1ra-635/2020 — art. 186 alin. 2, lit. b, c, d CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 186 alin. 2, lit. b, c, d CP
- Temei legal
- art.427, pct. 4 CPP
1ra-635/2020 — art. 186 alin. 2, lit. b, c, d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)
Dosarul nr. 1ra-635/2020
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
25 martie 2020 mun. Chișinău
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:
Președinte – Timofti Vladimir,
Judecători – Boico Victor, Toma Nadejda,
examinând, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei,
admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către avocatul
Negrei Nicolae în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal
al Curții de Apel Chișinău din 01 iulie 2019, în cauza penală în privința lui,
Trambițchi Victor x , născut la x3,
originar și domiciliat în x.
Termenul de examinare a cauzei:
prima instanță: 13.09.2016 –10.07.2017
instanța de apel: 24.05.2019 – 01.07.2019
instanța de recurs: 19.12.2019 – 25.03.2020
A C O N S T A T A T :
Prin sentința Judecătoriei Orhei, sediul Central din 10 iulie 2017,
Trambițchi Victor, Vitiu Daniel și Chirița Alexandru au fost recunoscuți
vinovați și condamnați pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186
alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal.
Cauza a fost examinată pronunțată pe baza probelor administrate în
faza de urmărire penală, în procedura simplificată prevăzută de art. 3641
Cod de procedură penală.
Sentința a fost atacată doar de către inculpatul Trambițchi Victor.
Inculpații Chirița Alexandru și Vitiu Daniel nu au declarat apel.
Astfel, conform sentinței Trambițchi Victor a fost condamnat în baza
art.186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal cu aplicarea art. 3641 alin. (8) Cod de
procedură penală, art. 82 Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsă sub formă
de închisoare de 2(doi) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip
închis.
În baza art.84 alin. (4) Cod penal a fost adăugat parțial la partea
neexecutată a pedepsei stabilite prin sentința Judecătoriei Orhei din
1
11.05.2017 și i-a fost stabilită definitiv pedeapsa de 12 ani închisoare, cu
executarea pedepsei în penitenciar de tip închis.
A fost admisă parțial acțiunea civilă depusă de către Tuluc Andrei.
Au fost încasate în mod solidar, cheltuielile judiciare în sumă de 31
(treizeci și unu), 03 lei.
Pentru a se pronunța, prima instanță a constatat că, Trambițchi
Victor, în perioada de timp cuprinsă între 14.07.-15.07.2016, urmărind scop
de profit și de sustragere pe ascuns a bunurilor altei persoane împreună cu
Chirița Alexandru, Vitiu Daniel și Lozinschi Oleg, în rezultatul înțelegerii
prealabile, prin deteriorarea unui geam și a unei uși termopan au pătruns în
locuința lui Tuluc Andrei Xxx, situată în sectorul de vile din cartierul
"Lupoaica" al or. Orhei, de unde pe ascuns au sustras o flexă de model
"Makita" la prețul de 2000 lei, un generator electric de model "Honda 5X5" la
prețul de 9000 lei și un troliu electric la prețul de 4000 lei, cauzându-i astfel
lui Tuluc Andrei o daună materială în proporții considerabile în mărime
totală de 15 000 lei.
Nefiind de acord cu sentința în cauză inculpatul Trambițchi Victor
a depus cerere de apel la 03 mai 2019 și a solicitat casarea sentinței
Judecătoriei Orhei, sediul Central din 10 iulie 2017, cu emiterea unei noi
hotărâri prin care să-i fie stabilită o pedeapsă mai blândă, invocând că a
recunoscut vina și a solicitat examinarea cauzei în baza art. 3641 Cod de
procedură penală.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 01 iunie
2019, a fost respins apelul inculpatului Trambițchi Victor, ca fiind depus
peste termen și menținută fără modificări sentința Judecătoriei Orhei, sediul
Central din 10 iulie 2017.
4.1 În susținerea soluției emise, instanța de a apel cercetând probele
administrate de prima instanță și apreciindu-le din punct de vedere al
pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu din
punct de vedere al coroborării lor, verificând legalitatea și temeinicia
hotărârii atacate a primei instanțe în raport cu motivele apelului declarat,
călăuzindu-se de intima convingere, a ajuns la concluzia de a respinge ca
depus peste termen apelul declarat de inculpatul Trambițchi Victor, cu
menținerea hotărârii atacate.
Instanța de apel a menționat că, în sensul cerințelor art. 402 alin. (1)
Cod de Procedură Penală, termenul de apel este de 15 zile de la data
pronunțării sentinței integrale, dacă legea nu dispune altfel.
2
Excepția de la regula dată este reglementată de legiuitor în dispoziția
art. 403 alin. (1) Cod de Procedură Penală, unde se specifică că, apelul
declarat după expirarea termenului prevăzut de lege, este considerat ca fiind
făcut în termen, dacă instanța de apel constată că, întârzierea a fost
determinată de motive întemeiate, iar apelul a fost declarat în cel mult 15
zile de la începerea executării pedepsei sau încasării despăgubirilor
materiale.
În context, instanța de apel a subliniat că, sentința Judecătoriei Orhei,
sediul Central din 10 iulie 2018, a fost pronunțată public și înmânată
inculpaților la data de 10.07.2017 (f.d. 192 verso, 193 verso,194-197).
Din conținutul procesului-verbal al ședinței de judecată din data de 10
iulie 2017, ora 13.30, când a fost anunțată întrerupere până la ora 16:30, atât
inculpatul Trambițchi Victor, cât și avocatul său Bulbuc Boris, au fost
prezenți în ședință și au cunoscut despre pronunțarea sentinței la aceiași
dată și tot atunci au primit copia sentinței (f.d. 198, 199).
Inculpatul Trambițchi Victor a depus apelul la data de 03 mai 2019,
fără a solicita repunerea în termen, iar în ședința de judecată a refuzat să se
prezinte, solicitând examinarea apelului în lipsă.
Făcând trimitere la dispozițiile art. 402 alin. (1), art. 403 alin. (1), art.
404 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de apel constatat că
inculpatul Trambițchi Victor nu și-a exercitat dreptul legal de atac a actului
de dispoziție a instanței de judecată în termenul prevăzut de lege.
Instanța de apel a reiterat că, prin admiterea unui apel tardiv și
poziționarea uneia dintre părțile procesului penal pe o treaptă mai
avantajoasă decât cealaltă parte, se încalcă vădit principiul egalității armelor,
care inter alia prevede că fiecare parte trebuie să beneficieze de o posibilitate
rezonabilă de a prezenta cauza sa în condiții care să nu-i plaseze într-o
situație net dezavantajoasă în raport cu partea adversă.
Reieșind din cele expuse mai sus, instanța de apel a conchis că, cererea
de apel depusă de inculpatul Trambițchi Victor, nu se încadrează în
termenul legal, fiind depus tardiv, iar repunerea în termen nu a fost
solicitată, astfel că, repunerea apelului în termen, de către instanța de apel,
ar echivala cu avantajarea unei părți în defavoarea alteia, prin extinderea
termenului legal de prescripție și revizuire a hotărârilor judecătorești, ceea
ce în accepțiunea CtEDO (Ghirea versus Republica Moldova) urmează a fi
interpretat ca încălcare a principiilor securității juridice cât și a egalității
armelor, ceea ce duce la violarea art. 6 din Convenția Europeană a
3
Drepturilor Omului – dreptul la un proces echitabil, care urmează a fi
respectat cu referință la partea acuzării și a apărării, fără discriminare.
Împotriva deciziei instanței de apel, a declarat recurs ordinar
avocatul Negrei Nicolae în numele inculpatului Trambițchi Victor, prin care
a indicat temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1), pct. 4) Cod de procedură
penală, a solicitat casarea deciziei instanței de apel și rejudecarea cauzei.
5.1 În susținerea poziției, avocatul Negrei Nicolae în numele
inculpatului Trambițchi Victor a expus următoarele:
- consideră că chiar dacă inculpatul Trambițchi Victor a depus cerere
de examinare în lipsă a cererii de apel aceasta nu este un temei de a examina
cauza în lipsă, invocând că cauza se examinează în lipsa inculpatului în cazul
în care acesta a comis o infracțiune ușoară, însă în cazul lui Trambițchi Victor
infracțiunea încriminată este una mai puțin gravă;
- fiind desemnat în calitate de apărător de către Oficiul Teritorial
Chișinău al CNAGJS pentru a apăra interesele inculpatului nu a fost în
posibilitate de a discuta cu inculpatul și a forma poziția de apărare;
- consideră că inculpatul urma a fi escortat în instanță pentru a fi audiat
și de a indica motivele de depunere a apelului peste termen;
- refuzul inculpatului Trambițchi Victor nu a fost confirmat în instanța
de apel de către avocatul acestuia Negrei Nicolae, fiind ignorate prevederile
art. 321 alin. 2) Cod de procedură penală în care este specificat că refuzul se
confirmă de către avocat, instanța de apel a dispus examinarea cauzei în
lipsă;
- consideră că, instanța de apel neîntemeiat a dispus examinarea cauzei
în lipsa inculpatului Trambițchi Victor, fiindu-i încălcat dreptul inculpatului
de a participa efectiv la desfășurarea procesului penal prevăzut de art. 6
CtEDO, cauza fiind examinată în lipsa sa.
Referințe asupra recursului ordinar declarat, nu au fost depuse.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar
declarat, pe baza materialului din dosarul cauzei și a motivelor invocate,
Colegiul penal concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil
din următoarele considerente.
Potrivit dispoziției art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală,
hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile
de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în
acest articol.
Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de
recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat
4
împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de
consiliu, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care
constată că recursul declarat este vădit neîntemeiat.
Din textul recursului, Colegiul penal constată, că recurentul a indicat
temeiul pentru recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) Cod de procedură
penală, și anume incidența pct. 4, expunându-și dezacordul cu decizia
instanței de apel prin faptul că judecata a avut loc fără participarea inculpatului,
când participarea acestuia era obligatorie potrivit legii.
Colegiul penal menționează, că potrivit practicii judiciare constante,
erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept
material sau substanțial. Instanța de recurs verifică, dacă s-a aplicat corect
legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost
constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material.
În speță, Colegiul penal constată că, instanța de apel la examinarea
cauzei a respectat prevederile art. 414 alin.(1) Cod de procedură penală
potrivit cărora, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și
temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță,
conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi
prezentate instanței de apel.
Potrivit prevederilor art. 417 alin. (8) Cod de procedură penală decizia
instanței de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus,
după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele
adoptării soluției date.
Lecturând textul deciziei instanței de apel, Colegiul penal constată, că
decizia instanței de apel corespunde tuturor prevederilor legislației
procesual-penale, fiind legală și întemeiată, instanța argumentându-și
soluția de menținere a sentinței Judecătoriei Orhei, sediul central din 10 iulie
2017.
Reieșind din conținutul recursului declarat, Colegiul penal reține că în
esență, criticele recurentului se axează pe ideea că instanța de apel neîntemeiat
a dispus examinarea cauzei în lipsa inculpatului Trambițchi Victor, considerând că
nu este un temei de a examina cauza în lipsă sa, deoarece cauza se examinează în
lipsa inculpatului în cazul în care acesta a comis o infracțiune ușoară, însă în cazul
lui Trambițchi infracțiunea încriminată este una mai puțin gravă și că fiind
desemnat în calitate de apărător de către Oficiul Teritorial Chișinău al CNAGJS
pentru a apăra interesele inculpatului nu a avut posibilitate de a discuta cu
inculpatul și a forma poziția de apărare.
5
Cu toate acestea, reieșind din declarațiile recurentului, în raport cu
materialele cauzei, în special procesul-verbal al ședinței de judecată în
Curtea de Apel, Colegiul penal conchide că acestea sunt neîntemeiate,
deoarece, fiind stabilit că inculpatul Trambițchi Victor prin cererea din
01.07.2019, a solicitat examinarea cauzei în lipsa lui, și fiind pusă în discuție
posibilitatea examinării cauzei în lipsa acestuia reieșind din cererea depusă,
avocatul inculpatului Negrei Nicolae și-a exprimat afirmativ poziția,
circumstanță pentru care, prin încheiere protocolară Colegiului penal al
Curții de Apel Chișinău a dispus examinarea cauzei în lipsa inculpatului
Trambițchi Victor care a a solicitat examinarea cauzei în lipsa sa.
Conform art. 412 alin. (3), (4) Cod de procedură penală, judecarea
apelului se face cu citarea părților și înmânarea copiilor de pe apel. Judecarea
apelului are loc în prezența inculpatului, când acesta se află în stare de arest,
cu excepția prevăzută în art.321 alin.(2) pct.2).
Astfel, Colegiul penal ține să menționeze că, potrivit art.321 alin. (2)
pct.2) Cod de procedură penală, judecarea cauzei în lipsa inculpatului poate
avea loc când inculpatul, fiind în stare de arest, refuză să fie adus în instanță
pentru judecarea cauzei și refuzul lui este confirmat și de apărătorul lui sau
de administrația locului de detenție a acestuia.
În acest context, instanța de recurs ordinar respinge argumentul
recurentului că instanța de apel a examinat neîntemeiat cauza în lipsa
inculpatului or, acesta cunoscând că cauza penală se află spre examinare în
instanța de apel, nu s-a prezentat la ședința de judecată fiind legal citat, iar
la data de 01 iulie 2019 a depus cerere de examinare a cauzei în lipsa sa.
În conformitate cu prevederile art. 412 alin. (5) Cod de procedură
penală, neprezentarea părților legal citate în instanța de apel nu împiedică
examinarea cauzei.
Având în susținere dispozițiile normei pre citate, Colegiul penal
reține, că decizia instanței de apel privind examinarea cauzei în lipsa
inculpatului, nu afectează dreptul acestuia la un proces echitabil, așa cum a
fost invocat și în recurs, în contextul în care pe parcursul examinării cauzei,
Trambițchi Victor a fost reprezentat de avocatul desemnat din oficiu, Negrei
Nicolae, care a susținut pe deplin apelul acestuia, însă soluția instanței de
apel a fost condiționată de respingerea apelului ca fiind depus peste termen.
În atare circumstanțe, raportând situația reținută în cauză la
prevederile art.432 alin.(2) Cod de procedură penală, rezultă că lipsesc
temeiuri de drept de casare a hotărârii contestate și, prin urmare, se impune
6
soluția inadmisibilității recursului ordinar declarat, ca fiind vădit
neîntemeiat.
În conformitate cu art. 432 alin. (1), (2) pct. 4) Cod de procedură
penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Negrei
Nicolae în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții
de Apel Chișinău din 01 iulie 2019, în cauza penală în privința lui Trambițchi
Victor x , ca fiind vădit neîntemeiat.
Decizia este irevocabilă.
Decizia motivată pronunțată la 29 iunie 2020.
Președinte Timofti Vladimir
Judecători Boico Victor
Toma Nadejda
7