2rhc-125/14 — recunoașterea dreptului de proprietate și ridicarea grevării cu gaj

2rhc-125/14 — recunoașterea dreptului de proprietate și ridicarea grevării cu gaj (Curtea Supremă de Justiție, 2014)

Curtea de Apel Bălți dosarul nr. 2rhc-125/14

Judecător: Iu.Grosu

Curtea Supremă de Justiție

Judecători: I.Sîrcu, T.Chișca-Doneva, I.Druță, V.Clevadî, I.Oprea

Republica Moldova

Curtea Supremă de Justiție

ÎNCHEIERE

24 decembrie 2014 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecători: Tamara Chișca-Doneva, Ion Druță,

Valentina Clevadî, Iuliana Oprea

examinînd cererea de revizuire înaintată de BC „Moldindconbank” SA, în

pricina civilă la cererea de chemare în judecată a SRL „Tesalit” împotriva SRL „Pro

Leasing” în proces de insolvabilitate și BC „Moldindconbank” SA privind

recunoașterea dreptului de proprietate și ridicarea grevării cu gaj,

împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 29 octombrie 2014,

CONSTATĂ:

La 18.01.2014, SRL „Tesalit” s-a adresat cu cerere de chemare în judecată

împotriva SRL „Pro Leasing” în proces de insolvabilitate și BC „Moldindconbank”

SA privind recunoașterea dreptului de proprietate și ridicarea grevării cu gaj.

În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că, la 07.04.2011, Kraskovschi

Leonid, în baza contractului de leasing financiar încheiat cu SRL „Pro Leasing” cu

nr. 0033-2010, a primit automobilul Porsche Cayenne Diesel.

La 19.12.2011 contractul nominalizat a fost reîncheiat cu SRL „Tesalit”, care a

preluat drepturile și obligațiile ce rezultă din contractul de leasing și a devenit astfel

locatar al contractului nominalizat.

Conform contractului de leasing, reclamantul a fost obligat pînă la data de

20.08.2013 să achite valoarea integrală a autoturismului Porsche Cayenne Diesel în

sumă de 28 534,74 euro, ce constituie 966 956,99 lei. La rîndul său, SRL „Pro

Leasing”, potrivit pct. 4.2.5 și pct. 4.2.6. a contractului, s-a obligat ca în cazul

achitării integrale de către locatar a tuturor plăților ce rezultă din contract, să asigure

eliberarea autoturismului de sub gaj și să semneze Actul de transmitere-primire a

obiectului leasingului în proprietatea locatarului.

Susține că în termenul stabilit și anume pînă la 20.08.2013, reclamantul a

executat obligațiile de achitare a tuturor plăților stabilite prin contract, ce se confirmă

prin Actul de verificare din 20.07.2012 și ordinele de plată.

După executarea integrală a obligațiilor ce rezultă din contractul de leasing de

către reclamant, ultimul, la 14.02.2013, a înaintat pîrîtului o scrisoare cu cerința de a

executa obligațiile sale de transmitere a automobilului în proprietatea reclamantului.

Contrar prevederilor contractului și a legislației în vigoare, scrisoarea

nominalizată a rămas fară răspuns și fără executare.

1

Mai invocă reclamantul că, neexecutînd obligațiile contractuale, SRL „Pro

Leasing” a intrat în proces de insolvabilitate și a început grav și cinic să lezeze

drepturile reclamantului de locatar și de posesor legal și de bună-credință al

autoturismului nominalizat.

Astfel, a aplicat sechestru pe automobilul în litigiu, a interzis folosința

automobilului și a întreprins măsuri ilegale de preluare a automobilului fără careva

temeiuri legale. Necătînd la faptul că reclamantul a devenit proprietarul

automobilului cu mult înainte de intentarea procesului de insolvabilitate în privința

pîrîtului, iar ultimul, respectiv, a devenit obligat, potrivit pct. 4.2.5 și pct. 4.2.6. a

contractului de leasing, de a semna actul de primire-predare a automobilului în

proprietatea reclamantului, pîrîtul categoric a refuzat executarea prevederilor

contractuale, bazate pe prevederile legale și stabilite însăși de el, refuzînd semnarea

actului de predare-primire.

Reclamantul consideră că, în baza art. 923 alin. (3) și (4) CC, pîrîtul este obligat

de a respecta alegerea reclamantului de a cumpăra bunul, și luînd în considerație că

bunul în litigiu este achitat cu toate plățile respective, este obligat de a-i transmite

automobilul în proprietatea sa.

Mai mult ca atît că, pîrîtul insistent solicită transmiterea automobilului în

posesia lui.

Astfel, pîrîtul, acordînd servicii de leasing, a încălcat grav clauzele contractuale,

a tulburat posesia legală a reclamantului asupra bunului procurat, a lezat dreptul

reclamantului de posesie asupra automobilului, deoarece l-a anunțat în căutare și a

emis decizii ilegale de luare a automobilului din posesia reclamantului.

Menționează că, luînd în considerație faptul că SRL „Pro Leasing” grosolan și

cinic încalcă drepturile reclamantului de posesor legal al automobilului și anume a

înaintat cerința de a-i transmite automobilul, a anunțat automobilul în căutare și

întreprinde toate măsurile ilegale pentru a lua automobilul din posesia reclamantului,

consideră necesar de a aplica măsură de asigurare a acțiunii.

A solicitat reclamantul recunoașterea dreptului de proprietate a SRL „Tesalit”

asupra automobilului Porsche Cayenne cu n/î K LW 111, caroseria nr.

WP1ZZZ92ZBLA24297, motorul nr. CAS 122750; obligarea SRL „Pro Leasing” să

semneze Actul de transmitere-prirnire a autoturismului și să-i transmită automobilul

în proprietatea SRL „Tesalit”; eliberarea automobilului nominalizat de sub gaj;

încasarea de la SRL „Pro Leasing” în folosul SRL „Tesalit” a cheltuielilor de

judecată; aplicarea măsurilor de asigurare a acțiunii înaintate cu interzicerea pîrîților

și administratorului insolvabilității SRL „Pro Leasing” precum și altor persoane la

săvîrșirea acțiunilor de înstrăinare a automobilului, de ridicare a automobilului

Porsche Cayenne cu n/î K LW 111, caroseria nr. WP1ZZZ92ZBLA24297, motorul

nr. CAS122750 din posesia SRL „Tesalit”, de anunțare în căutare, de transmitere a

lui creditorului gajist, precum și altor acțiuni ce țin de tulburarea posesiei legale a

reclamantului asupra acestui automobil.

Prin hotărîrea Curții de Apel Bălți din 29 aprilie 2014, acțiunea a fost admisă

parțial, fiind dispusă recunoașterea dreptului de proprietate a SRL „Tesalit” asupra

automobilului Porsche Cayenne nr./î K LW 1 1 1 , caroseria nr.

WPlZZZ92ZBLA24297, motorul nr.CAS 122750 cu eliberarea automobilului de sub

gaj. A fost respinsă cererea în partea obligării SRL „Pro Leasing” să semneze actul de

transmitere-primire a autoturismului. A fost încasat de la SRL „Pro Leasing” în

proces de insolvabilitate în folosul SRL “Tesalit” cheltuielile de judecată în sumă de

15 450 lei.

2

Pentru a hotărî astfel, instanța de judecată a reținut prevederile art. 321 alin. (1)

și 923 alin. (3) și (4) CC, art. 9 alin. (3), 11 alin. (2) lit. a) al Legii cu privire la

leasing, menționînd că contractul de leasing conține aceleași prevederi (pct. 3.5), fără

a impune alte condiții privitor la obținerea dreptului de proprietate astfel, existența

dreptului de proprietate a fost condiționată de achitarea integrală a ratelor de leasing,

condiție care a fost îndeplinită de către reclamant pînă la intentarea insolvabilității

față de SRL „Pro Leasing”.

Referitor la cerința reclamantului privind obligarea de a semna actul de

transmitere-primire a autoturismului, instanța a statuat că urmează a fi respinsă,

deoarece actul dat nu este necesar pentru recunoașterea dreptului de proprietate în

temeiul hotărîrii judecătorești, el urmînd a fi întocmit de comun acord între părți în

cazul lipsei unui litigiu.

În ce privește cerința radierii gajului, instanța de judecată a reținut prevederile

art. 80 alin. (3) al Legii gajului, art. 495 CC, menționînd că conform pct. 4.1.5 și

4.2.5 a contractului de leasing financiar, SRL „Pro Leasing” a fost în drept să gajeze

obiectul leasingului și toate drepturile sale ce rezultă din prezentul contract de leasing

în favoarea creditorului gajist BC „Moldindconbank” SA numai în limitele

contractului de leasing încheiat cu SRL „Tesalit” și evaluat de părți la suma de 28

534,74 euro în scopul garantării obligațiilor, iar în caz de executare integrală și în

termen a obligațiilor de către locatar, inclusiv achitarea tuturor plăților prevăzute de

contract, să asigure radierea gajului asupra bunului în cazul în care bunul este gajat,

obligație care nu a fost îndeplinită de către locator.

Nefiind de acord cu hotărîrea în cauză, la 15.05.2014, BC „Moldindconbank”

SA a contestat-o cu recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea hotărîrii Curții de

Apel Bălți din 29.04.2014 și emiterea unei noi hotărîri de respingere a acțiunii.

În motivarea recursului, recurentul a invocat neaplicarea legii care trebuia să fie

aplicată, aplicarea unei legi care nu trebuia să fie aplicată și interpretarea în mod

eronat a legii.

În speță, BC „Moldindconbank” SA a reiterat argumentele expuse și în referința

înaintată la acțiunea SRL „Tesalit”.

Astfel, a menționat că banca a acordat în beneficiul SRL „Pro Leasing” credite

în baza a 14 contracte de credit.

Întru asigurarea executării în termen a obligațiunilor asumate conform

contractelor de credit sus numite, SRL „Pro Leasing” a depus în gaj mai multe

bunuri, inclusiv potrivit contractului de gaj nr. 30 din 04.08.2010 (pct. 2.1 al

contractului), automobilul de model Porsche Cayenne Diesel, nr. caroseriei

WP1ZZZ92ZBLA24297, nr.motorului CAS 122750, procurat conform contractului

nr.2010/011 din 03.08.2010.

În temeiul art. 39 al Legii cu privire la gaj, precum și în baza demersului de

înregistrare a gajului din 04.08.2010, BC „Moldindconbank” SA - creditorul gajist a

înregistrat gajul asupra automobilului litigios în Registrul gajului bunurilor mobile

sub nr. de înregistrare 143458.

Ulterior, la 19.10.2011, între SRL „Pro Leasing” ca locator și SRL „Tesalit” ca

locatar, a fost încheiat contractul de leasing financiar nr. 0033-2010, potrivit căruia,

în conformitate cu pct. II al contractului dat, locatorul a predat în posesie și folosință

temporară locatarului, automobilul în litigiu. Predarea bunului a fost efectuată în baza

actului de predare primire ce constituie Anexa nr. I la contractul de leasing

nominalizat.

Potrivit pct. 4.1.5 din contractul de leasing, părțile au convenit că locatorul are

3

dreptul să gajeze bunul și toate drepturile acestuia ce rezultă din prezentul contract în

favoarea creditorului (BC „Moldindconbank” SA), în același timp, locatarul a fost

informat prin pct. 12.9, că locatorul este în drept, pe perioada de acțiune a prezentului

contract, să utilizeze bunul în calitate de garanție pentru executarea obligațiilor sale

față de terțele persoane, iar la momentul semnării contractului de leasing, bunul în

litigiu este depus în gaj în favoarea creditorului. Părțile în așa mod manifestîndu-și

acordul liber de voință, iar contractul fiind semnat de părți fară careva divergențe.

La 05.07.2013, SRL „Pro Leasing” s-a adresat cu cerere introductivă prin care a

solicitat inițierea în privința sa a procesului de insolvabilitate, din cauza incapacității

de plată. Prin hotărîrea din 30.09.2013 a fost intentat procesul de insolvabilitate în

privința SRL „Pro Leasing”.

În temeiul art. 29 al Legii insolvabilității, creditorul BC „Moldindconbank” SA

a înaintat cerere de validare a creanțelor în calitate de creditor garantat al SRL „Pro

Leasing”, creanțe care au fost incluse în tabelul devinitiv al administratorului

insolvabilității. Creanțele creditorului garantat, potrivit calculului din 30.09.2013, ce

reflectă datoriile totale ale debitorului constituie suma în mărime de 2 785 050,14 lei

și 1 043 440,65 euro.

În conformitate cu art. 315 CC, proprietarul are drept de posesiune, de folosință

și de dispoziție asupra bunului. Dreptul de proprietate este acel drept subiectiv ce

conferă titularului exercitarea în putere proprie și în interes propriu a atributelor de

posesie, folosință și dispoziție asupra bunurilor sale în limitele determinate de lege.

Un alt caracter specific proprietății este caracterul exclusiv. Caracterul exclusiv al

dreptului de proprietate îi permite titularului să facă singur ce vrea cu bunul său, în

limitele prevăzute de lege. Astfel proprietarul în exclusivitate posedă, folosește și

dispune în „plena potestas” aceste atribute.

Prin urmare, ca rezultat al deținerii dreptului de proprietate asupra inclusiv a

bunului în litigiu, drept născut din contractul de vînzare-cumpărare nr. 2010/011 din

03.08.2010 încheiat între SRL „GT Sport Auto” în calitate de vînzător și SRL „Pro

Leasing” în calitate de cumpărător, ultimul din acea dată poate dispune de bun după

bunul său plac, inclusiv să-l gajeze terțelor persoane. Faptul deținerii dreptului de

proprietate asupa automobilului litigios, este confirmat ulterior și de către ÎS „CRIS

Registru” a DÎTCCA prin scrisoarea nr.03/1358 din 23.07.2013, precum și alte

informații prezentate chiar de debitor prin scrisorile expediate inclusiv și prin cererea

introductivă înaintată.

Totodată, în contractele de credit, în pct. 8, s-a prevăzut că sumele datorate

băncii potrivit contractelor încheiate sînt garantate de debitor („Pro Leasing” SRL) cu

contract de gaj/ipotecă asupra mijloacelor de transport și alte bunuri mobile și

imobile viitoare procurate ce vor fi transmise în leasing, inclusiv fidejusiunea

persoanelor terțe, etc.

În vederea asigurării în termen și pe deplin a obligațiilor asumate conform

contractelor de credit, între BC „Moldindconbank” SA în calitate de creditor și SRL

„Pro Leasing” în calitate de debitor a fost încheiat Contractul de gaj nr.30 din

04.08.2010, potrivit căruia ultimul a gajat în favoarea creditorului automobilul de

model Porsche Cayenne Diesel, nr.caroseriei WP1ZZZ92ZBLA24297, nr.motorului

CAS122750, procurat conform contractului nr.2010/011 din 03.08.2010.

Bunul ce face obiectul contractului de gaj menționat, a fost dat în leasing

locatarului SRL „Tesalit”, cu termenul de acțiune a contractului pînă la 20.08.2013.

În rezultatul încheierii contractului, SRL „Tesalit” și-a asumat toate drepturile și

obligațiile prevăzute în contractul de leasing, inclusiv cedarea dreptului locatorului

4

SRL „Pro Leasing” de a gaja bunul și toate drepturile acestuia, în favoarea

creditorului BC „Moldindconbank” SA, totodată preluînd informația referitor la

faptul că la momentul semnării contractului de leasing, bunul era gajat în favoarea

creditorului, care este și finanțatorul acestui bun.

Prin urmare, potrivit art. 471 CC, faptul că informația cu privire la gaj este

înscrisă în registrul gajului, constituie o prezumție legala a veridicității ei. Din

momentul înregistrării gajului nimeni nu poate invoca necunoașterea informației

înscrise în registrul gajului.

Potrivit art. 80 alin. (3) al Legii cu privire la gaj, gajul se stinge prin stingerea

obligației a cărei executare acesta o garanta. Asemenea temeiuri sînt stipulate și la art.

495 CC, inclusiv în pct. 13 al contractului de gaj nominalizat.

În situația creată, SRL „Pro Leasing” a încălcat prevederile contractelor de

credit prin admiterea restanțelor la tranșele creditului și la alte sume aferente

creditelor contractante, astfel acumulînd datorii totale potrivit calculului din

30.09.2013 în sumă totale de 2 785 050,14 lei și 1 043 440,65 euro.

Prin urmare, nici contractul de gaj, nici Legea cu privire la gaj, nici normele

Codului civil al RM, nu acordă nici un temei legal de stingere a gajului pentru

neexecutarea obligațiilor garantate de gaj. Or, onorarea obligațiilor contractuale de

una din părțile contractului de leasing după cum invocă reclamantul în cererea de

chemare în judecată nu a dus ca rezultat la achitarea ratelor la creditele garantate.

La fel a menționat că reclamantul nu a demonstrat cu probe lichide și pertinente

dreptul în care temei solicită recunoașterea dreptului de proprietate asupra

automobilului în litigiu, or, potrivit art. 11 al Legii cu privire la leasing, bunul trece în

proprietatea locatarului dacă inclusiv au fost executate alte obligații prevăzute în

contractuul de leasing, iar potrivit pct. 4.1.5 și 12.9 al contractului de leasing, este

expres prevăzut faptul gajarării bunului în litigiu în favoarea creditorului BC

„Moldindconbank” SA pentru garantarea obligațiunilor asumate în baza contractelor

de credit contractate, iar în situația creată, cele alte obligații specificate în contractul

de leasing care în caz de excutare ar fi dus la trecerea dreptului de proprietate asupra

automobilului dat de la locator la locatar, în cazul dat SRL „Tesalit”, nu au fost

executate.

La fel nu a demonstrat dreptul real de care dispune, or transmiterea dreptului de

posesie și folosință asupra automobilului în litigiu poate duce și la obținerea dreptului

de proprietate doar în cazul întrunirii anumitor condiții, inclusiv cu stingerea gajului

și darea acordului creditorului de comercializare a acestuia, lucru care nu a fost făcut

pe motivul neonorării obligațiilor asumate la contractele de credit de către SRL „Pro

Leasing”.

Totodată, recurentul BC „Moldindconbank” SA a invocat și încălcări de ordin

procedurat.

Tot la 15.05.2014 a depus recurs și lichidatorul SRL „Pro Leasing” în proces de

insolvabilitate ÎI „Cazacu Andrei”, solicitînd admiterea recursului, casarea hotărîrii

Curții de Apel Bălți din 29.04.2014 și emiterea unei noi hotărîri de respingere a

acțiunii.

În motivarea recursului, recurentul dat a invocat încălcarea esențială și aplicarea

eronată a normelor de drept material.

În acest sens, a menționat că recunoașterea dreptului de proprietate asupra unui

bun care face parte din masa debitoare, după intentarea procesului de insolvabilitate,

este neîntemeiat și ilegal.

Lichidatorul SRL „Pro Leasing” în proces de insolvabilitate ÎI „Cazacu Andrei”

5

a reiterat argumentele expuse și în recursul înaintat de BC „Moldindconbank” SA.

Suplimentar, recurentul a menționat că SRL „Pro Leasing” a depus toate

automobilele în gaj pentru rambursarea creditelor primite, nu doar pentru obligațiile

SRL „Tesalit”.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 29 octombrie 2014, au fost respinse

recursurile declarate de lichidatorul SRL „Pro Leasing” în proces de insolvabilitate ÎI

„Cazacu Andrei” și BC „Moldindconbank” SA și a fost menținută hotărîrea Curții de

Apel Bălți din 29 aprilie 2014.

La 07.11.2014, BC „Moldindconbank” SA a înaintat cerere de revizuire a

deciziei Curții Supreme de Justiție din 29 octombrie 2014, solicitînd admiterea

revizurii, casarea deciziei instanței de recurs, cu trimiterea pricinii la rejudecarea în

instanța de recurs în alt complet de judecată.

În motivarea cererii de revizuire, revizuentul a invocat temeiul prevăzut la lit. b)

art. 449 CPC, menționînd în acest sens că concluziile instanței de recurs reținute în

decizia a cărei revizuire se solicită sunt neîntemeiate.

La fel a indicat că prin decizia Curții Supreme de Justiție nr. 2ri-131/14 din

17.09.2014, într-o cauză similară, a fost respinsă cerința de radiere a gajului.

Examinînd motivele invocate de revizuent, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit ajunge la concluzia că cererea de revizuire urmează să

fie respinsă ca inadmisibilă, pornind de la următoarele.

În conformitate cu lit. a) alin. (1) art. 453 CPC al RM, după ce examinează

cererea de revizuire, instanța poate emite încheierea de respingere a cererii de

revizuire ca fiind inadmisibilă.

Revizuirea este posibilă doar în cazurile în care sunt invocate și sunt probate

circumstanțe, fapte ori evenimente, prevăzute de lege ca temeiuri, care sunt esențiale

pentru relațiile în litigiu și de natură să influiențeze soluția adoptată.

Drept temeiuri pentru revizuirea unei hotărîri irevocabile, de către legislator sunt

definite cele conținute în art. 449 CPC și ele sunt indicate exhaustiv.

Pornind de la aceste cerințe, Colegiul relevă că revizuirea unei hotărîri date de

către instanță este posibilă doar în cazul în care solicitantul, după devenirea

irevocabilă a hotărîrii, intră în posesia unui temei din cele prevăzute de art. 449 CPC.

În același timp, acest temei trebuie să vizeze situația de fapt, care a fost obiectul

examinării în instanța de fond, dat fiind că instanța de recurs verifică corectitudinea

aplicării și interpretării de către prima instanță a normelor de drept material și

procesual, în limitele materialelor din dosar și în limitele recursului declarat. Or, nu

poate fi revizuită o hotărîre care elucidează o anumită situație de fapt, asupra căreia s-

a pronunțat instanța de fond, prin prisma unui temei care caracterizează o altă situație.

Din textul cererii de revizuire, Colegiul civil, comercial și de contencos

administrativ lărgit constată că revizuentul solicită revizuirea deciziei Curții Supreme

de Justiție din 29 octombrie 2014, invocînd ca temei lit. b) a art. 449 CPC.

Astfel, potrivit normei invocate, revizuirea se declară în cazul în care au devenit

cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost și nu au

putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile

pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a

pricinii.

Colegiul reține că, pentru a redeschide procesul pe temeiul prevăzut de art. 449

lit. b) CPC, este important ca circumstanțele sau faptele date, existente obiectiv pînă

la data pronunțării hotărîrii, să fie confirmate în fața instanței prin prezentarea unor

probe concludente.

6

Legea, art. 449 lit. b) CPC, vorbește despre circumstanțe (fapte) necunoscute

anterior petiționarului, dar întrucît examinarea fondului cauzei prezumă că instanța a

constatat și elucidat pe deplin toate circumstanțele care au importanță pentru

soluționarea pricinii, este evident că o condiție esențială pentru admiterea revizuirii

este că și instanței nu i-au fost și nu au putut fi cunoscute aceste circumstanțe (fapte).

Pentru acest motiv de revizuire esențial este ca revizuentul să probeze că nu a știut

anterior pronunțării hotărîrii a cărei revizuire se cere despre aceste circumstanțe sau

fapte și că nu a avut posibilitatea de a le cunoaște, în caz contrar ele nu pot servi ca

temei de revizuire. Mai mult, revizuentul trebuie să demonstreze că a întreprins toate

măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare

a pricinii.

Astfel, ca o condiție esențială de redeschidere a procesului pe acest temei este

ca circumstanțele (faptele) să fi existat obiectiv pînă la data pronunțării hotărîrii, ele

urmînd a fi diferențiate de faptele noi apărute după pronunțarea hotărîrii. Faptele noi

apărute după darea hotărîrii pot servi temei de adresare cu o nouă acțiune în judecată,

dar nu ca temei de revizuire.

Circumstanțele sau faptele prezentate ca temei de revizuire trebuie să influențeze

esențial soluția dată inițial de instanță, în sensul că nu orice circumstanțe sau fapte

necunoscute anterior pot servi temei de revizuire, ci doar atunci cînd sînt

determinante pentru judecarea justă a cauzei, or aceste noi circumstanțe conduc după

sine la apariția, modificarea sau încetarea raporturilor juridice dintre părțile în litigiu

și deci sunt determinante pentru judecarea justă a cauzei.

În același timp, revizuentul trebuie să probeze că a întreprins toate măsurile

pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a

pricinii. Or, lipsa acestui suport probatoriu, ca element obligator al temeiului prevăzut

la art. 449 lit. b) CPC, decade sau lipsește revizuentul de posibilitatea invocării unui

atare temei.

La caz, Colegiul conchide că revizuentul nu a probat nici într-un fel prezența

acestui temei de revizuire.

În speță, afirmațiile revizuentului țin de dezacordul acestuia cu soluția instanței

de recurs prin prisma interpretării cadrului legal ce reglementează raporturile

litigioase.

Mai mult ca atît, invocarea repetată a acestui cadru legal, analizat de revizuent

prin interpunerea cu circumstanțele speței, reprezintă în sine un recurs deghizat.

Cît ține de decizia Curții Supreme de Justiție nr. 2ri-131/14 din 17.09.2014,

instanța de revizuire constată că aceasta nu poate fi reținută ca temei de revizuire în

sensul lit. b) a art. 449 CPC, deoarece nu se încadrează în criteriile obligatorii ce

caracteriazează acest temei.

Or, faptul invocat de revizuient, ține de anumite circumstanțe, care puteau fi

cunoscute anterior, în timpul judecării anterioare a pricinii.

În această ordine de idei, Colegiul constată cu certitudine că toate faptele

invocate de revizuent ca circumstanțe pe care nu le-a cunoscut, dar care sunt

determinante pentru revizuirea soluției, erau și/sau puteau fi cunoscute la momentul

examinării și adoptării deciziei revizuite.

Astfel, Colegiul constată că revizuentul nu a prezentat alte înscrisuri care să

corespundă caracteristicilor cerute de norma de drept indicată.

În consecință, sub aspectul analizat, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit conchide că circumstanțele invocate de revizuent drept temei de

revizuire, nu se încadrează în cele exhaustiv prevăzute la art. 449 CPC.

7

Prin cererea – obiectul prezentei ședințe, revizuentul nu a prezentat nici unul din

temeiurile conținute în norma indicată.

Colegiul reiterează că, posibilitatea reinițierii procesului de judecată urmează să

fie examinată în lumina Preambulului Convenției, care declară preeminența dreptului

o parte a moștenirii comune a Statelor Contractante. Unul din aspectele fundamentale

ale preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care cere,

printre altele, ca atunci cînd instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei

chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție (Brumărescu v. Romania,

Roșca v. Moldova).

Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res judicata

(ibid., § 62), adică principiul caracterului irevocabil al hotărîrilor judecătorești. Acest

principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărîri

irevocabile și obligatorii, doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă

determinare a cauzei. Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla

existență a două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de

reexaminare. O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci cînd este

necesară, datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare (Roșca v. Moldova,

citată mai sus, § 25, Popov nr. 2 vs. Moldova). Din considerentele menționate

Colegiu consideră că prezenta cerere de revizuire nu poate fi admisă.

Astfel, Colegiul conchide că cererea de revizuire urmează a fi respinsă ca

inadmisibilă, or retractarea neîntemeiată a unei hotărîri judecătorești irevocabile

produce efecte grave pentru părți, întrucît se încalcă principiul stabilității raporturilor

juridice, fiindcă unul dintre elementele fundamentale ale preeminenței dreptului este

principiul stabilității raporturilor juridice, care înseamnă, între altele, că soluția

definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată fără motive legale. De aceea, legea

( art. 449 CPC) admite revizuirea numai în cazuri strict determinate.

În baza celor expuse și în conformitate cu art. 449, 451-453 din Codul de

procedură civilă al RM, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție,

DISPUNE:

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire declarată de BC

„Moldindconbank” SA, împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 29

octombrie 2014, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a SRL „Tesalit”

împotriva SRL „Pro Leasing” în proces de insolvabilitate și BC „Moldindconbank”

SA privind recunoașterea dreptului de proprietate și ridicarea grevării cu gaj.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței,

Judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Ion Druță

Valentina Clevadî

Iuliana Oprea

8