1ra-995/20 — Art. 145 al. 2 lit. e-1 CP

Prin sentința Judecătoriei Bălți, sediul Centrul din 07 iunie 2019, inculpatul Iurii Curbatov a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. e1) Cod penal, și i s-a stabilit pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 16 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis.

Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat că, inculpatul aflându-se în relații de rudenie cu Andrei Harlamov, care este nepotul său, fiind în conformitate cu prevederile art. 1331 Cod penal membrii aceleiași familii, astfel, la aproximativ la ora 09:00, Andrei Harlamov a venit în ospeție la Iurii Curbatov, care locuiește împreună cu concubina sa Victoria Gașpar, în chirie, pe XXXXX, casă care-i aparține lui Igor Ropaci. Andrei Harlamov, anterior fiind angajat la SRL „Magdalinas”, unde se ocupa cu împachetarea dulciurilor, a fost concediat, motiv din care a luat cu el 2 sticle de vodcă. Ajungând în ospeție la Iurii Curbatov, acesta era acasă împreună cu concubina sa, iar Igor Ropaci nu se afla la domiciliu. Pentru a consuma băuturi alcoolice, Andrei Harlamov, Iurii Curbatov și Victoria Gașpar s-au așezat la masa de la bucătărie. Aproximativ la ora 13.30 - 14.00, în timp ce serveau alcool, între Andrei Harlamov și Iurii Curbatov a început un conflict, din motiv că Iurii Curbatov a numit- 1 o pe mama lui Andrei Harlamov cu cuvinte jignitoare, care lezează onoarea și demnitatea persoanei. În procesul conflictului Andrei Harlamov l-a lovit de câteva ori cu pumnul peste față pe Iurii Curbatov, cauzându-i vătămări corporale ușoare, fapt confirmat prin raportul de expertiză medico-legală nr. 201910P0065 din 18.01.2019. La fel, și Iurii Curbatov i-a aplicat lui Harlamov Andrei câteva lovituri cu pumnul în regiunea feței. Victoria Gașpar, văzând cele întâmplate, a plecat imediat la vecinul său pe nume Constantin pentru a apela la serviciul „112”. În timp ce Victoria Gașpar a lipsit 10-15 min. Iurii Curbatov din motiv că era neputincios față de Andrei Harlamov și nu-și putea impune superioritatea asupra acestuia, i-a spus lui Andrei Harlamov cuvintele în limba rusă „смотри что сейчас пройзойдет”, apoi a luat de pe masa din bucătărie cuțitul cu mâner de culoare verde deschis, care l-a procurat împreună cu concubina sa cu câteva zile înainte de la piață pentru a-l folosi la bucătărie și acționând cu intenție directă în omorul lui Andrei Harlamov, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, dorind în mod conștient survenirea urmărilor prejudiciabile, cu acest cuțit i-a aplicat lui Andrei Harlamov o lovitură în piept pe stânga, în regiunea inimii, care este un organ vital, provocându-i plagă tăiată care a penetrat în cavitatea pleurală și a lezat inima, și de la leziunile corporale primite Andrei Harlamov a decedat. Conform raportului de expertiză judiciară nr. 201910C0041 din 19.04.2019 la examinarea medico-legală a cet. Andrei Harlamov s-au depistat o plagă înțepat-tăiată a cutiei toracice pe stânga spațiul intercostal 3 linia clavicular-medie cu penetrare în cavitatea pleurală și lezarea inimii, aortei, complicată cu un hemotorace pe stânga (1300ml). Plaga indicată supra a fost produsă prin acțiunea traumatică cu obiect înțepător - tăios care sunt periculoase pentru viață și se califică ca vătămare gravă. Moartea cet. Andrei Harlamov a survenit în urma leziunilor corporale grave, periculoase pentru viață. Localizarea și caracterul leziunilor corporale exclud posibilitatea formării lor prin cădere din poziție verticală ortostatică sau o acțiune a propriei mâni. Plaga putea fi cauzată de acțiunea unui corp tăios/înțepător, cum ar fi cuțitul. Între leziunile corporale grave, periculoase pentru viață și cauza decesului este o legătură directă de cauzalitate. La examinarea medico-legală a cet. Andrei Harlamov s-au mai depistat o echimoză pe suprafața posterioară a mânii stângi la baza degetelor 2-3-4-5 cu edem moderat a țesuturilor moi. Echimoza a fost produsă prin acțiunea traumatică cu obiect contondent sau la lovirea de acesta și se califică ca vătămare neînsemnată. La examinarea medico-legală a cet. Andrei Harlamov s-au mai depistat 8 excoriații a feței pe dreapta/pe frunte, pe spina nazală pe dreapta, pe nara dreaptă, pe 2 buza superioară pe dreapta, la unghiul extern al ochiului drept. Excoriațiile au fost produse prin acțiunea traumatică cu obiect contondent și se califică ca vătămare neînsemnată. Între echimoza și excoriațiile descrise și cauza decesului nu este legătură de cauzalitate. Leziunile enumerate grave și neînsemnate au fost cauzate intravital, la interval foarte scurt unele față de altele și în conformitate cu modificările de reactivitate se încadrează în limitele de cca.0-30 min. până la deces.

Împotriva sentinței a declarat apel inculpatul prin care a solicitat casarea acesteia, motivându-și poziția precum că, nu a comis nicio infracțiune și nu este vinovat cu nimic. A indicat că se învinuiește de comiterea omorului intenționat al unui membru de familie pe când A. Harlamov nu este membru al familiei, ci ruda sa. 3.1. La fel temeinicia sentinței a fost contestată și de către avocatul Aliona Rusnac în numele inculpatului prin care a solicitat admiterea cererii de apel, casarea sentinței, rejudecarea cauzei potrivit modului stabilit pentru prima instanță și pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpatul să fie achitat. Apărarea a menționat că instanța de fond, nu a luat în considerare motivele invocate de apărare, mai mult ca atât, le-a respins ca nefondate apreciindu-le critic. Nu a apreciat just probele pe cauză care sunt suficiente, directe, utile și care în ansamblu coroborează între ele și confirmă că inculpatul nu a săvârșit infracțiunea ce i se impută. 3.2. Ulterior la 28 iunie 2019 inculpatul a expediat o cerere de apel suplimentară prin care a indicat că probe întru confirmarea vinovăției sale nu sunt. A solicitat instanței întoarcerea dosarului ofițerului de urmărire penală pentru a clarifica pe deplin circumstanțele cazului, deoarece consideră că urmărirea penală nu a fost realizată.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 20 noiembrie 2019, au fost respinse apelurile declarate de avocatul Aliona Rusnac în numele inculpatului Iurii Curbatov și ultimul, ca fiind nefondate, cu menținerea sentinței fără modificări. 4.1. În motivarea deciziei, instanța de apel analizând materialele cauzei a conchis că, apelul declarat urmează a fi respins ca nefondat, cu menținerea sentinței instanței de fond ca fiind legală și întemeiată, reieșind din următoarele considerente. Instanța de fond a dat o apreciere corectă probelor și circumstanțelor cauzei penale, examinând probele administrate din punctul de vedere al utilității și veridicității lor, sub toate aspectele, complet și în mod obiectiv, călăuzindu-se de Lege, ajungând la concluzia, că vina inculpatului Iurii Curbatov în comiterea infracțiuni prevăzute de norma penală art. 145 alin. (2) lit. e1) Cod penal, a fost demonstrată indubitabil. 3 Analizând normele date în raport cu circumstanțele cauzei, instanța de apel a conchis că prima instanță corect a dat apreciere probelor din dosar și întemeiat a reținut în acțiunile lui Iurii Curbatov elementele infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. e1) Cod penal, deoarece aceste probe în coroborare confirmă, că anume el aflându-se în relații de rudenie cu Andrei Harlamov, care este nepotul său, fiind în conformitate cu prevederile art. 1331 Cod penal membrii aceleiași familii, la 16.01.2019 aproximativ la ora 09:00, în urma unui conflict cu ultimul, Iurii Curbatov i-a aplicat acestuia o lovitură cu cuțitul în regiunea inimii. Astfel, conform raportului de expertiză judiciară nr. 201910C0041 din 19.04.2019 la examinarea medico-legală a cet. Andrei Harlamov s-au depistat o plagă înțepat- tăiată a cutiei toracice pe stânga spațiul intercostal 3 linia clavicular-medie cu penetrare în cavitatea pleurală și lezarea inimii, aortei, complicată cu un hemotorace pe stânga (1300ml). Plaga indicată supra a fost produsă prin acțiunea traumatică cu obiect înțepător - tăios care sunt periculoase pentru viață și se califică ca vătămare gravă. Moartea cet. Andrei Harlamov a survenit în urma leziunilor corporale grave, periculoase pentru viață. Localizarea și caracterul leziunilor corporale exclud posibilitatea formării lor prin cădere din poziție verticală ortostatică sau o acțiune a propriei mâni. Plaga putea fi cauzată de acțiunea unui corp tăios/înțepător, cum ar fi cuțitul. Între leziunile corporale grave, periculoase pentru viață și cauza decesului este o legătură directă de cauzalitate. La examinarea medico-legală a cet. Andrei Harlamov a mai fost depistată o echimoză pe suprafața posterioară a mânii stângi la baza degetelor 2-3-4-5 cu edem moderat a țesuturilor moi. Echimoza a fost produsă prin acțiunea traumatică cu obiect contondent sau la lovirea de acesta și se califică ca vătămare neînsemnată. De asemnea, s-au mai depistat 8 excoriații a feței pe dreapta/pe frunte, pe spina nazală pe dreapta, pe nara dreaptă, pe buza superioară pe dreapta, la unghiul extern al ochiului drept. Excoriațiile au fost produse prin acțiunea traumatică cu obiect contondent și se califică ca vătămare neînsemnată. Între echimoza și excoriațiile descrise și cauza decesului nu este legătură de cauzalitate. Leziunile enumerate grave și neînsemnate au fost cauzate intravital, la interval foarte scurt unele față de altele și în conformitate cu modificările de reactivitate se încadrează în limitele de cca.0-30 min. până la deces. Astfel, instanța de apel ținând cont de declarațiile succesorului părții vătămate Maia Harlamova, martorilor Victoria Gașpar, Igor Ropaci, a indicat că acestea sunt pertinente concludente și utile în confirmarea vinovăției lui Iurii Curbatov. Mai mult decât atât, instanța de apel a menționat că contrariu poziție inculpatului care se declară nevinovat, vina acestuia a fost demonstrată și de procesul-verbal de 4 cercetare la fața locului din 16.01.2019 cu fototabel, unde a fost examinat locul săvârșirii omorului lui Andrei Harlamov de unde a fost ridicat cuțitul (f. d. 6-17); procesul-verbal de examinare a cadavrului din 17.01.2019 cu fototabel a fost stabilit că pe corpul lui Andrei Harlamov au fost depistate echimoze și o plagă tăiată penetrantă pe stânga, această plagă a penetrat în cavitatea pleurală și a lezat inima (f.d. 38-44), iar prin certificatul medical constatator al decesului nr. 41, se constată că decesul cet. Andrei Harlamov a survenit la data de 16.01.2019în urma unui omor, fiind depistată o plagă tăiat-înțepată a cutiei toracice pe stânga, cu lezarea inimii (f.d. 45). Instanța de apel a indicat că, raportul de expertiză judiciară nr. 201910P0065 din 18.01.2019, potrivit căruia la examinarea medico-legală a cet. Iurii Curbatov s-au depistat plăgi contuze pe față, echimoze și excoriații pe față cu hemoragie în conjunctiva, edem a țeșuturilor moi a nasului, care au fost produse prin acțiunea mecanică, prin mecanism de lovire cu un corp dur bont, posibil în timpul și circumstanțele indicate și se clasifică ca vătămare ușoară (f.d.104-105), prin care se confirmă circumstanțele conflictului apărut între Iurii Curbatov și Andrei Harlamov, care la fel coroborează cu declarațiile martorilor Igor Ropaci și Victoria Gașpar. De asemenea, instanța de apel a ținut cont de ordonanța de neîncepere a urmăririi penale din 05.02.2019 emisă de procurorul în procuratura Bălți Vasile Buzu, prin care se infirmă afirmațiile învinuitului că acesta a fost bătut de către polițiști, dar confirmă încă odată faptul că Iuri Curbatov a primit leziunile corporale ca rezultat al conflictului avut cu victima decedată Andrei Harlamov, care i-a și cauzat aceste leziuni, fapt confirmat de martorii oculari Igor Ropaci și Victoria Gașpar (f d. 106-107), care confirmă în totalitate acțiunile întreprinse de Iurii Curbatov pentru a evita răspunderea pentru fapta comisă. La fel, instanța de apel a menționat că, raportul de expertiză judiciară nr. 201910C0041 din 19.04.2019, potrivit căruia la examinarea medico-legală a cet. Andrei Harlamov s-au depistat o plagă înțepat-tăiată a cutiei toracice pe stânga spațiul intercostal 3 linia clavicular-medie cu penetrare în cavitatea pleurală și lezarea inimii, aortei, complicată cu un hemotorace pe stânga (1300ml). Plaga indicată supra a fost produsă prin acțiunea traumatică cu obiect înțepător - tăios care sunt periculoase pentru viață și se califică ca vătămare gravă. Moartea cet. Andrei Harlamov a survenit în urma leziunilor corporale grave, periculoase pentru viață /f.d. 191-194/ care confirm circumstanțele survenirii decesului lui Andrei Harlamov și la fel coroborează cu circumstanțele expuse de martorii audiații declarații pe care instanța de apel le apreciază drept unele veridice. 5 Instanța de apel, reiterează că acțiunile inculpatului corect au fost încadrate în baza art. 145 alin. (2) lit. e1) Cod penal după indicii - Omorul intenționat asupra unui membru de familie, stabilindu-i inculpatului o pedeapsă în conformitate cu prevederile legislației în vigoare. Astfel, instanța de apel a constatat că, declarațiile depuse de către inculpatul prin care nu-și recunoaște vina în comiterea infracțiunilor imputate lui, sunt declarații ce nu corespund adevărului, depuse în încercarea de a se eschiva de la răspunderea penală și se combat prin probele analizate și apreciate mai sus. Instanța de apel a reiterat că legătura de cauzalitate dintre acțiunea inculpatului și urmările prejudiciabile sub formă de moartea victimei Andrei Harlamov a fost stabilită prin raportul de expertiză judiciară nr.2201910C0041 din 19.04.2019 și declarațiile martorilor. Subsecvent, instanța de apel a respins argumentul inculpatului precum că Andrei Harlamov nu este membru al familiei sale, deoarece în cazul unui omor săvârșit asupra unui membru de familie, infracțiune ce se referă la prevederile art. 145 alin. (2) lit. e1) Cod penal, agravanta se referă la calitatea de rudă apropiată a făptuitorului în raport cu victima infracțiunii. În acest sens, instanța de apel a indicat că, instanța de fond just a conchis asupra faptului că, în conformitate cu reglementările art. 1331 Cod penal, prin membru de familie se înțelege: a) în condiția de conlocuire: persoanele aflate în căsătorie, în divorț, sub tutelă și curatelă, rudele, afinii lor, soții rudelor, persoanele aflate în relații asemănătoare celora dintre soți (concubinaj) sau dintre părinți și copii; b) în condiția de locuire separată: persoanele aflate în căsătorie, în divorț, rudele, afinii lor, copiii adoptivi, persoanele aflate sub curatelă, persoanele care se află ori s-au aflat în relații asemănătoare celora dintre soți (concubinaj). Potrivit prevederilor art. 134 alin. (1) și (4) Cod penal, prin rudenie se înțelege legătura bazată pe descendența unei persoane dintr- o altă persoană sau pe faptul că mai multe persoane au un ascendent comun. În primul caz, rudenia este în linie dreaptă, iar în al doilea caz - în linie colaterală. Rude apropiate sunt părinții, copiii, înfietorii, copiii înfiați, frații și surorile, bunicii și nepoții lor. Astfel, în ședința de judecată s-a constatat că, inculpatul și partea vătămată Andrei Harlamov s-au aflat în relații de rudenie, aceștia fiind moș și nepot, adică fiind rude pe linie colaterală de gradul II, or, inculpatul și mama părții vătămate, sunt frate și soră. De asemenea, instanța de apel a respins alegațiile apărării precum că inculpatul la 16.01.2019, se afla în arest la IP Fălești, or, poziția apărării este combătută de către declarațiile martorilor oculari. 6 Cu referire la individualizarea și stabilirea categoriei și termenului pedepsei inculpatului, instanța de apel a conchis că, instanța de fond a ținut cont de art. art. 7, 61, 75-78 Cod penal, de scopul pedepsei penale de corectare și reeducare a inculpatului, precum și prevenirea de săvârșire a noii infracțiuni, poate fi realizat cu izolarea inculpatului de societate, cu aplicarea unei pedepse sub formă de închisoare, cu executarea pedepsei in penitenciar de tip închis, apreciind pedeapsa aplicată ca una echitabilă și proporțională faptei prejudiciabile comise de către inculpat. Pedeapsa aplicată urmează să contribuie la formarea unei atitudini de respect față de legea penală, precum și de valorile sociale și interesele protejate de acestea, din partea condamnatului, persoana să fie silită să înceteze activitatea criminală și să-și modifice comportamentul în conformitate cu prevederile legii.

Împotriva deciziei declară recursuri ordinare inculpatul prin care solicită casarea deciziei, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei decizii prin care ultimul să fie achitat de sub învinuirea înaintată. În motivarea celor solicitate, inculpatul susține dezacordul cu aprecierea probelor, indicând lipsa unor probe care să dovedească vinovăția acestuia, or, partea acuzării își întemeiază învinuirea doar pe declarațiile a celor doi martori, și anume Victoria Gașpar și Igor Ropaci, care au depus declarații neveridice. În acest sens, recurentul susține că, Victoria Gașpar a declarat că inculpatul se face vinovat de omorul lui Andrei Harlamov, deoarece aceasta de asemenea are copii și este bunică, astfel a fost solidară cu mama ultimului. Iar, Igor Ropaci este rudă cu Victoria Gașpar, care l-a ajutat mult și nu putea să dea alte declarații decât cele dorite de ultima.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în raport cu materialele cauzei și ținând cont de opinia procurorului expusă în referință, Colegiul penal conchide că acesta este inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat, or, în vederea acestei soluții se expun următoarele considerente. Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de această instanță, dar doar în temeiurile prevăzute de lege. Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs, se pronunță doar în limitele temeiurilor invocate în recurs. Potrivit art. 429 alin. (1) Cod de procedură penală, recursul trebuie să fie motivat. În corespundere cu art. 430 alin. (5) Cod de procedură penală, cererea de recurs trebuie să conțină indicarea temeiurilor prevăzute în art. 427 și argumentarea ilegalității hotărârii atacate în acest sens. Astfel, instanța de recurs ordinar conchide că din textul recursului se identifică temeiul de drept prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, că 7 instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii. Însă, inculpatul își motivează recursul în baza dezacordului cu aprecierea probelor de către instanța de apel, în acest sens Colegiul penal reamintește că, la etapa recursului ordinar nu declanșează un control asupra fondului cauzei, ci verifică doar dacă s-au aplicat corect normele de drept la faptele constatate de instanța de fond și, după caz, de instanța de apel. Astfel, critica adusă de către inculpatul Iurii Curbatov referitor la procedura de apreciere a probelor, ține de starea de fapt, care a fost efectuată de instanța de apel și careva îndoieli privind corectitudinea aprecierii lor nu sunt, instanța de apel pe deplin le-a examinat, apreciind toate probele din dosar în ansamblu și, conform art. 414 alin. (2), 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, s-a pronunțat detaliat asupra motivelor cererilor de apel. O nouă reapreciere a probelor în modul propus de autorul recursului nu poate fi efectuată de către instanța de recurs, deoarece aceasta judecă numai temeiurile de drept. Subsecvent, Colegiul penal subliniază că potrivit jurisprudenței CtEDO, în asemenea situație, nu se mai impune o reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință soluția dată de prima instanță. Or, în cazul în care instanța de fond și-a motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o Curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției de primă instanță (hotărârea CtEDO Garcia Ruis c. Spaniei, Helle c. Finlandei). Art. 6 din CEDO impune în special, în sarcina „instanței”, obligația de a efectua o examinare efectivă a motivelor, argumentelor și probelor propuse de părți, cu excepția cazului în care se apreciază relevanța acestora. Deși este adevărat că obligația motivării deciziilor, impusă instanțelor de art. 6 § 1 din CEDO, nu poate fi înțeleasă ca impunând formularea unui răspuns detaliat la fiecare argument (hotărârea CtEDO Perez c. Franței, Van de Hurk c. Țărilor de Jos). Instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel, și poate da o nouă apreciere probelor din dosar. 8 Astfel, activitatea instanțelor de fond privind doar aprecierea sau reaprecierea circumstanțelor cauzei în alt sens decât cel pe care îl propune apărarea este o competență și prerogativă legală a acestor instanțe, care nu constituie un temei de drept separat din numărul celor incluse în art. 427 Cod de procedură penală și, astfel, invocarea acestei chestiuni în recursul ordinar la fel este lipsită de orice temei legal. De asemenea, instanța de recurs respinge alegațiile inculpatului precum că, declarațiile lui Victoria Gașpar nu sunt veridice, deoarece aceasta de asemenea are copii și este bunică, astfel a fost solidară cu mama ultimului, iar, Igor Ropaci este rudă cu Victoria Gașpar care l-a ajutat mult și nu putea să dea alte declarații decât cele dorite de ultima, or, această poziție vine în contradicție cu cumulul de probe administrat în respectiva cauză penal, astfel instanța de recurs apreciază poziția apărării drept una declarativă și dată în scopul eschivării inculpatului de la răspundere penală. Împrejurările enunțate denotă în mod concludent că instanța de apel nu au comis erori de drept în raport cu motivele invocate de către recurenți că hotărârea atacată cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, d e c i d e : inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către inculpat, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 20 noiembrie 2019, în cauza penală în privința lui Curbatov Iurii XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiate. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 01 iulie 2020. Președinte: Iurie Diaconu Judecători: Ion Guzun Liliana Catan 9