1ra-995/20 — art. 145 al. 2 lit. e-1 CP

1ra-995/20 — art. 145 al. 2 lit. e-1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-995/2020

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

27 mai 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal în componență:

Președinte – Iurie Diaconu,

Judecători – Ion Guzun, Liliana Catan,

examinând admisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către inculpat, prin

care solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 20 noiembrie

2019, în cauza penală, în privința lui

Curbatov Iurii XXXXX, născut la XXXXX, originar și

domiciliat în XXXXX.

Termenul examinării cauzei:

Instanța de fond de la 05.03.2019 până la 07.06.2019;

Instanța de apel de la 16.07.2019 până la 20.11.2019;

Instanța de recurs de la 12.02.2020 până la 27.05.2020.

a c o n s t a t a t :

Iurii Curbatov a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 145

alin. (2) lit. e1) Cod penal, și i s-a stabilit pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen

de 16 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis.

aflându-se în relații de rudenie cu Andrei Harlamov, care este nepotul său, fiind în

conformitate cu prevederile art. 1331 Cod penal membrii aceleiași familii, astfel, la

aproximativ la ora 09:00, Andrei Harlamov a venit în ospeție la Iurii Curbatov, care

locuiește împreună cu concubina sa Victoria Gașpar, în chirie, pe XXXXX, casă care-i

aparține lui Igor Ropaci. Andrei Harlamov, anterior fiind angajat la SRL „Magdalinas”,

unde se ocupa cu împachetarea dulciurilor, a fost concediat, motiv din care a luat cu el

2 sticle de vodcă. Ajungând în ospeție la Iurii Curbatov, acesta era acasă împreună cu

concubina sa, iar Igor Ropaci nu se afla la domiciliu. Pentru a consuma băuturi

alcoolice, Andrei Harlamov, Iurii Curbatov și Victoria Gașpar s-au așezat la masa de la

bucătărie. Aproximativ la ora 13.30 - 14.00, în timp ce serveau alcool, între Andrei

Harlamov și Iurii Curbatov a început un conflict, din motiv că Iurii Curbatov a numit-

1

o pe mama lui Andrei Harlamov cu cuvinte jignitoare, care lezează onoarea și

demnitatea persoanei. În procesul conflictului Andrei Harlamov l-a lovit de câteva ori

cu pumnul peste față pe Iurii Curbatov, cauzându-i vătămări corporale ușoare, fapt

confirmat prin raportul de expertiză medico-legală nr. 201910P0065 din 18.01.2019.

La fel, și Iurii Curbatov i-a aplicat lui Harlamov Andrei câteva lovituri cu pumnul

în regiunea feței. Victoria Gașpar, văzând cele întâmplate, a plecat imediat la vecinul

său pe nume Constantin pentru a apela la serviciul „112”. În timp ce Victoria Gașpar a

lipsit 10-15 min. Iurii Curbatov din motiv că era neputincios față de Andrei Harlamov

și nu-și putea impune superioritatea asupra acestuia, i-a spus lui Andrei Harlamov

cuvintele în limba rusă „смотри что сейчас пройзойдет”, apoi a luat de pe masa din

bucătărie cuțitul cu mâner de culoare verde deschis, care l-a procurat împreună cu

concubina sa cu câteva zile înainte de la piață pentru a-l folosi la bucătărie și acționând

cu intenție directă în omorul lui Andrei Harlamov, dându-și seama de caracterul

prejudiciabil al acțiunilor sale, dorind în mod conștient survenirea urmărilor

prejudiciabile, cu acest cuțit i-a aplicat lui Andrei Harlamov o lovitură în piept pe

stânga, în regiunea inimii, care este un organ vital, provocându-i plagă tăiată care a

penetrat în cavitatea pleurală și a lezat inima, și de la leziunile corporale primite Andrei

Harlamov a decedat.

Conform raportului de expertiză judiciară nr. 201910C0041 din 19.04.2019 la

examinarea medico-legală a cet. Andrei Harlamov s-au depistat o plagă înțepat-tăiată

a cutiei toracice pe stânga spațiul intercostal 3 linia clavicular-medie cu penetrare în

cavitatea pleurală și lezarea inimii, aortei, complicată cu un hemotorace pe stânga

(1300ml). Plaga indicată supra a fost produsă prin acțiunea traumatică cu obiect

înțepător - tăios care sunt periculoase pentru viață și se califică ca vătămare gravă.

Moartea cet. Andrei Harlamov a survenit în urma leziunilor corporale grave,

periculoase pentru viață.

Localizarea și caracterul leziunilor corporale exclud posibilitatea formării lor prin

cădere din poziție verticală ortostatică sau o acțiune a propriei mâni. Plaga putea fi

cauzată de acțiunea unui corp tăios/înțepător, cum ar fi cuțitul. Între leziunile corporale

grave, periculoase pentru viață și cauza decesului este o legătură directă de cauzalitate.

La examinarea medico-legală a cet. Andrei Harlamov s-au mai depistat o

echimoză pe suprafața posterioară a mânii stângi la baza degetelor 2-3-4-5 cu edem

moderat a țesuturilor moi. Echimoza a fost produsă prin acțiunea traumatică cu obiect

contondent sau la lovirea de acesta și se califică ca vătămare neînsemnată.

La examinarea medico-legală a cet. Andrei Harlamov s-au mai depistat 8

excoriații a feței pe dreapta/pe frunte, pe spina nazală pe dreapta, pe nara dreaptă, pe

2

buza superioară pe dreapta, la unghiul extern al ochiului drept. Excoriațiile au fost

produse prin acțiunea traumatică cu obiect contondent și se califică ca vătămare

neînsemnată.

Între echimoza și excoriațiile descrise și cauza decesului nu este legătură de

cauzalitate. Leziunile enumerate grave și neînsemnate au fost cauzate intravital, la

interval foarte scurt unele față de altele și în conformitate cu modificările de reactivitate

se încadrează în limitele de cca.0-30 min. până la deces.

acesteia, motivându-și poziția precum că, nu a comis nicio infracțiune și nu este vinovat

cu nimic. A indicat că se învinuiește de comiterea omorului intenționat al unui membru

de familie pe când A. Harlamov nu este membru al familiei, ci ruda sa.

3.1. La fel temeinicia sentinței a fost contestată și de către avocatul Aliona Rusnac

în numele inculpatului prin care a solicitat admiterea cererii de apel, casarea sentinței,

rejudecarea cauzei potrivit modului stabilit pentru prima instanță și pronunțarea unei

noi hotărâri prin care inculpatul să fie achitat.

Apărarea a menționat că instanța de fond, nu a luat în considerare motivele

invocate de apărare, mai mult ca atât, le-a respins ca nefondate apreciindu-le critic. Nu

a apreciat just probele pe cauză care sunt suficiente, directe, utile și care în ansamblu

coroborează între ele și confirmă că inculpatul nu a săvârșit infracțiunea ce i se impută.

3.2. Ulterior la 28 iunie 2019 inculpatul a expediat o cerere de apel suplimentară

prin care a indicat că probe întru confirmarea vinovăției sale nu sunt. A solicitat

instanței întoarcerea dosarului ofițerului de urmărire penală pentru a clarifica pe deplin

circumstanțele cazului, deoarece consideră că urmărirea penală nu a fost realizată.

au fost respinse apelurile declarate de avocatul Aliona Rusnac în numele inculpatului

Iurii Curbatov și ultimul, ca fiind nefondate, cu menținerea sentinței fără modificări.

4.1. În motivarea deciziei, instanța de apel analizând materialele cauzei a conchis

că, apelul declarat urmează a fi respins ca nefondat, cu menținerea sentinței instanței

de fond ca fiind legală și întemeiată, reieșind din următoarele considerente.

Instanța de fond a dat o apreciere corectă probelor și circumstanțelor cauzei

penale, examinând probele administrate din punctul de vedere al utilității și

veridicității lor, sub toate aspectele, complet și în mod obiectiv, călăuzindu-se de Lege,

ajungând la concluzia, că vina inculpatului Iurii Curbatov în comiterea infracțiuni

prevăzute de norma penală art. 145 alin. (2) lit. e1) Cod penal, a fost demonstrată

indubitabil.

3

Analizând normele date în raport cu circumstanțele cauzei, instanța de apel a

conchis că prima instanță corect a dat apreciere probelor din dosar și întemeiat a reținut

în acțiunile lui Iurii Curbatov elementele infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2) lit.

e1) Cod penal, deoarece aceste probe în coroborare confirmă, că anume el aflându-se în

relații de rudenie cu Andrei Harlamov, care este nepotul său, fiind în conformitate cu

prevederile art. 1331 Cod penal membrii aceleiași familii, la 16.01.2019 aproximativ la

ora 09:00, în urma unui conflict cu ultimul, Iurii Curbatov i-a aplicat acestuia o lovitură

cu cuțitul în regiunea inimii.

Astfel, conform raportului de expertiză judiciară nr. 201910C0041 din 19.04.2019

la examinarea medico-legală a cet. Andrei Harlamov s-au depistat o plagă înțepat-

tăiată a cutiei toracice pe stânga spațiul intercostal 3 linia clavicular-medie cu penetrare

în cavitatea pleurală și lezarea inimii, aortei, complicată cu un hemotorace pe stânga

(1300ml). Plaga indicată supra a fost produsă prin acțiunea traumatică cu obiect

înțepător - tăios care sunt periculoase pentru viață și se califică ca vătămare gravă.

Moartea cet. Andrei Harlamov a survenit în urma leziunilor corporale grave,

periculoase pentru viață. Localizarea și caracterul leziunilor corporale exclud

posibilitatea formării lor prin cădere din poziție verticală ortostatică sau o acțiune a

propriei mâni. Plaga putea fi cauzată de acțiunea unui corp tăios/înțepător, cum ar fi

cuțitul. Între leziunile corporale grave, periculoase pentru viață și cauza decesului este

o legătură directă de cauzalitate.

La examinarea medico-legală a cet. Andrei Harlamov a mai fost depistată o

echimoză pe suprafața posterioară a mânii stângi la baza degetelor 2-3-4-5 cu edem

moderat a țesuturilor moi. Echimoza a fost produsă prin acțiunea traumatică cu obiect

contondent sau la lovirea de acesta și se califică ca vătămare neînsemnată. De asemnea,

s-au mai depistat 8 excoriații a feței pe dreapta/pe frunte, pe spina nazală pe dreapta,

pe nara dreaptă, pe buza superioară pe dreapta, la unghiul extern al ochiului drept.

Excoriațiile au fost produse prin acțiunea traumatică cu obiect contondent și se califică

ca vătămare neînsemnată. Între echimoza și excoriațiile descrise și cauza decesului nu

este legătură de cauzalitate. Leziunile enumerate grave și neînsemnate au fost cauzate

intravital, la interval foarte scurt unele față de altele și în conformitate cu modificările

de reactivitate se încadrează în limitele de cca.0-30 min. până la deces.

Astfel, instanța de apel ținând cont de declarațiile succesorului părții vătămate

Maia Harlamova, martorilor Victoria Gașpar, Igor Ropaci, a indicat că acestea sunt

pertinente concludente și utile în confirmarea vinovăției lui Iurii Curbatov.

Mai mult decât atât, instanța de apel a menționat că contrariu poziție inculpatului

care se declară nevinovat, vina acestuia a fost demonstrată și de procesul-verbal de

4

cercetare la fața locului din 16.01.2019 cu fototabel, unde a fost examinat locul săvârșirii

omorului lui Andrei Harlamov de unde a fost ridicat cuțitul (f. d. 6-17); procesul-verbal

de examinare a cadavrului din 17.01.2019 cu fototabel a fost stabilit că pe corpul lui

Andrei Harlamov au fost depistate echimoze și o plagă tăiată penetrantă pe stânga,

această plagă a penetrat în cavitatea pleurală și a lezat inima (f.d. 38-44), iar prin

certificatul medical constatator al decesului nr. 41, se constată că decesul cet. Andrei

Harlamov a survenit la data de 16.01.2019în urma unui omor, fiind depistată o plagă

tăiat-înțepată a cutiei toracice pe stânga, cu lezarea inimii (f.d. 45).

Instanța de apel a indicat că, raportul de expertiză judiciară nr. 201910P0065 din

18.01.2019, potrivit căruia la examinarea medico-legală a cet. Iurii Curbatov s-au

depistat plăgi contuze pe față, echimoze și excoriații pe față cu hemoragie în

conjunctiva, edem a țeșuturilor moi a nasului, care au fost produse prin acțiunea

mecanică, prin mecanism de lovire cu un corp dur bont, posibil în timpul și

circumstanțele indicate și se clasifică ca vătămare ușoară (f.d.104-105), prin care se

confirmă circumstanțele conflictului apărut între Iurii Curbatov și Andrei Harlamov,

care la fel coroborează cu declarațiile martorilor Igor Ropaci și Victoria Gașpar.

De asemenea, instanța de apel a ținut cont de ordonanța de neîncepere a urmăririi

penale din 05.02.2019 emisă de procurorul în procuratura Bălți Vasile Buzu, prin care

se infirmă afirmațiile învinuitului că acesta a fost bătut de către polițiști, dar confirmă

încă odată faptul că Iuri Curbatov a primit leziunile corporale ca rezultat al conflictului

avut cu victima decedată Andrei Harlamov, care i-a și cauzat aceste leziuni, fapt

confirmat de martorii oculari Igor Ropaci și Victoria Gașpar (f d. 106-107), care confirmă

în totalitate acțiunile întreprinse de Iurii Curbatov pentru a evita răspunderea pentru

fapta comisă.

La fel, instanța de apel a menționat că, raportul de expertiză judiciară nr.

201910C0041 din 19.04.2019, potrivit căruia la examinarea medico-legală a cet. Andrei

Harlamov s-au depistat o plagă înțepat-tăiată a cutiei toracice pe stânga spațiul

intercostal 3 linia clavicular-medie cu penetrare în cavitatea pleurală și lezarea inimii,

aortei, complicată cu un hemotorace pe stânga (1300ml). Plaga indicată supra a fost

produsă prin acțiunea traumatică cu obiect înțepător - tăios care sunt periculoase

pentru viață și se califică ca vătămare gravă. Moartea cet. Andrei Harlamov a survenit

în urma leziunilor corporale grave, periculoase pentru viață /f.d. 191-194/ care confirm

circumstanțele survenirii decesului lui Andrei Harlamov și la fel coroborează cu

circumstanțele expuse de martorii audiații declarații pe care instanța de apel le

apreciază drept unele veridice.

5

Instanța de apel, reiterează că acțiunile inculpatului corect au fost încadrate în

baza art. 145 alin. (2) lit. e1) Cod penal după indicii - Omorul intenționat asupra unui

membru de familie, stabilindu-i inculpatului o pedeapsă în conformitate cu prevederile

legislației în vigoare.

Astfel, instanța de apel a constatat că, declarațiile depuse de către inculpatul prin

care nu-și recunoaște vina în comiterea infracțiunilor imputate lui, sunt declarații ce nu

corespund adevărului, depuse în încercarea de a se eschiva de la răspunderea penală și

se combat prin probele analizate și apreciate mai sus.

Instanța de apel a reiterat că legătura de cauzalitate dintre acțiunea inculpatului

și urmările prejudiciabile sub formă de moartea victimei Andrei Harlamov a fost

stabilită prin raportul de expertiză judiciară nr.2201910C0041 din 19.04.2019 și

declarațiile martorilor.

Subsecvent, instanța de apel a respins argumentul inculpatului precum că Andrei

Harlamov nu este membru al familiei sale, deoarece în cazul unui omor săvârșit asupra

unui membru de familie, infracțiune ce se referă la prevederile art. 145 alin. (2) lit. e1)

Cod penal, agravanta se referă la calitatea de rudă apropiată a făptuitorului în raport

cu victima infracțiunii.

În acest sens, instanța de apel a indicat că, instanța de fond just a conchis asupra

faptului că, în conformitate cu reglementările art. 1331 Cod penal, prin membru de

familie se înțelege: a) în condiția de conlocuire: persoanele aflate în căsătorie, în divorț,

sub tutelă și curatelă, rudele, afinii lor, soții rudelor, persoanele aflate în relații

asemănătoare celora dintre soți (concubinaj) sau dintre părinți și copii; b) în condiția de

locuire separată: persoanele aflate în căsătorie, în divorț, rudele, afinii lor, copiii

adoptivi, persoanele aflate sub curatelă, persoanele care se află ori s-au aflat în relații

asemănătoare celora dintre soți (concubinaj). Potrivit prevederilor art. 134 alin. (1) și (4)

Cod penal, prin rudenie se înțelege legătura bazată pe descendența unei persoane dintr-

o altă persoană sau pe faptul că mai multe persoane au un ascendent comun.

În primul caz, rudenia este în linie dreaptă, iar în al doilea caz - în linie colaterală.

Rude apropiate sunt părinții, copiii, înfietorii, copiii înfiați, frații și surorile, bunicii și

nepoții lor. Astfel, în ședința de judecată s-a constatat că, inculpatul și partea vătămată

Andrei Harlamov s-au aflat în relații de rudenie, aceștia fiind moș și nepot, adică fiind

rude pe linie colaterală de gradul II, or, inculpatul și mama părții vătămate, sunt frate

și soră.

De asemenea, instanța de apel a respins alegațiile apărării precum că inculpatul

la 16.01.2019, se afla în arest la IP Fălești, or, poziția apărării este combătută de către

declarațiile martorilor oculari.

6

Cu referire la individualizarea și stabilirea categoriei și termenului pedepsei

inculpatului, instanța de apel a conchis că, instanța de fond a ținut cont de art. art. 7, 61,

75-78 Cod penal, de scopul pedepsei penale de corectare și reeducare a inculpatului,

precum și prevenirea de săvârșire a noii infracțiuni, poate fi realizat cu izolarea

inculpatului de societate, cu aplicarea unei pedepse sub formă de închisoare, cu

executarea pedepsei in penitenciar de tip închis, apreciind pedeapsa aplicată ca una

echitabilă și proporțională faptei prejudiciabile comise de către inculpat. Pedeapsa

aplicată urmează să contribuie la formarea unei atitudini de respect față de legea

penală, precum și de valorile sociale și interesele protejate de acestea, din partea

condamnatului, persoana să fie silită să înceteze activitatea criminală și să-și modifice

comportamentul în conformitate cu prevederile legii.

casarea deciziei, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei decizii prin care ultimul să fie

achitat de sub învinuirea înaintată.

În motivarea celor solicitate, inculpatul susține dezacordul cu aprecierea probelor,

indicând lipsa unor probe care să dovedească vinovăția acestuia, or, partea acuzării își

întemeiază învinuirea doar pe declarațiile a celor doi martori, și anume Victoria Gașpar

și Igor Ropaci, care au depus declarații neveridice.

În acest sens, recurentul susține că, Victoria Gașpar a declarat că inculpatul se face

vinovat de omorul lui Andrei Harlamov, deoarece aceasta de asemenea are copii și este

bunică, astfel a fost solidară cu mama ultimului. Iar, Igor Ropaci este rudă cu Victoria

Gașpar, care l-a ajutat mult și nu putea să dea alte declarații decât cele dorite de ultima.

raport cu materialele cauzei și ținând cont de opinia procurorului expusă în referință,

Colegiul penal conchide că acesta este inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat, or, în

vederea acestei soluții se expun următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot

fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de această instanță, dar

doar în temeiurile prevăzute de lege.

Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs, se pronunță

doar în limitele temeiurilor invocate în recurs. Potrivit art. 429 alin. (1) Cod de

procedură penală, recursul trebuie să fie motivat. În corespundere cu art. 430 alin. (5)

Cod de procedură penală, cererea de recurs trebuie să conțină indicarea temeiurilor

prevăzute în art. 427 și argumentarea ilegalității hotărârii atacate în acest sens.

Astfel, instanța de recurs ordinar conchide că din textul recursului se identifică

temeiul de drept prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, că

7

instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau

hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea

soluției contrazice dispozitivul hotărârii.

Însă, inculpatul își motivează recursul în baza dezacordului cu aprecierea probelor

de către instanța de apel, în acest sens Colegiul penal reamintește că, la etapa recursului

ordinar nu declanșează un control asupra fondului cauzei, ci verifică doar dacă s-au

aplicat corect normele de drept la faptele constatate de instanța de fond și, după caz, de

instanța de apel.

Astfel, critica adusă de către inculpatul Iurii Curbatov referitor la procedura de

apreciere a probelor, ține de starea de fapt, care a fost efectuată de instanța de apel și

careva îndoieli privind corectitudinea aprecierii lor nu sunt, instanța de apel pe deplin

le-a examinat, apreciind toate probele din dosar în ansamblu și, conform art. 414 alin.

(2), 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, s-a pronunțat detaliat asupra

motivelor cererilor de apel.

O nouă reapreciere a probelor în modul propus de autorul recursului nu poate fi

efectuată de către instanța de recurs, deoarece aceasta judecă numai temeiurile de

drept.

Subsecvent, Colegiul penal subliniază că potrivit jurisprudenței CtEDO, în

asemenea situație, nu se mai impune o reevaluare a conținutului mijloacelor de probă,

acestea demonstrând cu prisosință soluția dată de prima instanță. Or, în cazul în care

instanța de fond și-a motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările care

confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient

orice drept de recurs eventual, o Curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească

de a relua motivele jurisdicției de primă instanță (hotărârea CtEDO Garcia Ruis c.

Spaniei, Helle c. Finlandei).

Art. 6 din CEDO impune în special, în sarcina „instanței”, obligația de a efectua o

examinare efectivă a motivelor, argumentelor și probelor propuse de părți, cu excepția

cazului în care se apreciază relevanța acestora. Deși este adevărat că obligația motivării

deciziilor, impusă instanțelor de art. 6 § 1 din CEDO, nu poate fi înțeleasă ca impunând

formularea unui răspuns detaliat la fiecare argument (hotărârea CtEDO Perez c.

Franței, Van de Hurk c. Țărilor de Jos).

Instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate

în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală

și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel, și poate da o nouă apreciere

probelor din dosar.

8

Astfel, activitatea instanțelor de fond privind doar aprecierea sau reaprecierea

circumstanțelor cauzei în alt sens decât cel pe care îl propune apărarea este o

competență și prerogativă legală a acestor instanțe, care nu constituie un temei de drept

separat din numărul celor incluse în art. 427 Cod de procedură penală și, astfel,

invocarea acestei chestiuni în recursul ordinar la fel este lipsită de orice temei legal.

De asemenea, instanța de recurs respinge alegațiile inculpatului precum că,

declarațiile lui Victoria Gașpar nu sunt veridice, deoarece aceasta de asemenea are copii

și este bunică, astfel a fost solidară cu mama ultimului, iar, Igor Ropaci este rudă cu

Victoria Gașpar care l-a ajutat mult și nu putea să dea alte declarații decât cele dorite

de ultima, or, această poziție vine în contradicție cu cumulul de probe administrat în

respectiva cauză penal, astfel instanța de recurs apreciază poziția apărării drept una

declarativă și dată în scopul eschivării inculpatului de la răspundere penală.

Împrejurările enunțate denotă în mod concludent că instanța de apel nu au comis

erori de drept în raport cu motivele invocate de către recurenți că hotărârea atacată

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția.

penal,

d e c i d e :

inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către inculpat, împotriva

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 20 noiembrie 2019, în cauza penală

în privința lui Curbatov Iurii XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 01 iulie 2020.

Președinte: Iurie Diaconu

Judecători: Ion Guzun

Liliana Catan

9