1ra-234/2020 — art. 190 alin. 2, art. 324 alin. 1 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 190 alin. 2, art. 324 alin. 1 CP
- Temei legal
- art.427 alin.1 pct.6,8 CPP
1ra-234/2020 — art. 190 alin. 2, art. 324 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)
Dosarul nr. 1ra-234/2020
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
21 mai 2020 mun. Chișinău
Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:
Președinte – Timofti Vladimir,
Judecători – Boico Victor, Toma Nadejda, Țurcan Anatolie, Cobzac Elena,
a judecat, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei, recursul
ordinar declarat de către avocatul Panțîru Victor în numele inculpatului,
împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 13 iulie
2019, în cauza penală în privința lui
Coniuc Constantin xxxx, născut la xxxx, xxx
și xx în s. xxxxxx.
Termenul de examinare a cauzei:
prima instanță: 31.10.2016 – 03.04.2018
instanța de apel: 26.04.2019 – 13.07.2019
instanța de recurs ordinar: 23.08.2019 – 21.05.2020
A C O N S T A T A T :
Prin sentința Judecătoriei Orhei, sediul Rezina din 03.04.2018, Coniuc
Constantin a fost achitat de sub învinuirea în săvârșirea infracțiunii prevăzute
de art.324 alin.(1) Cod penal, din motiv că în acțiunile lui nu s-a constatat
existența faptei infracțiunii.
Coniuc Constantin a fost achitat de sub învinuirea în săvârșirea
infracțiunii prevăzute de art.190 alin.(2) Cod penal, din motiv că fapta nu
întrunește elementele infracțiunii.
A fost soluționată soarta corpurilor delicte.
1.1. Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a reținut că, potrivit
actului de învinuire, Coniuc Constantin este acuzat de faptul că în perioada
lunilor august - septembrie 2016, activând în calitate de specialist pentru
validarea datelor și expert tehnic al S.R.L. „Expres Test Service” din or.
Rezina, cu scopul dobândirii ilicite a bunurilor altor persoane prin înșelăciune
și abuz de încredere, precum că poate perfecta acte oficiale sau acorda ajutor
la obținerea acestora, în s.Cuizăuca, raionul Rezina, prin intermediul cet.
Vasile Nistor locuitor al s.Cuizăuca, raionul Rezina a obținut de la cetățenii
Vasile Cotoman, Andrian Moraru, locuitori ai mun. Chișinău, câte 900 de euro
de la fiecare în total 1800 euro, adică echivalentul a 39 555 lei, în vederea
1
perfectării categoriilor suplimentare „C”, „D” și „E” la permisele de
conducere deținute deja de către ei.
Tot el, în perioada lunilor august - septembrie 2016, activând în calitate
de specialist pentru validarea datelor și expert tehnic la S.R.L. „Expres Test
Service” din or. Rezina, cu scopul dobândirii ilicite a bunurilor altor persoane
prin înșelăciune, abuz de încredere, precum că poate perfecta acte oficiale sau
acorda ajutor la obținerea acestora, în or. Rezina, la sediul S.R.L. „Expres Test
Service”, în biroul personal, prin intermediul cet. Vasile Nistor locuitor al
s.Cuizăuca, raionul Rezina a obținut de la cetățeanul Ion Voloșciuc locuitor al
s. Otac, raionul Rezina, suma de 250 euro, echivalentul a 5494 lei pentru
schimbarea tipului vehiculului.
Tot el, în perioada lunilor august - septembrie 2016, activând în calitate
de specialist pentru validarea datelor și expert tehnic la S.R.L. „Expres Test
Service” din or. Rezina, cu scopul dobândirii ilicite a bunurilor altor persoane
prin înșelăciune, abuz de încredere, precum că poate perfecta acte oficiale sau
acorda ajutor la obținerea acestora, în or. Rezina, la sediul S.R.L. „Expres Test
Service”, în biroul personal, a obținut de la cetățeanca Liuba Bunescu,
locuitoare a s.Țînțăreni, raionul Anenii Noi, suma de 200 euro, echivalent a
4395 lei pentru susținerea examenului practic în vederea obținerii permisului
de conducere prin ce a cauzat victimelor un prejudiciu material considerabil
în sumă de 49 444 lei.
Astfel, organul de urmărire penală a încadrat acțiunile lui Coniuc
Constantin în baza art.190 alin.(2) Cod penal, individualizată prin
„escrocherie, adică dobândirea ilicită a bunurilor altor persoane prin
înșelăciune, abuz de încredere, cu cauzarea unei daune în proporții
considerabilă”.
1.2. Coniuc Constantin mai este învinuit și de faptul că, activând în
calitate de expert în S.R.L. „Expres Test Service” din or. Rezina, numit în
funcție prin ordinul nr.20 din 01 decembrie 2014, adică în virtutea
prevederilor art. 123 alin. (2) Cod penal, fiind persoană publică, adică
persoană autorizată sau învestită de stat să presteze în numele acestuia
servicii publice sau să îndeplinească activități de interes public care conform
prevederilor din Regulile de inspecție tehnică periodică a autovehiculelor și
remorcilor acestora, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.1047 din
08.11.1999 cu privire la reorganizarea sistemului informațional automatizat
de căutare „Automobilul” în Registrul de stat al transporturilor și
introducerea testării a autovehiculelor și remorcilor acestora, are obligația
conform pct.5) să efectueze testarea tehnică contra plată în conformitate cu
tarifele aprobate de Guvern (Anexa nr.4 HG nr.1047 din 08.11.1999); conform
pct.11) să efectueze testarea tehnică pe etape, prin examinarea vizuală și
diagnosticarea echipamentelor, agregatelor și a sistemelor care influențează
2
asupra securității circulației rutiere și protecției mediului; conform pct.19, în
cazul autovehiculelor și remorcilor acestora care corespund normelor
prescrise, să aplice ecusoane de modelul stabilit (Anexa nr.3 la Regulile de
inspecție tehnică periodică a autovehiculelor și remorcilor acestora), însoțite
de Raportul de inspecție tehnică periodică a vehiculului (Anexa nr.2 la
Regulile de inspecție tehnică periodică a autovehiculelor și remorcilor
acestora), semnat și ștampilat de expertul de inspecție tehnică, ce confirmă
executarea inspecției tehnice; conform pct.20, în cazul vehiculelor care nu
corespund normelor stabilite, să nu elibereze ecusonul și în raportul de
inspecție tehnică periodică, reieșind din categoria neajunsurilor și defectelor
depistate, să introducă însemnări privind interzicerea exploatării vehiculelor
sau acordarea termenului pentru înlăturarea neajunsurilor (până la 30 de zile),
la 13 mai 2016, a pretins de la cet. Trepaciuc Alexandru, mijloace financiare ce
nu i se cuvin, în cuantum de 250 lei pentru a îndeplini raportul de inspecție
tehnică și a elibera ecusonul pentru vehiculul de marca „Opel Zafira ” cu n/î
XX, care aparține cet. Trepaciuc Alexandru.
Conform tarifelor-plafon, pentru inspecția tehnică periodică obligatorie
a vehiculelor, aprobate prin Anexa nr.4) la Hotărârea Guvernului nr.1047 din
08.11.1999, suma taxei pentru toate categoriile de vehicule cu masa totală
indicată în certificatul de înmatriculare, până la 2000 kg inclusiv, este de 150
lei.
Astfel, organul de urmărire penală a încadrat acțiunile lui Coniuc
Constantin în baza art.324 alin.(1) Cod penal, individualizată prin „coruperea
pasivă, adică pretinderea, personal, de către o persoană publică, privilegii sau
avantaje sub orice formă, ce nu i se cuvin pentru sine pentru a îndeplini
acțiuni în exercitarea funcției sale”.
Sentința a fost atacată cu apel de către procurorul în Procuratura
raionului Rezina, Stavinschi Olesea prin care a solicitat casarea acesteia, cu
pronunțarea unei noi hotărâri prin care Coniuc Constantin să fie recunoscut
culpabil de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. art. 324 alin. (1) și 190
alin. (2) lit. c) Cod penal, aplicându-i pedeapsă în baza art. 324 alin. (1) Cod
penal - 3 ani închisoare, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis
cu amendă în mărime de 4000 unități convenționale, ceia ce constituie 200 000
lei și cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice pe un termen de 5 ani,
în baza art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal - 2 ani închisoare cu ispășirea pedepsei
în penitenciar de tip semiînchis și cu privarea de dreptul de a ocupa funcții
publice pe un termen de 2 ani. În baza art. 84 alin. (1), (2) Cod penal, pentru
concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor , a stabili pedeapsa
definitivă de 4 ani închisoare cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip
semiînchis, cu amendă în mărime de 4000 unități convenționale, ceia ce
constituie 200 000 lei cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice pe un
3
termen de 6 ani. A include în termenul pedepsei stabilite, termenul reținerii
lui Coniuc Constantin de la 04.11. 2016 și aflării în stare de arest a inculpatului
din data de 07.11.2016 până la 30.11.2016. A încasa din contul lui Coniuc
Constantin în folosul statului, cheltuieli judiciare pentru instrumentarea
cauzei penale în mărime totală de 36, 62 lei.
2.1. În motivarea apelului procurorul a indicat că:
- în acțiunile inculpatului există elementele infracțiunii prevăzute la art.
190 alin. (2) lit. c) Cod penal, ceia ce se confirmă prin probele prezentate și
cercetate în instanța de judecată;
- faptul invocat precum că procurorul nu ar fi argumentat în învinuire și
nu a invocat în instanța prin care anume formă a escrocheriei s-au
individualizat faptele lui Coniuc Constantin abuz de încredere sau
înșelăciune, consideră că acestea nu sunt plauzibile odată ce în învinuirea
înaintată lui Coniuc Constantin au fost specificate ambele forme, deoarece
acțiunile lui de escrocherie au fost realizate anume prin ambele forme. Mai
întâi prin înșelăciune, atunci când Coniuc Constantin a încredințat părțile
vătămate că poate ajuta persoanele în rezolvarea anumitor probleme, apoi
prin abuzul de încredere, deoarece părțile vătămate au avut încredere în
Coniuc Constantin atunci când i-au transmis banii, în virtutea funcției pe care
acesta o deține;
- inculpatul avea de la bun început intenția de a dobândi ilicit banii prin
înșelăciune și abuz de încredere este cert, or, atât la urmărirea penală, cât și în
cadrul cercetării judecătorești nu a fost stabilit că, atunci când inculpatul s-a
angajat de a ajuta părțile vătămate în problemele apărute, acesta ar fi avut
posibilitatea de a face acest lucru. Mai mult ca atât, acesta nu și-a realizat
promisiunile o perioadă lungă de timp, restituind sumele de bani însușite
numai după ce părțile vătămate s-au adresat organelor de drept;
-nici în ordonanța de punere sub învinuire și nici în rechizitoriu, nu a fost
indicat litera alineatului (2) art. 190 din Codul penal, care definește încadrarea
exactă a faptelor inculpatului cu elementele constitutive respective, o
consideră ca o greșeală mecanică, totuși, acest element și anume „elementul
de cauzare de daune în proporții considerabile” a fost descris în actul de
învinuire, astfel neindicarea literei nu poate servi drept temei de achitare a
persoanei, însuși inculpatul a recunoscut în instanța de judecată faptul că a
primit sumele de bani în cauză, cu toate că nu a putut explica instanței pentru
ce a luat acești bani;
- în acțiunile lui Coniuc Constantin există și faptul infracțiunii prevăzute
de art. 324 alin.(1) Cod penal, fapt confirmat prin declarațiile părții vătămate
Trepaciuc Alexandr, precum și alte materialele cauzei;
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 13 iulie
2019, a fost admis apelul procurorului în Procuratura raionului Rezina,
4
Stavinschi Olesea, din alte motive și din oficiu potrivit art.409 alin.(2) Cod de
procedură penală, casată total sentința Judecătoriei Orhei, sediul Rezina din
03.04.2018, pronunță o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima
instanță, după cum urmează: a fost recunoscut vinovat Coniuc Constantin
Constantin de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin.(1) Cod penal,
fiindu-i aplicată o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 2 (doi)
ani. A fost recunoscut vinovat Coniuc Constantin Constantin de comiterea
infracțiunii prevăzute de art. 324 alin.(1) Cod penal, fiindu-i aplicată o
pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 4 (patru) ani, cu amendă
în mărime de 5 000 (cinci mii) unități convenționale (10 000 lei), cu privarea
de dreptul de a ocupa funcții și a exercita activități legate de prestarea
serviciilor publice pe un termen de 6 (șase) ani. În baza art.84 alin.(1) Cod
penal, a fost stabilită definitiv lui Coniuc Constantin Constantin, pedeapsa de
5 (cinci) ani închisoare, cu ispășirea în penitenciar de tip semiînchis, cu
amendă în mărime de 5 000 (cinci mii) unități convenționale (10 000 lei), cu
privarea de dreptul de a ocupa funcții și a exercita activități legate de
prestarea serviciilor publice pe un termen de 6 (șase) ani. Termenul executării
pedepsei lui Coniuc Constantin Constantin, al calcula din data reținerii
acestuia de către organele competente, cu includerea perioadei aflării în stare
de reținere, arest preventiv și arest la domiciliu, din data de 04.11.2016 până
la 29.12.2016. Corp delict: 2 bancnote de câte 50 euro și 2 bancnote câte 100
euro, au fost restituite lui Cotoman Grigore.
Pentru motivarea soluției, instanța de apel a reținut următoarele:
La pronunțarea sentinței, instanța de fond nu a ținut cont de prevederile
art.101 alin.(1), art.384 alin.(3), art. 385 alin.(1) Cod de Procedură penală, or
aceste prevederi legale impun în sarcina instanței de judecată, ca la adoptarea
sentinței, să fie soluționate următoarele chestiuni în următoarea
consecutivitate: 1) dacă a avut loc fapta de săvîrșirea căreia este învinuit
inculpatul; 2) dacă această faptă a fost săvîrșită de inculpat; 3) dacă fapta
întrunește elementele infracțiunii și de care anume lege penală este prevăzută
ea; 4) dacă inculpatul este vinovat de săvîrșirea acestei infracțiuni.
Prima instanță nu a dat o apreciere cuvenită prevederilor legale ce
guvernează speța dedusă judecății, or, instanța de apel reține din totalitatea
de probe administrate de organul de urmărire penală și verificate în apel, fiind
apreciate, cu respectarea prevederilor art. 27, 99-101 Cod de procedură penală,
din punct de vedere al pertinenței, concludenții și veridicități, iar toate
probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor.
Instanța de apel a constatat că, inculpatul Coniuc Constantin Constantin
în perioada lunilor august - septembrie 2016, activând în calitate de specialist
pentru validarea datelor și expert tehnic al SRL „Expres Test Service”, din or.
Rezina, cu scopul dobândirii ilicite a bunurilor altor persoane prin
5
înșelăciune, abuz de încredere, precum că poate perfecta acte oficiale sau
acorda ajutor la obținerea acestora, în s. Cuizăuca, r-nul Rezina, prin
intermediul lui Vasile Nistor locuitor al s. Cuizăuca, r-nul Rezina a obținut de
la cet. Vasile Cotoman, Andrian Moraru, locuitori ai mun. Chișinău, câte 900
de euro de la fiecare în total 1800 euro, adică echivalentul a 39 555 lei, în
vederea perfectării categoriilor suplimentare „C”, „D” și „E” la permisele de
conducere deținute deja de către ei.
Tot el, în perioada lunilor august - septembrie 2016, activând în calitate
de specialist pentru validarea datelor și expert tehnic la SRL „Expres Test
Service”, din or. Rezina, cu scopul dobândirii ilicite a bunurilor altor persoane
prin înșelăciune, abuz de încredere, precum că poate perfecta acte oficiale sau
acorda ajutor la obținerea acestora, în or. Rezina, la sediul SRL „Expres Test
Service”, în biroul personal, prin intermediul lui Vasile Nistor locuitor al s.
Cuizăuca, r-nul Rezina a obținut de la cetățeanul Ion Voloșciuc locuitor al s.
Otac, raionul Rezina, suma de 250 euro, echivalentul a 5494 lei pentru
schimbarea tipului vehiculului.
Tot el, în perioada lunilor august - septembrie 2016, activând în calitate
de specialist pentru validarea datelor și expert tehnic la SRL „Expres Test
Service” din or. Rezina, cu scopul dobândirii ilicite a numirilor altor persoane
prin înșelăciune, abuz de încredere precum că poate perfecta acte oficiale sau
acorda ajutor la obținerea acestora, în or. Rezina, la sediul SRL „Expres Test
Service”, în biroul personal, a obținut de la cetățeanca Liuba Bunescu,
locuitoare a s. Țînțăreni, r. Anenii Noi, suma de 200 euro, echivalent a 4395 lei
pentru susținerea examenului practic în vederea obținerii permisului de
conducere prin ce a cauzat victimelor un prejudiciu material considerabil în
sumă de 49 444 lei.
Prin acțiunile sale intenționate, Coniuc Constantin Constantin a comis
infracțiunea prevăzută de art. 190 alin. (1) Cod penal, individualizată prin
„escrocherie, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin
inducerea în eroare a unei sau a mai multor persoane prin prezentarea ca
adevărată a unei fapte mincinoase, în privința naturii, calităților substanțiale
ale obiectului, părților, care a produs daune considerabile”.
Tot el, Coniuc Constantin, activând în calitate de expert în SRL „Expres
Test Service” din or. Rezina, numit în funcție prin ordinul nr.20 din 01
decembrie 2014, prin urmare în virtutea prevederilor art. 123 alin. (2) Cod
penal, fiind persoană publică, adică persoană autorizată sau învestită de stat
să presteze în numele acestuia servicii publice sau să îndeplinească activități
de interes public care conform prevederilor din Regulile de inspecție tehnică
periodică a autovehiculelor și remorcilor acestora, aprobate prin Hotărârea
Guvernului nr.1047 din 08.11.1999 cu privire la reorganizarea sistemului
informațional automatizat de căutare „Automobilul” în Registrul de stat al
6
transporturilor și introducerea testării a autovehiculelor și remorcilor
acestora, are obligația conform pct.5) să efectueze testarea tehnică contra plată
în conformitate cu tarifele aprobate de Guvern (Anexa nr.4 HG nr.1047 din
08.11.1999); conform pct.11) să efectueze testarea tehnică pe etape, prin
examinarea vizuală și diagnosticarea echipamentelor, agregatelor și a
sistemelor care influențează asupra securității circulației rutiere și protecției
mediului; conform pct.19, în cazul autovehiculelor și remorcilor acestora care
corespund normelor prescrise, să aplice ecusoane de modelul stabilit (Anexa
nr.3 la Regulile de inspecție tehnică periodică a autovehiculelor și remorcilor
acestora), însoțite de Raportul de inspecție tehnică periodică a vehiculului
(Anexa nr.2 la Regulile de inspecție tehnică periodică a autovehiculelor și
remorcilor acestora), semnat și ștampilat de expertul de inspecție tehnică, ce
confirmă executarea inspecției tehnice; conform pct.20, în cazul vehiculelor
care nu corespund normelor stabilite, să nu elibereze ecusonul și în raportul
de inspecție tehnică periodică, reieșind din categoria neajunsurilor și
defectelor depistate, să introducă însemnări privind interzicerea exploatării
vehiculelor sau acordarea termenului pentru înlăturarea neajunsurilor (până
la 30 de zile), la 13 mai 2016, a pretins de la Trepaciuc Alexandru, mijloace
financiare ce nu i se cuvin, în cuantum de 250 lei pentru a îndeplini raportul
de inspecție tehnică și a elibera ecusonul pentru vehiculul de marca „ Opel
Zafira ” cu n/î XX, care aparține lui Trepaciuc Alexandru.
Conform tarifelor-plafon, pentru inspecția tehnică periodică obligatorie a
vehiculelor, aprobate prin Anexa nr.4) la Hotărîrea Guvernului nr.1047 din
08.11.1999, suma taxei pentru toate categoriile de vehicule cu masa totală
indicată în certificatul de înmatriculare, până la 2000 kg inclusiv, este de 150
lei.
Prin acțiunile sale intenționate, Coniuc Constantin a comis infracțiunea
prevăzută de art.324 alin.(1) Cod penal, individualizată prin „corupere
pasivă, adică pretinderea, personal, de către o persoană publică, de privilegii
sub orice formă, ce nu i se cuvin pentru sine, pentru a îndeplini acțiuni în
exercitarea funcției sale”.
Instanța de apel a notat că vina lui Coniuc Constantin a fost dovedită și
pe deplin prin următoarea sistemă de probe pertinente, concludente, utile și
veridice, care coroborează între ele, cum ar fi pe faptul comiterii infracțiunii
de escrocherie, prevăzută de art. 190 alin. (1) Cod penal:
- declarațiile părții vătămate Voloșciuc Ion; - declarațiile martorului
Cotoman Grigore; - declarațiile martorului Nistor Vasile; - declarațiile
martorului Bunescu Liuba; - declarațiile martorului Cotoman Zinaida; -
declarațiile martorului Voloșciuc Anatolie; -procesul-verbal de ridicare din
04.11.2016; -procesul-verbal de examinare a obiectului din 04.11.2016.
7
Instanța de apel a reținut că, toate probele și circumstanțele
demonstrează indubitabil existența clară a elementelor constitutive ale
infracțiunii de escrocherie, în acțiunile inculpatului Coniuc Constantin, astfel
că alegațiile ultimului de referință la pretinsul caracter legal al acțiunilor sale,
în contextul în care acesta cunoștea bine că nu va putea să își îndeplinească
angajamentele asumate față de pătimitul Voloșciuc Ion, cît și de la martorii
Bunescu Liuba, Vasile Cotoman și Andrian Moraru, în virtutea lipsei de
pârghii legale, a purces totuși la însușirea banilor, fără a avea intenția de a
restitui aceștia bani.
Instanța de apel a constatat că, organul de urmărire penală, i-a incriminat
lui Coniuc Constantin comiterea infracțiunii prevăzute de art.190 alin.(2) Cod
penal, individualizată prin „escrocherie, adică dobândirea ilicită a bunurilor
altor persoane prin înșelăciune, abuz de încredere, cu cauzarea unei daune în
proporții considerabilă.” Însă, analizând încadrarea juridică a acțiunilor
inculpatului în baza probelor cercetate detaliat, instanța de apel le-a
reîncadrat, reieșind din prevederile art. 10 Cod penal, a Legii nr. 179 din
26.07.2018 pentru modificarea a unor acte legislative în vigoare din 17.08.2018,
adoptată după pronunțarea sentinței de condamnare, prin care au fost
introduse modificări la dispozițiile din art. 190 Cod penal, care sunt în
favoarea inculpatului.
Instanța de apel a stabilit că, din conținutul noilor modificări ale art. 190
Cod penal, rezultă că legislatorul a concretizat acțiunile și consecințele
prejudiciabile prin care se comite infracțiunea de escrocherie „dobândirea
ilicită a bunurilor altei persoane prin inducerea în eroare a unei sau mai
multor persoane care a cauzat daune considerabile”, mai mult, legislatorul a
adoptat un concept mai concret a metodelor prin care se comite dobândirea
ilicită a bunurilor altei persoane, în cazul de escrocherie și anume: a) prin
inducerea în eroare a uneia sau mai multor persoane prin prezentarea ca
adevărată a unei fapte mincinoase; b) prin inducerea în eroare a unei sau mai
multor persoane prin prezentarea ca mincinoasă a unei fapte adevărate.
În acest sens, instanța de apel a subliniat că prin modificările legislative
operate în conținutul art. 190 Cod penal, nu s-au de criminalizat acțiunile
inculpatului, legislatorul nu a schimbat conceptul de escrocherie sau
conținutul ei, dar ținând cont de jurisprudența CtEDO, recomandările
naționale și internaționale, precum și de Hotărârile Curții Constituționale a
RM privitor la claritatea și previzibilitatea normei penale, a înlocuit
sintagmele pre generale, utilizate anterior - „înșelăciunea sau abuzul de
încredere”, cu fapte prejudiciabile, metode și mijloace de comitere a
escrocheriei mai concrete, mai clare.
Instanța de apel a notat că, acțiunile inculpatului Coniuc Constantin
urmează a fi reîncadrate în baza art. 190 alin. (1) Cod penal (redacția
8
26.07.2018), după indicii calificativi „escrocherie, adică dobândirea ilicită a
bunurilor altei persoane prin inducerea în eroare a unei sau a mai multor
persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase, în privința
naturii, calităților substanțiale ale obiectului, părților, care a produs daune
considerabile", fiind constatat că, inculpatul Coniuc Constantin, în perioada
lunilor august - septembrie 2016, activând în calitate de specialist pentru
validarea datelor și expert tehnic al SRL „Expres Test Service”, din or. Rezina,
cu scopul dobândirii ilicite a bunurilor altor persoane prin înșelăciune, abuz
de încredere, precum că poate perfecta acte oficiale sau acorda ajutor la
obținerea acestora, în s. Cuizăuca, r-nul Rezina, prin intermediul lui Vasile
Nistor locuitor al s. Cuizăuca, r-nul Rezina a obținut de la cetățenii Vasile
Cotoman, Andrian Moraru, locuitori ai mun. Chișinău, câte 900 de euro de la
fiecare în total 1800 euro, adică echivalentul a 39 555 lei, în vederea perfectării
categoriilor suplimentare „C”, „D” și „E” la permisele de conducere deținute
deja de către ei.
Tot el, în perioada lunilor august - septembrie 2016, activând în calitate
de specialist pentru validarea datelor și expert tehnic la SRL „Expres Test
Service”, din or. Rezina, cu scopul dobândirii ilicite a bunurilor altor persoane
prin înșelăciune, abuz de încredere, precum că poate perfecta acte oficiale sau
acorda ajutor la obținerea acestora, în or. Rezina, la sediul SRL „Expres Test
Service”, în biroul personal, prin intermediul lui Vasile Nistor locuitor al s.
Cuizăuca, r-nul Rezina a obținut de la cetățeanul Ion Voloșciuc locuitor al s.
Otac, raionul Rezina, suma de 250 euro, echivalentul a 5494 lei pentru
schimbarea tipului vehiculului.
Tot el, în perioada lunilor august - septembrie 2016, activând în calitate
de specialist pentru validarea datelor și expert tehnic la SRL „Expres Test
Service” din or. Rezina, cu scopul dobândirii ilicite a numirilor altor persoane
prin înșelăciune, abuz de încredere precum că poate perfecta acte oficiale sau
acorda ajutor la obținerea acestora, în or. Rezina, la sediul SRL „Expres Test
Service”, în biroul personal, a obținut de la cetățeanca Liuba Bunescu,
locuitoare a s. Țînțăreni, r. Anenii Noi, suma de 200 euro, echivalent a 4395 lei
pentru susținerea examenului practic în vederea obținerii permisului de
conducere prin ce a cauzat victimelor un prejudiciu material considerabil în
sumă de 49 444 lei.
Instanța de apel a menționat că, concluzia de achitare a lui Coniuc
Constantin pe motiv că fapta acestuia nu ar întruni elementele constitutive ale
infracțiunii de escrocherie, în situația în care probele administrate au fost
interpretate în detrimentul acuzării, este una contradictorie, de vreme ce
aprecierea corectă, justă și conformă a acestor probe adeveresc anume
existența faptei de escrocherie, adică a infracțiunii prevăzute de art. 190 alin.
9
(1) Cod penal, pentru care Coniuc Constantin și urmează a fi tras la
răspundere penală.
Cu referire la comiterea infracțiunii de corupere pasivă, prevăzută de
art. 324 alin. (1) Cod penal.
Instanța de apel a stabilit că probele cum ar fi: declarațiile părții
vătămate Trepaciuc Alexandr; declarațiile martorului Guzun Lilian;
declarațiile martorului Bodiu Silvia; ordinul SRL „Expres Test-Service” nr.20
din 01.12.2014, demonstrează indubitabil vinovăția lui Coniuc Constantin
Constantin de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 324 alin. (1) Cod penal,
iar în contextul dat instanța de fond a făcut o apreciere eronată a probatoriului
administrat și nu a dat o apreciere corectă a circumstanțelor de fapt în raport
cu cele de drept.
Instanța de apel a reținut ca fiind confirmată integral învinuirea pe acest
episod, în situația în care atât relatările martorului Trepaciuc Alexandru, cît și
ale martorilor Guzun Lilian, și Bodiu Silvia, se atestă pretinderea de către
inculpatul Coniuc Constantin a sumei de 100 de lei, contrar însă faptului că
această sumă de bani nu i se cuvin, având în vedere anexa nr.4) la Hotărârea
Guvernului nr.1047 din 08.11.1999, suma taxei pentru toate categoriile de
vehicule cu masa totală indicată în certificatul de înmatriculare, până la 2000
kg inclusiv, este de 150 lei.
Instanța de apel a notat că, martorul Trepaciuc Alexandru a specificat
că, după părerea sa, suma de 100 lei a fost cerută în plus ca să nu fie verificat
automobilul de către Coniuc Constantin, dar nu i-a dat careva bani lui Coniuc
Constantin. Când a sunat la politie a explicat care este motivul apelului, că a
refuzat ca să plătească 250 lei, pentru testarea tehnică pe când aceasta costă
150 și nu poate trece testarea tehnică, mai înainte a trecut testarea tehnică la
automobilului său tot acolo, și nu a avut așa întâmplare.
Instanța de apel a stabilit că, acțiunea inculpatului Coniuc Constantin s-
a rezumat anume la pretinderea de la Trepaciuc Alexandru pe lângă taxa
oficială pentru testarea tehnică a automobilului de modelul „Opel Zafira ” cu
n/î XX, care constituie 150 de lei, conform anexei nr. 4 la Hotărârea Guvernului
RM nr.1047 din 08.11.1999, care prevede suma taxei pentru toate categoriile
de vehicule cu masa totală indicată în certificatul de înmatriculare, până la
2000 kg inclusiv, și suma de 100 de lei.
Instanța de apel a menționat că, martorul Trepaciuc Alexandru a
specificat că atunci când s-a prezentat cu automobilul la stația de testare auto,
inculpatul Coniuc Constantin i-a cerut suma de 250 lei, deși anterior de fiecare
dată achita suma de 150 de lei, la ce dânsul s-a mirat și a spus că automobilul
este pregătit pentru testare tehnică și nu are careva abateri, iar inculpatul sub
diferite pretexte a refuzat eliberarea ecusonului, la ce martorul Trepaciuc
10
Alexandru i-a comunicat că se va adresa organelor de poliție pe marginea
pretinderii banilor care nu i se cuvin lui Coniuc Constantin.
Instanța de apel a indicat că deși inculpatul Coniuc Constantin a
infirmat declarațiile acestui martor, specificând că automobilul lui Trepaciuc
nu corespundea cerințelor tehnice, a verificat automobilul conform
regulamentului, actele, bonul de plată, și altele, și ar fi depistat că nu avea firul
de tracțiune, iar ca urmare a refuzat ca să deschidă capota ca să verifice
numărul la motor, și Trepaciuc Alexandru i-ar fi propus bani, pe care dînsul
i-ar fi refuzat, or, aceste alegații ale inculpatului nu sânt confirmate de careva
probe, cu atât mai mult inculpatul Coniuc Constantin nu a sesizat organele de
drept pentru a curma pretinsele acțiuni de corupere activă din partea lui
Trepaciuc Alexandru.
Instanța de apel a reiterat că scopul de bază a inculpatului Coniuc
Constantin a fost anume acela de a nu îndeplini acțiuni în exercitarea funcției
sau contrar funcției în cauză, or, de obligația acestuia era anume să nu
elibereze ecusonul și în raportul de inspecție tehnică periodică, reieșind din
categoria neajunsurilor și defectelor depistate, să introducă însemnări privind
interzicerea exploatării vehiculelor sau acordarea termenului pentru
înlăturarea neajunsurilor (până la 30 de zile).
Din motivele enunțate, instanța de apel a respins argumentele
inculpatului Coniuc Constantin precum că ar fi refuzat eliberarea ecusonului
urmare a testării tehnice a automobilului de modelul „Opel Zafira ” cu n/î XX,
din motivul depistării de defecțiuni tehnice, or, în cazul de față acesta urma
să introducă însemnări privind interzicerea exploatării vehiculelor sau
acordarea termenului pentru înlăturarea neajunsurilor (până la 30 de zile),
fapt nerealizat la caz.
Totodată, instanța de apel a specificat că și martorul Trepaciuc
Alexandru a menționat că inculpatul Coniuc Constantin a refuzat eliberarea
ecusonului anume din motivul netransmiterii sumei estorcate de 100 lei, astfel
fiind întărită și ipoteza acuzării la capitolul dat.
Instanța de apel a stabilit că Coniuc Constantin a întrunit și calitatea de
subiect al infracțiunii de corupere pasivă, în virtutea raporturilor contractuale
asumate, fiind persoană publică, adică persoană autorizată sau învestită de
stat să presteze în numele acestuia servicii publice sau să îndeplinească
activități de interes public care conform prevederilor din Regulile de inspecție
tehnică periodică a autovehiculelor și remorcilor acestora, aprobate prin
Hotărârea Guvernului nr.1047 din 08.11.1999 cu privire la reorganizarea
sistemului informațional automatizat de căutare „Automobilul” în Registrul
de stat al transporturilor și introducerea testării a autovehiculelor și
remorcilor acestora, are obligația conform pct.5) să efectueze testarea tehnică
11
contra plată în conformitate cu tarifele aprobate de Guvernul RM, anexa nr. 4
la Hotărârea Guvernului RM, nr.1047 din 08.11.1999.
La capitolul numirii pedepsei, instanța de apel a ținut cont de
prevederile art. 61, 75 Cod penal, Cod penal,
În calitate de circumstanțe atenuante sau agravante, conform art.76, 77
Cod Penal în privința inculpatului Coniuc Constantin, instanța de apel nu a
stabilit.
La stabilirea categoriei pedepsei, instanța de apel a ținut cont gravitatea
infracțiunilor comise, de motivul acestora, de persoana celui vinovat, de
circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, ajungând la
concluzia că în privința inculpatului Coniuc Constantin, urmează a fi aplicată
pedeapsa pentru infracțiunea prevăzută de art. 190 alin. (1) Cod penal, în
formă de închisoare, pe un termen de 2 ani, iar în baza art. 324 alin. (1) Cod
penal, în formă de închisoare, pe un termen de 4 ani, și amenda penală, în
mărime de 5000 unități convenționale, echivalentul a 10 000 lei, luând în
considerație prevederile art.64 alin.(2) Cod penal, potrivit căruia „amenda se
stabilește în unități convenționale. Unitatea convențională de amendă este
egală cu 20 de lei”, normă în vigoare la data comiterii faptei, până la
modificările operate prin Legea Parlamentului nr. 207 din 29.07.2016, în
vigoare 07.11.2016.
Instanța de apel a aplicat față de inculpatul Coniuc Constantin și
sancțiunea complementară, în formă de privare de dreptul de a ocupa funcții
și a exercita activități legate de prestarea serviciilor publice pe un termen de 6
ani, ținând cont de modalitatea comiterii faptei infracționale de corupere
pasivă, dar și de caracterul obligatoriu al acestei pedepse penale prevăzut de
norma de sancționare.
Instanța de apel a ajuns la concluzia precum că scopul prestabilit al legii
penale privind corectarea și reeducarea inculpatului, v-a fi pe deplin atins,
doar prin numirea pedepsei sub formă de închisoare, considerând că această
pedeapsă va atinge scopul sancțiunii penale de restabilire a echității sociale,
de corectare a inculpatului, precum și de prevenire a comiterii de noi
infracțiuni, atât din partea lui Coniuc Constantin, cît și din partea altor
persoane.
Decizia instanței de apel, a fost atacată cu recurs ordinar de către
avocatul Panțîru Victor în numele inculpatului, prin care în temeiul art. 427
alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei
instanței de apel și trimiterea cauzei pentru rejudecare în instanța de apel în
alt complet de judecători.
6.1. În motivarea recursului ordinar, avocatul Panțîru Victor în numele
inculpatului a menționat că:
- nu a existat intenția inculpatului de a însuși bani;
12
- instanța de apel a refuzat să constate care ar fi costul studiilor pentru
înscrierea la școala auto pentru perfectarea a trei categorii și anume: „C”, „D”,
„E”.
- instanța de apel intenționat a admis examinarea superficială a
declarațiilor martorului Cotoman Grigore cu privire la sumele achitate de
către nepoții săi;
- instanța de apel nu a stabilit dacă inculpatul a avut intenția de a nu
restitui suma de bani;
- din declarațiile martorului Nistor Vasile, nu reiese sub nici o formă
acțiunile inculpatului de a refuza în restituirea banilor;
- instanța de apel contrar principiilor „în dubio pro” a calificat
declarațiile martorului Nistor Vasile;
- faptul că martorul Bunescu Liuba a avut o careva înțelegere cu fratele
său Cotoman Grigore și acesta nu a respectat, nu ar putea constitui o probă
pentru instanța de apel precum că inculpatul ar fi avut intenția de a însuși
banii;
- declarațiile martorului Coroman Zinaida nu confirmă sub nici o formă
vinovăție inculpatului;
- instanța de apel nu a audiat partea vătămată Trepaciuc Alexandr,
declarațiile căruia constituie unica probă de învinuire în săvârșirea infracțiuni
prevăzute de art. 324 alin.(1) Cod penal;
- la data care pretinde partea vătămată Trepasciuc Alexandr precum
că inculpatul a solicitat suma de 100 lei suplimentar, inculpatul Coniuc
Constantin nu deținea funcția de expert, or, inculpatul nu are calificare de
inginer sau tehnician în domeniul autovehiculelor;
- instanța de apel a omis să verifice sub toate aspectele și să înlăture orice
dubiu cu referire la calitate de inculpatului de persoană ce acționează în
numele statului (subiectul special-persoană publică);
- instanța de apel nu s-a pronunțat asupra celor două ordonanțe de
prelungire a termenului de urmărire penală din 10.09.2016 și 04.10.2016.
Asupra recursului declarat, a fost depusă referință de către procurorul
Sergiu Crijanovschi, prin care a expus că motivele invocate în recurs au
constituit obiect de examinare în instanța de apel, iar hotărârea contestată
conține motive legale pe care se întemeiază soluția și în acțiunile inculpatului
au fost întrunite elementele infracțiunii incriminate.
Judecând recursul ordinar în raport cu materialele dosarului și
motivele invocate, Colegiul penal lărgit consideră că recursul urmează a fi
admis conform prevederilor art.435 alin.(1) pct.2) lit. c) Cod de procedură
penală, potrivit cărora judecând recursul, instanța de recurs este în drept să îl
admită, să dispună rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care
eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.
13
Instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de apel, inclusiv
și să o caseze, atunci când se constată comiterea unei erori de drept, care a dus
la adoptarea unei hotărâri neîntemeiate, totodată verificând dacă s-a aplicat
corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au
fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material.
Apelul este o cale de atac sub aspect de fapt și de drept, întrucât odată
exercitat produce un efect devolutiv complet în sensul că provoacă un control
integral atât în fapt, cât și în drept în privința persoanelor care l-au declarat.
Potrivit practicii cu privire la judecarea cauzelor penale în ordine de
apel și conform art.414 Cod de procedură penală, chestiunile de fapt asupra
cărora s-a pronunțat ori trebuia să se pronunțe prima instanță și care, prin
apel, se transmit instanței de apel sunt următoarele: dacă fapta reținută ori
numai imputată a fost săvârșită ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și,
dacă da, în ce împrejurări a fost comisă, în ce constă participația, contribuția
materială a fiecărui participant, dacă există circumstanțe atenuante și
agravante, dacă probele corect au fost apreciate, dacă toate în ansamblu au
fost apreciate de prima instanță prin prisma cumulului de probe anexate la
dosar, în conformitate cu art.101 Cod de procedură penală. În ce privește
chestiunile de drept pe care le poate soluționa instanța de apel, acestea sunt:
dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect
calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele
de drept procesual sau penal, au fost corect aplicate.
În cazul în care se constată încălcări ale prevederilor legale referitoare
la chestiunile menționate, hotărârea instanței de apel urmează a fi desființată,
cu trimiterea cauzei la rejudecare, dacă eroarea constatată nu poate fi corectată
de instanță de recurs.
La caz, autorul recursului își întemeiază solicitările de remitere a
cauzei la rejudecare, pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de
procedură penală, invocând următoarele cazuri de casare: instanța de apel nu
s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apeluri și hotărârea atacată
nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția; nu au fost întrunite
elementele infracțiunii.
Verificând criticile expuse în recursul declarat, în raport cu lucrările
cauzei, Colegiul penal lărgit constată, că acestea sunt întemeiate, deoarece
instanța de apel nu a ținut cont în deplină măsură de rigorile prevăzute de art.
414 Cod de procedură penală, nu a judecat cauza sub toate aspectele și nu a
dat răspunsuri argumentate și complete la motivele invocate în apelurile
declarate.
În esență, partea apărării, în numele inculpatului menționează în
recursul depus precum că, instanța de judecată nu a analizat în ansamblu
14
probele apărării, neinvocând în consecință de ce acestea, sunt admise sau
respinse.
În acest sens, reieșind din conținutul hotărârii instanței inferioare,
Colegiul penal scoate în evidență faptul că, nu au fost date aprecierii
argumentele prin care s-a invocat contradictorialitatea examinării cauzei, prin
faptul că nu au fost audiați martorii Cotoman Vasilii și Morari Adrian, or, în
cazul de față nu au fost date aprecierii argumentele apărării referitor la
acțiunile și rolul acestora, deoarece anume aceste persoane ar fi avut o
înțelegere cu inculpatul Coniuc Constantin, la cererea cărora ar fi fost dispusă
transmiterea sumei de 1800 euro.
De asemenea nu a fost combătută critica invocată de apărare, cu
referire la aprecierea dată de către instanța de apel privind intenția
inculpatului Coniuc Constantin, de a nu restitui banii în coroborare cu alte
probele administrate în ansamblu.
Nu se regăsește în actele judecătorești audierea în cadrul instanței de
apel a părții vătămate Trepaciuc Alexandr, dat fiind că anume aceste declarații
constituie unica probă de învinuire în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.
324 alin. (1) Cod penal. Or, în decizia contestată, la baza constatării vinovăției
a fost pusă opinia acestuia precum că, suma de 100 lei cerută de inculpat a
fost anume pentru ca automobilul său, să nu fie verificat suplimentar (f.d. 241
Vol.II).
Prin urmare, instanța de apel, în lipsa unei motivări ample a tuturor
circumstanțelor cauzei, pripit a concluzionat referitor la vinovăția
inculpatului, (Decizia CA, pagina 243 Vol.II).
Colegiul constată o apreciere unilaterală și parțială a cumulului de
probe administrat în speță, instanța de apel acceptând în mod prioritar
probele acuzării, ne fiind combătute argumentat probele apărării prin care
este pusă la îndoială vinovăția inculpatului în comiterea faptelor imputate,
astfel, nerespectându-se în consecință cerințele art. 389 alin. (2) Cod de
procedură penală, conform cărora sentința de condamnare se adoptă numai
în condițiile în care, în urma cercetări judecătorești, vinovăția inculpatului în
săvârșirea infracțiunii a fost confirmată prin ansamblul de probe cercetate de
instanța de judecată, ori sentința de condamnare nu poate fi bazată pe
presupuneri sau, în mod exclusiv ori în principal, pe declarațiile martorilor
depuse în timpul urmăririi penale și criticile în instanța de judecată în absența
lor.
La fel, instanța de apel nu a și-a argumentat soluția și nu a dat răspuns
argumentelor apărării într-un mod cert și concret, cu referire la fapta de
corupere pasivă imputată inculpatului, asupra calității inculpatului ca subiect
al infracțiunii.
15
Instanța de recurs atestă că, instanța de apel a lăsat fără apreciere
corespunzătoare declarațiile martorului Lilian Guzun date în cadrul ședinței
primei, care a relatat că inculpatul Coniuc Constantin activează la acea
întreprindere în calitate de operator de introducere și validare a datelor. Este mâna
dreaptă a expertului, ajută expertul la procese de examinare a automobilelor, se ocupă
cu chestii administrative, se ocupă de metrologie adică de lucrurile simple. Aparatul
de casă fiind în gestiunea lui (f.d.133 Vol.II).
În asemenea circumstanțe, decizia instanței de apel, care urma a fi
pronunțată în cadrul continuării procesului de judecată în condițiile art.413,
414 din Codul de procedură penală, este una incompletă sub aspectul
motivării, pentru a fi apreciată în final ca fiind pronunțată în urma examinării
obiective și multilaterale a cauzei.
În contextul rigorilor prevăzute de art. 417 alin. (8) Cod de procedură
penală, care stipulează că decizia instanței de apel trebuie să cuprindă
motivele adoptării soluției date, instanța de apel nu și-a motivat soluția
suficient de clar, or, se atestă utilizarea formulărilor generale, fără a fi
elucidate toate circumstanțele esențiale ale cauzei și a oferi aprecierea concretă
a fiecărei probe în parte conform art. art. 101 alin. (1) Cod de procedură
penală.
Relevant este de specificat în acest context că, hotărârea instanței de
apel, potrivit art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, trebuie să
cuprindă, printre altele, temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz,
la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției
date, de fiind respectate în deplină măsură aceste prevederi legale.
Aici, Colegiul menționând prevederile art. 100 alin. (4) și art. 101 alin.
(1)-(4) Cod de procedură penală, și invocând doctrina juridică națională,
remarcă faptul că verificarea probelor este o activitate a instanței privind
constatarea veridicității probei sub aspectul corespunderii datelor de fapt pe
care le conține proba cu realitatea obiectivă. Verificarea constă în analiza
probelor strânse, coroborarea lor cu alte probe, verificarea sursei de
proveniență a probelor. Verificarea probelor poate avea loc doar prin
aplicarea procedeelor probatorii prevăzute de cod și se efectuează la toate
fazele procesului penal. Sunt supuse verificării atât datele de fapt, cât și
mijloacele de probă din care au fost obținute. Probele se verifică atât prin
efectuarea acțiunilor procesuale prevăzute de prezentul cod, cât și printr-o
analiză logică a conținutului probei, a coroborării lor.
Aprecierea probelor este unul din cele mai importante momente ale
procesului penal, deoarece întregul volum de muncă depusă de către organele
de urmărire, instanțele judecătorești, cât și de părțile din proces, se
concretizează pe soluția ce va fi dată în urma acestei activități. Aprecierea
probelor după intima convingere trebuie să se bazeze pe prevederile legale,
16
pentru a evita în final concluzii defectuoase, în prezența căror se conturează
erorile de drept .
Legea stabilește că probele admisibile sunt apreciate după pertinența,
concludența și utilitatea acestora. De menționat că proba trebuie apreciată și
după veridicitatea acesteia. Veridicitatea probelor poate fi caracterizată ca o
corespundere a datei de fapt examinată de către instanță cu realitatea pe care
o probează această dată. Toate probele în ansamblul lor sunt apreciate din
punctul de vedere al coroborării lor.
Este de menționat faptul că, în urma examinării cauzei, Curtea de apel
a admis pronunțarea unei hotărâri de condamnare a persoanei ne verificând
legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima
instanță, conform materialelor din cauza penală, și fără a administra probe
noi, întemeindu-și nejustificat concluziile de condamnare în lipsa unor noi
mărturii acuzatorii, care a-r întemeia în mod substanțial condamnarea
inculpatului. Aici, este relevant de a menționa și practica CtEDO, potrivit
căreia după o hotărâre de achitare pronunțată de instanța de fond, nu poate fi
pronunțată o hotărâre de condamnare întemeiată exclusiv pe lucrările
dosarului din prima instanță, fără a fi supus verificării minuțioase a tuturor
probelor prezentate de partea acuzării, inclusiv audierea inculpatului, tuturor
martorilor.
În asemenea condiții, Colegiul penal lărgit statuează că, decizia instanței
de apel în cauza dată, este afectată în partea motivării soluției adoptate și
prezintă deficiențe majore, ceea ce este incident cazului de casare invocat în
speță și prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală și anume,
hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, iar
erorile admise de către instanța de apel nu pot fi corectate în ordinea
procedurii de recurs, deoarece instanța de recurs nu este abilitată cu atribuții
de a judeca cauza și a se pronunța asupra legalității sentinței, substituind
instanța care a judecat apelul cu încălcarea prevederilor procesuale-penale la
pronunțarea hotărârii judecătorești.
În asemenea condiții, Colegiul penal lărgit consideră că, decizia instanței
de apel în cauza dată urmează a fi casată total, cu dispunerea rejudecării
cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată, deoarece
erorile comise nu pot fi reparate de către instanța de recurs în prezenta
procedură, neavând atribuții de a judeca cauza pe fond și substitui instanța ce
a judecat apelurile declarate la caz, cu încălcarea prevederilor procesual
penale.
La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă obligatoriu
de prevederile art. 436 Cod de procedură penală: să se pronunțe la modul
cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile legii procesual-penale asupra
motivelor esențiale invocate în cerere de apel, să cerceteze amănunțit
17
aspectele învinuirii înaintate, să verifice și să aprecieze profund probele
administrate și examinate în instanță în strictă conformitate cu cerințele legii,
să le dea apreciere cuvenită cu argumentarea admisibilității sau
inadmisibilității fiecărei probe examinate, să analizeze la modul cuvenit
prezența sau lipsa elementelor infracțiunilor imputate inculpatului, să
elucideze faptele importante pentru soluționarea justă și promptă a cauzei
date; să-și argumenteze clar concluziile sale în decizia adoptată, ținând cont
de motivele casării deciziei atacate, de practica unitară în acest domeniu,
precum și de practica relevantă a CtEDO, pentru a pronunța o hotărâre legală
și întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală.
9.În conformitate cu art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură
penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,
D E C I D E:
Admite recursul ordinar declarat de către avocatul Panțîru Victor în
numele inculpatului, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel
Chișinău din 13 iulie 2019, în cauza penală în privința lui Coniuc Constantin
xxxx, și dispune rejudecarea cauzei, de către aceeași instanță de apel, în alt
complet de judecată.
Coniuc Constantin xxxxx se eliberează imediat din penitenciar dacă nu
execută arest preventiv sau pedeapsa cu închisoare, în baza altor hotărâri
judecătorești.
Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată.
Decizia motivată pronunțată la 22 iulie 2020.
Președinte Timofti Vladimir
Judecători Boico Victor
Toma Nadejda
Țurcan Anatolie
Cobzac Elena
18