliteze siguranța unor alți participanți la trafic, să nu cauzeze prejudicii mediului înconjurător, proprietății publice sau private (...). Pe baza stării de fapt expuse mai sus, confirmată de probele administrate, instanța a reținut că, în drept că, fapta inculpatului întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.264 alin.(3) lit. a) și b) Cod penal, după indicii calificativi: încălcarea regulilor de securitate a circulației de către persoană care conduce 2 mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din imprudență vătămarea gravă a integrității corporale și a sănătății, precum și decesul unei persoane. 2. Sentința menționată a fost atacată cu apel, de către procurorul în procuratura raionului Dondușeni, Ciumac-Bordian Natalia, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea parțială a sentinței de condamnare a lui Blajen Grigorii, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit, pentru prima instanță, cu condamnare acestuia în baza art.264 alin.(3) lit. a), b) Cod Penal la 4 ani închisoare în penitenciar de tip deschis, conform art.10 Cod penal, cu privarea dreptului de a conduce mijloace de transport pe un termen de 4 ani. A dispune încasarea din contul inculpatului Blajen Grigorii în beneficiul statului suma de 2788,00 lei, cu titlu de cheltuieli pentru efectuarea expertizelor judiciare. Privitor celor expuse prin sentință la acțiunea civilă, corpurile delicte și ridicarea sechestrului de lăsat fără modificări. 2.1 În motivarea apelului declarat procurorul a invocat că, sentința o consideră neîntemeiată, pasibilă anulării din următoarele considerente: - potrivit art.16 Cod penal, infracțiunea comisă de Blajen Grigorii se consideră drept gravă, făcând parte din infracțiunile din domeniul transportului, care la moment prezintă un pericol social sporit în R. Moldova, deoarece încălcarea prevederilor Regulamentului Circulației rutiere capătă în rândurile cetățenilor o amploare tot mai mare, fapt confirmat prin creșterea accidentelor rutiere, mai ales a celor cu urmări grave, cum ar fi vătămarea corporală gravă și decesul victimei. În această ordine de ideii, aplicarea de către instanța de judecată a pedepsei cu închisoarea ar fi binevenită și echitabilă în coraport atât cu infracțiunea comisă, cât și cu opinia publică; - la emiterea sentinței de condamnare instanța eronat a constatat drept circumstanță atenuantă recunoașterea vinovăției, deoarece inculpatul la urmărirea penală cît și în cadrul ședinței de judecată nu a recunoscut vina și nu se consideră vinovat și nici nu s-a căit sincer de acțiunile sale. Acesta a declarat că el nu a dorit să se întâmple așa și că a vrut să evite tamponarea dar așa sa primit, fapt care a dus anume la decesul victimei Canțer Elena și la cauzarea leziunilor grave fiicei acestei minore. La fel ca circumstanță atenuantă, instanța a luat în considerație și faptul restituirii pagubei succesorului părții vătămate, pe când acesta nu a fost restituit pe deplin și aceasta a avut loc abia când dosarul se afla în curs de examinare în instanță și nicidecum nu a fost la timpul când succesorul părții vătămate a avut nevoie pentru a petrece funerarii ale celei decedate sau când minora traulată s-a tratat în spital; - consideră că condamnarea cu suspendarea condiționată a executării pedepsei în privința lui Blajen Grigorii contravine art.61 Cod Penal, hotărîrii Plenului Curții Supreme de Justiție a Republicii Moldova cu privire la aplicarea în practica judiciară a principiului individualizării pedepsei penale, nr.16 din 31.05.2004 (pct.3) precum și prevederile art.75 Cod Penal; - consideră că, instanța de judecată nu a clarificat obiectiv circumstanțele cauzei examinate, raportate la personalitatea și conduita inculpatului Blajen Grigorii, adoptând o sentință cu pedeapsă blândă din care considerente în scopul stabilirii unei pedepse echitabile; - instanța de judecată nu a dispus încasarea cheltuielilor de judecată în mărime de 2788,00 lei pentru efectuarea expertizelor, fiind prezentate rapoartele de expertiză în 3 vederea încasării cheltuielilor de judecată, astfel ignorând prevederile art.227 - 229 Codul de procedură penală. Având în vedere norma expusă este evident că, solicitarea acuzatorului de stat era mai mult decât motivată, iar instanța de judecată urma să încaseze cheltuielile judiciare din contul inculpatului Blajen Grigorii în sumă de 2788,00 lei. 3. Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 13 noiembrie 2019, a fost admis apelul declarat de procuror, casată parțial sentința în latura excluderii prevederilor art. 90 Cod penal, cu menținerea sentinței în partea recunoașterii vinovat și condamnării lui Blajen Grigorii în baza art.264 alin.(3) lit. a), b) Cod Penal, la 4 (patru) ani închisoare în penitenciar de tip deschis, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 3 (trei) ani. S-a dispus încasarea din contul lui Blajen Grigorii în beneficiul statului cheltuielile de judecată în sumă de 2788 lei. În rest prevederile sentinței au fost menținute fără modificări. 3.1 În motivarea soluției adoptate instanța de apel cu privire la apelul acuzatorului de stat privind blândețea pedepsei, verificând actele cauzei, în raport cu alegațiile titularului dreptului de apel, a conchis că, prima instanța neîntemeiat a dispus în partea stabilirii pedepsei aplicarea prevederilor art.90 Cod penal. Or, soluția nominalizată nu este bazată pe circumstanțele reale ale cauzei sau, altfel spus, argumentele instanței de fond, precum că dă apreciere corespunzătoare prevederilor art.61 și 75 Cod penal și aplică față de inculpat dispozițiile art.90 Cod penal, sunt vădit neîntemeiate. Ținând seama de modul în care a acționat inculpatul, care se caracterizează pozitiv, de pericolul sporit a infracțiunii comise, atât la urmărirea penală cît și în cadrul ședinței de judecată inculpatul nu se recunoaște vinovat, declarând faptul că nu a dorit să se întâmple așa, a vrut să evite tamponarea, dar așa s-a primit, însă acest fapt a dus la decesul victimei Canțer Elena și la cauzarea leziunilor grave xxxxx, corijarea acestuia poate fi atinsă doar prin aplicarea față de dânsul a unei pedepse de 4 (patru) ani închisoare. Astfel, circumstanțele în care a fost comisă infracțiunea incriminată inculpatului, a determinat Colegiul penal să conchidă asupra incorectitudinii aplicării în privința lui Blajen Grigorii a unei pedepse cu suspendarea executării. Aceasta se statuează având în vedere că inculpatul a comis o infracțiune, care atentează la valorile protejate de legea penală - relațiile sociale cu privire la siguranța traficului rutier, cu atât mai mult a unor urmări grave, cum ar fi vătămarea corporală gravă și decesul victimei - circumstanță care nu putea fi neglijată de instanța de fond la constatarea oportunității suspendării executării pedepsei. Respectiv, instanța de apel, a reținut ca fiind întemeiate argumentele invocate de apelant și a constatat că, concluzia instanței de fond precum că corijarea inculpatului este posibilă și prin aplicarea prevederii art. 90 Cod penal - suspendarea condiționată a pedepsei, a fost una pripită, neîntemeiată și din aceste considerente o va exclude, nefiind considerat faptul că prin această soluție se înrăutățește situația condamnatului. Instanța de apel a considerat relevant de a specifica că instanța de fond nu a pătruns în esența problemei de fapt și de drept deferită judecății, discordanța între cele reținute de instanță și conținutul real al circumstanțelor cauzei, precum și ignorarea unor aspecte 4 evidente, au avut drept consecință pronunțarea unei concluzii premature și insuficient de motivate în privința aplicării pedepsei cu executarea suspendată. La caz instanța de apel a reținut că, infracțiunea prevăzută de art.264 alin.(3) lit. a), b) Cod penal a fost săvârșită la 09.04.2018, iar sancțiunea prevăzută de art.264 alin (3) lit. a), b) Cod Penal, a fost modificată prin LP 138 din 19.07.2018, în vigoare la 14.12.2018, prin urmare, în privința aplicării pedepsei inculpatului urmează a fi respectate prevederile art.10 Cod Penal, și aplicate prevederile sancțiunii respective, în vigoare la momentul săvârșirii infracțiunii. Aceste criterii generale și speciale privind individualizarea pedepsei, s-au valorificat anume în această ordine, fiindu-i stabilit inculpatului termenul de pedeapsă prevăzute de sancțiunea art.264 alin.(3) lit. a), b) Cod penal în cuantumul nominalizat în dispozitivul sentinței. În ce privește cheltuielile de judecată pentru efectuarea raportului de expertiză judiciară nr.201817D0016 din 11.04.2018 la preț de 320 lei (f.d.46-47) și a raportului de expertiză judiciară nr.201817C0045 din 10.04.2018 la preț de 2468 lei (f.d.51-53), instanța de apel, conducându-se de prevederile art. 227 și art. 229 Cod de procedură penală ținând cont de modificările operate prin Legea nr.316 din 22 decembrie 2017, în vigoare din 09 februarie 2018, a ajuns la concluzia de a admite în latura cheltuielilor judiciare apelul declarat de procuror, a casa sentința în partea dată și a pronunța o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță în aspectul descris supra, cu încasarea sumei de 2788 lei, sumă probată în cadrul ședinței de judecată.

Decizia instanței de apel a fost atacată, cu recursuri ordinare, la data de 09 ianuarie 2020 de către avocatul Tighinean Sorin și la data de 10 ianuarie 2020 de către avocatul Janu Anatolie în numele inculpatului Blajen Grigorii. 4.1 Avocatul Tighineanu Sorin în recursul declarat indicând temeiurile prevăzute la pct. 6) și 10) art. 427 alin.1) Cod de procedură penală, a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei cu menținerea sentinței în vigoare. În motivarea cerințelor sale recurentul a indicat că, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței. Revenind la circumstanțele de fapt constatate în cadrul procesului penal, menționează apărarea, că Blajen Grigorii deține permis de conducere valabil din 27.12.2007, la data de 09.04.2018, în jurul orei 21 și 30 mim, la volanul automobilului „Volkswagen Golf”, se deplasa regulamentar, cu viteza de aproximativ 70 km la oră, pe traseul G-11 Dondușeni-Sudarca R-9, spre domiciliul său s. Iarova, raionul Soroca. La un moment dat, pe traseul respectiv, la km 22+200, în mijlocul drumului se deplasa Canțer Elena, în stare de ebrietate grad avansat (potrivit raportului de expertiză medico-legală, examen toxicologic în sânge s-a constatat alcool etilic - 2,97%, în urină - 4,25%, f.d.53, vol. I) cu fiica minoră, care încerca să oprească vre-un mijloc de transport, pentru a pleca acasă (din declarațiile martorului Semeniuc Victor). După ce a discutat cu Semeniuc V., care a oprit automobilul său Nissan X trail, pe acostament, în timp ce din sens opus se deplasa automobilul „Volkswagen Golf, condus de Blajen Grigorii, Canțer Elena fără a se asigura de siguranța acțiunilor sale a început traversarea traseului de la dreapta spre stânga. 5 Anume în acest moment, Blajen Grigorii a observat pietonii Canțer Elena și xxxxx, a încercat să evite tamponarea dar nu a reușit. Aceste circumstanțe reale, indică recurentul, de fapt, stabilite cert și indubitabil, au fost luate în considerație de prima instanță, însă au fost considerate ireale de către instanța de apel, care printre altele a menționat și modul în care a acționat inculpatul, care se caracterizează pozitiv, de pericolul sporit a infracțiunii comise, atât la urmărirea penală cât și în cadrul ședinței de judecată inculpatul nu se recunoaște vinovat, declarând faptul că nu a dorit să se întâmple așa, a vrut să evite tamponarea, dar așa s- a primit. Menționează avocatul că, Blajen Grigorii a fost grav afectat de cele întâmplate, contrar celor constatate de instanța de apel, a recunoscut vina integral (f.d.150) retrăind evenimentul tragic produs, declarând sincer instanței că a încercat evitarea tamponării, însă consecințele nu au putut fi evitate. Pe parcursul procesului penal, Blajen Grigorii a recuperat succesorului părții vătămate decedate Canțer Măria prejudiciul cauzat inițial în sumă de 40 640 lei (fapt confirmat prin recipisa și declarațiile acesteia, f.d.208), nu a refuzat ajutor ulterior pentru refacerea stării de sănătate a părții vătămate minore. În ce privește pedeapsa stabilită, menționează apărarea că, condițiile ce justifică suspendarea condiționată a executării pedepsei există și nu doar aparent și anume, Blajen Grigorii a săvârșit o infracțiune gravă din imprudență, anterior niciodată nu a fost tras la răspundere penală, nu duce un mod antisocial de viață, nu face abuz de alcool, ca și mulți alți locuitori de la sate muncește ocazional pentru a-și câștiga existența, este încadrat în grad de dizabilitate mediu (certificat de încadrare în grad de dizabilitate seria/nrxxxxx), în viața de zi cu zi acordă ajutor mamei sale Blajen Valentina care locuiește de una singură în aceeași localitate, este pensionară. Indică recurentul că, instanța de apel a individualizat greșit pedeapsa stabilită inculpatului în partea excluderii suspendării condiționate a executării acesteia, or, prin aceasta provoacă grave suferințe psihice și fizice (luându-se în considerație gradul de dizabilitate al acestuia), acesta fiind plasat în detenție. Or, instanța de fond a acordat deplină eficiență prevederilor art.61 și 75, coroborate cu art.90 Cod penal. 4.2 Avocatul Janu Anatolie în recursul declarat indicând temeiul prevăzut la pct. 6) art. 427 alin.1) Cod de procedură penală, a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei cu menținerea sentinței în vigoare. În motivarea cerințelor sale recurentul a indicat că, nu este de acord cu casarea sentinței în latura excluderii predărilor art. 90 Cod penal. Or, aducând criticele față de soluția instanței de fond, instanța de apel s-a limitat doar la formulări generale specifice tuturor cauzelor penale, și nu la concret. Menționează avocatul că, inculpatul până la urmă a recunoscut vinovăția, s-a căit de cele comise, a conștientizat fapta. Or, chiar și neinvocând acest lucru inculpatul, nefiind anterior în conflict cu legea, evident că nu cunoștea cum anume acesta trebuia să se exprime însă, Blajen Grigore, cu toată sinceritatea a menționat că într-adevăr „nu a dorit ca să se întâmple așa, ulterior observând victima în ultimul moment în drum, și dorind să evite tamponarea, dar așa s-a primit. 6 Atrage atenția recurentul că, a fost greșit reflectată poziția succesorului victimei Canțer Măria. Or, aceasta nu a comunicat că nu este de acord cu sentința ci dimpotrivă, a menționat că este de acord cu soluția instanței de fond, pentru că nu are posibilitate de a întreține la vârsta sa de sine stătător copilul rămas. A menționat că inculpatul într- adevăr mai are datorii față de ea, însă le acordă ajutor. În consecință, consideră apărarea mai util și rezonabil de lăsat inculpatul la libertate, cu instituirea unor restricții riguroase în baza art.90 alin.6 Cod penal. Ținând cont de faptul că expertizele judiciare nr.2041817D0016 din 11.04.2018 și nr.2041817C0045 din 10.04.2018, au fost ordonate de către OUP în vederea constatării întrebărilor ridicate de ofițer de UP în vederea determinării corecte a încadrării juridice a faptei, acțiuni procesuale ce țin de administrarea probatoriului și formularea învinuirii, pusă în sarcina părții acuzării, consideră avocatul ca neîntemeiat argumentul invocat de instanța de apel în decizia sa din 13.11.2019, și suma de 2788 lei urmează a fi suportată de bugetul de stat.

La recursurile ordinare declarate de către avocații Tighinean Sorin și Janu Anatolie în numele inculpatului Blajen Grigorii, în conformitate cu prevederile art.431 alin.(1) pct.1/1 Cod procedură penală, procurorul a depus referință prin care a pledat pentru inadmisibilitatea recursului, ca fiind vădit neîntemeiat, invocând că, instanța de apel casând sentința instanței de fond în privința lui Blajen Grigorii, în partea stabilirii pedepsei, și-a argumentat suficient soluția în sensul pedepsei penale stabilite, a ținut cont în deplină măsură de principiile generale de aplicare a pedepsei, precum și de criteriile generale de individualizare a pedepsei, de gravitatea infracțiunilor săvârșite, de motivul acestuia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, iar în final stabilindu-i lui Blajen Grigorii, o pedeapsă echitabilă.

Judecând recursurile ordinare declarate, în raport cu materialele cauzei, ținând cont de opinia procurorului expusă în referință, și motivele invocate, Colegiul penal lărgit conchide că, recursul urmează a fi admis, cu casarea totală a deciziei instanței de apel și menținerea sentinței Judecătoriei Edineț, sediul Dondușeni din 05 martie 2019, pe motiv că apelul a fost greșit admis din următoarele considerente. În conformitate cu prevederile art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept, comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol. În conformitate cu art.435 alin.(1) pct.2) lit. a) Cod de procedură penală, judecând recursul, instanța de recurs este în drept de al admite, cu casarea parțială sau totală a hotărârii atacate, cu menținerea hotărârii primei instanțe, când apelul a fost greșit admis. Apărarea își întemeiază recursurile, în baza art.427 alin.(1) pct.6), 10) Cod de procedură penală, care prevede că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii; s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. 7 Din sumarul recursurilor rezultă, că autorii acestora sunt de acord cu starea de fapt stabilită de instanțele de judecată, precum și cu încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului, însă critică decizia instanței de apel prin care s-a casat sentința, în partea pedepsei unde a fost exclusă aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, astfel considerând-o neîntemeiată, sub aspectul individualizării pedepsei. Lecturând textul deciziei recurate, instanța de apel a considerat oportun de a dispune executarea reală a pedepsei cu închisoare de către Blajen Grigorii luând în considerație gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de comportamentul lui loial în timpul examinării cauzei în cadrul instanței de judecată, de personalitatea acestuia, ultimul nu a restituit pe deplin paguba succesorului părții vătămate, astfel, pedeapsa stabilită de prima instanță fiind neechitabilă în raport cu gradul pericolului social al faptelor comise și personalitatea inculpatului. Analizând decizia atacată, în raport cu circumstanțele cauzei constatate în prezenta speță, Colegiul penal consideră, că soluția instanței de apel este neîntemeiată, la adoptarea căreia nu s-a ținut cont în deplină măsură de dispozițiile art. 75 alin. (1) și (2) Cod penal, care stipulează că, persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea specială a prezentului cod și în strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale a prezentului cod. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. O pedeapsă mai aspră, din numărul celor alternative prevăzute pentru săvârșirea infracțiunii, se stabilește numai în cazul în care o pedeapsă mai blândă, din numărul celor menționate, nu va asigura atingerea scopului pedepsei. În continuarea concluziilor sale, instanța de recurs remarcă, că criteriile generale de individualizare a pedepsei sunt acele reguli, principii, prevăzute de Codul penal, de care instanța de judecată trebuie să țină seama la stabilirea felului, duratei ori a cuantumului pedepsei în cadrul operațiunii de individualizare a acesteia. Așadar, Colegiul menționează că persoanei declarate vinovate trebuie să i se aplice o pedeapsă, echitabilă, adică în limitele sancțiunii legii în baza căreia persoana a fost condamnată. În același rând, după caz, instanța este în drept de a aplica și prevederile Părții Generale a Codului penal, inclusiv și ale art. 90 Cod penal, în cazul în care nu sunt careva impedimente. Conform art. 61 Cod penal, pedeapsa penală este o măsură de constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului și se aplică persoanelor care au săvârșit infracțiuni, cauzând anumite lipsuri și restricții drepturilor lor. Pedeapsa are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea acestuia, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, atât din partea condamnaților, cât și din partea altor persoane. Sub aspectul prevederilor legale enunțate, Colegiul statuează că pedeapsa este echitabilă când impune infractorului lipsuri și restricții ale drepturilor lui, proporționale cu gravitatea infracțiunii săvârșite și este suficientă pentru restabilirea echității sociale, 8 adică a drepturilor și intereselor victimei, statului și întregii societăți, perturbate prin infracțiune. Mai mult, pedeapsa este echitabilă și atunci când este capabilă de a contribui la realizarea altor scopuri ale pedepsei penale, cum ar fi corectarea condamnatului și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât de către condamnat, precum și de alte persoane. Practica judiciară demonstrează că o pedeapsă prea aspră generează apariția unor sentimente de nedreptate, jignire, înrăire și de neîncredere în lege, fapt ce poate duce la consecințe contrare scopului urmărit. De asemenea, o pedeapsă prea blândă generează dispreț față de ea și nu este suficientă nici pentru corectarea infractorului și nici pentru prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni. Astfel, Colegiul penal conchide, că la aplicarea pedepsei inculpatului instanța de apel nu a ținut cont în măsură deplină de principiile generale de individualizare a pedepsei. Totodată, din conținutul părții descriptive a sentinței, Colegiul atestă că la stabilirea pedepsei inculpatului, prima instanță a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite. La circumstanțele cauzei, ca atenuante conform art.76 Cod penal în privința inculpatului Blajen Grigorii au fost stabilite recunoașterea vinei, căința sinceră de cele comise, comportamentul loial în instanță, restituirea pagubei succesorului părții vătămate pentru prima dată a comis o infracțiune din imprudență, se caracterizează pozitiv, iar ca agravante prevăzute de art.77 Cod penal în privința inculpatului nu au fost reținute în prezenta speță. Având ca reper conglomeratul împrejurărilor menționate, Colegiul lărgit consideră, că prima instanță întemeiat a concluzionat, că este rațional de a stabili lui Blajen Grigorii o pedeapsă neprivativă de libertate, cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, învederând și faptul că acesta a recuperat prejudiciul cauzat succesorului părții vătămate în urma săvârșirii infracțiunii imputate în sumă de 40 640 lei (fapt confirmat prin recipisa și declarațiile acesteia, f.d.208), fapt ce denotă că a conștientizat gravitatea faptelor săvârșite. Nu în ultimul rând, întemeiat au fost luate în considerație la numirea pedepsei condiționate inculpatului și circumstanțele comiterii infracțiunii, comportamentul victimei Canțer Elena, care fiind în stare de ebrietate grad avansat (potrivit raportului de expertiză medico-legală, examen toxicologic în sânge s-a constatat alcool etilic - 2,97%, în urină - 4,25%, f.d.53, vol. I) cu fiica minoră, fără a se asigura de siguranța acțiunilor sale, a început traversarea traseului într-un loc nestabilit. În acest context, Colegiul penal, relevă că prima instanță a efectuat o analiză amplă a personalității inculpatului, ținând cont și de conduita acestuia înaintea săvârșirii faptei, după săvârșirea acesteia și în timpul judecății. În acest mod, în viziunea instanței de recurs, prima instanță corect a apreciat, că scopul pedepsei poate fi atins și fără executarea reală a acesteia, deoarece din circumstanțele speței rezultă că inculpatul prin comportamentul său în vederea remedierii consecințelor prejudiciabile ale infracțiunilor săvârșite, a restituit prejudiciul material cauzat, astfel manifestând suficientă responsabilitate și regret, conștientizând asupra celor comise. 9 În continuare, alte circumstanțe ce ar demonstra că nu este rațional ca inculpatul să execute pedeapsa numită de către prima instanță și nu poate fi corectat prin aplicarea art. 90 alin. (1) Cod penal, nu au fost stabilite de către instanța de recurs. Instanța de recurs, în temeiul celor enunțate mai sus, consideră că prima instanță a realizat o individualizare corectă a pedepsei, atât sub aspectul cuantumului cât și al modalității de executare, în corespundere cu prevederile art. art. 7, 61, 75 Cod penal, fiind motivată și aplicată în limitele prevăzute de lege, hotărârea dată fiind legală și întemeiată.

Prin urmare, Colegiul constată, că instanța de apel greșit a admis apelul procurorului și prin pronunțarea unei noi hotărâri de condamnare a inculpatului la pedeapsă cu închisoare, cu executare reală a acesteia, a comis o eroare de drept prevăzută de art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală, adică pedeapsa stabilită a fost individualizată contrar prevederilor legale și în lipsa a careva motive clare și legale pe care se întemeiază soluția. În astfel de condiții, Colegiul conchide că, temeiurile la care se referă recurenții, sunt aplicabile din punct de vedere al prezenței erorilor de drept, fapt ce determină de a admite recursurile, casând decizia instanței de apel, cu menținerea sentinței adoptate de către prima instanță, în privința lui Blajen Grigorii.

În conformitate cu prevederile art.434, 435 alin.(1) pct.2) lit. a) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit DECIDE : Admite recursurile ordinare, declarate de către avocații Tighinean Sorin și Janu Anatolie în numele inculpatului Blajen Grigorii, casează parțial decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 13 noiembrie 2019 în partea excluderii aplicării art. 90 Cod penal, în cauza penală privindu-l pe Blajen Grigorii xxxxxi menține în această parte sentința Judecătoriei Edineț, sediul Dondușeni din 05 martie 2019. Blajen Grigorii xxxxx, urmează a fi eliberat din instituția penitenciară, dacă în privința acestuia nu este aplicată măsura preventivă sub formă de arest sau nu execută pedeapsa închisorii în baza altor hotărâri judecătorești. În rest decizia se menține. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată integral la 02 iulie 2020. Președinte Timofti Vladimir Judecătorii Cobzac Elena Toma Nadejda Țurcan Anatolie Boico Victor 10