1ra-178/2020 — art. 328 alin. 1 CP

1ra-178/2020 — art. 328 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-178/2020

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

04 martie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Toma Nadejda,

Judecători – Boico Victor, Țurcan Anatolie,

examinând admisibilitatea în principiu, fără citarea părților, în baza

materialelor cauzei, a recursului ordinar declarat de către procurorul în

Procuratura de circumscripție Chișinău, Andronic Natalia, împotriva

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 17 iunie 2019, în

cauza penală în privința lui,

Haruța Mihail XXXXX, născut la XXXXX.

Efode Artiom XXXXX, născut la XXXXX.

Mudreac Igor XXXXX, născut la XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

prima instanță: 12.09.2012– 27.06.2014;

instanța de apel: 23.07.2014 – 21.01.2015;

07.07.2015 – 04.05.2016;

22.02.2017 – 02.05.2017;

09.11.2017 – 17.06.2019;

instanța de recurs: 31.01.2015 – 12.05.2015;

28.07.2016 – 17.01.2017;

11.07.2017 – 26.09.2017;

07.08.2019 – 04.03.2020.

Procedura prevăzută de art. 431 alin. (1) pct.11) Cod de procedură

penală, legal executată.

A C O N S T A T A T :

Haruța Mihail, a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 1661 alin.(2) lit. b), c), d), e), f) Cod penal și i-a fost stabilită pedeapsa

sub formă de închisoare pe un termen de 3 (trei) ani în penitenciar de tip

1

semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în organele de drept și

MAI pe un termen de 5 (cinci) ani.

A fost aplicat față de Haruța Mihail măsura preventivă - arestul

preventiv.

Termenul executării pedepsei urmând a fi calculat din momentul

reținerii.

Investigația de căutare în privința lui Haruța Mihail a fost pusă în

sarcina CPS Buiucani, mun. Chișinău, cu instalarea acestuia în Penitenciarul

nr.3, mun. Chișinău pentru executarea ulterioară a sentinței.

Efode Artiom a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii

prevăzute de art.1661 alin. (2) lit. b), c), d), e), f) Cod Penal fiindu-i stabilită

pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 3 (trei) ani în penitenciar

de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în organele de

drept și MAI pe un termen de cinci 5 (cinci) ani.

A fost aplicat față de Efode Artiom măsura preventivă - arestul

preventiv.

Termenul executării pedepsei urmând a fi calculat din momentul

reținerii.

Investigația de căutare în privința lui Efode Artiom a fost pusă în

sarcina CPS Buiucani, mun. Chișinău, cu instalarea acestuia în Penitenciarul

nr.3, mun. Chișinău pentru executarea ulterioară a sentinței.

Mudreac Igor a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii

prevăzute de 1661 alin. (2) lit. b), c), d), e), f) Cod Penal, fiindu-i stabilită

pedeapsa sub nă de închisoare pe un termen de 3 (trei) ani în penitenciar de

tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în organele de drept

și MAI pe un termen de 5 (cinci) ani.

A fost aplicat față de Mudreac Igor măsura preventivă – starea de arest.

Termenul executării pedepsei urmând a fi calculat din momentul

reținerii.

Investigația de căutare în privința lui Mudreac Igor a fost pusă în

sarcina CPS Buiucani, mun. Chișinău cu instalarea acestuia în Penitenciarul

nr.3, mun. Chișinău pentru executarea ulterioară a sentinței.

Acțiunea civilă a părților vătămate, Tanas Zahăr și Bogatîrenco Igor,

cu privire la încasarea de la Haruța Mihail, Efode Artiom și Mudreac Igor a

prejudiciului material și moral a fost admis în principiu, asupra

cuantumului acesteia urmând a se expune instanța în ordinea procedurii

civile.

A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

2

Igor și Efode Artiom, la XXXXX au intrat în serviciul de menținere a ordinii

publice conform dislocării forțelor și mijloacelor Regimentului Patrulă și

Santinelă „SCUT” al Comisariatului General de Poliție al mun. Chișinău, cu

autopatrula „902”, cu număr de înmatriculare XXXXX, având obligația de a

patrula teritoriul sect. XXXXX, mun. Chișinău.

La XXXXX, aproximativ la orele XXXXX, Haruța Mihail, Mudreac

Igor și Efode Artiom, deplasându-se la chemare în barul „Barbeque”

amplasat pe str. Vasile Lupu, 44, mun. Chișinău, observându-i pe cet.

Bogatîrenco Igor și Tanas Zahar culcați cu fața în sus la terasa barului, fiind

ținuți de colaboratori ai pazei particulare „Justar”, încălcând grosolan

prevederile art. 14 a Legii cu privire la poliție nr. 416 din 18.12.1990 conform

cărora „Aplicarea forței fizice, mijloacelor speciale sau a armei de foc trebuie

să fie precedată de avertisment privind intenția recurgerii la ele cu acordarea

unui timp suficient pentru reacția de răspuns, cu excepția cazurilor în care

tergiversarea aplicării forței fizice, a mijloacelor speciale și a armei generează

un pericol direct pentru viața și sănătatea cetățenilor și a colaboratorilor

poliției, poate conduce la alte urmări grave”, precum și prevederile art. 15

„Colaboratorii poliției aplică forța fizică, inclusiv procedee speciale de luptă

pentru curmarea infracțiunilor, pentru înfrângerea rezistenței opuse

cerințelor legale, dacă metodele nonviolente nu asigură îndeplinirea

obligațiilor ce le revin” și neluând în considerație absența temeiurilor legale

de aplicare a forței și mijloacelor speciale, din intenție directă, depășind în

mod vădit atribuțiile sale de serviciu acordate lui prin legislația în vigoare,

din motiv personal, fără careva temei legal, le-au pulverizat gaz lacrimogen

în ochi. După aceea, Haruța Mihai, Mudreac Igor și Efode Artiom i-au întors

pe Bogatîrenco Igor și Tanas Zahăr cu fața la pământ și timp de aproximativ

1 minut în continuu le-a aplicat lovituri cu picioarele peste corp, în regiunea

coastelor.

În continuarea acțiunilor lor, Haruța Mihail, împreună cu Mudreac

Igor și EfodeArtiom, i-au condus pe Bogatîrenco Igor și Tanas Zahăr forțat

în interiorul barului, unde, culcându-i la podea, în bătaie de joc le-a aplicat

încă o serie de lovituri cu picioarele peste corpul părților vătămate. Totodată,

colaboratorii de poliție, având scopul înfrângerii rezistenței și al înjosirii

demnității lui Bogatîrenco Igor au luat un rulou cu bandă adezivă, din care

au lipit o bucată pe perimetrul cavității bucale a ultimului și cu o bucată au

legat mâinile care se aflau la spate.

În urma acțiunilor lui Haruța Mihail, Mudreac Igor și Efode Artiom,

lui Bogatîrenco Igor i-au fost cauzate conform raportului de expertiză

3

medico-legală nr. XXXXX din 04.08.2012 leziuni corporale sub formă de

fractura coastei X pe stânga, cu deplasarea fragmentelor, fractura coastelor

VI și IX pe dreapta cu deplasare, care condiționează o dereglare a sănătății

de lungă durată și în conformitate cu acest criteriu se califică ca vătămare

corporală medie, iar lui Tanas Zahăr i-au fost cauzate leziuni corporale sub

formă de traumă cranio-cerebrală închisă, manifestată prin comoție

cerebrală, care condiționează o dereglare a sănătății de scurtă durată și în

conformitate cu acest criteriu se califică ca vătămare corporală ușoare și

leziuni corporale sub formă de excoriație pe față, echimoze cu excoriații pe

membre, care se califică ca vătămări corporale neînsemnate, astfel cauzându-

le daune în proporții considerabile drepturilor și intereselor ocrotite de lege

a cet. Bogatîrenco Igor și Tanas Zahăr, încălcându-le drepturile lor

fundamentale prevăzute de art. 24 și 25 din Constituția Republicii Moldova,

care prevăd că statul garantează fiecărui om dreptul la viață și la integritatea

fizică și psihică, libertatea individuală și că siguranța persoanei sânt

inviolabile. Totodată, în urma acțiunilor lui Haruța Mihail, Mudreac Igor și

Efode Artiom, au fost cauzate daune intereselor publice în proporții

considerabile, manifestate în activitatea haotică, samovolnică și lezarea prin

aceasta a imaginii poliției ca organ de drept al autorității publice, chemat să

apere pe baza respectării stricte a legilor viața, sănătatea și libertățile

cetățenilor, interesele societății și ale statului de atentate criminale și de alte

atacuri nelegitime.

Instanța a reținut că vinovăția inculpaților este dovedită prin probele

administrate și anume: declarațiile inculpaților, părților vătămate,

Bogatîrenco Igor și Tanas Zahăr, martorilor, Khanyan Artur, Botnari Ion,

Moțnina Cristina, Țurcanu Natalia, Bîrcă C, Ischinderov Achif și Nicu

Fiodor, raportul de expertiză medico-legală nr. XXXXX din 04.08.2012,

raportul de expertiză medico-legală nr. XXXXX 31.07.2012, procesul verbal

de ridicare din 06 iulie 2012, procesul-verbal de ridicare din 21 august 2012,

procesul-verbal de examinare a documentelor din 21 august 2012, procesul

verbal de verificare a declarațiilor la locul infracțiunii din 11 iulie 2012,

proces - verbal de confruntare din 20 august 2012.

- avocatul Moruz Oleg în numele inculpaților Haruța Mihail și Efode

Artiom, prin care a solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri

potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin inculpații să fie achitați;

- avocatul Lebedinschi Andrian în numele inculpatului Mudreac Igor,

care a solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit

modului stabilit pentru prima instanță prin inculpatul să fie achitat.

4

3.1. În motivarea cererii de apel, avocatul Moruz Oleg în numele

inculpaților Haruța Mihail și Efode Artiom a menționat că:

- potrivit actului de învinuire Haruța Mihail și Efode Artiom au fost

învinuiți de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (2) lit. a) și c)

Cod Penal, adică săvârșirea de către o persoană publică a unor acțiuni care

depășesc în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege,

dacă aceasta a cauzat daune în proporții considerabile intereselor publice

sau drepturilor și intereselor acordate prin lege ale persoanelor fizice sau

juridice, însoțite de aplicarea violenții de tortură sau acțiuni care înjosesc

demnitatea părții vătămate. Astfel, consideră că prima instanță în mod greșit

a condamnat inculpații în baza art. 1661 Cod de Procedură Penală în

condițiile în care în procesul judecării cauzei procurorul nu a solicitat

modificarea învinuirii, prin ordonanță în sensul agravării ei, conform

procedurii prevăzute la art. 326 Cod de Procedură Penală, dar s-a expus

asupra acestui fapt verbal doar în dezbaterile judiciare, lipsindu-i astfel pe

inculpați de posibilitatea apărării asupra noii învinuiri;

- art. 1661 Cod Penal prevede o infracțiune gravă nu numai prin

severitatea sancțiunii dar și prin dispoziția ei, care prevede acțiuni mai grave

cu un șir de calificative agravante, care nu s-au conținut în actul de învinuire,

or, conform prevederilor art. 325 alin. (1) Cod de Procedură Penală,

judecarea cauzei în primă instanță se efectuează numai în privința persoanei

puse sub învinuire și numai în limitele învinuirii formulate în rechizitoriu;

- Haruța Mihail și Efode Artiom au fost condamnați pentru acțiuni pe

care ei chipurile le-ar fi săvârșit la 10.12.2011, pe când art. 1661 Cod Penal a

fost introdus prin Legea nr. 252 din data de 08.11.2012 și a intrat în vigoare

la data de 21.12.2012. Respectiv, consideră că atât sancțiunea principală, cât

și cea complementară prevăzută de alin.(2) art. 1661 Cod Penal este mai aspră

decât sancțiunea principală și cea complementară prevăzute la alin. (2) art.

328 Codul Penal redacția legii din 18.12.2008, în consecință instanța de fond

a neglijat normele legale prevăzute la art. 8 și art. 10 Cod Penal cât și pct. 16

alin. (1) art. 427 Cod de Procedură Penală;

- în procesul penal nu au fost prezentate probe concludente, pertinente

și veridice, care fără echivoc și indubitabil ar demonstra vinovăția

inculpaților în săvârșirea infracțiunii imputate, menționând în acest context

că acuzatorul de stat a avut pe parcursul examinării cauzei în fond o poziție

părtinitoare, iar instanța de judecată a acceptat probele selectiv, dând

prioritate probelor prezentate de partea acuzării respingându-le

neargumentat pe cele prezentate de partea apărării. În aceste condiții indică

că în procesul judecării cauzei a fost încălcat principiul contradictorialității

5

și egalității părților prin faptul că părții vătămate i-a fost îngrădită

posibilitatea de a prezenta probe.

3.2. În motivarea cererii de apel, avocatul Lebedinschi Andrian în

numele inculpatului Mudreac Igor a menționat că:

- urmărirea penală a avut loc cu încălcări și abateri de la legislație,

invocând că în conformitate cu pct. 6 alin. (1) art. 52 Cod de Procedură

Penală procurorul care a condus urmărirea penală urma să verifice calitatea

probelor administrate, să vegheze ca orice infracțiune să fie descoperită și ca

orice infractor să fie tras la răspundere penală și ca nici o persoană să nu fie

urmărită penal fără să existe indici temeinici asupra vinovăției, prevederi

legale care nu au fost respectate ori procurorul a introdus în rechizitoriu și

în celelalte acte întocmite informație denaturată care nu a fost verificată în

modul corespunzător, fapt ce în opinia acestuia demonstrează ilegalitatea

învinuirii aduse lui Mudreac Igor;

- învinuirea este neîntemeiată, iar poziția instanței coincide cu poziția

acuzării, fiind puse la bază declarațiile denaturate ale părților vătămate și

anumite presupuneri fapt care în consecință demonstrează netemeinicia

sentinței;

- declarațiile părților vătămate sunt neveridice, deoarece pe parcursul

a mai multor audieri au dat declarații contradictorii și care sunt contrare

circumstanțelor stabilite în cadrul examinării cauzei. În raportul de expertiză

medico-legală nr. XXXXX din 07.12.2011 (Tanas Zahăr) nu este indicat că pe

corpul acestuia sunt prezente urmări ale aplicării mijlocului special - aerosol,

deși acesta a declarat că asupra lui la fel a fost aplicat aerosolul. Același lucru

se confirmă și prin raportul de expertiză medico-legală nr. XXXXX din data

de 07.12.2011 (Bogatîrenco Igor) că pe corpul acestuia nu sunt prezente

urmări de aplicare a mijloacelor speciale de tip aerosol, deși și acesta a

declarat că și lui i s-a aplicat acest tip de aerosol. Declarațiile date de martorii

Ischinderov și Bîrcă sunt false și au menirea de a induce în eroare instanța;

- procurorul, D. Railean, s-a expus asupra cererilor depuse anterior de

către presupusele părți vătămate în privința martorilor, Ischinderov Achif și

Bîrcă C, în care ultimii erau învinuiți de comiterea infracțiunilor incriminate,

ulterior s-a emis ordonanță de scoatere de sub urmărire a învinuiților

Ischinderov A. și Bîrcă C, pe care i-a atras în proces în calitate de martori,

scutindu-i de pedeapsă. Astfel, consideră că este stranie poziția instanței de

fond referitor la demersul apărării prin care s-a solicitat recuzarea

procurorului, Dumitru Raileanu, ca persoană care și-a expus viziunea

asupra circumstanțelor cauzei cu aceiași participanți, mai mult ca atât că, în

6

acest proces mai erau atrași încă doi procurori, Mihail Proca și Igor

Demciucen, fiind respinsă solicitarea de recuzare;

- nu este confirmat că a avut loc fapta, de săvârșirea căreia este învinuit

inculpatul Mudreac Igor, iar acuzarea și-a bazat poziția doar pe resupuneri

și declarațiile contradictorii ale părților vătămate, care se aflau în stare e

ebrietate avansată și declarațiile lor nu pot fi puse la baza unei sentințe de

condamnare;

- legislația internațională despre tortură și tratament inuman este

irelevantă și neadecvată speței date, căci nu a fost probată poziția instanței

cu privire la faptul că părțile vătămate au fost „torturate” anume de inculpați

sau de alte persoane. Inițial, inculpații au fost învinuiți în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (2) lit. a), c) Cod Penal, iar contrar

tuturor normelor de drept, acuzarea a solicitat în susțineri recalificare

acțiunilor inculpaților pe art. 1661 alin. (2) lit. b), c), d), e), f) Cod Penal, prin

ce iarăși s-a încălcat dreptul lor la un proces echitabil și la apărare, căci ei și

apărarea nu au avut posibilitatea de a-și pregăti poziția;

- inculpaților li s-a încălcat dreptul un proces echitabil și dreptul la

apărare, întrucât prin actul de învinuire acțiunile săvârșite au fost calificate

în baza art. 328 alin. (2) lit. a) și c) Cod Penal, iar prin recalificarea făcută

inculpații nu au avut posibilitatea de a pregăti poziția fapte contrare

prevederilor expres stabilite la art. 325 Codul de Procedură Penală.

ianuarie 2015, apelurile au fost admise, casată parțial sentința și pronunțată

o nouă hotărîre prin care Haruța Mihail, Efode Artiom și Mudreac Igor au

fost recunoscuți vinovați de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 1661

alin.(2) lit. e) și f) Cod penal aplicându-li-se pedeapsa cu amendă în mărime

de 1000 (una mie) unități convenționale – 20 000 (douăzeci mii) lei, cu

privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita o anumită activitate

în organele de drept pe termen de 5 ani, fiecare.

Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței.

- procurorul în Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Miron

Constantin, prin care a solicitat casarea deciziei, cu dispunerea rejudecării

cauzei în instanța de apel, de către un alt complet de judecată;

- avocatul Lebedinschi Adrian în numele inculpatului Mudreac Igor,

prin care a solicitat casarea totală a deciziei cu rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărîri prin care Mudreac Igor să fie achitat, din lipsa

probelor ce ar confirma vinovăția acestuia.

7

12 mai 2015, au fost admise recursurile ordinare, casată decizia total și

dispusă rejudecarea cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet

de judecată.

2016, apelurile au fost admise, casată total sentința și pronunțată o nouă

hotărîre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Haruța

Mihail, Efode Artiom și Mudreac Igor învinuiți în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 328 alin.(2) lit. a), c) Cod penal, au fost achitați pe motiv că

fapta nu a fost comisă de inculpați.

Măsura preventivă aplicată în privința inculpaților Haruța Mihail,

Efode Artiom și Mudreac Igor a fost revocată.

a fost atacată cu recurs ordinar de către procurorul Procuraturii de nivelul

Curții de Apel Chișinău, Brigai Sergiu, prin care a solicitat casarea totală a

deciziei și parțial a sentinței Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 27

iunie 2014, cu dispunerea calificării acțiunilor inculpaților Haruța Mihail,

Efode Artiom și Mudreac Igor în baza art. 328 alin.(2) lit. a), c) Cod penal și

în baza acestei norme penale a-i condamna la câte 3 ani închisoare, cu

privarea a câte 5 ani fiecare de dreptul de a ocupa funcții în organele de drept

și MAI.

17 ianuarie 2017, a fost admis recursul ordinar, casată total decizia, cu

dispunerea rejudecării cauzei de către Curtea de Apel Chișinău, în alt

complet de judecată.

2017, apelurile declarate de către avocatul A. Lebedinschi în numele

inculpatului Ig. Mudreac și avocatul Moruz Oleg în numele inculpaților

Haruța Mihail și Efode Artiom au fost admise, casată total sentința și

pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță,

prin care Ig. Mudreac, Haruța Mihail și Efode Artiom au fost recunoscuți

vinovați și condamnați în baza art.328 alin.(2) lit. a), c) Cod penal (în redacția

din 18.12.2008) la câte 3 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa

funcții publice pe un termen de 3 ani, fiecare, iar în temeiul 90 Cod penal a

fost dispusă suspendarea condiționată a executării pedepsei închisorii pe un

termen de probațiune de câte 3 ani, pentru fiecare.

Acțiunile civile au fost admise parțial, fiind dispusă încasarea

prejudiciului moral de la Ig. Mudreac, M. Haruța și A. Efode în beneficiul

8

lui Z. Tanas în mărime de câte 7000 lei, de la fiecare, iar în beneficiul lui Ig.

Bogatîrenco – în mărime de 10000 lei, de la fiecare.

În rest, acțiunile civile au fost respinse ca neîntemeiate.

2017, a fost atacată cu recurs ordinar de către avocatul Lebedinschi Mihail în

numele inculpatului Mudreac Igor, prin care a solicitat achitarea integrală a

inculpatului Mudreac Igor în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 328

alin.(2) lit. a), c) Cod penal, din lipsa probelor ce ar confirma vinovăția

acestuia.

26 septembrie 2017, a fost admis recursul ordinar declarat de către avocatul

Lebedinschi Mihail în numele inculpatului Mudreac Igor, casată total

decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 02 mai 2017, în cauza

penală în privința lui Mudreac Igor, Haruța Mihail și Efode Artiom și

dispusă rejudecarea cauzei în aceiași instanță de apel, în alt complet de

judecată.

iunie 2019, au fost admise cererile de apel declarate de avocatul Moruz Oleg

în numele inculpaților Haruța Mihail, Efode Artiom și de avocatul

Lebedinschi Adrian în numele inculpatului Mudreac Igor, casată parțial în

latura penală sentința Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 27 iunie

2014 și în această parte pronunțată o nouă hotărîre potrivit modului stabilit

pentru prima instanță prin care Haruța Mihail, Efode Artiom, Mudreac Igor

au fost recunoscuți vinovați în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 328

alin. (1) Cod penal, eliberându-i de pedeapsă din motivul expirării

prescripției atragerii la răspundere penală.

În rest sentința a fost menținută fără modificări.

fond a stabilit incorect starea de fapt, care nu corespunde probelor din dosar,

care au fost apreciate incorect, instanța de fond ajungând eronat la concluzia

recunoașterii lui Haruța Mihail, Efode Artiom și Mudreac Igor vinovați în

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 1661 alin. (2) lift. b), c), d), e), f) Cod

Penal și stabilirea pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 3 (trei)

ani în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții

în organele de drept și MAI pe un termen de 5 (cinci) ani și aplicarea față de

Haruța Mihail, Efode Artiom și Mudreac Igor Vasile a măsurii preventive

sub formă de arest preventiv.

Concluziile primei instanțe cu privire la condamnarea inculpaților,

Haruța Mihail, Efode Artiom și Mudreac Igor, în comiterea infracțiunii

9

prevăzute de art. 1661 alin. (2) lit. b), c), d), e), f) Cod Penal sunt pripite, nu

corespund materialelor dosarului fără ca probele administrate în cauză să

fie apreciate fiecare în parte și în ansamblu din punct de vedere al

pertinenței, concludentei, utilității și coroborării lor, respectiv prematur -

instanța a ajuns la concluzia că fapta săvârșită de inculpați urmează a fi

calificată în baza legii prevăzute la art. 1661 alin. (2) lit. b), c), d), e), f) Cod

Penal.

La adoptarea sentinței în privința inculpaților Haruța Mihail, Efode

Artiom și Mudreac Igor, prima instanță urma a soluționa chestiunile

prevăzute la art. 385 alin. (1) Cod de Procedură Penală, luând în considerație

toate mijloacele de probă administrate în primă instanță.

Instanța de apel, cercetând sub toate aspectele probele administrate,

verificându-le minuțios, prin prisma admisibilității, pertinenței,

concludentei, utilității și veridicității lor, a conchis că din probele

administrate la materialele dosarului rezultă vinovăția inculpaților, Haruța

Mihail, Efode Artiom și Mudreac Igor, în comiterea componenței de

infracțiune prevăzute de art. 328 alin.(2) lit. a), c) Cod Penal în redacția de la

data remiterii faptei (10 decembrie 2011), excesul de putere și anume

„săvârșirea de către o persoană publică a unor acțiuni care depășesc în mod

vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, cu cauzarea de

daune în proporții considerabile intereselor publice și drepturilor și

intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice, însoțite de aplicarea

violenței și de acțiuni care înjosesc demnitatea părților vătămate”.

Conform prevederilor art. 10 alin. (1) Cod penal, legea penală care

înlătură caracterul infracțional al faptei, care ușurează pedeapsa ori, în alt

mod, ameliorează situația persoanei ce a comis infracțiunea are efect

retroactiv, adică se extinde supra persoanelor care au săvârșit faptele

respective până la intrarea în vigoare a acestei legi, inclusiv asupra

persoanelor care execută pedeapsa ori care au executat pedeapsa, dar au

antecedente penale.

Instanța de apel a conchis că Haruța Mihail, Efode Artiom și Mudreac

Igor, au comis infracțiunea prevăzută de art. 328 alin.(2) lit. a), c) Cod Penal

în redacția de la data comiterii faptei (10 decembrie 2011), excesul de putere

și anume ,,săvârșirea de către o persoană publică a unor acțiuni care

depășesc în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege,

cu cauzarea de daune în proporții considerabile intereselor publice și

drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice, însoțite de

aplicarea violenței și de acțiuni care înjosesc demnitatea părților vătămate",

însă, deoarece prin Legea nr. 252 din 08.11.2012 (în vigoare 21.12.2012)

10

Monitorul Oficial al R. Moldova, 263-269/855, 21.12.2012 calificativele de la

lit. a), c) al art.328 alin.(2) Cod penal însoțite „de aplicarea violenței” și „de

tortură sau acțiuni care înjosesc demnitatea părții vătămate” au fost

abrogate, prin prisma retroactivității legii penale, se impune excluderea

acestora din învinuirea imputată lui Haruța Mihai, Mudreac Igor și Efode

Artiom, iar acțiunilor făptuitorului urmează a fi dată o nouă încadrare

juridică,

A subliniat cu referire la prevederile art. 10 Cod Penal, că modificările

operate sunt aplicabile cazului în speță privindu-l pe Haruța Mihail,

Mudreac Igor și Efode Artiom și acțiunile inculpaților se încadrează în

prevederile art. 328 alin.(1) Cod Penal.

Instanța de apel audiind participanții la proces, verificând legalitatea

și temeinicia sentinței atacate, pe baza probelor examinate de prima instanță,

conform materialelor din dosar și probelor cercetate, prezentate instanței de

apel, precum și celor administrate de instanța de fond, cercetate suplimentar

în ședința instanței de apel, a considerat constatat cu certitudine faptul că,

Haruța Mihai, Mudreac Igor și Efode Artiom, la XXXXX au intrat în

serviciul de menținere a ordinii publice conform dislocării forțelor și

mijloacelor Regimentului Patrulă și Santinelă „SCUT” al Comisariatului

General de Poliție al mun. Chișinău, cu autopatrula „902”, cu număr de

înmatriculare XXXXX, având obligația de a patrula teritoriul sect. Durlesti,

mun. Chișinău.

Totodată, la XXXXX, aproximativ la orele XXXXX, Haruța Mihail,

Mudreac Igor și Efode Artiom, deplasându-se la chemare în barul

„Barbeque” amplasat pe str. Lupu, 44, mun. Chișinău, observându-i pe cet.

Bogatîrenco Igor și Tanas Zahar culcați cu fața în sus la terasa barului, fiind

ținuți de colaboratori ai pazei ilare „Justar”, încălcând grosolan prevederile

art. 14 a Legii cu privire la nr. 416 din 18.12.1990 conform cărora „Aplicarea

forței fizice, mijloacelor speciale sau a armei de foc trebuie să fie precedată

de avertisment privind intenția recurgerii la ele cu acordarea unui timp

suficient pentru reacția de răspuns, cu excepția a cazurilor în care

tergiversarea aplicării forței fizice, a mijloacelor speciale și a armei generează

un pericol direct pentru viața și sănătatea cetățenilor și a colaboratorilor

poliției, poate conduce la alte urmări grave”, precum și prevederile art. 15

„Colaboratorii poliției aplică forța fizică, inclusiv procedee speciale de luptă

centru curmarea infracțiunilor, pentru înfrângerea rezistenței opuse

cerințelor legale, dacă metodele nonviolente nu asigură îndeplinirea

obligațiilor ce le revin” și neluând în considerație absența temeiurilor legale

de aplicare a forței și mijloacelor speciale, din intenție directă, depășind în

11

mod vădit atribuțiile sale de serviciu acordate lui prin legislația în vigoare,

din motiv personal, fără careva temei legal, le-au pulverizat gaz lacrimogen

în ochi. După aceea, Haruța Mihai, Mudreac Igor și Efode Artiom i-au întors

pe Bogatîrenco Igor și Tanas Zahăr cu fața la pământ și timp de aproximativ

1 minut în continuu le-a aplicat lovituri cu picioarele peste corp, în regiunea

coastelor.

În continuarea acțiunilor lor, Haruța Mihail, împreună cu Mudreac

Igor și Efode Artiom, i-au condus pe Bogatîrenco Igor și Tanas Zahăr forțat

în interiorul barului, unde, culcându-i la podea, în bătaie de joc le-a aplicat

încă o serie de lovituri cu picioarele peste corpul părților vătămate. Totodată,

colaboratorii de poliție, având scopul înfrângerii rezistenței și al înjosirii

demnității lui Bogatîrenco Igor au luat un rulou cu bandă adezivă, din care

au lipit o bucată pe perimetrul cavității bucale a ultimului și cu o bucată au

legat mâinile care se aflau la spate.

În urma acțiunilor lui Haruța Mihail, Mudreac Igor și Efode Artiom,

lui Bogatîrenco Igor i-au fost cauzate conform raportului de expertiză

medico-legală nr.XXXXX din 04.08.2012 leziuni corporale sub formă de

fractura coastei X pe stînga, cu deplasarea fragmentelor, fractura coastelor

VI și IX pe dreapta cu deplasare, care condiționează o dereglare a sănătății

de lungă durată și în conformitate cu acest criteriu se califică ca vătămare

corporală medie, iar lui Tanas Zahar i-au fost cauzate leziuni corporale sub

formă de traumă cranio-cerebrală închisă, manifestată prin comoție

cerebrală, care condiționează o dereglare a sănătății de scurtă durată și în

conformitate cu acest criteriu se califică ca vătămare corporală ușoare și

leziuni corporale sub formă de excoriație pe față, echimoze cu excoriații pe

membre, care se califică ca vătămări corporale neînsemnate, astfel cauzându-

le daune în proporții considerabile drepturilor și intereselor ocrotite de lege

a cet. Bogatîrenco Igor și Tanas Zahăr, încălcându-le drepturile lor

fundamentale prevăzute de art. 24 și 25 din Constituția Republicii Moldova,

care prevăd că statul garantează fiecărui om dreptul la viață și la integritatea

fizică și psihică, libertatea individuală și că siguranța persoanei sînt

inviolabile.

La fel, în urma acțiunilor lui Haruța Mihail, Mudreac Igor și Efode

Artiom, au fost cauzate daune intereselor publice în proporții considerabile,

manifestate în activitatea haotică, samovolnică și lezarea prin aceasta a

imaginii poliției ca organ de drept al autorității publice, chemat să apere pe

baza respectării stricte a legilor viața, sănătatea și libertățile cetățenilor,

interesele societății și ale statului de atentate criminale și de alte atacuri

nelegitime.

12

La cercetarea judecătorească, instanța de apel a reținut declarațiile

inculpatului Haruța Mihail, declarațiile inculpatului Efode Artiom,

declarațiile inculpatului Mudreac Igor, declarațiile părții vătămate

Bogatîrenco Igor, declarațiile părții vătămate Tanas Zahar, declarațiile

martorului Moșnina Cristina, declarațiile martorului Botnari Ion, declarațiile

martorului Țurcan Natalia, declarațiile martorului Nicu Fiodor, declarațiile

martorului Khanvan Artur, declarațiile expertului Buga Marin, raport de

expertiză medico-legală nr. XXXXX din 04.08.2012, raport de expertiză

medico-legală nr. XXXXX din 31.07.2012, proces verbal de ridicare din 06

iulie 2012, proces verbal de examinare a documentelor din 21 august 2012,

proces verbal de cercetare la fața locului, proces verbal de verificare a

declarațiilor la locul infracțiunii din 11 iunie 2012, proces verbal de

confruntare din 20 august 2012.

Instanța de apel a concluzionat că, vinovăția inculpaților a fost

confirmată fără nici un dubiu rezonabil, iar nerecunoașterea vinovăției de

către aceștia o consideră ca o metodă de apărare și un mijloc de eschivare de

la răspundere penală, întrucât afirmațiile nu au fost probate.

La fel, instanța de apel a reținut că, fapta prejudiciabilă este probată

prin declarațiile inculpaților, colaboratorilor „Justar” dar și declarațiilor

martorilor care au confirmat că inculpații s-au prezentat în seara zilei de 10

decembrie 2011, s-au deplasat în barul „Barbeque” amplasat pe str. Vasile

Lupu, 44, mun. Chișinău, observându-i pe cet. Bogatîrenco Igor și Tanas

Zahăr culcați cu fața în sus la terasa barului, fiind ținuți de colaboratori ai

pazei particulare „Justar”, din motiv personal, fără careva temei legal, le-au

pulverizat gaz lacrimogen în ochi. După aceea, Haruța Mihai, Mudreac Igor

și Efode Artiom i-au întors pe Bogatîrenco Igor și Tanas Zahăr cu fața la

pământ și timp de aproximativ 1 minut în continuu le-au aplicat lovituri cu

picioarele peste corp, în regiunea coastelor. Ulterior i-au condus Bogatîrenco

Igor și Tanas Zahăr forțat în interiorul barului, unde, culcându-i la podea în

bătaie de joc le-a aplicat încă o serie de lovituri cu picioarele peste corpul

părților vătămate.

De asemenea, instanța de apel a respins argumentele invocate de

inculpații, Haruța Mihai, Mudreac Igor și Efode Artiom, precum că leziunile

corporale constatate pe corpul părților vătămate nu au fost cauzate de către

aceștia, or, potrivit constatărilor medico-legale prezentate în rapoartele

medico-legale expertiză nr. XXXXX din 04.08.2012 în privința părții

vătămate, Bogatîrenco Igor, și nr. XXXXX din 31.07.2012 în privința părții

vătămate, Tanas Zahăr, constată că leziunile stabilite pe corpul părților

vătămate, ținând cont de localizarea și numărul vătămărilor constatate,

13

producerea acestora în urma căderii de la propria înălțime sau prin

automutilare, se exclude, fiind cauzate posibil în circumstanțele expuse de

către părțile vătămate. Suplimentar instanța de apel respingând și cele

invocate de către inculpați, or, cauzarea vătămărilor nu poate fi imputată

colaboratorilor „Justar” Ischinderov Achif și Bîrcă Constantin, ultimii fiind

scoși de sub urmărire penală, fiind încetată cauza nr. 2012030146.

În acțiunile făptuitorilor se constată cu certitudine depășirea

competenței, a limitelor drepturilor și obligațiilor acordate prin lege, astfel

acțiunile incriminate inculpaților, Haruța Mihai, Mudreac Igor și Efode

Artiom, au avut loc la XXXXX ulterior momentului în care la data de

XXXXX au intrat în serviciul de menținere a ordinii publice conform

dislocării forțelor și mijloacelor Regimentului Patrulă și Santinelă „SCUT” al

Comisariatului General de poliție al mun. Chișinău, cu autopatrula „902”,

cu număr de înmatriculare XXXXX, având obligația de a patrula teritoriul

sect. Durlești, mun. Chișinău.

Din declarațiile martorului, Ischinderov Achif, Țurcan Natalia, rezultă

aplicarea forței fizice, a mijloacelor speciale în privința părților vătămate,

suplimentar colaboratorii de poliție aveau asupra lor bastoane, au utilizat

procedee speciale în privința victimelor prin răsucirea mâinilor la spate,

stropirea părților vătămate cu gaz lacrimogen, aplicarea loviturilor cu

picioarele, iar stând culcați la podea cu mâinile legate la spate în interiorul

barului „Barbeque” amplasat pe str. Vasile Lupu, 44, mun. Chișinău, repetat

le-au aplicat lovituri. Totodată, se confirmă prin declarațiile martorului,

Nataliei Țurcan, solicitarea benzii adezive din partea colaboratorului poliție

pentru a fi utilizată în loc de cătușe iar martorul, Khanyuan Artur, a

comunicat că cineva din polițiști a cerut banda adezivă care le-a fost oferită

de către barmen însă nu cunoaște care dintre ei a lipit gura părților vătămate.

În aceste condiții, aceste acțiuni ale angajaților coraboratorilor de poliție

puteau să cauzeze leziunile corporale care au fost depistate ulterior pe

corpul părților vătămate și constatate prin rapoartele de expertiză de

constatare medico-legală.

Declarațiile părților vătămate, Tanas Zahăr și Bogatîrenco Igor,

urmează a fi reținute ca întemeiate, or, de către inculpați fără motiv și din

motive personale le-au fost aplicate lovituri, astupată cu bandă adezivă fapte

care sunt confirmate de probele acumulate în cadrul procesului penal și

anume declarațiile martorilor și concluziile rapoartelor de expertiză medico-

legală ori aceste circumstanțe inerent urmează a fi calificate ca declarații

credibile precum că au suportat rele tratamente și acțiuni care înjosesc

demnitatea victimei.

14

Argumentele apelanților cu referire la faptul că în privința părților

vătămate prin rapoartele de expertiză medico-legală nu este constatată

utilizarea gazului lacrimogen urmează a fi respinse or, potrivit declarațiilor

lui, Letcenea Valeriu, care fiind audiat în instanța de fond a declarat că

semne după aplicarea gazului nu se mai văd după 40-50 minute de la

aplicare (f.d.78-79, Volumul III), astfel aplicarea în privința părților vătămate

a gazului lacrimogen de către colaboratorii de poliție este confirmat de către

martorii Ischinderov Achif, dar și de către părțile vătămate. Mai mult,

martorul, Nicu Fiodor, a confirmat că cineva a sunat la poliție, ltimii venind

la fața locului și a observat o persoană în formă neagră care a tras cu ciorul

în partea părții vătămate și anume în momentul în care încerca să se ridice b

jos.

Prima instanță în cadrul sentinței nu a apreciat corespunzător toate

mijloacele de probă, ca urmare, instanța de judecată consideră versiunea

înaintată de inculpații, Haruța Mihai, Mudreac Igor și Efode Artiom, precum

că în privința părților vătămate, Tanas Zahăr și Bogatîrenco Igor, au fost

aplicate doar procedee speciale de imobilizare ca o modalitate de apărare și

de eschivare de la răspunderea penală, însă, instanța de apel a indicat că din

materialele cauzei rezultă că anume ca mare a acțiunilor inculpaților, Haruța

Mihai, Mudreac Igor și Efode Artiom, părților vătămate, Bogatîrenco Igor și

Tanas Zahăr, le-au fost cauzate leziunile corporale constatate ulterior.

Totodată, infracțiunea specificată la art. 328 alin.(1) Cod Penal în

redacția de la data comiterii faptei (10 decembrie 2011) este infracțiune

materială. Ea se consideră consumată din momentul producerii dunelor în

proporții considerabile intereselor publice sau drepturilor și intereselor

ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice.

A fost probat faptul cauzării daunelor „în proporții considerabile”, or,

temeiul prevederilor art. 126 Cod penal, caracterul considerabil sau esențial

al unei cauzate se stabilește luându-se în considerare valoarea, cantitatea și

însemnătatea bunurilor pentru victimă, starea materială și venitul acesteia,

existența persoanelor întreținute, alte circumstanțe care influențează esențial

asupra stării materiale a victimei, iar în cazul prejudicierii drepturilor și

intereselor rotite de lege – gradul lezării drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului.

Urmează a se reține că, prin Hotărârea Curții Constituționale nr.22 din

27.06.2017 privind excepția de neconstituționalitate a unor prevederi ale

articolului 328 alin.(1) din Codul penal, a fost declarat neconstituțional textul

„intereselor publice sau” din alin.(l) al art.328 Cod penal

15

Instanța de apel a mai reținut că, învinuirea înaintată lui Haruța

Mihail, Mudreac Igor și Efode Artiom în temeiul art.328 alin. (3) lit. a), c) Cod

penal, prevede în calitate de consecințe prejudiciabile daunele considerabile

intereselor publice care urmează a fi excluse din învinuire și reținute daunele

cauzate drepturilor și intereselor ocrotite prin lege ale persoanelor fizice.

Instanța de apel a remarcat că toate persoanele cu funcții de

răspundere trebuie să aibă comportare corectă și cuviincioasă față de

persoanele cu care intră în legătură în timpul exercitării atribuțiilor de

serviciu. Este interzis ca un funcționar aflat în funcție de serviciu să încalce

legislația în vigoare, regulamente și diferite alte norme. Dacă un funcționar

public sau alt funcționar reprezentant al puterii comite asemenea acțiuni,

fapta aduce atingere relațiilor sociale care constituie obiectul juridic al

infracțiunilor de serviciu.

Latura obiectivă a infracțiunii de abuz de serviciu se realizează prin

acțiunile inculpaților care depășesc vădit limitele drepturilor și atribuțiilor

acordate prin lege, dacă acestea au cauzat daune drepturilor și intereselor

ocrotite prin lege ale persoanelor fizice. Sub calificativul cauzării de daune

drepturilor și intereselor ocrotite prin lege ale persoanelor fizice cad

acțiunile inculpaților, care au fost probate în ședința instanței de fond, prin

declarațiile părților vătămate, Bogatîrenco Igor și Tanas Zahăr.

La adoptarea sentinței, prima instanță urma să țină cont de faptul că

partea vătămată, Bogatîrenco Igor, a declarat că ieșind afară cu Bîrcă,

(colaboratorul „Justar”) acesta îl ținea și stătea deasupra lui, atunci i-a spus

să cheme poliția, la care acesta i-a comunicat că deja a chemat-o.

Concretizează, că în tot cest timp erau ținuți la pământ de către aceștia.

Ulterior peste o perioadă de timp a auzit un sunet de mașină care se apropia

și mai apoi niște persoane care veneau spre ei. Aceștia apropiindu-se, cineva

din ei l-a stropit cu gaz lacrimogen, după care ținându-l cu mâinile la spate

îi loveau cu picioarele în regiunea coastelor timp de câteva minute, simțind

o durere puternică, însă a hotărât să nu se miște, după care au început să-l

lovească pe Zahăr, deoarece a auzit cum acesta se apăra (f.d.24-26 vol. I,

f.d.29-33, f.d.38 vol. III).

Veridicitatea acestor declarații sunt susținute și de declarațiile lui

Tanas Zahăr, care a comunicat instanței că loviturile i-au fost aplicate după

ce au venit alte persoane la fața locului, după ce el a fost eliberat de

Ischenderov și după a fost stropit cu gaz lacrimogen la sosirea poliției (f.d.33

vol. I, f.d.34-37 vol. III).

Declarațiile părților-vătămate au fost confirmate și de către martorul,

Moșnina Cristina, care a declarat că nu a văzut ca părțile-vătămate să fie

16

lovite de colaboratorii „Justar” (f.d. 59 vol. I, f.d. 39-41 vol. III), martorul,

Ischinderov Achif, a declarat că părțile vătămate au fost maltratate de către

colaboratorii de poliție, care i-au stropit cu gaz lacrimogen (f.d. 68-69 vol. I,

f.d. 42-47 vol. III), martorul, Khanyan Artur, care a declarat că părțile

vătămate au fost aduse în local de 3 colaboratori ai poliției, care i-au legat lui

Bogatîrenco Igor gura cu bandă adezivă, însă nu a văzut concret cine (f.d.

36-37 vol. I, f.d.57-59 vol. III).

Cele afirmate de părțile vătămate se află în concordanță cu declarațiile

martorilor, fapt corect constatat și de către instanța de fond, reținînd corect

că vinovăția inculpaților este dovedită prin probele administrate și anume:

declarațiile inculpaților, martorilor, Khanyan Artur, Botnari Ion, Moșnina

Cristina, Țurcanu Natalia, Bîrcă Constantin, Ischinderov Achiv și Nicu

Fiodor, raportul de expertiză medico-legală nr. XXXXX din 04.08.2012,

raportul de expertiză medico-legală nr. XXXXX din 31.07.2012, procesul-

verbal de ridicare din 06 iulie 2012, procesul-verbal de examinare a

documentelor din 21 august 2012, procesul-verbal de verificare a

declarațiilor la locul infracțiunii din 11 iulie 2012, proces-verbal de

confruntare din 20 august 2012.

Ținând cont de normele enunțate și de Hotărîrile Curții

Constituționale, instanța de apel i-a recunoscut vinovați pe Haruța Mihail,

Mudreac Igor și Efode Artiom de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.328

alin.(1) Cod penal.

Totodată, instanța de apel a reținut că, pe parcursul examinării cauzei

penale, s-a stabilit că inculpații Haruța Mihail, Mudreac Igor și Efode Artiom

au comis fapta prevăzute de art.328 alin. (1) Cod penal la data de XXXXX.

Astfel, luând în calcul prevederile art.60 alin.(l) lit. a) Cod Penal, instanța de

apel constată că, a expirat termenul pentru tragere la răspundere penală la

data de 10 decembrie 2016.

În acest sens, la pct.54 din Hotărîrea Curții Constituționale, nr.14 din

27.05.2014 pentru controlul constituționalității Art. II a Legii nr.56 din 4

aprilie 2014 pentru completarea articolului 60 din Codul Penal al Republicii

Moldova (prescripția tragerii la răspundere penală) (Sesizarea nr.27a/2014),

se statuează că: „(...) necesitatea reglementării prescripției tragerii la

răspundere penală reiese din chintesența acestei instituții, or răspunderea

penală, ca mijloc de realizare a ordinii de drept prin constrîngere, trebuie să

intervină cît mai curînd după săvîrșirea infracțiunii. Justificarea prescripției

este strâns legată de rațiunea represiunii penale, care, după trecerea unui

interval îndelungat de timp de la săvîrșirea infracțiunii, devine ineficientă în

raport cu scopul pedepsei penale".

17

Iar, la pct.55 din Hotărîrea Curții Constituționale nr.14 din 27.05.2014

pentru controlul constituționalității Art. II a Legii nr.56 din 4 aprilie 2014

pentru completarea articolului 60 din Codul Penal al Republicii Moldova

(prescripția tragerii la răspundere penală), (Sesizarea nr.27a/2014), se arată

că: „(...) rațiunea reglementării prescripției răspunderii penale o constituie

garantarea securității juridice prin fixarea unor termene pentru intentarea

acțiunilor penale și prevenirea unor atingeri dreptului la apărare”.

Prin urmare, instanța de apel a relevat că, din punctul de vedere al

rolului și efectelor pe care prescripția le are în câmpul dreptului penal, ea

constituie o situație de fapt producătoare de consecințe juridice referitoare

la raportul juridic de drept penal, pe de o parte, sub aspectul activ al acestuia,

adică al dreptului de a aplica pedeapsa și de a impune executarea acesteia,

iar, pe de altă parte, sub aspectul pasiv al acestui raport, adică al obligației

de a suporta și executa pedeapsa aplicată.

De asemenea, instanța a remarcat că în speță nu sunt prezente careva

temeiuri de întrerupere sau suspendare a termenului de prescriptive.

Subsidiar, a indicat că, natura juridică a prescripției răspunderii este

aceea cauză a stingerii răspunderii penale și deci, a acțiunii de tragerea la

răspundere penală justificată de inutilitatea recurgerii la constrângerea

juridică penală după trecerea unei anumite perioade de timp de la data

săvârșirii faptei prevăzute de legea penală. Pe de altă parte este de

necontestat că această cauză de înlăturare a răspunderii penale operează

„ope legis” de plin drept.

Astfel, reieșind din faptul că de la data comiterii faptei infracționale

imputate inculpaților, a expirat termenul de 5 ani de tragere la răspundere

penală, instanța de apel a ajuns la concluzia liberării de răspundere penală a

inculpaților Haruța Mihai, Mudreac Igor și Efode Artiom, din motivul

intervenirii termenului de prescripție de tragere la răspundere penală.

12 iulie 2019, a fost atacată cu recurs ordinar de către procurorul în

Procuratura de circumscripție Chișinău, Andronic Natalia, la 19 iulie 2019,

prin care, invocând ca temei pentru recurs ordinar prevederile art. 427 alin.

(1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală, a solicitat casarea totală a deciziei cu

dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, de către un alt complet de

judecată.

15.1. În motivarea recursului ordinar, procurorul a menționat că:

- potrivit explicațiilor date de către Plenul Curții Supreme de Justiție a

RM la pct.14 al Hotărârii nr.22 din 12.12.2005 „Cu privire la practica judecării

cauzelor penale în ordine de apel”, modificată prin Hotărârea Plenului

18

Curții Supreme nr.4 - 30.03.2009, în sensul cerințelor art.414 Cod de

Procedură Penală, chestiunile de drept pe care le poate soluționa instanța de

apel este și, dacă infracțiunea a fost corect calificată;

- acuzarea critică decizia instanței de apel în ceea ce privește încadrarea

acțiunilor inculpaților. Cu referire la probele cercetate și constatarea

circumstanțelor în care s-a comis infracțiunea acuzarea nu contestă;

- la adoptarea deciziei de condamnare a inculpaților în baza art. 328

alin.(1) Cod penal, instanța de apel nu a ținut cont de limitele judecării;

- potrivit deciziei Plenului Colegiului penal al Curții Supreme de

Justiție din 30 iunie 2014, anunțată în interesul legii, Legea nr.252 din

08.11.2012 nu conține prevederi, care ar înlătura caracterul infracțional al

faptei, care ar ușura pedeapsa ori în alt mod ar ameliora situația persoanei

care a comis infracțiunea, adică nu are efect retroactiv și acțiunile subiecților

infracțiunilor care cad sub incidența legii în cauză urmează a fi calificate,

ținând cont de prevederile art. 8 Cod penal, în baza legii penale în vigoare la

data săvârșirii infracțiunii;

- sancțiunea prevăzută de art. 328 alin. (2) lit. a) și c) Cod penal ( în

redacția din 18.12.2008) stabilește o pedeapsă cu închisoare de la 2 la 6 ani,

cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită

activitate pe un termen de până la 5 ani, pe când sancțiunea art. 166/1 alin.

(2) lit. c), e) Cod Penal (redacția din 08.11.2012), în care ar urma reîncadrarea

faptelor comise de subiectul special al infracțiunii (persoana cu funcții de

răspundere), prevede o pedeapsă cu închisoare de la 3 la 8 ani sau cu amendă

în mărime de la 800 la 1000 unități convenționale, în ambele cazuri cu

privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită

activitate pe un termen de la 5 la 10 ani, adică pedepse mai grave;

- aplicând prevederile art. 8, 10 Cod penal, urmează a fi menținută

încadrarea efectuată în baza art. 328 alin. (2) lit. a) și c) Cod penal (red.

18.12.2008), deoarece nu se va agrava situația inculpatului în asemenea caz;

- în pofida acestor prescripții legale, instanța de fond, a reîncadrat

acțiunile inculpaților de la art. 328 alin. (2) lit. a) și c), incorect, agravând

situația lor, în baza . 166/1 alin. (2) lit. b), c), d) e) și f) Cod penal, iar instanța

de apel a calificat greșit acțiunile inculpaților Haruța Mihail, Mudreac Igor

și Efode Artiom în baza art. 328 alin. (1) Cod penal;

- cu referire la circumstanțele menționate s-a expus și Plenul Colegiului

Penal al Curții Supreme de Justiție prin decizia din 30.06.2014 prin care a fot

admis recursul în interesul legii formulat de procurorul General cu privire

la aplicarea art. 328 alin.(2) lit. a), c) și art. 309/1 Cod penal.

19

declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta

este inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat din considerentele ce urmează.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,

instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului

declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera

de consiliu, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care

constată că recursul declarat este vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală,

instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate

expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie

să fie invocate de recurent, or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală,

prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru

a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea

cauzei.

Erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de

drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat

corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au

fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Din conținutul recursului declarat în cauza deferită judecării, autorul

invocă ca temeiuri de drept pentru casarea hotărârii contestate pct. 6) alin.

(1) art. 427 Cod de procedură penală, și anume că, hotărârea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, precum și pct. 12) alin. (1) art.

427 Cod de procedură penală, invocând că faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare

juridică greșită.

Temeiul pentru recurs invocat de către recurent prin prisma pct. 6)

alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, este aplicabil atunci când instanța

de apel nu s-a expus asupra tuturor motivelor invocate în apel și nu și-a

motivat întemeiat hotărârea judecătorească.

Verificând hotărârea atacată, instanța de recurs apreciază că aceasta

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, iar argumentele pe care

instanța de apel le-a expus în hotărârea adoptată, echivalează cu o motivare

conformă rigorilor și exigențelor impuse de art. 6 CEDO.

Instanța de recurs în prezenta speță nu acceptă criticile recurentului,

precum că hotărârea instanței de apel nu conține motivele ce au stat la baza

adoptării soluției. Tot aici, urmează de menționat, că motivarea hotărârii este

un proces de analiză și sinteză a actelor și lucrărilor dosarului care nu

presupune în mod necesar expunerea tuturor elementelor amănunțit, atât

timp cât sunt valorificate toate aspectele relevante din punct de vedere

20

probatoriu și sunt menționate componentele obligatorii ale unei motivări a

hotărârii penale de condamnare, adică așa cum s-a procedat, de altfel, în

cauza dată. Instanța de apel fiind investită cu o situație de fapt, ca urmare a

efectuării cercetării judecătorești, a expus situația de fapt reținută în cauză și

a concluzionat corect de a casa parțial în latura penală sentința prin care

inculpații au fost recunoscuți vinovați în comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 1661 alin.(2) lit. b), c), d), e), f) Cod penal, deoarece concluziile primei

instanțe cu privire la condamnarea inculpaților sunt pripite, nu corespund

materialelor dosarului fără ca probele administrate în cauză să fie apreciate

fiecare în parte și în ansamblu din punct de vedere al pertinenței,

concludentei, utilității și coroborării lor, respectiv prematur prima instanță

a ajuns la concluzia că fapta săvârșită de inculpați urmează a fi calificată în

baza legii prevăzute la art. 1661 alin. (2) lit. b), c), d), e), f) Cod Penal, concluzii

ce au rezultat în urma analizei coroborate a cumulului de probe administrat

la dosar.

Contrar celor invocate de către recurent, Colegiul penal verificând

lucrările dosarului remarcă, la caz, instanța de apel a examinat cauza sub

toate aspectele, complet și obiectiv, audiind suplimentar inculpații, martorii

și părțile vătămate, cercetând suplimentar materialele cauzei în ședința

instanței de apel, cu consemnarea lor în procesul verbal al ședinței de

judecată, adoptând o soluție corectă de casare a sentinței prin care inculpații

au fost condamnați în baza art. 1661 alin. (2) lit. b), c), d), e), f) Cod Penal,

constatând astfel vinovăția inculpaților Haruța Mihail, Efode Artiom și

Mudreac Igor de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 328 alin.(1) Cod

penal.

Este de menționat că, instanța de apel și-a motivat decizia în

conformitate cu prevederile art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală,

respectiv hotărârea cuprinde temeiurile de fapt și de drept pentru care au

fost admise apelurile, casată sentința cu emiterea unei hotărâri noi prin care

Haruța Mihail, Efode Artiom și Mudreac Igor au fost recunoscuți vinovați

de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 328 alin.(1) Cod penal(în vigoare

la momentul comiterii faptei), eliberându-i de pedeapsă din motivul

expirării prescripției atragerii la răspundere penală.

Instanța de apel corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept,

analizând obiectiv cumulul de probe prin prisma art. 101 Cod de procedură

penală, formulând în final juste concluzii privind constatarea vinovăției

inculpaților în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 328 alin.(1) Cod

penal(în vigoare la momentul comiterii faptei). În consecință, instanța de

recurs ordinar nu are temeiuri de a devia de la concluziile expuse în decizie

21

referitor la vinovăția inculpaților la comiterea faptei prejudiciabile imputate

acestora.

Ca urmare a efectuării cercetării judecătorești, instanța de apel a

constatat și a redat în suficientă măsură situația de fapt și de drept reținută,

just concluzionând că vinovăția inculpaților este dovedită prin probele

administrate și anume: declarațiile inculpaților, martorilor – Khanyan Artur,

Botnari Ion, Moșnina Cristina, Țurcanu Natalia, Bîrcă Constantin,

Ischinderov Achiv și Nicu Fiodor, raportul de expertiză medico-legală nr.

XXXXX din 04.08.2012, procesul verbal de ridicare din 06 iulie 2012, procesul

verbal de examinarea a documentelor din 21 august 2012, procesul-verbal

de verificare a declarațiilor la locul infracțiunii din 11 iulie 2012, procesul

verbal de confruntare din 20 august 2020.

La fel, Colegiul penal apreciază ca fiind juste concluziile instanței de

apel prin care se constată că, inculpații Haruța Mihail, Efode Artiom și

Mudreac Igor au comis fapta prevăzută de art. 328 alin.(1) Cod penal(în

vigoare la momentul comiterii faptei) la data de XXXXX, iar luând în calcul

prevederile art. 60 Cod Penal, a expirat termenul pentru tragere la

răspundere penală la data de 10 decembrie 2016, iar careva temeiuri de

întrerupere sau suspendare a termenului de prescripție nu sunt.

Mai mult, dat fiind că de la data comiterii faptei infracționale imputate

inculpaților a expirat termenul de 5 ani de tragere la răspundere penală,

instanța de apel corect a ajuns la concluzia liberării de răspundere penală a

inculpaților Haruța Mihail, Efode Artiom și Mudreac Igor, din motivul

intervenirii termenului de prescripție de tragere la răspundere penală.

În asemenea împrejurări, Colegiul penal consideră că, de fapt

invocările recurentului sub aspectul temeiului pentru recurs prevăzute la

pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, poartă un caracter

declarativ, ne fiind expuse argumente pentru scoaterea în evidență și

susținerea erorii pretins a fi admise de către instanța de apel.

Colegiul penal apreciază ca fiind nefondate alegațiile recurentului și

reiterează că invocarea unor pretinse erori la etapa judecării cauzei de

instanța de apel, urmează a fi precedate de o motivare corespunzătoare

privind esența acestora și indicarea expresă a circumstanțelor cauzei cărora

sunt subsecvente.

Prin urmare, instanța de recurs conchide că, temeiurile pentru recurs

invocate de recurent prin prisma pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură

penală nu se regăsesc în prezenta speță.

Se mai reține că, procurorul invocă în prezenta speță incidența cazului

de casare prevăzut la pct. 12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală.

22

Respectiv instanța de recurs reține că, din argumentele recursului declarat

se constată, că în opinia acestuia, instanța de apel a calificat greșit acțiunile

inculpaților Haruța Mihail, Efode Artiom și Mudreac Igor în baza art. 328

alin.(1) Cod penal.

Analizând temeiul respectiv în raport cu motivele invocate în recursul

declarat, Colegiul penal constată că acesta nu și-a găsit confirmare la

examinarea recursului.

După cum rezultă din conținutul recursului, autorul acestuia nu este

de acord cu faptul că instanța de apel a recalificat acțiunile inculpaților din

art.1661 alin.(2) lit. b), c), d), e), f) Cod penal în art.328 alin.(1) Cod penal(în

vigoare la momentul comiterii faptei).

La acest capitol, instanța de recurs reține că, contrar celor invocate de

către recurent, instanța de apel a dat apreciere corectă probelor administrate

și circumstanțelor cauzei, examinându-le conform art.101 Cod de procedură

penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și

veridicității, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al

coroborării lor și corect a ajuns la concluzia privind vinovăția inculpaților de

comiterea infracțiunii prevăzute de art.328 alin.(1) Cod penal (în vigoare la

momentul comiterii faptei) – săvîrșirea de către o persoană cu funcție de

răspundere a unor acțiuni care depășesc în mod vădit limitele drepturilor și

atribuțiilor acordate prin lege, dacă aceasta a cauzat daune în proporții

considerabile intereselor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de

lege ale persoanelor fizice sau juridice, fapta săvârșită fiind încadrată juridic

corect.

Astfel, Colegiul penal conchide că instanța de apel corect a constatat

că fapta inculpaților întrunește elementele constitutive ale infracțiunii

prevăzute de art.328 alin.(1) Cod penal(în vigoare la momentul comiterii

faptei), or, în seara zilei de 10 decembrie 2011, inculpații s-au deplasat în

barul „Barbeque” amplasat pe str. Vasile Lupu, 44, mun. Chișinău,

observându-i pe cet. Bogatîrenco Igor și Tanas Zahăr culcați cu fața în sus la

terasa barului, fiind ținuți de colaboratori ai pazei particulare „Justar”, din

motiv personal, fără careva temei legal, le-au pulverizat gaz lacrimogen în

ochi. După aceea, Haruța Mihai, Mudreac Igor și Efode Artiom i-au întors

pe Bogatîrenco Igor și Tanas Zahăr cu fața la pământ și timp de aproximativ

1 minut în continuu le-au aplicat lovituri cu picioarele peste corp, în

regiunea coastelor. Ulterior i-au condus Bogatîrenco Igor și Tanas Zahăr

forțat în interiorul barului, unde, culcându-i la podea în bătaie de joc le-a

aplicat încă o serie de lovituri cu picioarele peste corpul părților vătămate.

23

De asemenea, instanța de apel corect a stabilit și a motivat că, în

acțiunile făptuitorilor se constată cu certitudine depășirea competenței, a

limitelor drepturilor și obligațiilor acordate prin lege, astfel acțiunile

incriminate inculpaților, Haruța Mihai, Mudreac Igor și Efode Artiom, au

avut loc la XXXXX ulterior momentului în care la data de XXXXX au intrat

în serviciul de menținere a ordinii publice conform dislocării forțelor și

mijloacelor Regimentului Patrulă și Santinelă „SCUT” al Comisariatului

General de poliție al mun. Chișinău, cu autopatrula „902”, cu număr de

înmatriculare MAI 1187, având obligația de a patrula teritoriul sect. Durlești,

mun. Chișinău.

Sunt întemeiate și concluziile instanței precum că, infracțiunea

prevăzută la art. 328 alin.(1) Cod penal poate fi săvârșită numai pe calea

acțiunii și aceasta se consideră consumată din momentul producerii

daunelor în proporții considerabile drepturilor și intereselor ocrotite de lege

ale persoanelor fizice sau juridice, fapta inculpaților fiind calificată corect,

or, din materialele cauzei rezultă că anume ca urmare a acțiunilor

inculpaților Haruța Mihai, Mudreac Igor și Efode Artiom, părților vătămate

le-au fost cauzate leziunile corporale constatate ulterior, or, latura obiectivă

a infracțiunii de abuz de serviciu se realizează prin acțiunile inculpaților care

depășesc vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, dacă

acestea au cauzat daune drepturilor și intereselor ocrotite prin lege ale

persoanelor fizice. Sub calificativul cauzării de daune drepturilor și

intereselor ocrotite prin lege ale persoanelor fizice cad acțiunile inculpaților,

care au fost probate în ședința instanței de fond, prin declarațiile părților

vătămate, Bogatîrenco Igor și Tanas Zahăr.

Prin urmare, instanța de recurs consideră că invocarea temeiului

prevăzut de art.427 alin.(1) pct.12) Cod de procedură penală, nu este

întemeiată, iar argumentele puse la baza acestuia sunt pur declarative și

contravin materialelor cauzei.

Subsecvent, Colegiul conchide că decizia instanței de apel cuprinde

fondul apelului și temeiurile de fapt și de drept care au dus la admiterea

apelurilor, precum și motivele adoptării soluției, ceea ce se încadrează în

prevederile art.417 Cod de procedură penală, decizia instanței de apel fiind

bine argumentată, motivată și în concordanță cu prevederile art.394 Cod de

procedură penală.

Analizând materialele cauzei și hotărârea judecătorească atacată,

Colegiul penal nu constată vreo eroare de drept ce ar afecta legalitatea

acesteia.

24

În baza celor expuse, Colegiul penal conchide că nu există temei legal

pentru admiterea recursului ordinar și, potrivit legii, se dispune

inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat.

penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către procurorul în

Procuratura de circumscripție Chișinău, Andronic Natalia, împotriva

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 17 iunie 2019, în

cauza penală în privința lui Haruța Mihail XXXXX, Efode Artiom XXXXX,

Mudreac Igor XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 15 mai 2020.

Președinte Toma Nadejda

Judecători Boico Victor

Țurcan Anatolie

25