1ra-635/2020 — art. 186 alin. 2, lit. b, c, d CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 186 alin. 2, lit. b, c, d CP
- Temei legal
- art.427, pct. 4 CPP
1ra-635/2020 — art. 186 alin. 2, lit. b, c, d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)
Dosarul nr. 1ra-635/2020 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 25 martie 2020 mun. Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte – Timofti Vladimir, Judecători – Boico Victor, Toma Nadejda, examinând, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei, admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către avocatul Negrei Nicolae în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 01 iulie 2019, în cauza penală în privința lui, Trambițchi Victor x , născut la x3, originar și domiciliat în x. Termenul de examinare a cauzei: prima instanță: 13.09.2016 –10.07.2017 instanța de apel: 24.05.2019 – 01.07.2019 instanța de recurs: 19.12.2019 – 25.03.2020 A C O N S T A T A T :
Prin sentința Judecătoriei Orhei, sediul Central din 10 iulie 2017, Trambițchi Victor, Vitiu Daniel și Chirița Alexandru au fost recunoscuți vinovați și condamnați pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal. Cauza a fost examinată pronunțată pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, în procedura simplificată prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală. Sentința a fost atacată doar de către inculpatul Trambițchi Victor. Inculpații Chirița Alexandru și Vitiu Daniel nu au declarat apel. Astfel, conform sentinței Trambițchi Victor a fost condamnat în baza art.186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal cu aplicarea art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, art. 82 Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsă sub formă de închisoare de 2(doi) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. În baza art.84 alin. (4) Cod penal a fost adăugat parțial la partea neexecutată a pedepsei stabilite prin sentința Judecătoriei Orhei din 1 11.05.2017 și i-a fost stabilită definitiv pedeapsa de 12 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. A fost admisă parțial acțiunea civilă depusă de către Tuluc Andrei. Au fost încasate în mod solidar, cheltuielile judiciare în sumă de 31 (treizeci și unu), 03 lei.
Pentru a se pronunța, prima instanță a constatat că, Trambițchi Victor, în perioada de timp cuprinsă între 14.07.-15.07.2016, urmărind scop de profit și de sustragere pe ascuns a bunurilor altei persoane împreună cu Chirița Alexandru, Vitiu Daniel și Lozinschi Oleg, în rezultatul înțelegerii prealabile, prin deteriorarea unui geam și a unei uși termopan au pătruns în locuința lui Tuluc Andrei Xxx, situată în sectorul de vile din cartierul "Lupoaica" al or. Orhei, de unde pe ascuns au sustras o flexă de model "Makita" la prețul de 2000 lei, un generator electric de model "Honda 5X5" la prețul de 9000 lei și un troliu electric la prețul de 4000 lei, cauzându-i astfel lui Tuluc Andrei o daună materială în proporții considerabile în mărime totală de 15 000 lei.
Nefiind de acord cu sentința în cauză inculpatul Trambițchi Victor a depus cerere de apel la 03 mai 2019 și a solicitat casarea sentinței Judecătoriei Orhei, sediul Central din 10 iulie 2017, cu emiterea unei noi hotărâri prin care să-i fie stabilită o pedeapsă mai blândă, invocând că a recunoscut vina și a solicitat examinarea cauzei în baza art. 3641 Cod de procedură penală.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 01 iunie 2019, a fost respins apelul inculpatului Trambițchi Victor, ca fiind depus peste termen și menținută fără modificări sentința Judecătoriei Orhei, sediul Central din 10 iulie 2017. 4.1 În susținerea soluției emise, instanța de a apel cercetând probele administrate de prima instanță și apreciindu-le din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, verificând legalitatea și temeinicia hotărârii atacate a primei instanțe în raport cu motivele apelului declarat, călăuzindu-se de intima convingere, a ajuns la concluzia de a respinge ca depus peste termen apelul declarat de inculpatul Trambițchi Victor, cu menținerea hotărârii atacate. Instanța de apel a menționat că, în sensul cerințelor art. 402 alin. (1) Cod de Procedură Penală, termenul de apel este de 15 zile de la data pronunțării sentinței integrale, dacă legea nu dispune altfel. 2 Excepția de la regula dată este reglementată de legiuitor în dispoziția art. 403 alin. (1) Cod de Procedură Penală, unde se specifică că, apelul declarat după expirarea termenului prevăzut de lege, este considerat ca fiind făcut în termen, dacă instanța de apel constată că, întârzierea a fost determinată de motive întemeiate, iar apelul a fost declarat în cel mult 15 zile de la începerea executării pedepsei sau încasării despăgubirilor materiale. În context, instanța de apel a subliniat că, sentința Judecătoriei Orhei, sediul Central din 10 iulie 2018, a fost pronunțată public și înmânată inculpaților la data de 10.07.2017 (f.d. 192 verso, 193 verso,194-197). Din conținutul procesului-verbal al ședinței de judecată din data de 10 iulie 2017, ora 13.30, când a fost anunțată întrerupere până la ora 16:30, atât inculpatul Trambițchi Victor, cât și avocatul său Bulbuc Boris, au fost prezenți în ședință și au cunoscut despre pronunțarea sentinței la aceiași dată și tot atunci au primit copia sentinței (f.d. 198, 199). Inculpatul Trambițchi Victor a depus apelul la data de 03 mai 2019, fără a solicita repunerea în termen, iar în ședința de judecată a refuzat să se prezinte, solicitând examinarea apelului în lipsă. Făcând trimitere la dispozițiile art. 402 alin. (1), art. 403 alin. (1), art. 404 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de apel constatat că inculpatul Trambițchi Victor nu și-a exercitat dreptul legal de atac a actului de dispoziție a instanței de judecată în termenul prevăzut de lege. Instanța de apel a reiterat că, prin admiterea unui apel tardiv și poziționarea uneia dintre părțile procesului penal pe o treaptă mai avantajoasă decât cealaltă parte, se încalcă vădit principiul egalității armelor, care inter alia prevede că fiecare parte trebuie să beneficieze de o posibilitate rezonabilă de a prezenta cauza sa în condiții care să nu-i plaseze într-o situație net dezavantajoasă în raport cu partea adversă. Reieșind din cele expuse mai sus, instanța de apel a conchis că, cererea de apel depusă de inculpatul Trambițchi Victor, nu se încadrează în termenul legal, fiind depus tardiv, iar repunerea în termen nu a fost solicitată, astfel că, repunerea apelului în termen, de către instanța de apel, ar echivala cu avantajarea unei părți în defavoarea alteia, prin extinderea termenului legal de prescripție și revizuire a hotărârilor judecătorești, ceea ce în accepțiunea CtEDO (Ghirea versus Republica Moldova) urmează a fi interpretat ca încălcare a principiilor securității juridice cât și a egalității armelor, ceea ce duce la violarea art. 6 din Convenția Europeană a 3 Drepturilor Omului – dreptul la un proces echitabil, care urmează a fi respectat cu referință la partea acuzării și a apărării, fără discriminare.
Împotriva deciziei instanței de apel, a declarat recurs ordinar avocatul Negrei Nicolae în numele inculpatului Trambițchi Victor, prin care a indicat temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1), pct. 4) Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei instanței de apel și rejudecarea cauzei. 5.1 În susținerea poziției, avocatul Negrei Nicolae în numele inculpatului Trambițchi Victor a expus următoarele: - consideră că chiar dacă inculpatul Trambițchi Victor a depus cerere de examinare în lipsă a cererii de apel aceasta nu este un temei de a examina cauza în lipsă, invocând că cauza se examinează în lipsa inculpatului în cazul în care acesta a comis o infracțiune ușoară, însă în cazul lui Trambițchi Victor infracțiunea încriminată este una mai puțin gravă; - fiind desemnat în calitate de apărător de către Oficiul Teritorial Chișinău al CNAGJS pentru a apăra interesele inculpatului nu a fost în posibilitate de a discuta cu inculpatul și a forma poziția de apărare; - consideră că inculpatul urma a fi escortat în instanță pentru a fi audiat și de a indica motivele de depunere a apelului peste termen; - refuzul inculpatului Trambițchi Victor nu a fost confirmat în instanța de apel de către avocatul acestuia Negrei Nicolae, fiind ignorate prevederile art. 321 alin. 2) Cod de procedură penală în care este specificat că refuzul se confirmă de către avocat, instanța de apel a dispus examinarea cauzei în lipsă; - consideră că, instanța de apel neîntemeiat a dispus examinarea cauzei în lipsa inculpatului Trambițchi Victor, fiindu-i încălcat dreptul inculpatului de a participa efectiv la desfășurarea procesului penal prevăzut de art. 6 CtEDO, cauza fiind examinată în lipsa sa.
Referințe asupra recursului ordinar declarat, nu au fost depuse.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, pe baza materialului din dosarul cauzei și a motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente. Potrivit dispoziției art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol. Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat 4 împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul declarat este vădit neîntemeiat. Din textul recursului, Colegiul penal constată, că recurentul a indicat temeiul pentru recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, și anume incidența pct. 4, expunându-și dezacordul cu decizia instanței de apel prin faptul că judecata a avut loc fără participarea inculpatului, când participarea acestuia era obligatorie potrivit legii. Colegiul penal menționează, că potrivit practicii judiciare constante, erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică, dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. În speță, Colegiul penal constată că, instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin.(1) Cod de procedură penală potrivit cărora, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. Potrivit prevederilor art. 417 alin. (8) Cod de procedură penală decizia instanței de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date. Lecturând textul deciziei instanței de apel, Colegiul penal constată, că decizia instanței de apel corespunde tuturor prevederilor legislației procesual-penale, fiind legală și întemeiată, instanța argumentându-și soluția de menținere a sentinței Judecătoriei Orhei, sediul central din 10 iulie 2017. Reieșind din conținutul recursului declarat, Colegiul penal reține că în esență, criticele recurentului se axează pe ideea că instanța de apel neîntemeiat a dispus examinarea cauzei în lipsa inculpatului Trambițchi Victor, considerând că nu este un temei de a examina cauza în lipsă sa, deoarece cauza se examinează în lipsa inculpatului în cazul în care acesta a comis o infracțiune ușoară, însă în cazul lui Trambițchi infracțiunea încriminată este una mai puțin gravă și că fiind desemnat în calitate de apărător de către Oficiul Teritorial Chișinău al CNAGJS pentru a apăra interesele inculpatului nu a avut posibilitate de a discuta cu inculpatul și a forma poziția de apărare. 5 Cu toate acestea, reieșind din declarațiile recurentului, în raport cu materialele cauzei, în special procesul-verbal al ședinței de judecată în Curtea de Apel, Colegiul penal conchide că acestea sunt neîntemeiate, deoarece, fiind stabilit că inculpatul Trambițchi Victor prin cererea din 01.07.2019, a solicitat examinarea cauzei în lipsa lui, și fiind pusă în discuție posibilitatea examinării cauzei în lipsa acestuia reieșind din cererea depusă, avocatul inculpatului Negrei Nicolae și-a exprimat afirmativ poziția, circumstanță pentru care, prin încheiere protocolară Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău a dispus examinarea cauzei în lipsa inculpatului Trambițchi Victor care a a solicitat examinarea cauzei în lipsa sa. Conform art. 412 alin. (3), (4) Cod de procedură penală, judecarea apelului se face cu citarea părților și înmânarea copiilor de pe apel. Judecarea apelului are loc în prezența inculpatului, când acesta se află în stare de arest, cu excepția prevăzută în art.321 alin.(2) pct.2). Astfel, Colegiul penal ține să menționeze că, potrivit art.321 alin. (2) pct.2) Cod de procedură penală, judecarea cauzei în lipsa inculpatului poate avea loc când inculpatul, fiind în stare de arest, refuză să fie adus în instanță pentru judecarea cauzei și refuzul lui este confirmat și de apărătorul lui sau de administrația locului de detenție a acestuia. În acest context, instanța de recurs ordinar respinge argumentul recurentului că instanța de apel a examinat neîntemeiat cauza în lipsa inculpatului or, acesta cunoscând că cauza penală se află spre examinare în instanța de apel, nu s-a prezentat la ședința de judecată fiind legal citat, iar la data de 01 iulie 2019 a depus cerere de examinare a cauzei în lipsa sa. În conformitate cu prevederile art. 412 alin. (5) Cod de procedură penală, neprezentarea părților legal citate în instanța de apel nu împiedică examinarea cauzei. Având în susținere dispozițiile normei pre citate, Colegiul penal reține, că decizia instanței de apel privind examinarea cauzei în lipsa inculpatului, nu afectează dreptul acestuia la un proces echitabil, așa cum a fost invocat și în recurs, în contextul în care pe parcursul examinării cauzei, Trambițchi Victor a fost reprezentat de avocatul desemnat din oficiu, Negrei Nicolae, care a susținut pe deplin apelul acestuia, însă soluția instanței de apel a fost condiționată de respingerea apelului ca fiind depus peste termen. În atare circumstanțe, raportând situația reținută în cauză la prevederile art.432 alin.(2) Cod de procedură penală, rezultă că lipsesc temeiuri de drept de casare a hotărârii contestate și, prin urmare, se impune 6 soluția inadmisibilității recursului ordinar declarat, ca fiind vădit neîntemeiat.
În conformitate cu art. 432 alin. (1), (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Negrei Nicolae în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 01 iulie 2019, în cauza penală în privința lui Trambițchi Victor x , ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 29 iunie 2020. Președinte Timofti Vladimir Judecători Boico Victor Toma Nadejda 7
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.