1ra-154/2020 — Art. 42, 217-1 alin. 4 lit. d CP

Prima instanță: 09.08.2017 - 12.09.2018;

Instanța de apel: 30.10.2018 - 18.06.2019;

Instanța de recurs ordinar: 05.08.2019 - 03.03.2020. Asupra recursurilor în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, CONSTATĂ : 1. Prin sentința Judecătoriei Ungheni din 12 septembrie 2018, Bejenaru Crinu a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42, art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, stabilindu-i-se pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 9 (nouă) ani, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip închis cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și de a exercita activități care implică gestionarea substanțelor narcotice pe un termen de 5 (cinci) ani. În conformitate cu art. 385 alin.(l) pct. 3 Cod de procedură penală, s-a redus pedeapsa aplicată lui Bejenaru Crinu cu 1 (an), 2 (două) luni și 09 zile. S-a aplicat în privința lui Bejenaru Crinu măsura preventivă sub formă de arest din sala de judecată cu executarea pedepsei din momentul reținerii. Răileanu Andrian a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42, art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, stabilindu-i-se pedeapsa sub formă de 1 închisoare pe un termen de 7 (șapte) ani, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și de a exercita activități care implică gestionarea substanțelor narcotice pe un termen de 5 (cinci) ani. Bulgari Viorica a fost recunoscută vinovată în comiterea infracțiunii prevăzute de art.42, art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 7 (șapte) ani, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip închis pentru femei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și de a exercita activități care implică gestionarea substanțelor narcotice pe un termen de 5 (cinci) ani. S-a restituit lui Răileanu Andrian suma de 4400 (patru mii patru sute) lei ridicate în cadrul percheziției la domiciliul ultimului din s. Rădenii Vechi, r-n Ungheni. S-a încasat solidar de la Bejenaru Crinu, Răileanu Andrian și Bulgari Viorica în beneficiul statului cheltuielile aferente efectuării expertizelor judiciare estimate în total la 7280 (șapte mii două sute optzeci) lei. 2. Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat că, Bejenaru Crinu, fiind în înțelegere prealabilă, de comun acord și împreună cu Răileanu Andrian, Bulgari Viorica și alte persoane, urmărind scopul punerii în circulație ilegală a drogurilor în scop de înstrăinare, acționînd prin participație, în calitate de coautor, pentru semănatul și cultivarea de plante ce conțin droguri, prelucrarea și utilizarea unor astfel de plante fără autorizație, producerea, prepararea, păstrarea, expedierea, transportarea, distribuirea pe parcursul perioadei de timp cuprinse între lunile iunie 2016 - martie 2017 a efectuat operațiuni ilegale în vederea păstrării și înstrăinării drogurilor pe teritoriul raionului Ungheni, Republica Moldova. Astfel, Bejenaru Crinu, împreună cu Răileanu Andrian, a dobândit diferite cantități de semințe de marihuană, pe care le-au semănat în grădina ultimului amplasată în adiacentul casei sale de locuit din s. Rădenii Vechi, r-1 Ungheni, după care cultiva diferite cantități dc droguri - marihuana, împărțindu-le împreună cu Răileanu Andrian, Bulgari Viorica și alte persoane în doze mai mici. Ulterior, numitul în repetate rînduri contacta telefonic alte persoane, cu care negocia vînzarea acestui tip de droguri persoanelor dependente de consumul de droguri, cu prețuri majorate, în medie 130-150 lei pentru un gram de marihuana. În aceste condiții, Bejenaru Crinu, Răileanu Andrian, Bulgari Viorica, și alte persoane pe parcursul lunilor iunie 2016 - martie 2017, urmărind scopul punerii în circulație ilegală a drogurilor în scop de înstrăinare, avînd scopul comercializării drogurilor sub formă de marijuana, a cultivat și le-a repartizat între ei o cantitate de marihuana, în proporții deosebit de mari, pentru distribuire, el la rîndul său păstrînd drogurile pe care anterior le-a dobîndit ca rezultat al cultivării plantelor de marihuana la domiciliul său și la domiciliul lui Bulgari Viorica de pe adresa r-1 Ungheni, s.Rădenii Vechi. La data de 16 martie 2017, Bejenaru Crinu, urmărind scopul punerii în circulație ilegală a drogurilor în scop de înstrăinare, aflîndu-se la domiciliul său din 2 s. Rădenii Vechi, r-1 Ungheni, a păstrat la sine într-o cutie din carton ascunsă, droguri sub formă de masă vegetală de culoare verde cu miros specific, care reprezintă marihuana, în proporții mari, pe care și anterior le-a păstrat la sine și le-a dobîndit ca rezultat al cultivării plantelor de marihuana. La data de 16 martie 2017, aproximativ la orele 15:00, în rezultatul percheziției efectuate de membrii grupului de urmărire penală la domiciliul lui Bejenaru Crinu din s.Rădenii Vechi, r-1 Ungheni, a fost depistată și ridicată o cutie de carton în care se aflau droguri sub formă de masă vegetală de culoare verde cu miros specific, care reprezintă marihuana și care erau destinate pentru comercializare consumatorilor de droguri, iar din buzunarul pantalonilor numitului a fost ridicat un fragment de ziar în interiorul căruia se afla marihuana repartizată pentru o doză de consum. Conform raportului de expertiză fizico-chimică nr.34/12/l-R-1956 din 31.03.2017, s-a stabilit că masa vegetală de culoare verde-cafenie, uscată și mărunțită, prezentată într-un pachet din ziar și o cutie din carton, ridicate în cadrul efectuării percheziției la domiciliul lui Bejenaru Crinu, reprezintă marihuana. Cantitatea totală a substanței stupefiante - marihuana în stare uscată, constituie 44.09 grame (0,41 g + 43,68 g). Conform Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în traficul ilicit și cantitățile acestora aprobată prin Holărîrea Guvernului RM nr.79 din 23.01.2006, aceste 44,09 grame de marihuana în stare uscată, constituie proporții mari. Depunerile de culoare cafenie de pe suprafața fragmentelor de butelie din polimer și lulelei din metal, depistate și ridicate în circumstanțele menționate mai sus, reprezintă rășină de cannabis, care se atribuie la categoria substanțelor stupefiante. Cantitatea totală, obținută de rășină de cannabis (materie uscată) constituie 0.45 grame (0,18 g +0,27 g). Conform Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în traficul ilicit și cantitățile acestora aprobată prin Hotărîrea Guvernului RM nr.79 din 23.01.2006, aceste 0.45 grame de rășină de canabis, constituie proporții mari. Particulele unice de masă vegetală de pe suprafața cutiilor metalice, depistate și ridicate în circumstanțele menționate supra, reprezintă particule unice de marihuana, care se atribuie la categoria substanțelor stupefiante. Semințele de culoare sur-cafenie (1,93 g + 0,60 g), depistate și ridicate în circumstanțele menționate supra, reprezintă semințe mature ale plantei de cannabis, care practic nu conțin compusul narcotic activ tetrahidrocanabimol și la substanțe narcotice nu se atribuie. Ulterior, la data de 22 martie 2017, aproximativ la orele 14:00, în rezultatul percheziției efectuate de membrii grupului de urmărire penală la domiciliul lui Răileanu Andrian din s. Rădenii Vechi, r-1 Ungheni, au fost depistate și ridicate 3 aproximativ 20 de tulpini de plante vegetale uscate cu miros specific, care din spusele numitului reprezintă marihuana și care erau destinate pentru cultivarea marihuanei în proporții deosebit de mari. Conform raportului de expertiză fizico-chimică nr.34/12/1-R-2136 din 11.04.2017, s-a stabilit că cele 9 rădăcini de plante, prezentate într-un sac polimeric alb, ridicate în rezultatul efectuării percheziției, la data de 22.03.2017 la domiciliul lui Răileanu Andrian, reprezintă rădăcini de plante mature ale plantei de cannabis, care practic nu conțin compusul narcotic activ al tetrahidrocanabimol și la substanțele narcotice nu se atribuie, de aceea examinării ulterioare nu au fost supuse. Ramuri și tulpini centrale ale plantei mature, prezentate în trei saci polimerici, ridicate în circumstanțele menționate supra, reprezintă părți ale plantei mature de cannabis, care practic nu conțin compusul narcotic activ al tetrahidrocanabimol și la substanțele narcotice nu se atribuie. Totodată, Bulgari Viorica, pe parcursul lunii martie 2017, urmărind scopul punerii în circulație ilegală a drogurilor în scop de înstrăinare, aflîndu-se la domiciliul său din s. Rădenii Vechi, r-1 Ungheni, la indicația lui Bejenaru Crinu a păstrat la sine o geantă, în care se aflau cinci sacoșe din politilienă cu gămălii de substanță vegetală de culoare verde cu miros specific, care reprezintă marihuana, în proporții deosebit de mari, pe care și anterior le-a păstrat la sine și le-a dobîndit de la Bejenaru Crinu, precum și mai multe cutii metalice în care se aflau semințe de marihuana destinate pentru cultivarea acestui tip de drog și un cîntar electronic pentru dozarea marihuanei în porții a cîte un gram. La data de 20 martie 2017, aproximativ la orele 16:45, în rezultatul percheziției efectuate de membrii grupului de urmărire penală la domiciliul lui Bulgari Viorica din s.Rădenii Vechi, r-1 Ungheni, în spatele grădinii, sub un morman de gunoi, îngropată, a fost depistată și ridicată o geantă, în care se aflau cinci sacoșe din politilienă cu gămălii de substanță vegetală de culoare verde cu miros specific, care reprezintă marihuana și care erau destinate pentru comercializare consumatorilor de droguri, precum și mai multe cutii metalice în care se aflau semințe de marihuana destinate pentru cultivarea acestui tip de drog, cîntar destinat pentru divizarea și dozarea drogurilor. Conform raportului de expertiză fizico-chimică nr.34/12/l-R-2470 din 02.05.2017, s-a stabilit că masa vegetală uscată de culoare verde-cafenie prezentată la examinare în șase pachete, depistate și ridicate la data de 20.03.2017 în urma efectuării percheziției la domiciliul lui Bulgari Viorica, reprezintă marihuana, care se atribuie la substanțe stupefiante. Cantitatea substanței narcotice (marihuana în stare uscată) constituie în total 1887.29 grame (422 g + 436 g + 346 g + 228 g + 444 g + 11,291 g). Conform Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în traficul ilicit și cantitățile acestora aprobată prin Hotărîrea Guvernului RM nr.79 din 23.01.2006, aceste 1887,291 grame de 4 marihuana în stare uscată, constituie proproții deosebit de mari. Semințele cu masa de 57,306 grame ( 10.620 g + 0.638 g + 9.218 g t- 6.510 g + 0.280 g + 0,080 g + 0,129 g + 0,459 g + 0,205 g + 0,562 g + 6,519 g + 0,150 g + 3.954 g + 0.206 g + 1,174 g + 1,405 g + 2,046 g + 1,302 g + 11,392 g + 0.407 g + 0.050 g) de culori gri-cenușii prezentate la examinare în cele douăzeci și unu pachete, depistate și ridicate în aceleași circumstanțe, reprezintă semințe mature (coapte) de Cannabis (cînepă), care practic compuși stupefianți nu conțin, de aceea la categoria substanțelor stupefiante nu se atribuie. La data de 16 martie 2017, aproximativ la orele 16:00, în rezultatul percheziției efectuate de membrii grupului de urmărire penală la domiciliul lui Potenciuc Ruslan din s.Pîrlița, r-1 Ungheni, au fost depistate și ridicate mai multe sticle și butelii cu lichid cu miros specific, care din spusele numitului reprezintă precursori, în proporții mari, și o sacoșă cu semințe de proveniență necunoscută. Conform raportului de expertiză chimică nr.34/12/1 -R-2512 din 04.05.2017, s- a stabilit că lichidele din interiorul a două butelii confecționate din polimer incolor cu cîte o etichetă cu inscripția „Dizolvant...” și cel din butelia parțial deformată fără careva inscripții, depistate și ridicate în rezultatul efectuării percheziției din 16.03.2017 la domiciliul lui Potenciuc Ruslan, reprezintă extract din mac, care conține alcaloizi narcoactivi ai opiului (morfină, cafeină, tebaină), care se atribuie la substanțe stupefiante. Cantitatea substanței stupefiante (extract din mac - materie uscată) constituie 0.23 grame (0,03 g + 0,12 g + 0,08 g). Conform Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în traficul ilicit și cantitățile acestora aprobată prin Hotărîrea Guvernului RM nr.79 din 23.01.2006, aceste 0,23 grame de extract de mac constituie proporții mici. Depunerile de culoare cafenie de pe pereții interiori ai fragmentului de butelie, partea superioară, confecționat din polimer incolor, prevăzut cu capac din folie de staniol, găurit, depistat și ridicat în aceleași circumstanțe, reprezintă rășină de cannabis, care se atribuie la substanțe stupefiante. Cantitatea substanței stupefiante (rășină de cannabis - materie uscată) constituie 0.169 grame. Conform Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în traficul ilicit și cantitățile acestora aprobată prin Hotărîrea Guvernului RM nr.79 din 23.01.2006, aceste 0,169 grame de rășină de cannabis, constituie proporții mari. Conform Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în traficul ilicit precum și cantitățile acestora aprobată prin Hotărîrea Guvernului R.Moldova nr. 79 din 23.01.2006, aceste 0.169 grame de rășină de cannabis, constituie proporții mari. Pe suprafața interioară a fragmentului de butelie, partea inferioară, depistat și ridicat în aceleași circumstanțe, s-au depistat urme de rășină de cannabis, care se 5 atribuie la substanțe stupefiante. În lichidul (620 ml) din butelia din polimer incolor cu o etichetă de culoare cafenie cu inscripția „Dizolvant”, depistat și ridicat în aceleași circumstanțe, s-au depistat urme de extract de mac, care conține alcaloizi narcoactiv ai opiului (morfină), care se atribuie la substanțe stupefiante. Semințele de culoare neagră-sur (1002 grame), depistate și ridicate în aceleași circumstanțe, reprezintă semințe mature de mac, care compuși stupefianți nu conțin, care nu se atribuie la substanțe stupefiante, psihotrope sau precursorii acestora. Tot la data de 16 martie 2017, aproximativ la orele 17:40, Popa Anatolie urmărind scopul punerii în circulație ilegală a drogurilor în scop de înstrăinare, aflîndu-se lîngă stația auto de la intrarea în s.Pîrlița, r-1 Ungheni, avînd scopul transmiterii pentru comercializare lui Potenciuc Ruslan droguri sub formă de marihuana, a păstrat la sine o sacoșă din politilienă în care se află marihuana și care se atribuie la droguri în proporții mari, pe care anterior le-a dobîndit dintr-o sursă la moment nestabilită de organul de urmărire penală. În aceste condiții, la data de 16 martie 2017, aproximativ la orele 17:40, observând la fața locului prezența colaboratorilor de poliție care l-au stopat, Popa Anatolie, dorind să evite răspunderea penală pentru faptele comise, a aruncat sacoșa din polietilenă în care se aflau droguri - marihuana la pămînt, acestea fiind ulterior ridicate de reprezentanții organului de urmărire penală în rezultatul efectuării cercetării la fața locului. Conform raportului de expertiză fizico-chimică nr.34/12/1-R-2063 din 25.04.2017, s-a stabilit că masa vegetală uscată și mărunțită de culoare verde- cafenie, prezentată la examinare, ridicată în cadrul efectuării cercetării la fața locului din 16.03.2017 cu participarea cet. Popa Anatolie, reprezintă marihuana, care se atribuie la substanțe stupefiante. Cantitatea substanței stupefiante (marihuana în stare uscată) constituie 80.8 grame. Conform Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în traficul ilicit și cantitățile acestora aprobată prin Hotărîrea Guvernului RM nr.79 din 23.01.2006, aceste 80,8 grame de marihuana în stare uscată, constituie proporții mari. Ulterior, la data de 16 martie 2017, aproximativ la orele 18:00, în rezultatul percheziției efectuate de membrii grupului de urmărire penală la domiciliul lui Popa Anatolie din s.Pîrlița, r-1 Ungheni, a fost depistată și ridicată o sacoșă din polietilenă în care se aflau droguri sub formă de masă vegetală de culoare verde cu miros specific, care reprezintă marihuana și care erau destinate pentru comercializare consumatorilor dc droguri, și mai multe sticle și butelii cu lichid cu miros specific, care din spusele numitului reprezintă precursori, în proporții mari. Conform raportului de expertiză fizico-chimică nr.34/12/1-R-2417 din 27.04.2017, s-a stabilit că masa vegetală de culoare verde-cafenie, uscată și 6 mărunțită, prezentată într-un pachet polimeric de culoare galbenă și un pachet polimeric transparent, ridicate în cadrul efectuării percheziției la domiciliul lui Popa Anatolie, reprezintă marihuana, care se atribuie la categoria substanțelor stupefiante. Cantitatea totală a substanței stupefiante (marihuana în stare uscată) constituie 61.33 grame (61,13 g +0,2 g). Conform Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în traficul ilicit și cantitățile acestora aprobată prin Hotărîrea Guvernului RM nr.79 din 23.01.2006, aceste 61,33 grame de marihuana în stare uscată, constituie proporții mari. Depunerile de culoare cafenie de pe suprafața fragmentului buteliei din polimer, depistată și ridicată în circumstanțele menționate supra reprezintă rășină de cannabis, care se atribuie la categoria substanțelor stupefiante. Cantitatea obținută de rășină de cannabis (materie uscată), constituie 0.34 grame. Conform Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în traficul ilicit și cantitățile acestora aprobată prin Hotărîrea Guvernului RM nr.79 din 23.01.2006, aceste 0,34 grame de rășină de cannabis (materie uscată), constituie proporții mari. Lichidul de culoare cafenie (9 ml + 6 ml), separat din amestecul bifazie cu volumul total de 1.8 1, prezentat în două butelii din polimer, depistate și ridicate în circumstanțele menționate supra, reprezintă extract de mac, care conține alcaloidul activ al opiumului (morfină) și se atribuie la categoria substanțelor narcotice. Cantitatea totală obținută de extract de mac (materie uscată) constituie 0,27 grame (0,23 g + 0,04 g). Conform Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în traficul ilicit și cantitățile acestora aprobată prin Hotărîrea Guvernului RM nr.79 din 23.01.2006, aceste 0,27 grame de extract de mac (materie uscată), constituie proporții mici. Bulgari Viorica, fiind în înțelegere prealabilă, de comun acord și împreună cu cet. Bejenaru Crinu, Răileanu Andrian și alte persoane, acționând prin participație, activând în calitate de coautor, pentru semănatul și cultivarea de plante ce conțin droguri, prelucrarea și utilizarea unor astfel de plante fără autorizație, producerea, prepararea, păstrarea, expedierea, transportarea, distribuirea, pe parcursul perioadei de timp cuprinse între lunile iunie 2016 - martie 2017 a efectuat operațiuni ilegale în vederea păstrării și înstrăinării drogurilor pe teritoriul raionului Ungheni, Republica Moldova. Astfel, Bulgari Viorica, dobândea de la Bejenaru Crinu și Răileanu Andrian diferite cantități de droguri - marihuana, pe care ultimii le-au obținut ca urmare a semănatului și cultivării de plante ce conțin droguri, în adiacentul casei de locuit ce aparține lui Răileanu Andrian din s. Rădenii Vechi, r-nul Ungheni împărțindu-le împreună cu Bejenaru Crinu, Răileanu Andrian, și alte persoane în doze mai mici. 7 Ulterior, numita în repetate rînduri era contactată telefonic de Bejenaru Crinu de la care primea droguri - marihuana în proporții deosebit de mari și alte obiecte legate de activitatea infracțională pentru păstrare, și transmitea acestora substanțe care se ocupau de înstrăinarea acestora. În aceste condiții, Bejenaru Crinu împreună cu Bulgari Viorica, Răileanu Andrian, și alte persoane pe parcursul lunilor iunie 2016 - martie 2017, urmărind scopul punerii în circulație ilegală a drogurilor în scop de înstrăinare, avînd scopul comercializării drogurilor sub formă de marihuană, a cultivat și repartizat fiecărui o cantitate de marihuană, în proporții deosebit de mari, pentru distribuire, Bejenaru Crinu la rîndul său păstrînd drogurile pe care anterior le-a dobîndit ca rezultat al cultivării plantelor de marihuana la domiciliul său și la domiciliul lui Bulgari Viorica de pe adresa r-nul Ungheni, s. Rădenii Vechi. Totodată, Bulgari Viorica, pe parcursul lunii martie 2017, urmărind scopul punerii în circulație ilegală a drogurilor în scop de înstrăinare, aflîndu-se la domiciliul său din s. Rădenii Vechi, r-nul Ungheni, la indicația lui Bejenaru Crinu, a păstrat la sine o geantă, în care se aflau cinci sacoșe din polietilenă cu gămălii de substanță vegetală de culoare verde cu miros specific, care reprezintă marihuana, în proporții deosebit de mari, pe care și anterior le-a păstrat la sine și le-a dobîndit de la Bejenaru Crinu, precum și mai multe cutii metalice în care se aflau semințe de marihuana destinate pentru cultivarea acestui tip de drog și un cîntar electronic pentru dozarea marihuanei în proporții a cîte un gram. La data de 20 martie 2017, aproximativ la orele 16:45, în rezultatul percheziției efectuate de membrii grupului de urmărire penală la domiciliul lui Bulgari Viorica din s. Rădenii Vechi, r-nul Ungheni, în spatele grădinii, sub un morman de gunoi, îngropată, a fost depistată și ridicată o geantă, în care se aflau cinci sacoșe din polietilenă cu gămălii de substanță vegetală de culoare verde cu miros specific, care reprezintă marihuana și care erau destinate pentru comercializare consumatorilor de droguri, precum și mai multe cutii metalice în care se aflau semințe de marihuana destinate pentru cultivarea acestui tip de drog, cîntar destinat pentru divizarea și dozarea drogurilor. Conform raportului de expertiză fizico-chimică nr. 34/12/1-R-2470 din 02.05.2017, s-a stabilit că masa vegetală uscată de culoare verde-cafenie prezentată la examinare în șase pachete, depistate și ridicate la data de 20.03.2016 în urma efectuării percheziției la domiciliul lui Bulgari Viorica, reprezintă marihuană, care se atribuie la substanțele stupefiante. Cantitatea substanței narcotice (marihuană în stare uscată) constituie în total 1887,291 grame (422 g + 436 g + 346 g + 228 g + 444 g +11,291 g). Semințele cu masa de 57,306 grame (10,620 g + 0,638 g + 9,218 g + 6,510 g + 0,280 g + 0,080 g + 0,129 g + 0,459 g + 0,205 g + 0,562 g + 6,519 g + 0,150 g + 3,954 g + 0,206 g + 1,174 g + 1,405 g + 2,046 g + 1,302 g + 11,392 g + 0,407 g + 0,05 g) de culori gri-cenușii prezentate la examinare în cele douăzeci și unu de pachete, depistate și ridicate în aceleași circumstanțe, reprezintă semințe mature 8 (coapte) de Cannabis (cînepă), care practic compuși stupefianți nu conțin, de aceea la categoria substanțelor stupefiante nu se atribuie. Ulterior, la data de 22 martie 2017, aproximativ la orele 14:00, în rezultatul percheziției efectuate de membrii grupului de urmărire penală la domiciliul lui Răileanu Andrian din s. Rădenii Vechi, r-nul Ungheni, au fost depistate și ridicate aproximativ 20 de tulpini de plante vegetale uscate cu miros specific, care din spusele numitului reprezintă marihuana și care erau destinate pentru cultivarea marihuanei în proporții deosebit de mari. Conform raportului de expertiză fizico-chimică nr. 34/12/1-R-2136 din 11.04.2017, s-a stabilit că cele 9 rădăcini de plante, prezentate într-un sac polimeric alb, ridicate în rezultatul efectuării percheziției, la data de 22.03.2017 la domiciliul lui Răileanu Andrian, reprezintă rădăcini de plante mature ale plantei de cannabis, care practic nu conțin compusul narcotic activ tetrahidrocanabinol și la substanțele narcotice nu se atribuie, de aceea examinării ulterioare nu au fost supuse. Ramuri și tuplini centrale ale plantei mature, prezentate în trei saci polimerici, ridicate în circumstanțele menționate mai sus, reprezintă părți ale plantei mature de cannabis, care practic nu conțin compusul narcotic activ tetrahidrocanabinol și la substanțele narcotice nu se atribuie. Anterior acestor acțiuni, la data de 16 martie 2017, aproximativ la orele 15:00, în rezultatul percheziției efectuate de membrii grupului de urmărire penală la domiciliul lui Bejenaru Crinu din s. Rădenii Vechi, r-nul Ungheni, a fost depistată și ridicată o cutie din carton în care se aflau droguri sub formă de masă vegetală de culoare verde cu miros specific, care reprezintă marihuana și care erau destinate pentru comercializare consumatorilor de droguri, iar din buzunarul pantalonilor numitului a fost ridicat un fragment de ziar în interiorul căruia se afla marihuană repartizată pentru o doză de consum. Conform raportului de expertiză fizico-chimică nr. 34/12/1-R-1956 din 31.03.2017, s-a stabilit că masa vegetală de culoare verde-cafenie, uscată și mărunțită, prezentată într-un pachet din ziar și o cutie din carton, ridicate în cadrul efectuării percheziției la domiciliul lui Bejenaru Crinu, reprezintă marihuana. Cantitatea totală a substanței stupefiante - marihuana în stare uscată, constituie 44,09 grame (0,41 g + 43,68 g). Conform Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în traficul ilicit precum și cantitățile acestora aprobată prin Hotărîrea Guvernului R.Moldova nr. 79 din 23.01.2006, aceste 44,09 grame de marihuană în stare uscată, constituie proporții mari. Depunerile de culoare cafenie de pe suprafața fragmentelor de butelie din polimer și lulelei din metal, depistate și ridicate în circumstanțele menționate mai sus, reprezintă rășina de cannabis, care se atribuie la categoria substanțelor stupefiante. Cantitatea totală, obținută de rășină de cannabis (materie uscată) constituie 0,45 9 grame (0,18+0,27 g). Conform Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în traficul ilicit precum și cantitățile acestora aprobată prin Hotărîrea Guvernului R.Moldova nr. 79 din 23.01.2006, aceste 0,45 grame de rășină de cannabis, constituie proporții mari. Particulele unice de masă vegetală de pe suprafața cutiilor metalice, depistate și ridicate în circumstanțele menționate mai sus, reprezintă particule unice de marihuană, care se atribuie la categoria substanțelor stupefiante. Semințele de culoare sur-cafenie (1,93+0,60g), depistate și ridicate în circumstanțele menționate mai sus, reprezintă semințe mature ale plantei de cannabis, care practic nu conțin compusul narcotic activ tetrahidrocanabinol și la substanțele narcotice nu se atribuie. La data de 16 martie 2017, aproximativ la orele 16:00, în rezultatul percheziției efectuate de membrii grupului de urmărire penală la domiciliul lui Potenciuc Ruslan din s. Pîrlița, r-nul Ungheni, au fost depistate și ridicate mai multe sticle și butelii cu lichid cu miros specific, care din spusele numitului reprezintă precursori, în proporții mari, și o sacoșă cu semințe de proveniență necunoscută. Conform raportului de expertiză fizico-chimică nr. 34/12/1 - R-2512 din 04.05.2017, s-a stabilit că lichidele din interiorul a două butelii confecționate din polimer incolor cu câte o etichetă cu inscripția „Dizolvant” și cel din butelia parțial deformată fără careva inscripții, depistate și ridicate în rezultatul efectuării percheziției la 16.03.2017 la domiciliul lui Potenciuc Ruslan, reprezintă extract din mac, care conține alcaloizi narcoactivi ai opiului (morfină, cofeină, tebaină), care se atribuie la substanțele stupefiante. Cantitatea substanței stupefiante (extract din mac - materie uscată) constituie în total 0,23 grame (0,03 g + 0,12 g + 0.08 g). Conform Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în traficul ilicit precum și cantitățile acestora aprobată prin Hotărîrca Guvernului R.Moldova nr. 79 din 23.01.2006, aceste 0,23 grame de extract din mac, constituie proporții mici. Depunerile de culoare cafenie de pe pereții interiori ai fragmentului de butelie, partea superioară, confecționat din polimer incolor, prevăzut cu capac din folie de staniol găurit, depistat și ridicat în aceleași circumstanțe, reprezintă rășină de cannabis, care se atribuie la substanțele stupefiante. Cantitatea substanței stupefiante (rășină de cannabis - materie uscată) constituie 0,169 grame. Conform Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în traficul ilicit precum și cantitățile acestora aprobată prin Hotărîrea Guvernului R.Moldova nr. 79 din 23.01.2006, aceste 0,169 grame de rășină de cannabis, constituie proporții mari. Pe suprafața interioară a fragmentului de butelie, partea inferioară, depistat și ridicat în aceleași circumstanțe, s-au depistat urme de rășină de cannabis, care se 10 atribuie la substanțele stupefiante. În lichidul (620 ml) din butelia din polimer incolor cu o etichetă de culoare cafenie cu inscripția „Dizolvant”, depistat și ridicat în aceleași circumstanțe, s-a depistat urme de extract din mac, care conține alcaloizi narcoactivi ai opiului (morfină), care se atribuie la substanțele stupefiante. Semințele de culoare neagră-sur (1002 grame), depistate și ridicate în aceleași circumstanțe, reprezintă semințe mature de mac, care compuși stupefianți nu conțin, care nu se atribuie la substanțele supefiante, psihotrope sau precursorii acestora. Tot la data de 16 martie 2017, aproximativ la orele 17:40. Popa Anatolie urmărind scopul punerii în circulație ilegală a drogurilor în scop de înstrăinare, aflîndu-se lîngă stația auto de la intrarea în s. Pîrlița, r-nul Ungheni, avînd scopul transmiterii pentru comercializare lui Potenciuc Ruslan droguri sub formă de marihuană, a păstrat la sine o sacoșă din polietilenă în care se afla marihuană și care se atribuie la droguri, în proporții mari, pe care anterior le-a dobîndit dintr-o sursă la moment nestabilită de organul de urmărire penală. În aceste condiții, la data de 16 martie 2017, aproximativ la orele 17:40. observând la fața locului prezența colaboratorilor de poliție care l-au stopat, Popa Anatolie, dorind să evite răspunderea penală pentru faptele comise, a aruncat sacoșa din polietilenă în care se aflau droguri-marihuana la pămînt, acestea fiind ulterior ridicate de reprezentanții organului de urmărire penală în rezultatul efectuării cercetării la fața locului. Conform raportului de expertiză fizico-chimică nr. 34/12/1-R-2063 din 06.04.2017, s-a stabilit că masa vegetală uscată și mărunțită de culoare verde- cafenie, prezentată la examinare, ridicată în cadrul efectuării cercetării la fața locului din 16.03.2017 cu participarea cet. Popa Anatolie, reprezintă marihuană, care se atribuie la substanțele stupefiante. Cantitatea substanței stupefiante (marihuană în stare uscată) constituie 80.8 grame. Conform Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în traficul ilicit precum și cantitățile acestora aprobată prin Hotărîrea Guvernului R.Moldova nr. 79 din 23.01.2006, aceste 80,8 grame de marihuană în stare uscată, constituie proporții mari. Ulterior, la data de 16 martie 2017, aproximativ la orele 18:00, în rezultatul percheziției efectuate de membrii grupului de urmărire penală la domiciliul lui Popa Anatolie din s. Pîrlița, r-nul Ungheni, a fost depistată și ridicată o sacoșă din polietilenă în care se aflau droguri sub formă de masă vegetală de culoare verde cu miros specific, care reprezintă marihuana și care erau destinate pentru comercializare consumatorilor de droguri, și mai multe sticle și butelii cu lichid cu miros specific, care din spusele numitului reprezintă precursori, în proporții mari. Conform raportului de expertiză fizico-chimică nr. 34/12/1-R-2417 din 27.04.2017, s-a stabilit, că masa vegetală de culoare verde-cafenie, uscată și 11 mărunțită, prezentată într-un pachet polimeric de culoare galbenă și un pachet polimeric transparent, ridicate în cadrul efectuării percheziției la domiciliul lui Popa Anatolie, reprezintă marihuana, care se atribuie la categoria substanțelor stupefiante. Cantitatea totală a substanței stupefiante (marihuană în stare uscată) constituie 61,33 grame (61,13 g + 0,2 g). Conform Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în traficul ilicit precum și cantitățile acestora aprobată prin Hotărîrea Guvernului R.Moldova nr. 79 din 23.01.2006, aceste 61,33 grame de marihuană în stare uscată, constituie proporții mari. Depunerile de culoare cafenie de pe suprafața fragmentului buteliei din polimer, depistată și ridicată în circumstanțele menționate mai sus, reprezintă rășina de cannabis, care se atribuie la categoria substanțelor stupefiante. Cantitatea obținută de rășină de cannabis (materie uscată) constituie 0,34 grame. Conform Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în traficul ilicit precum și cantitățile acestora aprobată prin Hotărîrea Guvernului R.Moldova nr. 79 din 23.01.2006, aceste 0,34 grame de rășină de cannabis ( materie uscată), constituie proporții mari. Lichidul de culoare cafenie (9 ml+6 ml), separat din amestecul bifazic cu volumul total de 1,8 litri, prezentat în două butelii din polimer, depistate și ridicate în circumstanțele menționate mai sus, reprezintă extract din mac, care conține alcaloidul activ al opiumului (morfină) și se atribuie la categoria substanțelor narcotice. Cantitatea totală obținută de extract din mac (materie uscată) constituie 0,27 grame (0,23 g + 0,04 g). Conform Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în traficul ilicit precum și cantitățile acestora aprobată prin Hotărîrea Guvernului R.Moldova nr. 79 din 23.01.2006, aceste 0,27 grame de extract de mac (materie uscată), constituie proporții mici. Răileanu Andrian, fiind în înțelegere prealabilă, de comun acord și împreună cu Bejenaru Crinu, Bulgari Viorica și alte persoane urmărind scopul punerii în circulație ilegală a drogurilor în scop de înstrăinare, acționînd prin participație, activând în calitate de coautor, pentru semănatul și cultivarea de plante ce conțin droguri, prelucrarea și utilizarea unor astfel de plante fără autorizatei, producerea, prepararea, păstrarea, expedierea, transportarea, distribuirea, pe parcursul perioadei de timp cuprinse între lunile iunie 2016 - martie 2017 a efectuat operațiuni ilegale în vederea păstrării și înstrăinării drogurilor pe teritoriul raionului Ungheni, Republica Moldova. Astfel, Raileanu Andrian, împreună cu Bejenaru Crinu, a dobîndit diferite cantități de semințe de marihuana, pe care le-a semănat în grădina ultimului amplasată în adiacentul casei sale de locuit din s. Rădenii Vechi, r-1 Ungheni, după care cultiva diferite cantități de droguri - marihuana, împărțindu-le împreună cu 12 Răileanu Andrian, Bulgari Viorica și alte persoane în doze mai mici. Ulterior, numitul în repetate rînduri contacta telefonic alte persoane, cu care negocia vînzarea acestui tip de droguri persoanelor dependente de consumul de droguri, cu prețuri majorate, în medie 130-150 lei pentru un gram de marijuana. În aceste condiții Răileanu Andrian împreună cu Bejenaru Crinu, Bulgari Viorica, și alte persoane pe parcursul lunilor iunie 2016 - martie 2017, urmărind scopul punerii în circulație ilegală a drogurilor în scop de înstrăinare, avînd scopul comercializării drogurilor sub formă de marihuana, a cultivat și le-a repartizat între ei o cantitate de marihuana, în proporții deosebit de mari, pentru distribuire, el la rândul său păstrînd drogurile pe care anterior le-a dobîndit ca rezultat al cultivării plantelor de marihuana la domiciliul său și la domiciliul lui Bulgari Viorica de pe adresa r-1 Ungheni. s.Rădenii Vechi. La data de 22 martie 2017, aproximativ la orele 14:00, în rezultatul percheziției efectuate de membrii grupului de urmărire penală la domiciliul lui Răileanu Andrian din s. Rădenii Vechi, r-1 Ungheni, au fost depistate și ridicate aproximativ 20 de tulpini de plante vegetale uscate cu miros specific, care din spusele numitului reprezintă marihuana și care erau destinate pentru cultivarea marihuanei în proporții deosebit de mari. Conform raportului de expertiză fizico-chimică nr.34/12/l-R-2136 din 11.04.2017, s-a stabilit că cele 9 rădăcini de plante, prezentate într-un sac polimeric alb, ridicate în rezultatul efectuării percheziției, la data de 22.03.2017 la domiciliul lui Răileanu Andrian, reprezintă rădăcini de plante mature ale plantei de cannabis, care practic nu conțin compusul narcotic activ al tetrahidrocanabimol și la substanțele narcotice nu se atribuie, de aceea examinării ulterioare nu au fost supuse. Ramuri și tulpini centrale ale plantei mature, prezentate în trei saci polimerici, ridicate în circumstanțele menționate supra, reprezintă părți ale plantei mature de cannabis, care practic nu conțin compusul narcotic activ al tetrahidrocanabimol și la substanțele narcotice nu se atribuie. Anterior acestor acțiuni, la data de 16.03.2017, aproximativ la orele 15:00, în rezultatul percheziției efectuate de membrii grupului de urmărire penală la domiciliul lui Bejenaru Crinu din s. Rădenii Vechi, r-n Ungheni a fost depistată și ridicată o cutie din carton în care se aflau droguri sub formă de masă vegetală de culoare verde cu miros specific, care reprezintă marihuană și care erau destinate pentru comercializare consumatorilor de droguri, iar din buzunarul pantalonilor numitului a fost ridicat un fragment de ziar în interiorul căruia se afla marihuană repartizată pentru doza de consum. Conform raportului de expertiză fizico-chimică nr.34/12/1-R-1956 din 31.03.2017, s-a stabilit că masa vegetală de culoare verde-cafenie, uscată și mărunțită prezentată într-un pachet din ziar și o cutie din carton, ridicate în cadrul efectuării percheziției la domiciliul lui Bejenaru Crinu, reprezintă marihuana. Cantitatea totală a substanței stupefiante - marihuana în stare uscată, constituie 13 44.09 grame (0,41 g + 43,68 g). Conform Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în traficul ilicit și cantitățile acestora aprobată prin Hotărîrea Guvernului RM nr.79 din 23.01.2006, aceste 44,09 grame de marihuana în stare uscată, constituie proporții mari. Depunerile de culoare cafenie de pe suprafața fragmentelor de butelie din polimer și lulelei din metal, depistate și ridicate în circumstanțele menționate mai sus, reprezintă rășină de cannabis, care se atribuie la categoria substanțelor stupefiante. Cantitatea totală, obținută de rășină de cannabis (materie uscată) constituie 0.45 grame (0,18 g +0,27 g). Conform Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în traficul ilicit și cantitățile acestora aprobată prin Hotărîrea Guvernului RM nr.79 din 23.01.2006, aceste 0,45 grame de rășină de cannabis, constituie proporții mari. Particulele unice de masă vegetală de pe suprafața cutiilor metalice, depistate și ridicate în circumstanțele menționate supra, reprezintă particule unice de marihuana, care se atribuie la categoria substanțelor stupefiante. Semințele de culoare sur-cafenie (1,93 g + 0,60 g), depistate și ridicate în circumstanțele menționate supra, reprezintă semințe mature ale plantei de cannabis care practic nu conțin compusul narcotic activ tetrahidrocanabimol și la substanțe narcotice nu se atribuie. Totodată, Bulgari Viorica, pe parcursul lunii martie 2017, urmărind scopul punerii în circulație ilegală a drogurilor în scop de înstrăinare, aflîndu-se la domiciliul său din s.Rădenii Vechi, r-1 Ungheni, la indicația lui Bejenaru Crinu, a păstrat la sine o geantă, în care se aflau cinci sacoșe din politilienă cu gămălii de substanță vegetală de culoare verde cu miros specific, care reprezintă marihuana, în proporții deosebit de mari, pe care și anterior le-a păstrat la sine și le-a dobîndit de la Bejenaru Crinu, precum și mai multe cutii metalice în care se aflau semințe de marihuană destinate pentru cultivarea acestui tip de drog și un cîntar electronic pentru dozarea marijuanei în porții a cîte un gram. La data de 20 martie 2017, aproximativ la orele 16:45, în rezultatul percheziției efectuate de membrii grupului de urmărire penală la domiciliul lui Bulgari Viorica din s.Rădenii Vechi, r-1 Ungheni, în spatele grădinii, sub un morman de gunoi, îngropată, a fost depistată și ridicată o geantă, în care se aflau cinci sacoșe din polietilenă cu gămălii de substanță vegetală de culoare verde cu miros specific, care reprezintă marihuana și care erau destinate pentru comercializare consumatorilor de droguri, precum și mai multe cutii metalice în care se aflau semințe de marihuana destinate pentru cultivarea acestui tip de drog, cîntar destinat pentru divizarea și dozarea drogurilor. Conform raportului de expertiză fizico-chimică nr.34/12/1-R-2470 din 02.05.2017, s-a stabilit că masa vegetală uscată de culoare verde-cafenie prezentată 14 la examinare în șase pachete, depistate și ridicate la data de 20.03.2017 în urma efectuării percheziției la domiciliul lui Bulgari Viorica, reprezintă marihuana, care se atribuie la substanțe stupefiante. Cantitatea substanței narcotice (marijuana în stare uscată) constituie în total 1887.29 grame (422 g + 436 g + 346 g + 228 g + 444 g + 11,291 g). Conform Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în traficul ilicit și cantitățile acestora aprobată prin Hotărîrea Guvernului RM nr.79 din 23.01.2006, aceste 1887, 291 grame de marihuana în stare uscată, constituie proporții deosebit de mari. Semințele cu masa de 57,306 grame ( 10.620 g + 0.638 g + 9.218 g + 6.510 g + 0.280 g + 0,080 g + 0,129 g + 0,459 g + 0,205 g + 0,562 g + 6,519 g + 0.150 g + 3,954 g + 0,206 g + 1,174 g + 1,405 g + 2,046 g + 1,302 g + 11,392 g + 0,407 g + 0.050 g) de culori gri-cenușii prezentate la examinare în cele douăzeci și unu pachete, depistate și ridicate în aceleași circumstanțe, reprezintă semințe mature (coapte) de Cannabis (cînepă), care practic compuși stupefianți nu conțin, de aceea la categoria substanțelor stupefiante nu se atribuie. La data de 16 martie 2017, aproximativ la orele 16:00, în rezultatul percheziției efectuate de membrii grupului de urmărire penală la domiciliul lui Potenciuc Ruslan din s.Pîrlița, r-1 Ungheni, au fost depistate și ridicate mai multe sticle și butelii cu lichid cu miros specific, care din spusele numitului reprezintă precursori, în proporții mari și o sacoșă cu semințe de proveniență necunoscută. Conform raportului de expertiză chimică nr.34/12/1-R-2512 din 04.05.2017. s- a stabilit că lichidele din interiorul a două butelii confecționate din polimer incolor cu cîte o etichetă cu inscripția „Dizolvant...” și cel din butelia parțial deformată fără careva inscripții, depistate și ridicate în rezultatul efectuării percheziției din 16.03.2017 la domiciliul lui Potenciuc Ruslan, reprezintă extract din mac, care conține alcaloizi narcoactivi ai opiului (morfină, codeină, tebaină), care se atribuie la substanțe stupefiante. Cantitatea substanței stupefiante (extract din mac - materie uscată) constituie 0.23 grame (0,03 g + 0,12 g + 0,08 g). Conform Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în traficul ilicit și cantitățile acestora aprobată prin Hotărîrea Guvernului RM nr.79 din 23.01.2006, aceste 0,23 grame de extract de mac, constituie proporții mici. Depunerile de culoare cafenie de pe pereții interiori ai fragmentului de butelie, partea superioară, confecționat din polimer incolor, prevăzut cu capac din folie de staniol, găurit, depistat și ridicat în aceleași circumstanțe, reprezintă rășină de cannabis, care se atribuie la substanțe stupefiante. Cantitatea substanței stupefiante (rășină de cannabis - materie uscată) constituie 0,169 grame. Conform Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în traficul ilicit și cantitățile acestora aprobată prin 15 Hotărîrea Guvernului RM nr.79 din 23.01.2006, aceste 0,169 grame de rășină de cannabis, constituie proporții mari. Pe suprafața interioară a fragmentului de butelie, partea inferioară, depistat și ridicat în aceleași circumstanțe, s-au depistat urme de rășină de cannabis, care se atribuie la substanțe stupefiante. În lichidul (620 ml) din butelia din polimer incolor cu o etichetă de culoare cafenie cu inscripția „Dizolvant”, depistat și ridicat în aceleași circumstanțe, s-au depistat urme de extract de mac, care conține alcaloizi narcoactiv ai opiului (morfină), care se atribuie la substanțe stupefiante. Semințele de culoare neagră-sur (1002 grame), depistate și ridicate în aceleași circumstanțe, reprezintă semințe mature de mac, care compuși stupefianți nu conțin, care nu se atribuie la substanțe stupefiante, psihotrope sau precursorii acestora. Tot, la data de 16 martie 2017, aproximativ la orele 17:40, Popa Anatolie urmărind scopul punerii în circulație ilegală a drogurilor în scop de înstrăinare, aflîndu-se lîngă stația auto de la intrarea în s.Pîrlița, r-1 Ungheni, avînd scopul transmiterii pentru comercializare lui Potenciuc Ruslan droguri sub formă de marihuană a păstrat la sine o sacoșă din politilienă în care se află marihuana și care se atribuie la droguri în proporții mari pe care anterior le-a dobândit dintr-o sursă la moment nestabilită de organul de urmărire penală. În aceste condiții, la data de 16 martie 2017, aproximativ la orele 17:40, observând la fața locului prezența colaboratorilor de poliție care l-au stopat Popa Anatolie, dorind să evite răspunderea penală pentru faptele comise, a aruncat sacoșa din polietilenă în care se aflau droguri - marihuana la pămînt, acestea fiind ulterior ridicate de reprezentanții organului de urmărire penală în rezultatul efectuării cercetării la fața locului. Conform raportului de expertiză fizico-chimică nr.34/12/1-R-2063 din 25.04.2017, s-a stabilit că masa vegetală uscată și mărunțită de culoare verde- cafenie, prezentată la examinare, ridicată în cadrul efectuării cercetării la fața locului din 16.03.2017 cu participarea cet.Popa Anatolie, reprezintă marihuana, care se atribuie la substanșe stupefiante. Cantitatea substanței stupefiante (marihuana în stare uscată) constituie 80.8 grame. Conform Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în traficul ilicit și cantitățile acestora aprobată prin Hotărîrea Guvernului RM nr.79 din 23.01.2006, aceste 80,8 grame grame de marihuana în stare uscată, constituie proporții mari. Ulterior, la data de 16 martie 2017, aproximativ la orele 18:00, în rezultatul percheziției efectuate de membrii grupului de urmărire penală la domiciliul lui Popa Anatolie din s. Pîrlița, r-nul Ungheni, a fost depistată și ridicată o sacoșă din polietilenă în care se aflau droguri sub formă de masa vegetală de culoare verde cu miros specific, care reprezintă marihuana și care erau destinate pentru 16 comercializare consumatorilor de droguri, și mai multe sticle și butelii cu lichid cu miros specific, care din spusele numitului reprezintă precursori, în proporții mari. Conform raportului de expertiză fizico-chimică nr. 34/12/1-R-2417 din 27.04.2017, s-a stabilit că masa vegetală de culoare verde-cafenie, uscată și mărunțită, prezentată într-un pachet polimeric de culoare galbenă și un pachet polimeric transparent, ridicate în cadrul efectuării percheziției la domiciliul lui Popa Anatolie, reprezintă marihuana, care se atribuie la categoria substanțelor stupefiante. Cantitatea totală a substanței stupefiante (marihuană în stare uscată) constituie 61,33 grame (61,13 g +0,2 g). Conform Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în traficul ilicit precum și cantitățile acestora aprobată prin Hotărîrea Guvernului R.Moldova nr. 79 din 23.01.2006, aceste 61,33 grame de marihuană în stare uscată, constituie proporții mari. Depunerile de culoare cafenie de pe suprafața fragmentului buteliei din polimer depistată și ridicată în circumstanțele menționate mai sus, reprezintă rășină de canabis care se atribuie la categoria substanțelor stupefiante. Cantitatea obținută de rășină de canabis(materie uscată) constitui 0.34 grame. Conform Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în traficul ilicit și cantitățile acestora aprobată prin Hotărîrea Guvernului RM nr.79 din 23.01.2006, aceste 0,34 grame de marihuana în stare uscată, constituie proporții mari. Lichidul de culoare cafenie (9 ml + 6 ml) separat din amestecul bifazic cu volumul total de 1,8 litri, prezentat în două butelii din polimer, depistate și ridicate în circumstanțele menționate mai sus, reprezintă extract din mac, care conține alcoloidul activ al opiumului (morfină) și se atribuie la categoria substanțelor narcotice. Cantitatea totală obținută de extract din mac (materie uscată) constituie 0.27 grame ( 0,23 + 0.04 g). Conform Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în traficul ilicit și cantitățile acestora aprobată prin Hotărîrea Guvernului RM nr.79 din 23.01.2006, aceste 0,27 grame de marihuana în stare uscată, constituie proporții mici. 3.Sentința a fost atacată cu apeluri de către: 3.1. inculpatul Raileanu Andrian, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea sentinței contestate și pronunțarea unei noi hotărîri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care a înceta procesul penal în privința acestuia în temeiul Legii nr. 210 cu privire la amnistie. În motivarea apelului inculpatul a indicat că deși instanța de fond nu a constatat existența grupului criminal organizat, și prin urmare nu l-a condamnat pe Răileanu Andrian prin prisma art. 46 și art. 2171 al alin. (4), pct. b) al Codului penal, totuși toate probele au fost apreciate în așa fel, încît s-a prezumat existența grupului 17 criminal organizat. Ca urmare instanța de fond a adoptat sentința fără a îndeplini cerințele alin. (3) al art. 385 al Codului de procedură penală. Astfel, instanța evaluează proporțiile deosebit de mari al conținutului de droguri imputate lui Raileanu Andrian, prin prisma cantității depistate la toți inculpații care au figurat în rechizitoriu potrivit acestei cauze penale, drept membri ai grupului criminal organizat. În acest sens, instanța a comasat toată cantitatea de droguri și toată diversitatea de tipuri de droguri ca fiind provenite de la doar 9 tulpini de cannabis. Instanța nu s-a referit la acele probe care ar confirma cantitățile de droguri pe care le-ar fi semănat și crescut anume Răileanu Andrian. Astfel, acuzarea nu a pus la dispoziția instanței proba care să fi evaluat cantitatea de droguri care a fost produsă prin creșterea plantelor, rădăcinile cărora au fost ridicate de la Răileanu Andrian în timpul percheziției. Astfel, la adoptarea sentinței și calificarea faptei potrivit art. 2171 al alin. (4), pct. d) al Codului penal, instanța nu a avut o careva probă care să fi confirmat că cantitatea de droguri care s-au obținut din rădăcinile de canabis ridicate de la Răileanu Andrian, reprezintă proporții deosebit de mari. Ca urmare, instanța de fond a calificat greșit fapta potrivit articolului 2171 al alin. (4), punctul d) Cod penal. Mai mult ca atît, pentru adoptarea sentinței, instanța nu a dispus de o careva concluzie de expertiză sau de o altă probă care ar fi confirmat cîtă anume cantitate de masă vegetală care poate fi atribuită la droguri a fost obținută din acele nouă rădăcini care au fost ridicate în timpul percheziției de la Răileanu Andrian. Concluzia instanței de fond precum că fapta inculpatului Răileanu Andrian reprezintă o faptă care a avut ca rezultat obținerea drogurilor în proporții deosebit de mari, reprezintă o concluzie care nu este bazată pe o careva probă, ci doar o deducție raportată la întreaga cantitate de droguri ridicată de la martorul Potenciuc Ruslan, martorul Popa Anatolie, de la Bulgari Viorica și de la Bejenari Crinu. Prin urmare, instanța, urma să aplice prevederile alineatului (3) al articolului 385 al Codului de procedură penală, și să dea apreciere acelor cantități care au fost obținute rezultat al acțiunilor lui Răileanu Andrian, adică al creșterii acelor 9 tulpini. Instanța de fond a realizat concluzia despre proporțiile deosebit de mari ale drogurilor pentru care se face vinovat inculpatul Răileanu Andrian, însă nu există nici o probă care cel puțin să dovedească că din rădăcinile ridicate în timpul percheziției de la Răileanu Andrian, se poate de obținut cel puțin o cantitate care să corespundă proporțiilor mari. Avînd în vedere acest fapt, calificarea acțiunilor inculpatului Raileanu Andrian, în ipoteza în care s-ar fi demonstrat scopul de înstrăinare, urma să fie calificat potrivit articolului 2171 al alineatului (3), litera b) al Codului penal. Apelantul a menționat că la stabilirea pedepsei, instanța urmează să ia în calcul că inculpatul a distrus masa vegetară interzisă. Toate probele prezentate de către partea acuzării au ca obiect demonstrarea 18 faptului că de către inculpatul Raileanu Andrian a fost comisă fapta de semănat a plantelor care conțin droguri. De fapt aceasta a recunoscut-o însăși inculpatul Raileanu Andrian. Nici o probă administrate de către acuzare nu probează scopul de înstrăinare. Motivația formulată de instanța de fond, precum că declarațiile lui Raileanu Andrian că nu a avut scop să înstrăineze masa vegetală care i s-a revenit și că a distrus-o prin ardere, ar reprezenta o poziție a inculpatului de a se apăra. Dacă nu ar fi fost distrusă masa vegetală ar fi fost depistată în timpul percheziției. Faptul că masa vegetală nu a fost găsită de fapt confirmă că a fost distrusă, iar această împrejurare de fapte nu poate fi combătută doar printr-o simplă declarație de genul „nu poate fi credibilă deoarece inculpatul se apără”. Declarațiile inculpatului precum că nu a avut scop de înstrăinare a drogurilor, făcute în cadrul ședinței de judecată, nu sunt combătute cu careva probe de către acuzare, iar declarațiile de la urmărire penală, la care face referință instanța, nu au fost obiect al cercetării judecătorești, nu au fost date citirii, nu s-a pus la îndoială declarația făcută în fața instanței referitor la veridicitatea declarației făcute în fața instanței, iar instanța nu a motivat din ce considerent oferă declarațiilor din cadrul urmăririi penale, de altfel neexaminate în ședință, valoare probantă mai mare decît celor făcute în ședința de judecată în cadrul procesului public. În sensul celor expuse mai sus, apelantul a considerat că dimpotrivă, martorii acuzării, și anume martorul Cucu Ruslan, care este ofițer investigație a Direcției nr. 4 a INI a IGP a MAI a indicat că urmare a măsurilor speciale de investigație au fost documentați Bejenaru Crinu, Popa Anatolie și Potenciuc Ruslan. Au fost documentați în traficul ilicit de droguri. Din lista persoanelor care figurau în grupa respectivă Răileanu Andrian nu făcea parte. În cadrul acțiunilor speciale de investigație nu a constatat ca Răileanu Andrian să se fi întâlnit cu Potenciuc Ruslan. Constatări care denotă că Răileanu Andrian îl cunoștea pe Potenciuc Ruslan nu au fost făcute. Nu a constatat ca Răileanu Andrian să se fi întâlnit cu Popa Anatolie, și nu a comunicat. Deși în privința mai multor persoane măsurile speciale de investigație au avut loc două-trei luni, în privința lui Răileanu Andrian nu au fost măsuri de investigație și în cadrul acestora de el nu s-a știut. Referitor la Răileanu Andrian nu s-au constatat careva informații. Referitor la Răileanu Andrian scopul de comercializare a substanțelor narcotice nu a fost identificat, deoarece scopul era de comercializare a fost identificat cu privire la grup. Activând în calitate de reprezentant al organului constatator, calitatea de membru al grupului a stabilit-o după primele percheziții de la Bejenaru și Potenciuc însă nu poate explica cum. De fapt despre Andrian Răileanu nu a cunoscut decît pînă la momentul percheziției de la domiciliul lui Bejenaru Crinu. Mandatul de percheziție pentru Andrian Răileanu nu am luat deoarece nu era posibil de identificată strada. Cel de-al doilea martor care a confirmat faptele identificate prin procesele verbale este Rudei Dumitru, care de fapt la fel este reprezentantul organului constatator (INI antidrog), care a indicat faptul că măsurile speciale de investigație le- a 19 efectuat Prisacari Mihail, iar rezultat la acestea s-a constatat că Potenciuc Ruslan vindea marihuană și șirca (opium). Potenciuc vindea cîte 1-2 grame. Bejenaru Crinu vindea angro. Potenciuc veniseră la Bejenari Crinu din inițiativă proprie. Motivul era că nu avea opium. El vindea la prețul care nu-1 cunoștea. Toate acestea martorul nu le cunoaște personal ci din comunicatul colegul care a efectuat măsurile speciale de investigație. Procesele verbale de percheziție nu le-a citit, deși le-a semnat. A menționat că la percheziție i s-a propus lui Raileanu Andrian să predea droguri. Să predea și rădăcinile nu i s-a propus. Cînd a venit la Rădenii Vechi cu percheziții la Bejenaru Crinu, nu a programat să facă percheziții și la Raileanu Andrian. Despre dl Railean Andrian a aflat doar de la Bulgari Viorica. În același sens, nici martorii apărării și anume condamnații Popa Anatol și Potenciuc Ruslan, pe care acuzarea îi consideră membri ai grupului criminal din care se pretinde că face parte și Raileanu Andrian, declară că nu l-au cunoscut pe Raileanu Andrian, decît doar la urmărirea penală sau în judecată și că nu cunoaște ca acesta să cultive și să înstrăineze droguri sau să cultive cu scop de înstrăinare plante ce conțin droguri. De fapt, conoștea faptul că pretinșii membri ai grupului criminal nu cunoșteau nimic despre Răileanu Andrian, adică în virtutea acestui fapt nu cunoșteau că el cultivă plante ce conțin droguri, iar unicii martori ai acuzării - Rudei Dumitru și Cucu Ruslan, audiați în cadrul ședințelor de judecată, de fapt nu au declarat despre faptul că inculpatul Răileanu Andrian ar fi cultivat, prelucrat ori utilizat plante care conțin droguri fără autorizatei, ar fi prelucrat și utilizat astfel de plante inclusiv și în scop de înstrăinare, ar fi produs droguri, inclusiv și în scop de înstrăinare, ar fi preparat droguri, inclusiv și în scop de înstrăinare, ar fi păstrat droguri, inclusiv și în scop de înstrăinare, ar fi expediat droguri inclusive și în scop de înstrăinare, ar fi transportat droguri, inclusiv și în scop de înstrăinare, ar fi distribuit droguri, inclusiv și în scop de înstrăinare sau ar fi realizat alte operațiuni ilegale cu droguri, inclusiv și în scop de înstrăinare. Drept concluzie, limitîndu-se la cele recunoscute de către inculpatul Raileanu Andrian, apelantul a considerat că din declarațiile martorilor acuzării și din actele constatatoare, se poate de conchis că inculpatul Raileanu Andrian ar fi comis fapta de semănat de plante ce conțin droguri săvîrșită fără scop de înstrăinare, deoarece nici o probă nu dovedește alte acțiuni ale lui, așa cum și propriu-zis scopul de înstrăinare. Aceasta este deoarece inculpatul Răileanu Andrian a susținut faptul că doar a semănat semințele de cînepă, iar potrivit prevederilor Hotărîrii Plenului CSJ a RM din 26.12.2011, nr.2 - cu privire la practica judiciară de aplicare a legislației penale ce reglementează circulația drogurilor, etnobotanicelor sau analoagelor acestora și a precursorilor (Buletinul CSJ a RM 1/4, 2012), semănarea plantelor ce conțin droguri sau semănatul plantelor pentru fabricarea produselor etnobotanice înseamnă punerea în pămînt a semințelor unei plante care conține droguri sau etnobotanice, astfel încît aceasta să prindă rădăcini, pe orice terenuri de pămînt, 20 inclusiv cu destinație agricolă i spre exemplu, pe parcele de grădină și livadă, în sere) și pe terenuri pustii, precum și în solul din ghiveciurile de fiori, lăzi, cutii etc., ținute în spații locative și nelocative. De fapt, anume aceste acțiuni au fost realizate de către inculpatul Raileanu Andrian și anume aceste acțiuni au fost probate de către partea acuzării. Același fapt a fost confirmat și de către inculpatul Bejenari Crinu, cu care inculpatul Raileanu Andrian de comun a semănat semințele de aceste plante. Nici una din acțiunile în cauză nu sunt apartenențe inculpatului Raileanu Andrian, dimpotrivă, acesta a distrus acea cantitate de cînepă care-i reveniseră acestuia de la împărțirea cu Bejenari Crinu. Urmare la aceasta, în ipoteza în care instanța de apel va identifica existența unei probe care să confirme existența proporțiilor mari ai vegetației obținute de la cele 9 rădăcini de plante ridicate în timpul percheziției de la Raileanu Andrian, fapta comisă de către inculpatul Raileanu Andrian urmează a fi calificată în baza prevederilor articolului 217 Cod penal al Republicii Moldova. În ipoteza în care instanța de apel nu va identifica existența unei probe care să confirme existența proporțiilor mari ai vegetației obținute de la cele 9 rădăcini de plante ridicate în timpul percheziției de la Raileanu Andrian, fapta comisă de către inculpatul Raileanu Andrian urmează a fi calificată în baza prevederilor articolului 87 al Codului contravențional. În corespundere cu prevederile articolului 251 al Codului de procedură penală încălcarea prevederilor legale care reglementează desfășurarea procesului penal atrage nulitatea actului procedural numai în cazul în care s-a comis o încălcare a normelor procesuale penale ce nu poate fi înlăturată decît prin anularea acelui act. Încălcarea prevederilor legale referitoare la competența după materie sau după calitatea persoanei, la sesizarea instanței, la compunerea acesteia și la publicitatea ședinței de judecată, la participarea părților în cazurile obligatorii, la prezența interpretului, traducătorului, dacă sînt obligatorii potrivit legii, atrage nulitatea actului procedural. Nulitatea în cauză nu se înlătură în nici un mod, poate fi invocată în orice etapă a procesului de către părți, și se ia în considerare de instanță, inclusiv din oficiu, dacă anularea actului procedural este necesară pentru aflarea adevărului și justa soluționare a cauzei. Apelantul a menționat că asupra motivelor invocate mai sus instanța de fapt nu s-a pronunțat, decît doar cu un argument fără a fi făcută trimitere la legislație, și anume într-un stil în care s-a pus întrebare de genul „oare chiar poate fi și altfel?”. Argumente care să combată motivele invocate de partea apărării instanța nu a formulat, iar prin aceasta constatăm că nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate de apărare. Astfel, a considerat că instanța urmează a declara nulitatea tuturor probelor administrate de către ofițerii de urmărire penală a SUP a subdiviziunilor IGP a MAI (ordonanța de pornire a urmăririi penale, ordonanța de dispunere a expertizelor procesele verbale de audiere a martorilor, de percheziție, de notificare 21 despre dispunerea expertizelor ordonanțele de ridicare a obiectelor și documentelor, precum și actele subsecvente acestora), iar ca efect, încetarea procesului în privința inculpatului Raileanu Andrian pe următoarele temeiuri expuse mai jos. Potrivit prevederilor articolului 12 al Legii cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului, Inspectoratul General de Poliție este persoană juridică. Potrivit prevederilor Hotărîrii Guvernului nr. 778 din 27.11.2009 și 693 din 2017 (punctul 3 al Regulamentului), Ministerul Afacerilor Interne este persoană juridică, iar Inspectoratul General al Poliției este structură subordonată, fiind în acest sens, o persoană juridică distinctă. Prin urmare, MAI și IGP sunt persoane juridice distincte, cu structură și atribuții funcționale distincte. Analogic prevederilor actelor indicate mai sus este și Hotărîrea Guvernului nr. 1265 din 14.11.2008 și 696 din 2017, care în punctul 3 al Regulamentului indică asupra faptului că Ministerul Finanțelor este persoană juridică, iar Serviciul Vamal este structură subordonată Ministerului Finanțelor, fiind în acest sens, o persoană juridică distinctă. Acest fapt este presupus și prin conținutul articolului 253 al Codului de procedură penală, care indică drept persoane juridice (instituții) în cadrul cărora se constituie organe de urmărire penală Ministerul Afacerilor Interne și Serviciul Vamal. IGP nu reprezintă o structură componentă a MAI, ci una subordonată, și distinctă ca entitate juridică. Această chestiune este constatată prin hotărîri judecătorești irevocabile (a se vedea cazul civil Cucoș Valentin vs MAI și IGP). Potrivit prevederilor articolului 253 al Codului de procedură penală urmărirea penală se efectuează de către procuror și de către organele constituite conform legii în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului Vamal, Centrului Național Anticorupție. Organele de urmărire penală sînt reprezentate de ofițeri de urmărire penală anume desemnați în cadrul instituțiilor menționate în alin.(l) și subordonați organizațional conducătorului instituției respective. În acest sens, menționează că potrivit prevederilor Hotărîrii Guvernului nr. 778 din 27.11.2009 și 693 din 2017, Ministerul Afacerilor Interne nu are constituit în cadrul său organ de urmărire penală. În același timp, nici articolul 253 al Codului de procedură penală, dar nici Legea 333 privind statutul ofițerului de urmărire penală nu prevede constituirea organului de urmărire penală în cadrul Inspectoratului General de Poliție. În sensul celor menționate a atenționat că potrivit prevederilor articolului 4 al Legii privind statutul ofițerului de urmărire penală ofițerii de urmărire penală sînt desemnați și își desfășoară activitatea în organele de urmărire penală constituite, conform legii, în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului Vamal și Centrului Național Anticorupție. Sistemul organelor de urmărire penală include, după caz, departamente, direcții generale, direcții, secții, servicii sau birouri de 22 urmărire penală constituite în cadrul instituțiilor menționate la alin.(l) al articolului 4 al Legii privind statutul ofițerului de urmărire penală, și al subdiviziunilor teritoriale ale acestora. Angajații unor alte subdiviziuni din instituțiile menționate la alin.(l) pot avea atribuții de ofițer de urmărire penală numai în cazul desemnării lor prin ordonanță a procurorului, la propunerea ofițerului de urmărire penală. Ofițerii de poliție care au pornit urmărirea penală, iar apoi au efectuat un șir de acte de urmărire penală nu sunt angajați ai ministerului afacerilor interne, ci sunt angajați ai Inspectoratului general al poliției, care potrivit prevederilor legislative indicate mai sus reprezintă o instituție distinctă de ministerul afacerilor interne, are statut de persoană juridică și nu reprezintă o subdiviziune teritorială a ministerului afacerilor interne ci o instituție subordonată a ministerului afacerilor interne, iar organul de urmărire penală ca directive (în cazul din speță) nu reprezintă nici structură subordonată Ministerului Afacerilor Interne ci structură specializată cu funcții operaționale subordonată Inspectoratului General al Poliției. Aceasta se poate constata clar din conținutul Hotărîrii Guvernului nr. 283 din 2013 (pnct. 24 din Regulament). Astfel, avînd în vedere că urmărirea penală a fost efectuată de către persoane care nu fac parte din instituțiile indicate în articolul 253 Cod de procedură penală al Republicii Moldova, solicită anularea tuturor actelor procedural efectuate de aceste persoane în cadrul dosarului în privința iui Raileanu Andrian. În mod special a solicitat declararea nulității următoarelor acte procedurale: ordonanțele de pornire a urmăririi penale; procesele verbale de audiere a părților și martorilor; ordonanțele de dispunere a expertizelor; proceselor verbale de notificare despre dispunerea și corespunzător despre efectuarea expertizelor; procesele verbale de percheziției și de ridicare; ordonanțele de recunoaștere și anexare a corpurilor delicte. În corespundere cu prevederile articolului 251 Cod de procedură penală al Republicii Moldova, încălcarea prevederilor legale care reglementează desfășurarea procesului penal atrage nulitatea actului procedural numai în cazul în care s-a comis o încălcare a normelor procesuale penale ce nu poate fi înlăturată decît prin anularea acelui act. Încălcarea prevederilor legale referitoare la competența după materie sau după calitatea persoanei, la sesizarea instanței, la compunerea acesteia și la publicitatea ședinței de judecată, la participarea părților în cazurile obligatorii, la prezența interpretului, traducătorului, dacă sînt obligatorii potrivit legii, atrage nulitatea actului procedural. Nulitatea în cauză nu se înlătură în nici un mod, poate fi invocată în orice etapă a procesului de către părți, și se ia în considerare de instanță, inclusiv din oficiu, dacă anularea actului procedural este necesară pentru aflarea adevărului și justa soluționare a cauzei. Avînd în vedere cele expuse mai sus, apelantul solicită anularea actelor procedurale și a probelor indicate mai sus, și încetarea procesului penal în privința inculpatului Raileanu Andrian. 23 3.2. apărătorul Igor Cecan în interesele inculpatei Bulgari Viorica, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea sentinței contestate și pronunțarea unei noi hotărîri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care inculpata să fie achitată de la comiterea infracțiunii pentru care a fost condamnată. În motivarea apelului s-a indicat că instanța de fond a presupus existența scopului de înstrăinare doar din cantitatea de plante de cannabis crescute și substanță de marihuană prelucrată fără a avea careva probe concrete privind înstrăinarea acestora. Astfel, în speță nu sunt probe, și instanța de fond nu a putut face trimitere măcar la o probă care ar demonstra faptul că substanțele interzise au fost înstrăinate altei persoane și că acestea au fost primite de o altă persoană. Astfel, prin probatoriul prezent la materialele cauzei penale ce se examinează nu a fost demonstrat scopul înstrăinării substanțelor interzise, motiv pentru care acțiunile acestora eronat au fost calificate conform art. 2171 Cod penal. Instanța de fond, nu și-a bazat constatările pe careva probele verbale și în scris prezentate și în analiza faptului dacă acuzările sunt bine justificate standardul de dovadă este acel al „în afara dubii lor rezonabile”. Astfel de dovadă poate rezulta din coexistența deducerilor suficient de puternice, clare și concordante sau a similarelor prezumții de fapt necombătute; adițional, poate 11 luat în considerație comportamentul părților când sunt obținute dovezile (hotărârea Irlanda c. Regatului Unit din 18 ianuarie 1978, seria A nr.25, p.65, alin. 161). Instanța de judecată nu a acordat prioritate declarațiilor inculpatei Bulgari Viorica făcute cu ocazia audierii în cadrul urmării penale și în instanța de judecată, declarații care au rămas neschimbate pe parcursul întregului proces. Instanța respinge poziția lui Bulgari Viorica expusă în declarațiile date în faza urmăririi penale cît și în cadrul cercetării judecătorești precum și argumentele invocate de apărare într-u susținerea poziției acesteia ca fiind versiuni de apărare fără a aduce probe pe ee anume își întemeiază concluzia. Or, încă la data de 31.03.2017, cînd toți inculpații aveau măsura preventivă „arestul preventiv”, nu puteau comunica între ei și nu aveau posibilitatea de a-și alege o poziție coordonată cu ceilalți, prin intermediul cancelariei Procuraturii a fost depusă o cerere în interesele învinuitei Bulgari Viorica privind dispunerea efectuării confruntărilor dintre învinuita Bulgari Viorica Anatolie și alți bănuiți învinuiți, precum și martori care au fost audiați în cauza penală în cazul în care între declarațiile acestora există divergențe, în scopul demonstrării că Bulgari Viorica a dat declarații veridice și nu a ascuns nimic din ceea ce cunoștea. Prin ordonanța din 14 aprilie 2017 a fost admisă cererea înaintată la data de 31.03.2017, fiind indicat în motivarea acesteia că acțiunile procesuale care se solicită a fi efectuate au menirea de a elucida circumstanțele reale ale cauzei, cercetarea sub toate aspectele, complet și obiectiv a circumstanțelor cauzei. Însă, așa cum rezultă din materialele cauzei penale, acțiuni de confruntare între Bulgari 24 Viorica și careva alți martori sau bănuiți/învinuți nu au fost efectuate, ceea ce este o demonstrație în plus a veridicității declarațiilor inculpatei precum și corespunderea acestora în totalitate cu declarațiile celorlalți figuranți ai cauzei penale date încă la faza urmăririi penale. Din motivele expuse este total eronată poziția instanței de fond de a considera drept ne veridice declarațiile date de Bulgari Viorica. Mai mult ca atît, din declarațiile date de Bulgari Viorica în cadrul urmăririi penale și instanța de judecată, coroborate eu celelalte probe administrate de organul de urmărire penală rezultă cu certitudine faptul că aceasta nu cunoștea conținutul genții lăsate de Bejenaru Crinu acesteia pentru păstrare, chiar dacă din curiozitate a deschis respectiva geantă după plecare lui Bejenaru Crinu din frică să nu fie în ea ceva interzis, nu a realizat că plantele din sacoșele aflate în geanta respectivă constituiau substanțe narcotice, or anterior nu mai văzuse nici o dată substanțe narcotice și pentru prima dată a înțeles că substanța din geanta găsită în timpul percheziției la domiciliu său constituie substanțe narcotice doar din spusele polițiștilor care au efectuat percheziția, că în acțiunile lui Bulgari Viorica lipsește intenția acesteia de a păstra substanțele narcotice în scop de înstrăinare precum și însăși latura obiectivă a infracțiunii ce i se incriminează - păstrarea substanțelor narcotice în scop de înstrăinare atîta timp cît Bulgari Viorica, conform declarațiilor sale, nu văzuse pînă la data de 12.03.2017 substanțe narcotice și nu cunoștea cum arată acestea, Crinu Bejenaru nu i-a comunicat ce este în geanta care i-a lăsat-o, iar în momentul în care a vrut să vadă ce este în geantă nu a înțeles că masa vegetală constituie anume substanță narcotică. Dacă cunoștea că acea iarbă e marihuană nu era s-o primească spre păstrare. Dacă îi zicea poliția să dea geanta de la Crinu atunci ea era s-o predea benevol dar ei au cerut narcotice, iar ea nu avea narcotice și nu știa că iarba din geantă este narcotic. Narcotic sau droguri în viziunea sa era un praf de culoare albă cere se trăgea pe nas, așa a văzut în filme însă în realitate nu a văzut nici o dată droguri precum și marihuană. Dacă ar vedea acum marihuană nu ar putea s-o recunoască. În lipsa acestor două semne a componenței a infracțiunii, acțiunile lui Bulgari Viorica nu pot fi calificat conform infracțiunii ce i se incriminează. În cadrul cercetării judecătorești de către partea acuzării nu a fost combătută versiunea inculpatei Bulgari Viorica, poziție care a fost expusă încă din momentul audierii acesteia în calitate de bănuită și învinuită. De asemenea, instanța de fond a respins obiecțiile apărării la probele acumulate și prezentate de către partea acuzării. Astfel, la f.d. 162 Vol. II. Se reține Ordonanța de efectuare a percheziției din 20 martie 2017 prin care a fost dispusă efectuarea percheziție la domiciliul lui Bulgari Viorica din s. Rădenii Vechi, r. Ungheni în scopul depistării și ridicării drogurilor, altor obiecte ce țin de activitatea de circulație a drogurilor etc. La f.d. 163-168 Vol. II, procesul - verbal de percheziție din 20.03.2017 început la 16:27 și finisat la 17:10, proces care a fost indicat în lista probelor pe cauza penală ce se examinează și care în viziunea 25 acuzării ar proba vinovăția inculpatei Bulgari Viorica în comiterea infracțiunii ce i se incriminează. Percheziția la data de 20.03.2017 la domiciliul lui Bulgari Viorica, a fost efectuată prin încălcarea prevederilor art. 125 alin. (3) Cod de procedură penală al Republicii Moldova, care prevede că percheziția se efectuează în baza ordonanței motivate a organului de urmărire penală și numai cu autorizația judecătorului de instrucție. Astfel, percheziția a fost efectuată în lipsa autorizației judecătorului de instrucție, iar referitor la motivarea ordonanței la fel avem obiecții întru cît observăm că aceasta a fost o ordonanță tipizată în care au fost introduse datele lui Bulgari Viorica identică cu cea în cazul lui Potenciuc Ruslan și Răileanu Adrian Vol. III f.d. 37 și 59. Potrivit alin. (4) a art. 125 Cod de procedură penală al Republicii Moldova, în cazurile ce nu suferă amînare sau în caz de delict flagrant, percheziția se poate efectua în baza unei ordonanțe motivate a procurorului, fără autorizația judecătorului dc instrucție, urmînd ca acestuia să i se prezinte imediat, dar nu mai tîrziu de 24 de ore de la terminarea percheziției, materialele obținute în urma percheziției, indicîndu-se motivele efectuării ei. Judecătorul de instrucție verifică legalitatea acestei acțiuni procesuale. Așadar, legea prevede două cazuri cînd percheziția poate fi efectuată in lipsa autorizației judecătorului de instrucție și anume: 1) în cazurile ce nu suferă amânare și 2) în caz de delict flagrant. Raportat la cazul ce se examinează și la situația de fapt de la percheziția efectuată la domiciliul lui Bulgari Viorica nu poate fi atribuită la nici una din cele două excepțiile prevăzute de art.125 alin. (4) C Cod de procedură penală al Republicii Moldova, or autorizarea percheziției de regulă dacă nu în aceeași zi atunci se efectua în ziua imediat următoare de la înaintarea demersului de autorizare. Nu este clar din conținutul procesului verbal de percheziție dacă inculpata a refuzat sau nu a preda benevol obiectele respective. Din conținutul procesului verbal de percheziție din 20.03.2017 rezultă că au fost depistate 5 sacoșe din polietilenă cu gămălii de substanță de culoare vegetală uscată cu miros specific. Din demersul înaintat la 21.03.2017 de către procurorul Dumitru Răileanu judecătorului de instrucție privind legalizarea percheziției efectuate nu se desprinde o motivare a cazului ce nu suferă amînare în afară de transcrierea normelor legale. Judecătorul de instrucție a legalizat percheziția efectuată fără invitarea lui Bulgari Viorica și a apărătorului ales astfel constatăm o încălcare a dreptului la apărare a bănuitei Bulgari Viorica la emiterea acestui act procedural motiv pentru care în temeiul art.94 alin.(1) pct.2) și alin.(2) Cod de procedură penală, aceste date nu pot fi admise ca probe. Potrivit art.131 alin. (2) Cod de procedură penală, toate obiectele și 26 documentele ridicate trebuie să fie enumerate în procesul-verbal sau în lista anexată. indicîndu-se exact numărul, măsurii, cantitatea, elementele lor caracteristice și pe cît e posibil, valoarea lor. Astfel, nu se reține în procesul verbal de percheziție din 20.03.2017 o numerotare a obiectelor ridicate, măsura, cantitatea și elementele caracteristice ale acestora. Chiar dacă a fost indicat în procesul- verbal de percheziție că au fost ridicate cinci sacoșe nu se reține o descriere detaliată a acestora, mărimea, culoarea, cantitatea. Referitor la procesul-verbal de consemnare a măsurilor speciale de investigații f.d. 47-50 Vol. I, prezentată sub forma interceptării convorbirii telefonice a lui Bejenaru Crinu de la nr. 078332341 cu Bulgari Viorica la nr. 078829080 (realizator și consumator) efectuată la 15.03.2017 ora 17:30:40 pînă la 17:41:43, s- a indicat că nu există o claritate cine între persoanele interceptate are rolul de realizator și cine de consumator. De fapt, așa cum au declarat inculpații Bejenaru Crinu și Bulgari Viorica în cadrul cercetării judecătorești. Bejenaru Crinu urma să vină după o sticlă de rachiu pe care îl păstra în beci la Bulgari Viorica din cauză că fratele său făcea abuz de băuturi alcoolice și nu putea să-l păstreze la el acasă. Bulgari Viorica nu avea lumină în beci motiv pentru care a invocat că e noapte. Crinu Bejenaru folosește amenințări în adresa acesteia de tipul că-i va da două ciocane în cap. Acesta spune că va veni cam peste 30 min. Fiind apelat Bejenaru Crinu la aceeași dată de către Potenciuc Ruslan, la ora 17:54:03, adică după 13 minute după ce a finisat convorbirea cu Bulgari Viorica, Potenciuc Ruslan invocînd că are nevoie de două, Crinu Bejenaru nu spune că nu are la el și trebuie să aducă de undeva, ceea ce denotă o dată în plus că la Bulgari Viorica urma să meargă anume după rachiu și nu după altceva. Iar, ulterior s-a constatat că de fapt Potenciuc Ruslan i-a spus lui Crinu Bejenaru că are nevoie de două cuburi de lemn nu de altceva. Astfel, prin acea convorbire telefonică dintre Crinu Bejenaru și Bulgari Viorica din 15.03.2017 nu se probează nimic din ceea ce i se incriminează acesteia și este doar o presupunere a acuzatorului de stat că se avea în vedere de droguri, presupunere care urmează a fi tratată în favoarea inculpatei în conformitate cu prevederile art. 8 alin. (3) Cod de procedură penală al Republicii Moldova. Vreau să atrag atenția asupra faptului că din 30 zile de interceptări a convorbirilor telefonice dintre Crinu Bejenaru și Bulgari Viorica a fost găsit doar un fragment din 10 propoziții și acelea fără o claritate asupra bunurilor după care urma să vină Crinu Bejenaru și la fel nu au fost înregistrate nici o convorbire a lui Bulgari Viorica cu careva din ceilalți membri ai grupului criminal organizat indicați în învinuire. Motivându-și soluția, instanța de fond doar a enumerat probele prezentate de partea acuzării fără a le da o apreciere din punct de vedere a pertinenței, utilității, coroborării acestora. 27 3.3. inculpata Bulgari Viorica, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea sentinței contestate și pronunțarea unei noi hotărîri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care inculpata să fie achitată de la comiterea infracțiunii pentru care a fost condamnată. În motivarea cererii de apel s-a indicat că inculpata nu a avut nici o atribuție la săvîrșirea infracțiunii date, a declarat cu toată sinceritatea că nu a cunoscut pînă la data de 20.03.2017 ce sunt substanțele narcotice și cum arată ele. Nu a știut că în geanta adusă de Crinu Bejenaru și lăsată la ea spre păstrare sunt anume substanțe narcotice iar să fi cunoscut în momentul în care venea poliția era să le predea benevol respectivele substanțe narcotice. Nu a luat în considerație judecătorul că inculpata nu a avut nici un motiv de a săvîrși o asemenea infracțiune, or are o familie exemplară, are doi copii și alți doi la întreținere, părinții și bunica bătrînă la întreținere și în același timp soțul care lucrează peste hotare și care îi asigură suficient din punct de vedere material. Nu a avut nici o dată careva înțelegere cu Crinu Bejenaru sau cu alte persoane de a vinde substanțe narcotice cu scopul de a primi careva venituri în urma acestei activități și pînă la 20.03.2017 nici nu a cunoscut că ar exista asemenea activități sau posibilități în satul în care domiciliază. Chiar de la bun început a declarat poliției și procurorului că este gata să declare absolut tot ce cunoaște despre cazul. Mai mult ca atît, a depus și o cerere prin care și-a exprimat acordul de a colabora cu organul de urmărire penală avînd în vedere de răspunde la întrebările referitoare la tot ce-i interesează pe colaboratorii de poliție și cunoaște apelanta. Așa și nu a fost interogată suplimentar, nu i s-au adresat careva întrebări suplimentare ceea ce denotă faptul că deja făcuse declarații suficiente de natura ca acestea să fie tratate drept o colaborare cu organul de urmărire penală. Cînd însă a depus cerere să fie scoasă de sub urmărirea penală fiindcă nu a săvîrșit infracțiunea de care era învinuită procurorul i-a refuzat cererea sa. Mai tîrziu a fost de acord măcar să-i fie recalificate acțiunii sale și să fie pusă sub învinuire numai pe faptul păstrării substanțelor narcotice întru cît alte scopuri nu am avut, am acceptat într-adevăr să păstrez acea geantă lăsată de Crinu Bejenaru, chiar dacă acesta nu i-a spus ce se află în geantă și nici nu cunoscut cei aceea substanță narcotică pînă în momentul în care nu mi-a spus poliția care au efectuat percheziția la domiciliul său, însă și această cerere mia fost respinsă de către procuror. Apelanta a menționat că se căiește de cele întîmplate, și declară pe propria răspundere și destul de sincer că să fi cunoscut faptul că în geanta lăsată de Crinu Bejenaru sunt substanțe narcotice ea nu primea acea geantă spre păstrare chiar dacă ar fi fost amenințată în legătură cu aceasta, fie o nimicea în ziua în care cunoștea că Crinu Bejenaru a fost reținut sau în cel mai rău caz declara la poliție despre acea geantă. 3.4. apărătorul Victor Pavlov în interesele inculpatului Bejenaru Crinu, prin 28 care a solicitat admiterea apelului, casarea sentinței contestate și pronunțarea unei noi hotărîri potrivit modului stabilit pentru prima instanță. În motivarea apelului, apărătorul a indicat că potrivit art. 46 Cod penal al Republicii Moldova, grupul criminal organizat este o reuniune stabilă de persoane care s-au organizat în prealabil pentru a comite una sau mai multe infracțiuni. Deci, grupul criminal organizat se definește în special după criteriul ei de stabilitate, de statornicie precum și a gradul înalt de coordonare a legăturilor dintre membrii grupului criminal indicat de existența unui plan bine determinat de activitate infracțională, cu desemnarea rolurilor și funcțiilor membrilor grupului, a unor acte și operațiuni concrete. Pe lângă cele invocate supra se mai reține că statornicia relațiilor dintre membrii grupului, la rândul său, exprimă nu doar gradul înalt de coordonare a acțiunilor și comportării lor, dar și caracterul retras, nivelul de izolare de societate al acestei formațiuni infracționale (cu regulile sale de comunicare, de subordonare, disciplină etc.). La speță, acuzarea nu a prezentat nici o probă ce ar dovedi incontestabil existența grupului criminal organizat, mai mult ca atât, dovada faptului că Bejenaru Crinu a creat, organizat, dirijat, condus, etc. acțiunile cărorva persoane în scopul criminale. Acțiunile fiecărui inculpat pe prezenta cauză penală urmează a fi calificate separat, or nu există dovada că ei au acționat prin înțelegere prealabilă și de comun acord, și anume aceasta ne dovedește probele administrate în fața cercetării judecătorești. În ce privește acțiunile nemijlocite de circulație a drogurilor. Toate probele prezentate de către partea acuzării au ca obiect demonstrarea faptului că de către Bejenaru Crinu a fost comisă fapta de semănat a plantelor care conțin droguri. De fapt aceasta a recunoscut-o însăși inculpatul. În același timp, nici o probă administrată de către acuzare nu probează prelucrarea ori utilizarea acestor plante, ca faptă comisă de inculpate în scop de înstrăinare așa cum este formulat în învinuire. În acest sens, dimpotrivă, martorii acuzării, și anume martorul Cucu Ruslan Vasile, care este ofițer investigație a Direcției nr. 4 a INI a IGP a MAI a indicat că urmare a măsurilor speciale de investigație au fost documentați Bejenaru Crinu în traficul ilicit de droguri. Din lista persoanelor care figurau în grupa respectivă Raileanu Andrian nu făcea parte. În cadrul acțiunilor speciale de investigație nu a constatat ca Raileanu Andrian să se fi întîlnit cu Potenciuc Ruslan. Constatări care denotă că Raileanu Andrian îl cunoștea pe Potenciuc Ruslan nu au fost făcute. Nu a constatat ca Raileanu Andrian să se fi întîlnit cu Popa Anatolie, și nu a comunicat. Deși în privința mai multor persoane măsurile speciale de investigație au avut loc două-trei luni, în privința lui Raileanu Andrian nu au fost măsuri de investigație și în cadrul acestora de el nu s-a știut. Referitor la Raileanu Andrian nu s-aiu constatat careva infocrmații. Referitor la Raileanu Andrian scopul de 29 comercializare a substanțelor narcotice nu a fost identificat, deoarece scopul era de comercializare a fost identificat cu privire la grup. Activînd în calitate de reprezentant al organului constatator, calitatea do membru al grupului a stabilit-o după primele percheziții de la Bejenaru și Potenciuc însă nu poate explica cum. De fapt despre Andrian Raileanu nu a cunoscut decît pînă la momentul percheziției de la domiciliul lui Bejenaru Crinu. Mandatul de percheziție pentru Andrian Raileanu nu a luat deoarece nu era posibil de identificată strada. Cel de-al doilea martor care a confirmat faptele identificate prin procesele verbale este Rudei Dumitru Dumitru, care de fapt la fel este reprezentantul organului constatator (INI antidrog), care a indicat faptul că măsurile speciale de investigație le-a efectuat Prisacari Mihail, iar rezultat la acestea s-a constatat că Potenciuc Ruslan vindea marihuană și șirca (opium). Potenciuc vindea cîte 1-2 grame. Bejenaru Crinu vindea angro, Potenciuc veniseră la Bejenari Crinu din inițiativa proprie. Motivul era că nu avea opium. El vindea la prețul care nu-1 cunoștea. Toate acestea martorul nu le cunoaște personal ci din comunicatul colegului care a efectuat măsurile speciale de investigație.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 18 iunie 2019 au fost respinse ca nefondate, apelul apărătorului Victor Pavlov în interesele inculpatului Bejenaru Crinu Gheorghe și apelul inculpatului Raileanu Andrian Dumitru. S-au admis, apelul apărătorului Igor Cecan în interesele inculpatei Bulgari Viorica Anatolie și apelul inculpatei Bulgari Viorica Anatolie. S-a casat această sentință în partea condamnării lui Bulgari Viorica Anatolie și s-a pronunțat o nouă hotărîre potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care Bulgari Viorica a fost achitată de la comiterea infracțiunii prevăzute de art. art. 42, 2171 alin.(4) lit. d) Cod penal, pe motiv că fapta inculpatei nu întrunește elementele infracțiunii. Termenul executării pedepsei inculpatului Raileanu Andrian s-a calculat din data reținerii, cu includerea în acest termen a duratei aflării inculpatului în stare de arest de la data de 22 martie 2017, pînă la 09 noiembrie 2017. Termenul executării pedepsei inculpatului Bejenaru Crinu s-a calculat din data reținerii cu includerea în acest termen a duratei aflării inculpatului în stare de arest de la data de 16 martie 2017 pînă la 12 februarie 2018. În rest, sentința a fost menținută fără modificări. 4.1. În motivarea soluției adoptate instanța de apel a considerat că instanța de fond, la pronunțarea sentinței, eronat a apreciat probele, fără a ține seama de cerințele art. 101 Cod de procedură penală al Republicii Moldova, și în așa mod a ajuns la concluzia greșită de a stabilit că inculpata Bulgari Viorica a comis infracțiunea prevăzută la art. art. 42, 2171 alin.(4) lit. d) Cod penal. Astfel, instanța de apel a constatat următoarele, prin rechizitoriu, inculpata a fost învinuită că fiind în înțelegere prealabilă, de comun acord și împreună cu cet. Bejenaru Crinu, Răileanu Andrian, Potenciuc Ruslan, Popa Anatolie și alte persoane nestabilite de organul de urmărire penală, acționând prin participație, sub 30 forma grupului criminal organizat, distribuind preventiv rolurile fiecăruia, activând în calitate de coautor, pentru semănatul și cultivarea de plante ce conțin droguri, prelucrarea și utilizarea unor astfel de plante fără autorizatei, producerea, prepararea, păstrarea, expedierea, transportarea, distribuirea, precum și alte operațiuni ilegale cu droguri, pe parcursul perioadei de timp cuprinse între lunile iunie 2016- martie 2017 a efectuat operațiuni ilegale în vederea păstrării și înstrăinării drogurilor pe teritoriul raionului Ungheni, Republica Moldova. Astfel, Bulgari Viorica, dobândea de la Bejenaru Crinu și Răileanu Andrian diferite cantități de droguri- marihuana, pe care ultimii le-au obținut ca urmare a semănatului și cultivării de plante ce conțin droguri, în adiacentul casei de locuit ce aparține lui Răileanu Andrian din s. Rădenii Vechi, r-nul Ungheni împărțindu-le împreună cu Bejenaru Crinu, Răileanu Andrian, Potenciuc Ruslan și Popa Anatolie în doze mai mici. Ulterior, numita în repetate rînduri era contactată telefonic de Bejenaru Crinu, de la care primea droguri - marihuana în proporții deosebit de mari și alte obiecte legate de activitatea infracțională a grupării criminale pentru păstrare, inclusiv organiza transmiterea acestor substanțe altor membri ai grupului criminal organizat care se ocupau de înstrăinarea acestora. În aceste condiții, gruparea criminală condusă de Bejenaru Crinu, din care făceau parte și Răileanu Andrian, Potenciuc Ruslan, Popa Anatolie, Bulgari Viorica, pe parcursul lunilor iunie 2016 - martie 2017, urmărind scopul punerii în circulație ilegală a drogurilor în scop de înstrăinare, avînd scopul comercializării drogurilor sub formă de marihuană, a cultivat și repartizat fiecărui membru a grupării criminale o cantitate nestabilită de organul de urmărire penală de marihuană, în proporții deosebit de mari, pentru distribuire, el la rîndul său păstrând drogurile pe care anterior le-a dobîndit ca rezultat al cultivării plantelor de marihuana la domiciliul său și la domiciliul lui Bulgari Viorica de pe adresa r-nul Ungheni, s. Rădenii Vechi. Totodată, Bulgari Viorica, pe parcursul lunii martie 2017, urmărind scopul punerii în circulație ilegală a drogurilor în scop de înstrăinare, aflîndu-se la domiciliul său din s. Rădenii Vechi, r-nul Ungheni, la indicația lui Bejenaru Crinu, a păstrat la sine o geantă, în care se aflau cinci sacoșe din polietilenă cu gămălii de substanță vegetală de culoare verde cu miros specific, care reprezintă marihuana, în proporții deosebit de mari, pe care și anterior le-a păstrat la sine și le-a dobândit de la Bejenaru Crinu, precum și mai multe cutii metalice în care se aflau semințe de marihuana destinate pentru cultivarea acestui tip de drog și un cîntar electronic pentru dozarea marihuanei în porții a cîte un gram. La data de 20 martie 2017, aproximativ la orele 16:45, în rezultatul percheziției efectuate de membrii grupului de urmărire penală la domiciliul lui Bulgari Viorica din s. Rădenii Vechi, r-nul Ungheni, în spatele grădinii, sub un morman de gunoi, îngropată, a fost depistată și ridicată o geantă, în care se aflau cinci sacoșe din polietilenă cu gămălii de substanță vegetală de culoare verde cu miros specific, 31 care reprezintă marihuana și care erau destinate pentru comercializare consumatorilor de droguri, precum și mai multe cutii metalice în care se aflau semințe de marihuana destinate pentru cultivarea acestui tip de drog, cîntar destinat pentru divizarea și dozarea drogurilor. Conform raportului de expertiză fizico-chimică nr. 34/12/1-R-2470 din 02.05.2017, s-a stabilit că masa vegetală uscată de culoare verde-cafenie prezentată la examinare în șase pachete, depistate și ridicate la data de 20.03.2016 în urma efectuării percheziției la domiciliul lui Bulgari Viorica, reprezintă marihuană, care se atribuie la substanțele stupefiante. Cantitatea substanței narcotice (marihuană în stare uscată) constituie în total 1887,291 grame (422 g + 436 g + 346 g + 228 g + 444 g +11,291 g). Semințele cu masa de 57,306 grame (10,620 g + 0,638 g + 9,218 g + 6,510 g + 0,280 g + 0,080 g + 0,129 g + 0,459 g + 0,205 g + 0,562 g + 6,519 g + 0,150 g + 3,954 g + 0,206 g + 1,174 g + 1,405 g + 2,046 g + 1,302 g + 11,392 g + 0,407 g + 0,05 g) de culori gri- cenușii prezentate la examinare în cele douăzeci și unu de pachete, depistate și ridicate în aceleași circumstanțe, reprezintă semințe mature (coapte) de Cannabis (cînepă), care practic compuși stupefianți nu conțin, de aceea la categoria substanțelor stupefiante nu se atribuie. Ulterior, la data de 22 martie 2017, aproximativ la orele 14:00, în rezultatul percheziției efectuate de membrii grupului de urmărire penală la domiciliul lui Răileanu Andrian din s. Rădenii Vechi, r-nul Ungheni, au fost depistate și ridicate aproximativ 20 de tulpini de plante vegetale uscate cu miros specific, care din spusele numitului reprezintă marihuana și care erau destinate pentru cultivarea marihuanei în proporții deosebit de mari. Conform raportului de expertiză fizico-chimică nr. 34/12/1-R-2136 din 11.04.2017, s-a stabilit că cele 9 rădăcini de plante, prezentate într-un sac polimeric alb, ridicate în rezultatul efectuării percheziției, la data de 22.03.2017 la domiciliul iui Răileanu Andrian, reprezintă rădăcini de plante mature ale plantei de cannabis, care practic nu conțin compusul narcotic activ tetrahidrocanabinol și la substanțele narcotice nu se atribuie, de aceea examinării ulterioare nu au fost supuse. Ramuri și tuplini centrale ale plantei mature, prezentate în trei saci polimerici, ridicate în circumstanțele menționate mai sus, reprezintă părți ale plantei mature de cannabis, care practic nu conțin compusul narcotic activ tetrahidrocanabinol și la substanțele narcotice nu se atribuie. Anterior acestor acțiuni, la data de 16 martie 2017, aproximativ la orele 15:00, în rezultatul percheziției efectuate de membrii grupului de urmărire penală la domiciliul lui Bejenaru Crinu din s. Rădenii Vechi, r-nul Ungheni, a fost depistată și ridicată o cutie din carton în care se aflau droguri sub formă de masa vegetală de culoare verde cu miros specific, care reprezintă marihuana și care erau destinate pentru comercializare consumatorilor de droguri, iar din buzunarul pantalonilor numitului a fost ridicat un fragment de ziar în interiorul căruia se afla marihuană repartizată pentru o doză de consum. 32 Conform raportului de expertiză fizico-chimică nr. 34/12/1-R-1956 din 31.03.2017, s-a stabilit că masa vegetală de culoare verde-cafenie, uscată și mărunțită, prezentată într-un pachet din ziar și o cutie din carton, ridicate în cadrul efectuării percheziției la domiciliul lui Bejenaru Crinu, reprezintă marihuana. Cantitatea totală a substanței stupefiante - marihuana în stare uscată, constituie 44,09 grame (0,41 g + 43,68 g). Conform Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în traficul ilicit precum și cantitățile acestora aprobată prin Hotărîrea Guvernului R.Moldova nr. 79 din 23.01.2006, aceste 44,09 grame de marihuană în stare uscată, constituie proporții mari. Depunerile de culoare cafenie de pe suprafața fragmentelor de butelie din polimer și lulelei din metal, depistate și ridicate în circumstanțele menționate mai sus, reprezintă rășina de cannabis, care se atribuie la categoria substanțelor stupefiante. Cantitatea totală, obținută de rășină de cannabis (materie uscată) constituie 0,45 grame (0,18+0,27 g). Conform Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în traficul ilicit precum și cantitățile acestora aprobată prin Hotărîrea Guvernului R.Moldova nr. 79 din 23.01.2006, aceste 0,45 grame de rășină de cannabis, constituie proporții mari. Particulele unice de masă vegetală de pe suprafața cutiilor metalice, depistate și ridicate în circumstanțele menționate mai sus, reprezintă particule unice de marihuană, care se atribuie la categoria substanțelor stupefiante. Semințele de culoare sur-cafenie (l,93+0,60g), depistate și ridicate în circumstanțele menționate mai sus, reprezintă semințe mature ale plantei de cannabis, care practic nu conțin compusul narcotic activ tetrahidrocanabinol și la substanțele narcotice nu se atribuie. La data de 16 martie 2017, aproximativ la orele 16:00, în rezultatul percheziției efectuate de membrii grupului de urmărire penală la domiciliul lui Potenciuc Ruslan din s. Pîrlița, r-nul Ungheni, au fost depistate și ridicate mai multe sticle și butelii cu lichid cu miros specific, care din spusele numitului reprezintă precursori, în proporții mari, și o sacoșă cu semințe de proveniență necunoscută. Conform raportului de expertiză fizico-chimică nr. 34/12/1-R-2512 din 04.05.2017, s-a stabilit că lichidele din interiorul a două butelii confecționate din polimer incolor cu câte o etichetă cu inscripția „Dizolvant...” și cel din butelia parțial deformată fără careva inscripții, depistate și ridicate în rezultatul efectuării percheziției la 16.03.2017 la domiciliul lui Potenciuc Ruslan, reprezintă extract din mac, care conține alcaloizi narcoactivi ai opiului (morfină, codeină, tebaină), care se atribuie la substanțele stupefiante. Cantitatea substanței stupefiante (extract din mac - materie uscată) constituie în total 0,23 grame (0,03 g + 0,12 g + 0,08 g). Conform Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin 33 astfel de substanțe, depistate în traficul ilicit precum și cantitățile acestora aprobată prin Hotărîrea Guvernului R.Moldova nr. 79 din 23.01.2006, aceste 0,23 grame de extract din mac, constituie proporții mici. Depunerile de culoare cafenie de pe pereții interiori ai fragmentului de butelie, partea superioară, confecționat din polimer incolor, prevăzut cu capac din folie de staniol găurit, depistat și ridicat în aceleași circumstanțe, reprezintă rășină de cannabis, care se atribuie la substanțele stupefiante. Cantitatea substanței stupefiante (rășină de cannabis - materie uscată) constituie 0,169 grame. Conform Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în traficul ilicit precum și cantitățile acestora aprobată prin Hotărîrea Guvernului R.Moldova nr. 79 din 23.01.2006, aceste 0,169 grame de rășină de cannabis, constituie proporții mari. Pe suprafața interioară a fragmentului de butelie, partea inferioară, depistat și ridicat în aceleași circumstanțe, s-au depistat urme de rășină de cannabis, care se atribuie Ia substanțele stupefiante. În lichidul (620 ml) din butelia din polimer incolor cu o etichetă de culoare cafenie cu inscripția „Dizolvant”, depistat și ridicat în aceleași circumstanțe, s-a depistat urme de extract din mac, care conține alcaloizi narcoactivi ai opiului (morfină), care se atribuie la substanțele stupefiante. Semințele de culoare neagră-sur (1002 grame), depistate și ridicate în aceleași circumstanțe, reprezintă semințe mature de mac, care compuși stupefianți nu conțin, care nu se atribuie la substanțele supefiante, psihotrope sau precursorii acestora. Tot la data de 16 martie 2017, aproximativ la orele 17:40, Popa Anatolie urmărind scopul punerii în circulație ilegală a drogurilor în scop de înstrăinare, aflîndu-se lîngă stația auto de la intrarea în s. Pîrlița, r-nul Ungheni, avînd scopul transmiterii pentru comercializare lui Potenciuc Ruslan droguri sub formă de marihuană, a păstrat la sine o sacoșă din polietilenă în care se afla marihuană și care se atribuie la droguri, în proporții mari, pe care anterior le-a dobîndit dintr-o sursă la moment nestabilită de organul de urmărire penală. În aceste condiții, la data de 16 martie 2017, aproximativ la orele 17:40, observînd la fața locului prezența colaboratorilor de poliție care l-au stopat, Popa Anatolie, dorind să evite răspunderea penală pentru faptele comise, a aruncat sacoșa din polietilenă în care se aflau droguri- marihuana la pămînt, acestea fiind ulterior ridicate de reprezentanții organului de urmărire penală în rezultatul efectuării cercetării la fata locului. Conform raportului de expertiză fizico-chimică nr. 34/12/1 -R-2063 din 06.04.2017, s-a stabilit că masa vegetală uscată și mărunțită de culoare verde- cafenie, prezentată la examinare, ridicată în cadrul efectuării cercetării la fața locului din 16.03.2017 cu participarea cet. Popa Anatolie, reprezintă marihuană, care se atribuie la substanțele stupefiante. 34 Cantitatea substanței stupefiante (marihuană în stare uscată) constituie 80,8 grame. Conform Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în traficul ilicit precum și cantitățile acestora aprobată prin Hotărîrea Guvernului R.Moldova nr. 79 din 23.01.2006, aceste 80,8 grame de marihuană în stare uscată, constituie proporții mari. Ulterior, la data de 16 martie 2017, aproximativ la orele 18:00, în rezultatul percheziției efectuate de membrii grupului de urmărire penală la domiciliul lui Popa Anatolie din s. Pîrlița, r-nul Ungheni, a fost depistată și ridicată o sacoșă din polietilenă în care se aflau droguri sub formă de masa vegetală de culoare verde cu miros specific, care reprezintă marihuana și care erau destinate pentru comercializare consumatorilor de droguri, și mai multe sticle și butelii cu lichid cu miros specific, care din spusele numitului reprezintă precursori, în proporții mari. Conform raportului de expertiză fizico-chimică nr. 34/12/1 -R-2417 din 27.04.2017, s-a stabilit că masa vegetală de culoare verde-cafenie, uscată și mărunțită, prezentată într-un pachet polymeric de culoare galbenă și un pachet polimeric transparent, ridicate în cadrul efectuării percheziției la domiciliul lui Popa Anatolie, reprezintă marihuana, care se atribuie la categoria substanțelor stupefiante. Cantitatea totală a substanței stupefiante (marihuană în stare uscată) constituie 61,33 grame (61,13 g + 0,2 g). Conform Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în traficul ilicit precum și cantitățile acestora aprobată prin Hotărîrea Guvernului R.Moldova nr. 79 din 23.01.2006, aceste 61,33 grame de marihuană în stare uscată, constituie proporții mari. Depunerile de culoare cafenie de pe suprafața fragmentului buteliei din polimer, depistată și ridicată în circumstanțele menționate mai sus, reprezintă rășina de cannabis, care se atribuie la categoria substanțelor stupefiante. Cantitatea obținută de rășină de cannabis (materie uscată) constituie 0,34 grame. Conform Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în traficul ilicit precum și cantitățile acestora aprobată prin Hotărîrea Guvernului R.Moldova nr. 79 din 23.01.2006, aceste 0,34 grame de rășină de cannabis ( materie uscată), constituie proporții mari. Lichidul de culoare cafenie (9 ml+6 ml), separat din amestecul bifazic cu volumul total de 1,8 litri, prezentat în două butelii din polimer, depistate și ridicate în circumstanțele menționate mai sus, reprezintă extract din mac, care conține alcaloidul activ al opiumului (morfină) și se atribuie la categoria substanțelor narcotice. Cantitatea totală obținută de extract din mac (materie uscată) constituie 0,27 grame (0,23 g + 0,04 g). Conform Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin 35 astfel de substanțe, depistate în traficul ilicit precum și cantitățile acestora aprobată prin Hotărîrea Guvernului R.Moldova nr. 79 din 23.01.2006, aceste 0,27 grame de extract de mac (materie uscată), constituie proporții mici Astfel, Bulgari Viorica, prin acțiunile sale intenționate a comis circulația ilegală a drogurilor în scop de înstrăinare, manifestată prin semănatul și cultivarea de plante ce conțin droguri, prelucrarea și utilizarea unor astfel de plante fără autorizatei, producerea, prepararea, păstrarea, expedierea, transportarea, distribuirea, precum și alte operațiuni ilegale cu droguri, săvîrșite de un grup criminal organizat, în proporții deosebit de mari, adică infracțiunea prevăzută de art. 42 alin. (2), art. 46, art. 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal. Ulterior, judecînd cauza instanța de fond a constatat că Bulgari Viorica, fiind în înțelegere prealabilă, de comun acord și împreună cu cet. Bejenaru Crinu, Răileanu Andrian și alte persoane, acționând prin participație, activând în calitate de coautor, pentru semănatul și cultivarea de plante ce conțin droguri, prelucrarea și utilizarea unor astfel de plante fără autorizație, producerea, prepararea, păstrarea, expedierea, transportarea, distribuirea, pe parcursul perioadei de timp cuprinse între lunile iunie 2016 - martie 2017 a efectuat operațiuni ilegale în vederea păstrării și înstrăinării drogurilor pe teritoriul raionului Ungheni, Republica Moldova. Instanța de apel, ținând cont de prevederile legale, procesual penale sus- indicate, a constatat cu certitudine că în acțiunile lui Bulgari Viorica lipsesc elementele infracțiunii prevăzute de art. art. 42, 2171 alin.(4) lit. d) Cod penal. Aceste concluzii se confirmă prin întregul sistem de probe analizate și apreciate de către instanța de apel prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, după cum urmează: declarațiile inculpatei Bulgari Viorica. Instanța de apel analizînd și apreciind declarațiile inculpatei prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenții, concludenții și utilității lor le-a apreciat ca fiind utile, veridice, consecvente, din care s-a atestat indubitabil că fapta inculpatei nu întrunește elementele infracțiunii pentru care a fost condamnată, mai mult, se reține că inculpata a oferit depoziții consecvente, relatînd aceleași circumstanțe atît la urmărirea penală cît și în instanța de judecată, la fel, se reține că în acțiunile inculpatei nu a fost intenția de a păstra substanțele narcotice, dar și că de fapt, aceasta nu a păstra substanțe narcotice, ne avînd careva scopuri referitor la substanțele narcotice, mai mult, depozițiile inculpatei nu au fost combătute prin careva probe pertinente, concludente și utile, care ar corobora între ele. Succesiv, instanța de apel a indicat că atît procurorul, cît și instanța de fond au pus la baza învinuirii/condamnării inculpatei aceleași probe care au servit la condamnarea inculpaților, Raileanu Andrian ți Bejenari Crinu, însă aceste probe nu indică că fapta inculpatei Bulgari Viorica Anatolie întrunește elementele infracțiunii pentru care a fost condamnată. Subsecvent, instanța de apel a enunțat că organul de urmărire penală și instanța 36 de fond a pus la baza învinuirii, declarațiile inculpaților Raileanu Andrian și Bejenaru Crinu, care vor fi analizate infra, însă aceste depoziții nu combat sub nici o formă depozițiile inculpatei Bulgari Viorica și nu indică la culpa acesteia. Totodată, la baza sentinței de condamnare a inculpatei Bulgari Viorica instanța a pus, declarațiile martorului Cucu Ruslan care în ședința de judecată a declarat că la apariția polițiștilor Bulgari Viorica s-a cam agitat. A participat la efectuarea perchizițiilor la Potenciuc, Popa și Bulgari, însă nu și la Răileanu. A semnat procesul-verbal. El a depistat geanta. Bulgari Viorica a spus că geanta i-a fost adusă cu vreo 7 zile în urmă de către Bejenaru Crinu, însă nu știe dacă aceasta a fot menționat în procesul-verbal. deoarece ofițerul de urmărire penală l-a întocmit. În geantă era o cutie de cafea. în care era o cutie cu semințe, la fel, era într-un buzunar de alături o cutie în care era un cântar. Ulterior, fiind efectuată percheziție la el, a mai fost depistată o sacoșă din polietilenă cu masă vegetală uscată de culoare verde. în continuare, în urma discuțiilor, cît și măsurilor speciale de investigație în privința lui Bejenaru, Popa, Potenciuc, s-a stabilit că Bejenaru Crinu se afla într-o relație apropiată cu consăteana Bulgari Viorica, deplasîndu-se la domiciliul acesteia în r-l Ungheni. La cîteva zile după ce a fost efectuată percheziția la Bejenaru Crinu. Ofițerul de urmărire penală i-a înmânat mandatul cu privire la percheziție. După ce a făcut cunoștință cu mandatul, i s-a propus să predea benevol substanțe narcotice sau alte mijloace interzise, precum și alte bunuri care ar aparține lui Bejenaru Crinu. Însă a negat categoric că are astfel de bunuri. După ce a purces la efectuarea percheziției, examinând grădina s-a observat o grămadă de gunoi, care era proaspăt astupată cu pămînt. Avînd o anumită experiență, a cerut instrumente pentru a dezgropa grădina. Bulgari Viorica a dat instrumente, dar a spus că acolo e un vițel mort și nu ar fi bine să dezgroape. Au săpat și au depistat o geantă sportivă de culoare verzuie. La momentul depistării genții Bulgari Viorica a început a plînge și a spus că nu-i aparține și i-a adus-o Crinu Bejenaru cu cîteva zile în urmă. A luat din interiorul genții muguri de culoare verde în prezența ei și i-a spus să ascundă geanta ca să nu o găsească nimeni. Cînd a deschis geanta, erau în ea cîteva sacoșe de muguri de culoare verde uscate (3-4 pungi) și o cutie metalică de cafea, în care erau semințe, un cântar electronic care se folosește în bucătărie. Nu a întrebat-o pe Bulgari Viorica în ce relație se afla cu Bejenaru Crinu, însă ulterior a menționat că sunt concubine și nu va spune nimic despre el. Mama lui Bulgari Viorica era prezentă la perchiziție. A fost sigilată geanta contra semnătură a participanților, inclusiv și a lui Bulgari Viorica și a mamei acesteia. Bulgari Viorica a menționat că cînepa aparține lui Bejenaru Crinu, fiind crescută la domiciliul lui Răileanu, iar după ce au crescut-o, au împărțit-o în două și ceea ce a fost depistat la ea aparține lui Bejenaru Crinu. După aceasta a fost autorizată și efectuată percheziție și la domiciliul lui Răileanu. În privința lui Bejenaru Crinu nu a efectuat măsuri speciale de investigație, însă a participat la percheziție la el. A fost audiat la urmărirea penală după efectuarea perchezițiilor. Nu cunoaște dacă era pornită urmărire penală în privința lui 37 Bejenaru Crinu. I.a momentul percheziției la Bulgari Viorica nu cunoșteau dacă sunt droguri, deoarece nu-s experți, însă geanta era închisă, în ea fiind substanță aranjată în sacoșe, iar cântarul era pus aparte. Nu cunoaște dacă cântarul era funcțional și nu l-a verificat. Geanta nu a fost cântărită, doar a fost sigilată în prezența persoanelor și expediată după competență. Nu au fost efectuate achiziții de control în privința lui Bulgari Viorica. Nu știe dacă au fost efectuate careva măsuri de investigație în privința lui Bulgari Viorica. Nu poate spune dacă au fost stabilite sau nu careva relații criminale dintre alți participanți. Nu este sigur, pe caz lucrând mai mulți ofițeri, dar presupune că Potenciuc Ruslan nu s-a întâlnit cu Răileanu Andrian. Nu cunoaște dacă Bejenaru Crinu să fi comunicat cu Potenciuc. Potenciuc Ruslan, după ce a fost reținut, a comunicat neoficial că drogurile sunt crescute la Răileanu Andrian, însă personal nu a cumpărat de la el. Nu poate confirma dacă Popa Anatolie s-a întâlnit sau nu cu Răileanu Andrian. În privința lui Răileanu Andrian nu au fost întreprinse măsuri speciale de investigație, deoarece la acel moment nu se cunoștea despre implicarea acestuia. Măsurile de investigație au derulat în jur de 2-3 luni. După primele percheziții la Bejenaru Crinu și Potenciuc Ruslan a aflat despre Răileanu Andrian că este și el membru al grupului. Nu i s-a propus lui Răileanu Andrian să-l denunțe pe Bejenaru Crinu. Susține declarațiile de la urmărirea penală cu concretizările tăcute în instanța de judecată, (f.d. 86-89, vol. VI). Instanța de apel analizînd și apreciind declarațiile inculpatului prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală al Republicii Moldova, din punct de vedere al pertinenții, concludenții și utilității lor le-a apreciat ca fiind veridice, utile, însă aceste depoziții relevă referitor la învinuirea lui Bulgari Viorica circumstanțele precum că în grădina inculpatei a fost găsită o geantă, însă tot martorul precizează că geanta descoperită era îngropată în grădină, în ea fiind pachete din polietilenă, circumstanțe ce relevă că de fapt inculpata nu a efectuat careva acțiuni manifestate prin semnele componenței infracțiunii pentru care a fost condamnată Bulgari Viorica Anatolie, mai mult, din aceste depoziții nu s-a stabilit că inculpata ar fi avut careva legături cu ceilalți figurați în cauza penale referitor la circulația substanțelor narcotice, a fel nu rezultă că inculpata a cunoscut conținutul genții, că ar fi retras careva cantități din conținutul acesteia, că ar fi înstrăinat cuiva conținutul din geantă, sau că ar fi primit careva sume de bani, or martorul a precizat că inculpata i-a comunicat că geanta i-a adus-o Bejenaru Crinu, precizînd că nu cunoaște dacă ar fi fost stabilită vreo legătură între inculpată și membrii grupului, astfel, circumstanțele stabilite indică că fapta inculpatei nu întrunește elementele infracțiunii pentru care Bulgari Viorica Anatolie a fost condamnată. De asemenea, instanța de apel a indicat că martorul Rudei Dumitru fiind audiat a declarat că în luna martie 2017, împreună cu colegii a participat la efectuarea perchezițiilor în r-1 Ungheni, și anume la Bejenaru Crinu, Potenciuc Ruslan, Popa Anatolie, Raileanu Andrian și Bulgari Viorica. Prima percheziție a 38 fost la Bejenaru Crinu, apoi în aceiași zi și la Potenciuc Ruslan. La Bejenaru Crinu s-a depistat o cutie de culoare neagră în interiorul căreia era plantă verde, care ulterior în urma expertizei s-a stabilit a fi marijuana. Bejenaru Crinu a predat-o benevol. În timpul percheziției s-a mai depistat un aparat confecționat artizanal pentru întrebuințarea drogurilor. S-au mai ridicat niște telefoane mobile. Cele depistate în timpul percheziției la Bejenaru Crinu la fața locului au fost sigilate de către ofițerul de urmărire penală și semnate. Apoi a fost efectuată percheziție în s.Pîrlița, r-1 Ungheni, la Potenciuc Ruslan. la care s-a depistat un aparat confecționat artizanal pentru întrebuințarea drogurilor și sticle de masă plastică, de culoare cafenie în interior, totul fiind sigilat și semnat de participanți. La Potenciuc Ruslan s-a depistat și opium. în timpul percheziției corporale la Potenciuc Ruslan s-a depistat și un glonț de la pistol mitralieră. Nu a citit procesele-verbale de percheziție avînd încredere în ofițerii de urmărire penală, înainte de a semna, bănuiților l-i se aducea la cunoștință ce s-a ridicat, fiind făcute mențiuni în acest sens în procese. Dacă nu îi informa Bulgari Viorica în timpul percheziției, atunci nu ar fi aflat despre Raileanu Andrian. La Bejenaru, Potenciuc și Popa perchezițiile au avut loc în aceiași zi. În timpul reținerii în flagrant Popa a reușit să rupă pachetul în care era o substanță verde, care a fost ridicată printr-un proces-verbal. Popa le-a spus că e marijuana. Ulterior, s-au deplasat la domiciliul lui Popa, unde ultimul le-a predate restul drogurilor pe care le păstra. Era o sacoșă de culoare neagră, în care era un pachet de culoare galbenă cu substanțe de culoare verde cu miros specific, despre care Popa Anatolie le-a spus că e marijuana. în construcția de lîngă casă au fost găsite una sau două sticle de masă plastică. Bejenaru Crinu vindea opium. Potenciuc vindea cîte puțin, adică cîte 1-2 grame. Nu cunoaște cu certitudine cu cît vindea. Din spusele colegilor Potenciuc Ruslan venea la Bejenaru Crinu ca să procure droguri. Achiziții de control nu au fost efectuate. La măsuri speciale de investigații nu a participat, doar la percheziții. Geanta depistată la Bulgari Viorica era aproximativ de dimensiuni de 40 pe 80, în ea erau trei pachete mari. Erau și niște pachețele cu semințe, cîte nu ține minte cu precizie. Cîntarul funcționa, deoarece întâmplător s-a apăsat un buton, după care repede s-a împachetat pentru a nu se lăsa amprente străine. Genata nu a fost cântărită, dar a fost sigilată și transmisă spre expertiză. A participat la percheziția la Bulgari Viorica, acasă fiind și mama acesteia și copiii. La început i s-a propus să predea dacă are careva obiecte care au tangență cu drogurile, însă a spus că nu are. În grădină o gunoiște le-a părut suspectă și au început să de-a gunoiul la o parte. Bulgari Viorica le-a spus să nu sape acolo, căci e un vițel mort, însă au găsit o geantă de doare albastră, în interior fiind mai multe sacoșe și pachete de hîrtie. În sacoșele mari era substanță de culoare verde, iar în sacoșele mici erau semințe de diferite feluri. La fel, în geantă era și un cîntar electronic. Cînd a fost depistată geanta Bulgari Viorica a început a plînge. În timpul discuției cu ea le-a comunicat că geanta i-a fost adusă de către Bejenaru Crinu, care înainte de a fi îngropată a luat o cutie plină cu substanțe, la fel le-a comunicat că substanța dată a fost 39 crescută la Raileanu Andrian împreună cu Bejenaru Crinu. A doua zi a fost efectuată percheziție la Raileanu Andrian și în cadrul percheziției, în fundul gradinei, sub careva crengi au fost depistate cu ajutorul cânelui stible și rădăcini de careva plante, care au fost sigilate și ridicate. Despre Raileanu Andrian au aflat de la Bulgari Viorica. Pînă atunci nu se preconiza efectuarea percheziției la el. I s-a propus lui Raileanu să predea droguri, însă a spus că nu are tangență cu cauza dată, (f.d. 90-62, vol. II). Instanța de apel analizînd aceste declarații prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală al Republicii Moldova, din punct de vedere al pertinenții, concludenții și utilității lor le-a apreciat ca fiind veridice, utile, consecvente și pertinente în partea în care se indică la vinovăția inculpaților Raileanu Andrian și Bejenaru Crinu, însă aceste depoziții nu confirmă că fapta inculpatei Bulgari Viorica Anatolie întrunește elementele infracțiunii pentru care a fost condamnată, or din aceste depoziții se atestă doar faptul că în grădina gospodăriei inculpatei a fost descoperită o geantă, în care ulterior s-a depistat că sunt substanțe narcotice, însă din aceste depoziții nu se atestă că inculpata cunoștea ce se afla în geanta respectivă, că ar fi deschis geanta, că ar fi luat ceva din ea, sau că ar fi transmis-o cuiva, or inculpata potrivit declarațiilor martorului a comunicat că geanta respectivă i-a adus-o un inculpa pe cauză. Martorul Popa Anatoli fiind audiat în ședința de judecată a declarat, că pe cazul dat a fost condamnat în 2017, nu l-a cunoscut niciodată pe Railean Andrian, dar a auzit de el cînd era arestat de la Potenciuc Ruslan. Cu toți împreună nu s-au întâlnit niciodată. Pe Potenciuc Ruslan îl cunoaște și i-a transmis 2 pahare de marijuana, alte legături cu el n-a avut niciodată. Mereu se ducea la Potenciuc Ruslan acasă, cît și invers, și știa ce face ultimul. Mereu l-a crezut pe Potenciuc Ruslan. Știe că a fost condamnat pentru că ar fi membru al unei organizații de droguri, dar avea treburi doar cu Potenciuc Ruslan. La urmărirea penală a aflat de restul persoanelor, Potenciuc Ruslan vorbind despre Bejenaru Crinu, Raileanu Andrian și Bulgari Viorica, însă el personal cu ultimii trei nu a avut de afacere. La fel, nu a cumpărat nimic sau nu le-a vândut celor trei. Prin grup criminal înțelege faptul că se distribuie droguri la mai mulți. A fost prin satul Rădenii Vechi, r-1 Ungheni, la o rudă de a lui Bejenaru Crinu, însă cu alte scopuri, nu de a vinde droguri. Potenciuc Ruslan spunea, că lua droguri de la Bejenaru Crinu, însă nu cunoaște precis de unde efectiv le lua. Personal nu a văzut. Potenciuc Ruslan nu i-a spus de unde Bejenaru Crinu lua droguri. Din spusele lui Potenciuc Ruslan știa precum că Bulgari Viorica ar deține droguri acasă. Nu a întrebat dacă o creștea sau doar o deținea. Potenciuc Ruslan i-a spus că cânepa dată e pentru vînzare, dar nu i-a spus cantitățile. Pe Raileanu Andrian l-a cunoscut în ședința de judecată. Anterior nu s- au întâlnit și n-au comunicat. În cercul dat de prieteni niciodată nu au discutat despre Raileanu Andrian. Cînd era arestat a auzit despre Raileanu Andrian de la Potenciuc Ruslan. Pe Bulgari Viorica nu o cunoaște. Cu Potenciuc Ruslan avea înțelegere. Cu Bejenaru Crinu a lucrat doar la lemne și n- au discutat niciodată 40 despre droguri. Lui Potenciuc Ruslan îi vindea droguri. Cu Potenciuc Ruslan se împăca bine, însă ultimul putea să mintă pentru a șterge urmele. Bejenaru Crinu i-a vîndut doar lemne și niciodată droguri pentru bani, (f.d. 70-71, vol. VIII). Instanța de apel analizînd și apreciind declarațiile acestui martor prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenții, concludenții și utilității lor, le-a apreciat ca fiind veridice, utile, consecvente și pertinente, în partea în care indică la culpa lui Raileanu Andrian și Bejenaru Crinu, însă aceste depoziții nu indică la culpa inculpatei Bulgari Viorica Anatolie, or acest martor a indicat că a aflat despre inculpată în ședința de judecată, de la alți participanți la proces, prin urmare acest martor nu a indicat la careva acțiuni/inacțiuni ale lui Bulgari Viorica Anatolie, din care instanța ar putea reține că fapta inculpatei întrunește elementele infracțiunii prevăzute de art. art. 42, 2171 alin.(4) lit. d) Cod penal al Republicii Moldova. Succesiv, martorul Potenciuc Ruslan fiind audiat în ședința de judecată a declarat că a fost la Bejenaru Crinu în satul Rădenii Vechi, r-1 Ungheni, unde a și fost reținut de poliție. I-a dat bani lui Bejenaru Crinu pentru lemne și-n acel moment au apărut colaboratorii de poliție care. în timpul percheziției corporale, i- au găsit un cartuș. Careva substanțe narcotice nu i-au depistat. A fost bolnav de tuberculoză și trebuia să facă operație, însă s-a refuzat și atunci medicul i-a spus să consume marijuana pentru a se lecui. Tuberculoza era deschisă, acum însă i-a trecut. Nu au avut niciodată nici o întâlnire pentru a stabili rolurile. L-a văzut pe Raileanu Andrian doar în instanța de judecată. Pînă atunci nu l-a văzut niciodată și nu cunoștea dacă acesta vindea ceva. Cu Popa Anatoli aveau careva înțelegeri, ei locuind în apropiere unul de altul în s.Pîrlița. r-1 Ungheni. Pe Bulgari Viorica nu a văzut-o niciodată. Bejenaru Crinu locuiește cu bunica și nu a văzut ca să concubineze cu vre-o doamnă. Bejenaru Crinu avea multe femei. Bejenaru Crinu l- a servit cu marijuana, dar să-l vîndă așa ceva nu a fost niciodată. Poliția l-a întrebat cine mai are marijuana și a spus de Popa Anatolie. De Raileanu Andrian a auzit în pușcărie. La 16.03.2017 a mers la Bejenaru Crinu pentru a procura lemne. La Rădenii Vechi lemnele urmau a fi încărcate într-un vehicul propus de Bejenaru Crinu. Au reușit puțin să încarce cînd a venit poliția și i-a reținut. Cu careva polițiști personal sau la telefon nu a discutat. Nu-i cunoaște pe Rudei D și Cucu R. Avocatul nu i-a lămurit urmările procedurii simplificate, i-a spus să semneze și va primi mai puțin. A consumat de mai multe ori marijuana, pe care o lua de la Popa Anatolie. Dacă apărea vreun client care întreba cine vinde, îl sun ape Popa Anatolie și-i spunea că este un client. In cadrul urmăririi penale nu a dat declarații precum că Bejenaru Crinu păstra la Bulgari Viorica careva substanțe narcotice. Bejenaru Crinu nu i-a spus că ar deține la Bulgari Viorica marijuana. Cînd Bejenaru Crinu îl servea cu marijuana, cînd el pe acela. Bejenaru Crinu nu i-a vîndut substanțe narcotice niciodată. Trebuia să fie scris în declarațiile de la urmărire penală că procura drogurile de la Popa Anatolie și nu de la Bejenaru Crinu. I-a dat lui Bejenaru Crinu 1500 lei pentru lemne, despre aceasta știe și soția 41 sa. Are 6 copii la întreținere. Bejenaru Crinu avea lemne în ogradă, aduse din pădure. Nu înțelege noțiunea de grup criminal organizat. Bejenaru Crinu îi spunea că lua marijuana din pădure. Cînd cineva întreba de droguri, spunea că are Popa Anatolie, la care mergea și lua, iar apoi vindea cu 500 lei, din care 100 lei își lăsa pentru sine, (f.d. 118-120, vol. VII). Instanța de apel analizînd și apreciind aceste declarații prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenții, concludenții și utilității lor le-a apreciat ca fiind veridice, utile, pertinente în partea în care indică la culpa lui Bejenaru Crinu, însă aceste depoziții nu indică sub nici o formă că Bulgari Viorica Anatolie ar fi întreprins careva acțiuni sau nu ar fi admis careva acțiuni tangente circulației substanțelor narcotice, or acest martor nu a indicat la inculpata Bulgari Viorica Anatolie, precizînd că nu o cunoaște și nu a relatat careva circumstanțe în care inculpata ar fi fost prezentă, etc., respectiv, instanța de apel indică că din aceste depoziții nu rezultă că fapta inculpatei ar întruni elementele infracțiunii. Succesiv, martorul Florea Ion, fiind audiat în ședința de judecată a declarat că cunoaște inculpații, nu sunt rude, simpli consăteni. Este vecin cu Raileanu Adrian peste două case. Îl cunoaște pe Raileanu Andrian ca un meșter în construcție, grădina la el este îngrijită. Raileanu Andrian locuiește cu părinții și nu e căsătorit. Nu cunoaște ca Raileanu Andrian să fi vîndut cînepă. De 50 ani locuiește în sat și nu a auzit ca cineva să se ocupe cu așa ceva. Bulgari Viorica locuiește cu mama sa. Nu cunoaște cu ce se ocupă Bejenaru Crinu, știe doar că i-au decedat părinții care erau gospodari. În luna martie 2017, s-a înțeles cu Raileanu Andrian să-i facă niște lucrări de reparație, pentru ce i-a achitat 6000 lei la 18.03.2017 în bancnote a cîte 200 lei. I-a dat suma de bani cu două zile înainte de efectuarea perchezițiilor. A avut doar o înțelegere verbală cu Raileanu Andrian privitor la serviciile ce urmau a fi prestate (f.d. 125, vol. VII). Martorul Glodeanu Nicolai fiind audiat în ședința de judecată a declarat că îl cunoaște doar pe domnul Crinu. În toamna 2016, a procurat de la el lemne. Este vecin cu Toporeț Slavic și de la el a aflat că Bejenaru Crinu vinde lemne. Nu a auzit niciodată ca Bejenaru Crinu să vîndă cînepă, văzîndu-1 doar odată cînd a procurat lemne, (f.d. 128, vol. VII). Martorul Suceveanu Oleg în ședința de judecată a declarat că pe Bejenaru Crinu îl cunoaște, fiindcă ultimul a procurat de la el 2 scladometre de lemne în anul 2016, pe care l-au încărcat în busul lui Bejenaru Crinu și l-au dus în s.Pîrlița, r-1 Ungheni. Nu a auzit ca Bejenaru Crinu să fi vîndut cînepă și, în genere, în sat nu-i nimeni care să se ocupe cu așa ceva, (f.d. 129, vol. VII). Martorul Toporeț Slavic în ședința de judecată a declarat, că este cunoscut cu Bejenaru Crinu, nu sunt rude. Bejenaru Crinu avea un bus de culoare albă și s-a adresat la el pentru a-1 ajuta cu lemne. I-a vândut lemne prin 2017, afară fiind frig. Bejenaru Crinu nu i-a propus să cumpere cînepă și nu a auzit ca acesta să se ocupe cu așa ceva, (f.d. 130, vol. VII). 42 Instanța de apel analizînd și apreciind declarațiile acestor martori prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenții, concludenții și utilității lor, a stabilit că aceste depoziții nu sunt relevate învinuirii aduse inculpatei, or nici unul din martorii respectivi nu au indicat la inculpata Bulgari Viorica Anatolie, sau la eventuale acțiuni. Astfel, instanța de apel a relevat că atît procurorul cît și instanța de fond a indicat că probele expuse supra indică vinovăția inculpaților, la acest capitol vina lui Bulgari Viorica, însă nici OUP și nici instanța de fond nu a sistematizat probele care indică cert vina inculpatei, nu a indicat clar care act/document, sau conținutul acestora indică că Bulgari Viorica a comis infracțiunea prevăzută de art. art. 42, 2171 alin.(4) lit. d) Cod penal. În acest sens, din cumulul actelor expuse supra, instanța de apel a reținut că din acestea, la persona inculpatei se referă, procesul-verbal de percheziție din 20.03.2017, prin care la domiciliul lui Bulgari Viorica din r-1 Ungheni, s.Rădenii Vechi, a fost efectuată percheziția, fiind depistate și ridicate din spatele grădinii, în colțul din stînga, sub un morman de gunoi, o geantă de culoare albastră cu 5 sacoșe din politilenă, în care se află gămălii de substanță de origine vegetală, uscată, cu miros specific, o cutie cu un cîntar electronic de model ’’First”, o cutiuță metalică cu inscripția „Nescafe”, în care se află 2 fragmente de ziar și un tub metalic cu capac, în care se află semințe de origine vegetală de culoare gri și verzuie. La fel, în aceiași cutiuță se află și o husă din material de culoare orange, cu semințe de origine vegetală. Din buzunarul lateral al genții a fost depistat un fragment de hîrtie. în care sc află 6 gămălii de culoare verde, de origine vegetală uscate și cu miros specific. Din camera din partea dreaptă de la intrare în casă, a fost depistat și ridicat un telefon mobil de model „Samsung J7” cu IMEI 352952079923666/01 cu cartela SIM 078829080. Toate obiectele și substanțele au fost împachetate și sigilate în pachete, contrasemnate de participanții la acțiunea de urmărire penală, însă această probă nu confirmă sub nici o formă că inculpata a cunoscut ce se afla în geanta respectivă și anume nu se stabilește că Bulgari Viorica Anatolie a cunoscut că în geanta enunțată sunt substanțe narcotice, mai mult, din această probă nu se atestă că inculpa ar fi întreprins careva acțiuni cu conținutul din geanta respectivă, or s-a stabilit că conținutul genții era sigilat. La fel, din interceptările comunicărilor efectuate de pe postul mobil nr.078332341 ce aparține lui Bejenaru Crinu (f.d.47-50, Vol.I); din conținutul convorbirilor se atestă faptul (f.d.49) că Bejenaru Crinu (vocea-1) a vorbit cu Potenciuc Ruslan și la fel a fost telefonat de către nr. 078829080 ce aparține lui Bulgari Viorica, însă această probă nu indică că fapta inculpatei întrunește elementele infracțiunii, or se atestă că inculpa a fost telefonată de Bejenaru Crinu, fapt care nu a fost negat de prima, or a comunicat că ultimul o ajuta prin gospodărie cîte odată. De asemenea, corpurile delicte, 57,306 grame de semințe mature de cannabis (cînepă) și cîntarul electronic, ridicate în cadrul percheziției la domiciliul cet. 43 Bulgari Viorica situat în s. Rădenii Vechi, r-nul Ungheni, nu pot confirma faptul că Bulgari Viorica Anatolie a comis infracțiunea prevăzută la art. art. 42, 2171 alin.(4) lit. d) Cod penal al Republicii Moldova, or circumstanțele precum că în grădina inculpatei a fost descoperită o geantă cu substanțe narcotice s-a stabilit indubitabil, însă aceste probe nu indică că inculpata a cunoscut că în geantă se aflau substanțe narcotice și că ar fi avut intenția să le păstreze și să le înstrăineze ulterior, s-au să favorizeze careva acțiuni prejudiciabile ale altor persoane. Astfel, în prezența acestor circumstanțe de fapt instanța de apel a menționat că se impune achitarea inculpatei Bulgari Viorica. În continuare, instanța de apel a reiterat că potrivit sentinței inculpata Bulgari Viorica a fost condamnată în baza art. art. 42, 2171 alin.(4) lit. d) Cod penal, fiind reținut în sarcina sa, circulația ilegală a drogurilor în scop de înstrăinare, manifestată prin semănatul, și cultivarea de plante ce conțin droguri, prelucrarea și utilizarea unor astfel de plante fără autorizație, producerea, prepararea, păstrarea, expedierea, transportarea, distribuirea în proporții deosebit de mari. În altă ordine de idei, referitor la apelul inculpatului Raileanu Andrian Dumitru, dar și apelul apărătorului Victor Pavlov în interesele inculpatului Bejenaru Crinu Gheorghe, Colegiul, după cum a indicat supra le apreciază ca nefiind fondate, din următoarele considerente. La pronunțarea sentinței instanța de judecată corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a ajuns la concluzia că inculpații Raileanu Andrian Dumitru și Bejenaru Crinu Gheorghe au comis infracțiunea prevăzută de art. 1 art. art. 42, 2171 alin.(4) lit. d) Cod penal. Aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe acumulate la cauza penală sus-indicată și care au fost corect apreciate, respectându-se prevederile art. 101 Cod de procedură penală al Republicii Moldova, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor. În această ordine de idei, instanța de apel a indicat că fiind audiat în ședința de judecată inculpatul Bejenaru Crinu a recunoscut parțial vina și a declarat că s-au împărțit cu Răileanu Adrian cu cînepa aceea. Nu a fumat niciodată cu Raileanu Andrian. Nu cunoaște ce a făcut Raileanu Andrian eu cînepa sa. Lui Raileanu Andrian i-a dat cînepa strînsă din cîmp, fără a fi prelucrată. Raileanu Andrian și Popa Anatolie nu se cunoșteau. Din pădure a strîns Frunze, muguri de la cînepă. Nu cunoaște de unde în geanta ceia au ajuns mai multe pachete. La Bulgari Viorica s-au ridicat 2 pungi, dar la expertiză s-au arătat cinci. Nu cunoaște cantitatea marijuanei, din motivul că atunce cînd e verde e grea, iar cînd e uscată e ușoară, i-a dat geanta lui Bulgari Viorica din motiv că nu avea altă persoană cui s-o de-a l-a spus lui Bulgari Viorica să nu zică nimănui despre geantă. Bulgari Viorica nu cunoștea că fumează marijuana, fiindcă el se ascundea de toți. De la ofițerii de urmărire penală a aflat că geanta a fost găsită în gunoi. Nu a fost nici o organizare între el și Bulgari Viorica sau Raileanu Andrian. Nu s-au întâlnit niciodată cu toți 44 trei pentru a organiza comercializarea marijuanei. Raileanu Andrian și Potenciuc Ruslan nu se cunosc. Cînd au sădit cînepa împreună cu Raileanu Andrian nu a fost cu scop de comercializare. Pe Bulgari Viorica o cunoaște ca consăteană, dar îndeosebi prin intermediul fratelui ei, Burența Igor. Ea are grijă de copiii săi și a fratelui, care a rugat să o mai ajut cu treburile pe lîngă casă. A rugat-o pe Bulgari Viorica să păstreze geanta, însă ea nu știa ce-i acolo. Geanta era de tip sport. În geantă se aflau două pachete de politelen de culoare galbenă, iar ulterior a aflat de la procurorul de la Chișinău că acolo ar mai fi și un cîntar de bucătărie. Cîntarul dat putea să fie pus de bunica sau fratele. Pentru păstrarea genții nu i-a propus nimic lui Bulgari Viorica. Nu s-a înțeles cu Bulgari Viorica pentru a comercializa marijuana dată. A făcut cunoștință cu materialele dosarului. în cadrul convorbirii ce a avut loc la 15.03.2016 prin telefon cu Bulgari Viorica i-a spus că o să vină să ia niște vișinată, care o păstra la ea. Ea i-a replicat că deja e oră târzie, însă el i-a răspuns ceva urît. El permanent vorbește cu cuvinte urîte. O întreba Bulgari Viorica dacă o să aibă careva probleme din cauza genții, la ce îi răspundea să nu-și bage nasul. Bulgari Viorica nu a văzut niciodată că are marijuana. Nu a spus nimănui că păstrează marijuana la Bulgari Viorica. Geanta era de culoare albastră avînd dimensiuni de 40-50 cm. Nu a organizat nici un grup criminal și nici nu face parte din așa ceva, în timpul percheziției a predate benevol. Marijuana el a cultivat- o. În primăvara anului 2016 lucra împreună cu Raileanu Andrian la construcții în Chișinău. Venind în weekend acasă, căuta pe internet niște preturi în construcție și întâmplător a dat un sait unde se explica cum se cultivă marijuana în mod natural și artificial, fiind și video. Au hotărît să sădească 12 plante de marijuana, semințe găsindu-le liber în împrejurimi. Toată vara au lucrat în construcții, timp în care marijuana creștea. Din cele 12 plante 7 erau de gen masculin, adică nu erau bune și 5 de gen feminin. Pe cele 5 le-au strîns și le-au aruncat în pod. Prin luna februarie 2017, neavând de lucru și neavînd ce face a mers la Raileanu Andrian. au adus marijuana de la ultimul la el acasă, au împărțit-o, apoi fiecare și-a căutat de drumul lui. În toamna anului, 2016 spre 2017, în luna noiembrie, îmbla prin marginea pădurii și la un lot de pămînt a dat de niște cînepă pe care și-a luat-o sie, fără ca Raileanu Andrian să știe de ea. Marijuana pe care a împărțit-o cu Raileanu Andrian o ținea acasă în geantă și o folosea cînd avea nevoie de ea în scopuri personale. Nu avândul marijuana, doar cu Potenciuc Ruslan a fumat de cîteva ori. Cu o săptămână înainte de arest geanta a dus-o la Bulgari Viorica, dar ea nu cunoștea ce se află acolo. La întrebarea ei i-a spus că sunt lucruri personale. A rugat-o să pună geanta într-un loc sigur, urmînd s-o ia peste un timp oarecare. Cu Popa Anatolie s- a cunoscut prin 2015 sau 2016, el adresând-se să-i vîndă lemne. Știa că Popa Anatolie atunci era însoțitor de vagon. Împreună cu Popa Anatolie nu au procurat și nu au vîndut marijuana. Nu cunoaște din ce motiv Popa Anatolie a spus că fac parte din grupul dat. La penitenciarul nr.13, vara, Potenciuc Ruslan personal i-a spus că l-au amenințat polițiștii oricum că trebuie să semneze. Nu a dat indicații la nimeni și nici nu a comercializat substanța asta. Doar a cultivat și consumat. 45 Înainte de a fi arestat Potenciuc Ruslan a venit la el pentru a procura lemne, l-a dat 1 500 ei și în momentul cînd au început a încărca au apărut polițiștii. Marijuana din geantă era în două pachete și nu era fărâmițată. Cîntarul îi aparține lui bunica, care- 1 folosește cînd prepară biscuiți. Declarațiile depuse în ședința de judecată sunt veridice. La interogare nu a declarat că a cultivat marijuana la Raileanu Andrian, dar i-au spus să semneze și va merge acasă, (f.d. 132-134, vol. VII). În ședința instanței de apel inculpatul nu a fost prezent, iar din motiv că acesta se eschiva de la instanța de judecată a fost anunțat în căutare. Consecvent, inculpatul Răileanu Andrian fiind audiat, în ședința de judecată a declarat că recunoaște parțial vina, și anume că a crescut cînepă. Banii în sumă de 4400 lei care au fost ridicați de la el au fost recompensă pentru lucrul efectuat la Florea. Au fost doar 4400 lei din 6000 lei, deoarece s-a răsplătit cu cei care l-au ajutat la lucrări. Nu a fost nici un grup criminal. Pe Potenciuc Ruslan și Popa Anatolie i-a văzut prima dată în instanța de judecată. Nu cunoaște că fratele lui Bulgari Viorica se află peste hotare în Israel. Nu s-au întâlnit niciodată în trei pentru a se înțelege în vederea creșterii marijuanei. Îi cunoaște pe Bejenaru Crinu și Bulgari Viorica. Cu Bulgari Viorica e consătean, cu Bejenaru Crinu, pe lîngă faptul că-s consăteni, au lucrat împreună la construcții. Pe internet împreună cu Bejenaru Crinu s-au uitat cum se crește cînepa și din curiozitate a hotărît s-o facă. Bejenaru Crinu a adus semințele. Au ieșit vreo 12 tulpine. Toamna tulpinile bune le-au aruncat la el în pod, unde s-a uscat. Ulterior a venit Bejenaru Crinu și a luat toată cînepa, apoi au împărțit-o în două. Cînepa care i-a revenit i-a dat foc. I-a dat foc prin luna februarie 2017, deoarece nu e consumator și nu are nevoie de ea, iar tulpinile le-a aruncat în grădină. Nu a crescut-o cu scop de înstrăinare. A fost peste 14 ani peste hotare, avea destule mijloace financiare pentru a-și asigura existența. La urmărirea penală nu a declarat că a avut scop de înstrăinare. În procesul-verbal de audiere s-a indicat așa ceva, deoarece ofițerul de urmărire penală i-a spus că l-au urmărit de 4 luni și el mai bine știe ce a făcut cu marijuana dată. Declarațiile, după ce au fost fixate, nu le-a citit, doar procurorul le-a redat, însă pasajul unde se indică că le-a crescut în scop de înstrăinare procurorul l-a omis. Bulgari Viorica nu a participat la plantare. Niciodată nu s-au întâlnit împreună cu Bulgari Viorica, Bejenaru Crinu, Popa Anatolie, Potenciuc Ruslan. Cu Bejenaru Crinu sunt prieteni de mici copii, însă au început a lucra împreună la construcție în Chișinău, (f.d. 137- 138, vol. VII). Fiind audiat în ședința instanței de apel inculpatul a indicat că vina o recunoaște parțial, confirmă declarațiile oferite anterior. Instanța de apel analizînd și apreciind declarațiile inculpatului prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenții, concludenții și utilității lor le-a apreciat ca fiind parțial veridice, or aceste depoziții au fost oferite în sensul expus, cu scopul ca inculpatul să se eschiveze de la răspunderea pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. art. 42, 2171 alin.(4) lit. d) Cod penal, mai mult, declarațiile inculpatului sunt combătute prin probele 46 existente la cauza penală. Subsecvent, instanța de apel a reținut că deși inculpații au recunoscut vina parțial, culpa cestora în comiterea infracțiunii prevăzute de art. art. 42, 2171 alin.(4) lit. d) Cod penal, se demonstrează prin probele următoare: declarațiile martorilor Cucu Ruslan, Rudei Dumitru, Popa Anatoli, Potenciuc Ruslan, Florea Ion. Astfel, pe lîngă probele expuse, analizate și apreciate supra, instanța de apel a considerat că vina inculpaților în comiterea infracțiunii prevăzute de art. art. 42, 2171 alin.(4) lit. d) Cod penal, mai este demonstrată și prin sistemul de acte și documente acumulate și administrate în cadrul urmăririi penale descrise la pct. 461-478 în decizia instanței de apel. În această ordine de idei, instanța de apel analizînd și apreciind sistemul de acte și documente acumulate și administrate în cadrul urmăririi penale prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenții, concludenții și utilității lor, a stabilit că aceste acte și documente au fost dobîndite cu respectarea normelor de procedură, fiind pertinente, conclduente și utile, care coroborează cu declarațiile martorilor analizate și apreciate supra, care combat delarațiile inculpaților Raileanu Andrian Dumitru și Bejenaru Crinu Gheorghe, și din care Colegiul indubitabil stabilește că Bejenaru Crinu Gheorghe și Raileanu Andrian Dumitru au comis infracțiunea prevăzută de art. art. 42, 2171 alin.(4) lit. d) Cod penal, circulația ilega lă a drogurilor în scop de înstrăinare, manifestată prin semănatul și cultivarea de plante ce conțin droguri, prelucrarea și utilizarea unor astfel de plante fără autorizație, producerea, prepararea, păstrarea, expedierea, transportarea, distribuirea în proporți deosebit de mari. Aferent circumstanțelor descrise supra, instanța de apel a considerat că argumentele invocate de inculpatul Raileanu Andrian Dumitru în apelul declarat, dar și motivele expuse în apelul apărătorului Victor Pavlov în interesele inculpatului Bejenaru Crinu Gheorghe, nu pot fi reținute ca întemeiate și nu pot servi temei de casare a sentinței, or nu au fost probate. Instanța de apel la individualizarea, stabilirea categoriei și termenului pedepsei inculpaților Raileanu Andrian și Bejenaru Crinu, a ținut cont de prevederile art. art. 7, 61, 75 Cod penal și anume de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de personalitatea celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de condițiile de viață ale familiei acestora precum și scopul pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului. La caz, instanța de apel prin prisma prevederilor art. 16 Cod penal, a reținut că infracțiunea comisă de inculpați se atribuie infracțiunilor deosebit de grave. Conform art. 76 Cod penal, circumstanțe care ar atenua răspunderea penală a lui Raileanu Andrian, s-a reținut căința inculpatului. Conform art. 76 Cod penal, circumstanțe care ar atenua răspunderea penală a lui Bejenaru Crinu, s-a reținut la fel căința inculpatului. Circumstanțe agravante conform art. 77 Cod penal, care ar agrava răspunderea penală a inculpatului Raileanu Andrian, nu au fost identificate. 47 Circumstanțe agravante conform art. 77 Cod penal, care ar agrava răspunderea penală a inculpatului Bejenaru Crinu, la fel, nu au fost reținute în sarcina inculpatului. Subsecvent, instanța de apel a reținut că sancțiunea art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, prevede pedeapsă pentru persoanele fizice: cu închisoare de la 7 la 15 ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani. De asemenea, instața de apel a stabilit că Bejenaru Crinu se caracterizează pozitiv, la întreținere are bunica Iamandii Maria, a.n,1934 conform ceertificatului eliberat de primăria Rădenii vechi r-n Ungheni din 21.05.2018, anterior condamnat în repetate rînduri, totodată, instanța de apel a reținut că inculpatul s-a eschivat de la instanța de judecată și a fost anunțat în căutare. Inculpatul Raileanu Andrian se caracterizează la locul de trai din punct de vedere pozitiv, are la întreținere un copil minor, fără antecedente penale, nu se află la evidența medicului psihiatru sau a medicului narcolog (f.d. 200-203 vol. I). Subsecvent, instanța de apel a considerat că instanța de fond întemeiat a stabilit lui Bejenaru Crinu pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42, art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 9 (nouă) ani, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip închis cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și de a exercita activități care implică gestionarea substanțelor narcotice pe un termen de 5 (cinci) ani. De asemenea, proporțional și motivat s-a stabilit lui Bejenaru Crinu pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art.42, art.2171 alin.(4) lit. d) Cod penal, pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 9 (nouă) ani, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip închis cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și de a exercita activități care implică gestionarea substanțelor narcotice pe un termen de 5 (cinci) ani, cu reducerea pedepsei aplicate lui Bejenaru Crinu cu 1 (an) 2 (două) luni și 09 zile. Astfel, conform prevederilor art.88 alin.(3) Cod penal, timpul aflării persoanei sub arest preventiv pînă la judecarea cauzei se include în termenul închisorii, calculîndu-se o zi pentru o zi. Potrivit art. 224 Cod Executare, numărul maxim de condamnați admis pentru deținere în penitenciar în regimuri separate se stabilește de către ministrul justiției. La luarea deciziei, se ține seama de condițiile de menținere a regimului existente în penitenciar. Potrivit art.225 alin.(4) Cod Executare norma de spațiu locativ stabilit pentru un condamnat nu poate fi mai mică de 4 m2. Potrivuit art.385 alin.(l) alin.(5) Cod de procedură penală al Republicii Moldova, la adoptarea sentinței, instanța de judecată soluționează următoarele chestiuni în următoarea consecutivitate și anume, în cazul constatării încălcării drepturilor privind condițiile de detenție, garantate de art.3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, conform jurisprudenței 48 Curții Europene a Drepturilor Omului, reducerea pedepsei se va calcula în felul următor: două zile de închisoare pentru o zi de arest preventiv. Astfel, s-a reținut că conform informației a comisaruui principal de justiție a Dministrației Naționale a Penitenciarelor, Penitenciarul nr. 13-Chișinău din 24.05.5018, se constată că Bejenaru Crinu s-a deținut în penetenciaryul nr. 13- Chișinău de la 20.03.2017, pînă la 22.03.2017, în celula 38,10 paturi, 23,46m/p și de la 22.03.2017, pînă la 28.06.2017, în celukla 87,6 paturi,9,37 m/p. Conform nformației din 25.05.5018 Bejenaru Crinu s-a deținut în Penitenciarul nr. 11 Bălți de la data de 28.06.2017, pînă la23.01.2018 în celula nr. 49 cu spațiul 27,39m/p cu 16 paturi amplasate și numărul de de deținuți nu depășea numărul de locuri de dormit. Respectiv demensiunea minimă a spațiului locuibil într-un loc de cazare pentu mai multe persoaneeste de 4 m/p per persoană. De asemenea, spațiul ocupat de anexa sanitară trebue să fieexclus din calcul, însă mărimea spațiului locuibil pentu maximum patru personae ar trebui să fie calculată adăugind 4m/p pentu fiecare deținut suplimenmtar la spațiul locuibil minim de 6m/p pentu o celulă destinate unei singure persoane. Astfel pentru două persoane,acesta ar trebui să aibă cel puțin 10m/p ( 6+ 4) m/p. Reieșind din cele expuse, instanța de apel a considerat că prima instanță, întemeiat a constatat că au fost încălcate drepturic privind condițiile de detenție în privința lui Crinu Bejenaru garantate de art.3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului si a libertăților fundamentale.

Hotărîrile judecătorești sunt atacate cu recursuri ordinare de către: 5.1. procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Tăut Dorina, prin care indicînd temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, a solicitat casarea totală a deciziei instanței de apel, cu menținerea sentinței fără modificări în privința lui Bulgari Viorica. În motivarea cererii de recurs procurorul a indicat următoarele motive: - în cauza dată, instanța de apel nu a îndeplinit aceste stricte prevederi ale legii, precum și explicațiile date de către Plenul Curții Supreme de Justiție la pct. 14 al Hotărîrii nr. 22 din 12 decembrie 2005 „Cu privire la practica judecării cauzelor penale în ordine de apel”, iar, nepronunțarea instanței de apel asupra tuturor motivelor invocate echivalează cu nerezolvarea fondului apelului, astfel decizia urmează a fi casată cu rejudecarea cauzei în apel cum cere art. 435 Cod de procedură penală, întrucît asemenea eroare judiciară nu poate fi corectată în instanța de recurs; - acuzarea consideră, că decizia instanței de apel prin care inculpata Bulgari Viorica a fost achitată, este neîntemeiată și pasibilă casării, deoarece, în cazul în care instanța de apel nu este de acord cu mijlocul probatoriu, adus de către acuzare în sprijinul învinuirii formulate inculpatului și a ajuns la concluzia adoptării unei soluții de achitare, urma să dezvăluie această concluzie, expunîndu-și punctul său de vedere asupra fiecărei probe, fapt ce pe caz consideră că n-a avut loc, fiind 49 înfăptuită o apreciere eronată și formală de ordin general a probelor și circumstanțelor cauzei penale; - achitîndu-o pe Bulgari Viorica, instanța de apel, nu a luat în considerație toate probele acuzării și nu le-a apreciat la justa lor valoare, fiind respinsă puterea de acuzare fără o motivare plauzibilă sau bazată pe probe ce ar combate învinuirea incriminată inculpatei, astfel încălcînd prevederile art. 101 alin.(l) Cod de procedură penală, conform căruia fiecare probă urmează a fi apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor; - deși, inculpata Bulgari Viorica nu a recunoscut vina de comiterea infracțiunii imputate, faptele comise și-au găsit confirmare prin declarațiile, martorilor și probele acumulate la etapa urmăririi penale și cercetate în instanța de judecată; - pronunțînd decizia, instanța de apel și-a întemeiat soluția într-un mod determinat pe declarațiile inculpatei Bulgari Viorica, declarații care au fost prezentate în detrimentul examinării obiective ale cauzei; - procurorul menționează că vinovăția inculpatei Bulgari Viorica de comiterea infracțiunii imputate și-a găsit confirmare și prin probele acumulate pe parcursul urmăririi penale și cercetate în ședința de judecată a instanței de fond, și verificate suplimentar în ședința instanței de apel și anume: - de ordonanța de desjungare a cauzei penale din 05.06.2017 din care rezultă dispunrea într-o procedură separată materialele cauzei penale nr. 2016790268 în temeiul art. 2171 alin.(4) Cod penal pe faptul comiterii circulației ilegale a drogurilor în scop de înstrăinare comise de Bejenaru Crinu, Raileanu Andrian, Potenciuc Ruslan, Popa Anatolie și Bulgari Viorica; - proces-verbal de percheziție din 16.03.2017, ( f.d.71-73,v-l). - proces-verbal de percheziție din 20.03.2017, (f.d.163-168, Vol.I); - proces-verbal de consemnare a măsurilor speciale de investigații din 27.03.2017, (f.d.21 -26); - astfel, au fost interceptate comunicările efectuate de pe postul mobil nr.068365689 ce aparține lui Potenciuc Ruslan (f.d.21-26, Vol.I); - proces-verbal de consemnare a măsurilor speciale de investigații din 27.03.2017; - astfel, au fost interceptate comunicările efectuate de pe postul mobil nr.078332341 ce aparține lui Bejenaru Crinu (f.d.47-50, Vol.I); - ordonanța de recunoaștere și de anexare a corpurilor delicte din 12.05.2017, (f.d.209,v-l); - raportul de expertiză fizico-chimică nr.34/12/l-R-2470 din 02.05.2017, (f.d.180-187, Vol.II); - ordonanța de recunoaștere și de anexare a corpului delict telefon mobil de model .,Samsung” ridicat în cadrul percheziției de la Bulgari Viorica (f.d. 196,v-2) - telefon mobil de model „Samsung” cu IMEI nr.:35916909403953201, (f.d. 101-103 volumul I); 50 - 80,8 grame de marihuană, ridicate în cadrul cercetării la fața locului efectuate în fața stației auto din s. Pîrlița, r-nul Ungheni; ( f.c.p. 101-103 volumul II) - 1887,291 grame de marihuană (masă uscată), 57,306 grame de semințe mature de cannabis (cînepă) și cîntarul electronic, ridicate în cadrul percheziției la domiciliul cet. Bulgari Viorica situat în s. Rădenii Vechi, r-nul Ungheni- recunoscute în calitate de corpuri delicte prin ordonanța organului de urmărire penală din 04.05.2017- transmise spre păstrare la camera de păstrare a corpurilor delicte a DGUP a IGP a MAI, potrivit chitanței nr. 797 din 04.05.2017 ( f.c.p. 194- 196 volumul II ); - telefon mobil de model „Samsung” cu IME1 nr.:35295207992366, în care se afla cartela SIM cu nr. 078829080, ridicate în cadrul percheziției la domiciliul lui Bulgari Viorica recunoscute în calitate de corpuri delicte prin ordonanța organului de urmărire penală din 12.05.2017- transmise spre păstrare la camera de păstrare a corpurilor delicte a DGUP a IGP a MAI, potrivit chitanței nr. 816 din 24.05.2017 (f.d. 197-199 volumul II); - prin probele sus-menționate acuzarea consideră că în acțiunile inculpatei Bulgari Viorica se întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.42, 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal - circulația ilegală a drogurilor în scop de înstrăinare, manifestată prin semănatul și cultivarea de plante ce conțin droguri, prelucrarea și utilizarea unor astfel de plante fără autorizație, producerea, prepararea, păstrarea, expedierea, transportarea. distribuirea în proporți deosebit de mari; - instanța de fond întemeiat a constatat că inculpata Bulgari Viorica a comis infracțiunea imputată, iar acțiunile ei corect au fost încadrate în baza art. 42, 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal - circulația ilegală a drogurilor în scop de înstrăinare, manifestată prin semănatul și cultivarea de plante ce conțin droguri, prelucrarea și utilizarea unor astfel de plante fără autorizație, producerea, prepararea, păstrarea, expedierea, transportarea, distribuirea în proporți deosebit de mari; - acuzarea apreciază ca fiind pertinente și concludente declarațiile martorilor Rudei Dumitru, Cucu Ruslan, care au confirmat că în urma percheziției la domiciliul lui Bejenaru Crinu și Bulgari Viorica au fost depistate mai multe substanțe vegetale cu miros specific, iar la Răileanu Andrian au depistat tulpini de plante vegetale cu miros specific și conform raportului de expertiză fizico-chimică nr. 34/12/1 -R-2136 din 11.04.2017 reprezintă rădăcini de plante mature ale plantei canabis; - la fel în urma perchezițiilor efectuate la cet. Popa Anatolie și Potenciuc Ruslan au fost depistate substanțe narcotice sub formă de substanță vegetală; - în rezultatul percheziției efectuate la data de 16.03.2017, la domiciliul lui Bejenaru Crinu, r-nul Ungheni, au fost depistate și ridicate o cutie de carton cu masă vegetală de culoare verde, cu miros specific; - conform raportului de expertiză fizico-chimică din 03.03.2017, s-a stabilit că 51 masa vegetală ridicată de la Bejenari Crinu reprezintă marihuană cantitatea constiue 44,09 g rășină de cannabis, și 0,45 g semințe de culoare cafenie ce reprezintă semințe mature ale plantei de cannabis; - la fel în urma percheziției de la 20.03.2017 la domiciliul lui Bulgari Viorica au fost depistate o geantă de culoare albastră cu 5 sacoșe din politilenă, în care se află gămălii de substanță de origine vegetală, uscată, cu miros specific, o cutie cu un cîntar electronic de model „First”, o cutiuță metalică cu inscripția „Nescafe”, în care se află 2 fragmente de ziar și un tub metalic cu capac, în care se află semințe de origine vegetală de culoare gri și verzuie. La fel, în aceiași cutiuță se află și o husă din material de culoare orange, cu semințe de origine vegetală. Din buzunarul lateral al genții a fost depistat un fragment de hîrtie, în care se află 6 gămălii de culoare verde, de origine vegetală uscate și cu miros specific; - din camera din partea dreaptă de la intrare în casă, a fost depistat și ridicat un telefon mobil mobil de model „Samsung J7” cu IMEI 352952079923666/01 cu cartela SIM 078829080; - conform raportului de expertiză fizico-chimică din 02.05.2017 masa vegetală depistată la domiciliul lui Bulgari Viorica este marihuană și se atribue la substanțe stupefiante și cantitatea constitue 1887,291 grame; - prin procesul-verbal de percheziție din 22.03.2017, prin care la domiciliul lui Răilanu Andrian din r-1 Ungheni, s.Rădenii Vechi, a fost efectuată percheziția, fiind depistate și ridicate din dulapul din mijloc, care se află în antreul casei - 2 fiole cu substanță lichidă, de culoare gălbuie, fără careva marcaje pe ele. De pe geamul din bucătărie, de pe pervaz, au fost depistate și ridicate 22 bancnote cu valoarea nominală a cîte 200 lei fiecare. În fundul grădinii, sub niște crengi de copac, au fost depistate 26 tulpini de plante vegetale în formă uscată, o parte fiind cu rădăcini și parțial cu frunze. Unele tulpini sunt legate cu ață de culoare albă. La fel, din grădină au fost depistate și dezgropate, dintre rîndurile de viță de vie, 9 tulpini cu rădăcini de plante de origine vegetală; - prin procesele-verbale de percheziție efectuate la domiciliul lui Potenciuc Ruslan și Popa Anatolie, unde au fost depistate substanțe narcotice și alte probe care au fost obiect de examinare în ședința de judecată, cît și corpurile delicte anexate la materialele dosarului; - totodată, inculpatul Bejenaru Crinu nu a negat faptul că împreună cu Răileanu Andrian a cultivat semințe de cînepă, iar plantele le-a îngrijit, ulterior fiind strînse, uscate și împărțite între ei, însă a făcut-o în scop personal, deoarece este consumator de droguri; - la fel recunoaște faptul că i-a transmis lui Bulgari Viorica o geantă cu substanțe vegetală (cînepă) la păstrare, însă ultima nu știa ce se află în geantă; - recurentul menționează și faptul că inculpata Bulgari Viorica a recunoscut, că a păstrat geanta pe care i-a transmis-o Bejenaru Crinu, deoarece avea o frică de el, fiind amenințată cu răfuială fizică dacă va deschide geanta. Avînd frică de el, a ascuns-o ca să nu dea copiii de geanta adusă. Totodată inculpata a declarat, că dacă 52 cunoștea că Bejenaru Crinu a fost reținut de poliție, în acea zi geanta lăsată de ultimul ea o nimicea. Ulterior, ultima a solicitat recalificarea acțiunilor pe faptul păstrării ilegale substanțelor narcotice, întru cît alte scopuri nu a avut decăt să păstreze geanta lăsată de Crinu Bejenaru; - cantitatea de droguri depistată în urma percheziției la Bulgari Viorica reprezintă proporții deosebit de mari. Acele droguri incontestabil au fost crescute în gospodăria lui Răileanu Andrian, respectiv, el a comis fapta de semănare în scop de înstrăinare în proporții deosebit de mari. Bulgari Viorica - deși invocă că nu știa ce păstrează și era amenințată, aceasta reprezintă doar o versiune de apărare; - prin cumulul de probe administrate în cadrul cercetării judecătorești, acuzarea conchide că vinovăția inculpatei Bulgari Viorica în comiterea infracțiunii imputate a fost dovedită integral și că acțiunile ei au fost corect încadrate în baza art. art.42, 2171 alin.(4) lit.d) Cod penal - circulația ilegală a drogurilor în scop de înstrăinare, manifestată prin semănatul și cultivarea de plante ce conțin droguri, prelucrarea și utilizarea unor astfel de plante fără autorizație, producerea, prepararea, păstrarea, expedierea, transportarea, distribuirea în proporții deosebit de mari; - în consecință, acuzarea consideră sentința primei instanțe în partea referitoare la constatarea vinei inculpatei în comiterea infracțiunii prevăzute de art.42, 2171 alin.(4) lit.d) Cod penal ca fiind certă și axată pe probe, neprezentînd dubii referitoare la temeinicia concluziilor corespunzătoare; - acuzarea constată că instanța de apel nu a motivat întemeiat soluția sa privind achitarea inculpatei Bulgari Viorica, iar prin neaprecierea obiectivă a probelor cercetate în ședința judiciară, instanța de apel la adoptarea deciziei a admis o eroare de drept, fară a acorda o valoare primară probelor care în opinia acuzării demonstrează vinovăția inculpatei, astfel încît concluzia instanței de apel este inacceptabilă, deoarece probele acuzării au fost supuse unei minuțioase cercetări în ambele instanțe, făcându-se referire la declarațiile detaliate ale participanților la proces, iar în astfel de condiții, instanței de apel, îi rămânea doar să aprecieze aceste probe, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor. 5.2. avocatul Pavlov Victor în numele inculpatului Bejenaru Crinu, prin care indicînd temeiurile prevăzute de art.427 alin.(1) pct.6), 8), 12) Cod de procedură penală, a solicitat casarea parțială a deciziei Curții de Apel Chișinău din 18.06.2019 și sentinței Judecătoriei Ungheni din 12.09.2018, prin care este recunoscut vinovat Bejenaru Crinu în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42, art.2171 alin.(4) lit.d) Cod penal, cu pronunțarea unei noi decizii prin care să fie dispusă achitarea lui Bejenaru Crinu, învinuit în comiterea infracțiunii prevăzute de art.42, art.2171 alin.(4) lit.d) Cod penal, din motiv, că fapta nu întrunește elementele infracțiunii, cu recunoașterea dreptului la reabilitare. În motivarea cererii de recurs avocatul a indicat următoarele motive: 53 - hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței - art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală; - faptele imputate inculpaților nu întrunesc elementele componente ale infracțiunii - art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală; - faptelor săvârșite de inculpați li s-a dat o încadrare juridică greșită - art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală; - contrar prevederilor art. 101 Cod de procedură penală instanța de apel nu a dat apreciere tuturor probelor din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării acestora și instanța de judecată era obligată să pună la baza hotărârii sale numai acele probe la a căror cercetare au avut acces toate părțile în egală măsură și să motiveze în hotărâre admisibilitatea sau inadmisibilitatea tuturor probelor administrate; - constatarea instanței de apel dată în partea descriptivă a deciziei este una contradictorie și contravine cu soluția din partea rezolutivă a deciziei contestate; - recurentul menționează că analiza probelor administrate de acuzare nu atestă săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 42, art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal; - alte erori grave care atrag nulitatea actului procedural: au fost folosite probe care au fost administrate cu încălcări grave; - după cum rezultă din materialele dosarului și în baza analizei tuturor probelor administrate pe dosar, se constată că învinuirea adusă este bazată pe presupuneri, care nu pot fi puse la baza unei sentințe de condamnare, nu au fost administrate careva probe care ar fi demonstrat incontestabil vinovăția inculpaților; - la speță, acuzarea nu a prezentat nici o probă ce ar dovedi incontestabil existența grupului criminal organizat, mai mult ca atât, dovada faptului că Bejenaru Crinu a creat, organizat, dirijat, condus, etc. acțiunile cărorva persoane în scopul criminale; - acțiunile fiecărui inculpat pe prezenta cauză penală urmează a fi calificate separat, or nu există dovada că ei au acționat prin înțelegere prealabilă și de comun acord, și anume aceasta ne dovedește probele administrate în fața cercetării judecătorești; - în ce privește acțiunile nemijlocite de circulație a drogurilor. Toate probele prezentate de către partea acuzării au ca obiect demonstrarea faptului că de către Bejenaru Crinu a fost comisă fapta de semănat a plantelor care conțin droguri. De fapt aceasta a recunoscut-o însăși inculpatul; - în același timp, nici o probă administrată de către acuzare nu probează prelucrarea ori utilizarea acestor plante, ca faptă comisă de inculpat în scop de înstrăinare așa cum este formulat în învinuire; - în acest sens, dimpotrivă, martorii acuzării, și anume martorul Cucu Ruslan, care este ofițer de investigație a Direcției nr.4 a INI a IGP a MAI a indicat că urmare a măsurilor speciale de investigație au fost documentați Bejenaru Crinu în 54 traficul ilicit de droguri. Din lista persoanelor care figurau în grupa respectivă Răileanu Andrian nu făcea parte. În cadrul acțiunilor speciale de investigație nu a constatat ca Răileanu Andrian să se fi întâlnit cu Potenciuc Ruslan. Constatări care denotă că Răileanu Andrian îl cunoștea pe Potenciuc Ruslan nu au fost făcute. Nu a constatat ca Raileanu Andrian să se fi întâlnit cu Popa Anatolie, și nu a comunicat. Deși în privința mai multor persoane măsurile speciale de investigație au avut loc două-trei luni, în privința lui Răileanu Andrian nu au fost măsuri de investigație și în cadrul acestora de el nu s-a știut. Referitor la Răileanu Andrian nu s-au constatat careva informații. Referitor la Răileanu Andrian scopul de comercializare a substanțelor narcotice nu a fost identificat, deoarece scopul era de comercializare a fost identificat cu privire la grup. Activând în calitate de reprezentant al organului constatator, calitatea de membru al grupului am stabilit-o după primele percheziții de la Bejenaru și Potenciuc însă nu poate explica cum. De fapt despre Andrian Răileanu nu a cunoscut decât până la momentul percheziției de la domiciliul lui Bejenaru Crinu; - cel de-al doilea martor care a confirmat faptele identificate prin procesele verbale este Rudei Dumitru, care de fapt la fel este reprezentantul organului constatator (INI antidrog), care a indicat faptul că măsurile speciale de investigație le-a efectuat Prisacari Mihail, iar rezultat la acestea s-a constatat că Potenciuc Ruslan vindea marihuană și șirca (opium). Potenciuc vindea câte 1-2 grame. Bejenaru Crinu vindea angro. Potenciuc veniseră la Bejenaru Crinu din inițiativa proprie. Motivul era că nu avea opium. El vindea la prețul care nu-1 cunoșteam. Toate acestea martorul nu le cunoaște personal ci din comunicatul colegului care a efectuat măsurile speciale de investigație; - fiind audiați în cadrul cercetării judecătorești, nici unul din inculpați nu a recunoscut faptul precum că ar face parte dintr-un grup criminal organizat, nu s-au întâlnit niciodată împreună, mai mult, nici nu se cunosc întrei ei, Bejenaru Crinu le dădea careva indicații, nu solicita careva remunerări pentru acțiunile sale, precum nici nu au procurat și nu au comercializat de la/pentru Bejenaru Crinu; - analiza minuțioasă și detaliată a învinuirii aduse de acuzare denotă faptul că încadrarea juridică a faptelor realmente desfășurate este una eronată, vădit depășește limitele acțiunilor, mai mult, una vicioasă și extensiv nefavorabilă inculpaților; - recurentul menționează că este cert că fiecare din ei își recunoaște partea sa de vină pentru fapta real comisă de el, însă, acuzarea, pentru a da o importanță prezentei cauze, aplică calificativul de grup criminal organizat, fără a face o diferențiere a acțiunilor fiecărui, astfel privând inculpații de posibilitatea de a beneficia de facilitățile prevăzute de legislația penală, cum ar fi acordul de recunoaștere a vinovăției, solicitarea examinării cauzei în procedura simplificată etc.; - mai mult, că acțiunile, de exemplu ale lui Bulgari Viorica cad sub incidența altui articol care are o sancțiune mult mai blândă; 55 - reieșind din faptul, că în cadrul cercetării judecătorești nu a fost administrată nici o probă directă care ar demonstra vinovăția lui Bejenaru Crinu în comiterea infracțiunii imputate, apărarea consideră că instanța urma să pronunțe o sentință doar pentru faptele real comise de el. Din declarațiile numitului reiese comiterea faptei prevăzute de Codul penal la art. 217 alin. (3) lit. b), faptă recunoscută de el; - în concluzionarea celor invocate supra urmează a fi reținut faptul că, în dosar nu există probe ce dovedesc vinovăția lui Bejenaru Crinu în comiterea infracțiunii imputate, or, probele care au stat la baza sentinței de condamnare nu sunt pertinente și concludente. În acest aspect, recurentul menționează că, probatoriul administrat confirmă lipsa elementelor infracțiunii imputate inculpatului, iar concluziile organului de urmărire penală și a instanței constituie eroare gravă de fapt, manifestată prin stabilirea eronată a faptelor, în existența sau inexistența lor, prin neluarea în considerare a probelor care le confirmă (declarațiile martorilor, inculpaților) și prin denaturarea conținutului acestora; - instanța de apel a deviat de la regulile prescrise de calificare juridică a infracțiunii, punând în vedere încălcarea gravă a principiului legalității incriminării; - instanța de apel nu a intrat în esența probatoriului, în partea ce ține de semnele constitutive obiective și subiective care califică fiecare faptă în limitele unei componențe de infracțiuni distincte și pe această cale - să aplice regulile prevăzute de lege pentru calificarea corectă a acestei fapte; - recurentul menționează că prin asemenea acțiuni/omisiuni ale instanței de apel actul justiției se dovedește a fi unul mimat, deoarece este grav încălcat dreptul inculpatului la o anchetă efectivă, la o investigație eficientă, la un proces echitabil și la egalitatea în arme, consfințite de art. art.6, 13, 14 ale Convenției Europene pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale. 5.3. avocatul Trofimov Igor în numele inculpatului Răileanu Andrian, prin care indicînd temeiurile prevăzute de art.427 alin.(1) pct.6), 8), 12) Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei instanței de apel în partea în care ține de învinuirea lui Răileanu Andrian, încetarea procesului penal în privința lui Răileanu Andrian în legătură cu faptul că acțiunile comise de Răileanu Andrian constituie o contravenție, rejudecarea cauzei cu adoptarea unei noi hotărîri, prin care să fie dispusă recunoașterea lui Răileanu Andrian vinovat în comiterea contravenției prevăzute de art. 87 al Codului contravențional, și să fie încetat procesul contravențional în legătură cu expirarea termenului de prescripție. În motivarea cererii de recurs avocatul a indicat următoarele motive: - în corespundere cu prevederile articolului 427 al Codului de procedură penală, hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel dacă instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel; - și în apel, dar și în cadrul examinării în instanța de fond, recurentul Răileanu Andrian a formulat cerere de aplicare a amnistiei. Nici instanța de fond și nici 56 instanța de apel nu s-a pronunțat asupra acestor cerințe, deși în cererea de apel s-a enunțat faptul nereferirii la această cerere de către instanța de fond; - în cererea de apel, recurentul Răileanu Andrian a indicat despre faptul că deși prima instanță a constatat că acțiunile lui Răileanu Andrian nu pot fi calificate în baza articolelor 46 și 2171 alin.(4) lit. b) Cod penal, tot acestuia i s-a menținut calificarea pe marginea articolului 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, având în vedere proporțiile cantităților drogurilor depistate de la toate persoanele identificate ca membri ai grupei. În acest sens instanța de apel nu s-a pronunțat asupra faptului din ce motiv evaluiază proporții, deosebit de mari al conținutului de droguri imputate lui Raileanu Andrian, prin prisma cantității depistate la toți inculpații care au figurat în rechizitoriu potrivit acestei cauze penale, drept membri ai grupului criminal organizat. În acest sens instanța a comasat toată cantitatea de droguri și toată diversitatea de tipuri de droguri ca fiind provenite de la doar 9 tulpini de cannabis. Apare o întrebare firească, și anume, dacă instanța a conchis că martorul Potenciuc Ruslan, martorul Popa Anatolie, inculpata Bulgari Viorica, inculpatul Bejenari Crinu și inculpatul Răileanu Andrian nu reprezintă un grup criminal organizat, atunci din ce motiv toate cantitățiie de droguri ridicate de la fiecare din aceștea, în ansamblu sunt atribuite la fiecare din figuranții la acest dosar. La fel, instanța nu s-a referit la acele probe care ar confirma cantitățile de droguri pe care le-ar fi semănat și crescut anume Răileanu Andrian. Astfel, nici acuzarea nu s-a referit la probele care ar confirma cantitățile de droguri provenite anume din acțiunile lui Răileanu Andrian și care să fi evaluat cantitatea de droguri care a fost produsă prin creșterea plantelor, rădăcinile cărora au fost ridicate de la Răileanu Andrian în timpul percheziției. Astfel, la adoptarea sentinței și calificarea faptei potrivit art. 2171 alin. (4), pct. d) Cod penal, instanța nu a avut o careva probă care să fi confirmat că cantitatea de droguri, care s-au obținut din rădăcinile de canabis ridicate de la Răileanu Andrian, reprezintă proporții deosebit de mari. La fel ca și în cazul sentinței pronunțate de instanța de fond, instanța de apel operează cu aprecieri arbitrare, potrivit cărora Răileanu Andrian și Bejenaru Crinu au acționat de comun; - inculpatul Răileanu Andrian a indicat în apel că instanța de apel a dat apreciere arbitrară declarațiilor sale referitor la faptul că nu a avut scop să înstrăineze masa vegetală care i s-a revenit și că a distrus-o prin ardere, unde instanța de fond a apreciat-o ca „o poziție a inculpatului de a se apăra” și că „nu poate fi credibilă deoarece inculpatul se apără”. Astfel, inculpatul Răileanu Andrian a solicitat ca instanța de apel să dea apreciere faptului că: - declarațiile inculpatului despre faptul că nu a avut scop de înstrăinare a drogurilor, făcute în cadrul ședinței de judecată, nu sunt combătute cu careva probe de către acuzare; - declarațiile de la urmărirea penală, la care face referință instanța, nu au fost obiect al cercetării judecătorești, nu au fost date citirii, nu s-a pus la îndoială declarația făcută în fața instanței referitor la veridicitatea declarației făcute în fața 57 instanței; - instanța de fond nu a motivat din ce considerent oferă declarațiilor din cadrul urmăririi penale, dealtfel neexaminate în ședința de judecată, valoare probantă mai mare decît celor făcute în ședința de judecată în cadrul procesului public; - instanța de apel doar a constatat că audierea a fost făcută în prezența avocatului, fără a se referi la celelalte argumente invocate de către apelant, și anume cele care țin de cercetarea probei în ședința de judecată, de preferința declarațiilor administrate la urmărirea penală în raport cu cele din ședința de judecată și corespunzător referitor la argumentul „nu poate fi credibilă deoarece inculpatul se apără”; - în corespundere cu prevederile articolului 427 al Codului de procedură penală, hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, dacă faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită, dacă nu au fost întrunite elementele infracțiunii sau dacă hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția. Instanța de apel, dealtfel evaluiază că Răileanu Andrian a semănat, a cultivat plante ce conțin droguri, săvîrșite în scop de înstrăinare proporțiile deosebit de mari. Însă, în conținutul deciziei nu regăsim referința la o cifră concretă care să indice care anume cantitate și prin ce probă concret se confirmă această cantitate; - ori, din conținutul deciziei se deduce că sunt imputate lui Răileanu Andrian, toate cantitățile depistate la toți inculpații care au figurat în rechizitoriu potrivit acestei cauze penale, drept membri ai grupului criminal organizat până la trimiterea cauzei în judecată. În acest sens, instanța a comasat toată cantitatea de droguri și toată diversitatea de tipuri de droguri ca fiind provenite de la doar 9 tulpini de cannabis. Instanța nu s-a referit la acele probe care ar confirma cantitățile de droguri pe care le-ar fi semănat și crescut anume Răileanu Andrian, așa cum și la cantitatea concretă care se referă doar la cele plantate și culese de Răileanu Andrian. Mai mult ca atît, pentru adoptarea sentinței, instanța nu a dispus de o careva concluzie de expertiză sau de o altă probă care ar fi confirmat cîtă anume cantitate de masă vegetală care poate fi atribuită la droguri a fost obținută din acele nouă rădăcini care au fost ridicate în timpul percheziției de la Răileanu Andrian. Concluzia instanței de fond precum că fapta inculpatului Răileanu Andrian reprezintă o faptă care a avut ca rezultat obținerea drogurilor în proporții deosebit de mari, reprezintă o concluzie care nu este bazată pe o careva probă, ci doar o deducție raportată la întreaga cantitate de droguri ridicată de la martorul Potenciuc Ruslan, martorul Popa Anatolie, de la Bulgari Viorica și de la Bejenari Crinu, ceea ce reprezintă o eroare în aprecierea naturii faptei comise de inculpat. Prin urmare, instanța, urma să aplice prevederile alineatului (3) al articolului 385 al Codului de procedură penală, și să dea apreciere acelor cantități care au fost obținute rezultat al acțiunilor lui Răileanu Andrian, adică al creșterii acelor 9 tulpini; - în lipsa unor probe care să demonstreze cantitatea de droguri care s-a obținut din aceste plante, calificarea faptei nu poate fi făcute în baza articolului 2171 alin. 58 (4), pct. d) Cod penal; - prin urmare nu este clar pe care probe se bazează instanța de fond apreciind acțiunile lui Răileanu Andrian ca acțiuni de obținere a drogurilor în proporții deosebit de mari, aceasta fiind o hotărâre care nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția; - în corespundere cu prevederile art. 427 al Codului de procedură penală, hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel dacă hotărârea atacată este expusă neclar; - în conținutul întregii decizii a instanței de apel aprecierea acțiunilor inculpatului Răileanu Andrian se face exclusiv de comun cu aprecierea acțiunilor lui Bejenaru Crinu. În întregul conținut al Deciziei acțiunilor lui Răileanu Andrian i se dă o apreciere exclusivă prin prisma acțiunilor lui Bejenaru Crinu. În așa fel sunt încălcate cerințele legate de individualizarea răspunderii și pedepsei penale. Din textul hotărârii atacate se desprinde faptul că Răileanu Andrian este sancționat și pentru toate faptele comise doar de Bejenaru Crinu; - la fel nu este clar cum prin declarațiile lui Potenciuc și Popa se demonstrează vinovăția lui Răileanu Andrian în producerea cantităților deosebit de mari de droguri, precum și scopul de înstrăinare, dacă aceștea declară că nu l-au cunoscut pe Răilean Andrian; - deasemenea nu este clar cum prin declarațiile polițiștilor Cucu și Rudei se demonstrează vinovăția lui Răileanu Andrian în producerea cantităților deosebit de mari de droguri, precum și scopul de înstrăinare, dacă aceștea declară că nu l-au cunoscut pe Răileanu Andrian decât doar după declarația lui Bulgari Viorica, iar în interceptările telefonice Răileanu Andrian nu a figurat și despre el nu s-a pomenit; - deasemenea nu este clar cum prin toate procesele verbale de percheziție de alți figuranți pe dosar, prin actele de expertiză a cantităților de droguri ridicate de aceștea, precum și prin toate celelalte acte care nu au nici o atribuție la acțiunile lui Răileanu Andrian, pe care le menționează ca probe în Decizie, se demonstrează producerea de către Răileanu Andrian a cantităților deosebit de mari de droguri, precum și scopul de înstrăinare a acestora; - în corespundere cu prevederile articolului 427 al Codului de procedură penală, hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, dacă faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită, dacă nu au fost întrunite elementele infracțiunii sau dacă hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția. Instanța de apel (la punctul 479) indică faptul că Colegiul penal analizînd și apreciind sistemul de acte și documente acumulate și administrate în cadrul urmăririi penale prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenții, concludenții și utilității lor, stabilește că aceste acte și documente au fost dobîndite cu respectarea normelor de procedură, fiind pertinente, conclduente și utile, care coroborează cu declarațiile martorilor analizate și apreciate supra, care combat delarațiile inculpaților Răileanu Andrian și Bejenaru Crinu, și din care 59 Colegiul indubitabil stabilește că Bejenaru Crinu și Raileanu Andrian au comis infracțiunea prevăzută de art.art.42, 2171 alin.(4) lit.d) Cod penal, circulația ilegală a drogurilor în scop de înstrăinare, manifestată prin semănatul și cultivarea de plante ce conțin droguri, prelucrarea și utilizarea unor astfel de plante fără autorizație, producerea, prepararea, păstrarea, expedierea, transportarea, distribuirea în proporți deosebit de mari; - în același timp, în materialele cauzei penale nu se regăsește careva probe care ar confirma comiterea de către Răileanu Andrian a faptei de utilizare a unor astfel de plante fără autorizație, producerea, prepararea, expedierea, transportarea, distribuirea în proporții deosebit de mari a acestora; - de fapt instanța de apel face constatarea comiterii faptei de către inculpatul Răileanu Andrian, fapte care de facto nu au fost comise de către acesta și cu referire la care nu există administrate careva probe; - astfel, Răileanu Andrian nu a utilizat plante și nu există nici chiar declarații că acesta ar fi utilizat droguri. Răileanu Andrian nu a preparat droguri. La fel acesta nu a expediat și nu a transportat droguri. Mai ales în proporții mari. - recurentul consideră a fi o învinuire pentru comiterea unei fapte pe care de facto nu a comis-o inculpatul Răileanu Andrian; - în corespundere cu prevederile articolului 427 al Codului de procedură penală, hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel dacă instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; - în motivarea apelului s-a indus ca motiv de apel faptul că la instrumentarea cauzei la faza de urmărire penală s-a comis încălcarea prevederilor legale referitoare la competența după materie sau după calitatea persoanei care a efectuat actele de urmărire penală; - printre altele, apelantul a indicat faptul că nulitatea în cauză nu se înlătură în nici un mod, poate fi invocată în orice etapă a procesului de către părți, și se ia în considerare de instanță, inclusiv din oficiu; - în același timp, în decizie, instanța de apel a indicat drept motiv de respingere faptul că inculpații au fost asistanți de apărători, la fel, se reține că inculpații și apărătorii acestora primind rechizitoriul în speță nu au înaintat careva obiecții referitor la învinuire, sau la probe, nu au depus referință asupra rechizitoriului și nu au reclamat careva încălcări de procedură, sau necesitatea declarării nule a unor procedee sau acte, aceste circumstanțe fiind confirmate prin materialele cauzei, în special prin procesul verbal al ședinței preliminare din data de 07 august 2017, unde atît inculpații cît și apărătorii lor au reiterat că au primit rechizitoriul și nu au obiecții; - în același timp, în decizie nu se face referință la norma juridică potrivit căreia chestiunile legate de competența după calitatea persoanei se examinează doar dacă la faza de aducere la cunoștință a materialelor cauzei penale și că pentru acest caz nu se aplică prevederile art. 251 al Codului de procedură penală, potrivit 60 căruia nulitatea în cauză nu se înlătură în nici un mod, poate fi invocată în orice etapă a procesului de către părți, și se ia în considerare de instanță, inclusiv din oficiu; - în același timp, în ce privește motivele expuse în privința respingerii argumentelor inculpatului Răileanu Andrian expuse în apel, se reține că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra acestor argumente, expunând doar o referință asupra faptului că IGP și MAI, deși sunt persoane juridice distincte, totuși ele nu sunt persoane juridice de drept privat; - recurentul consideră că pe motivele indicate în apel, urmează a constata că actele de urmărire penală efectuate de polițiștii din cadrul DUP a IGP a MAI sunt acte efectuate de persoane care nu pot avea calitatea de ofițeri de urmărire penală, deoarece nu se întrunesc condițiile prevăzute de art. 253 al Codului de procedură penală.

Pe marginea recursului declarat de procurorul Tăut Dorina a depus referință avocatul Cecan Igor în numele inculpatei Bulgari Viorica, prin care a solicitat inadmisibilitatea acestuia, fiind vădit neîntemeiat, invocînd faptul că rejudecînd cauza instanța de apel s-a pronunțat asupra tuturor motivelor apelantului, iar motivarea soluției corespunde dispozitivului hotărîrii contestate și probelor administrate pe caz.

Judecând recursurile în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal lărgit concluzionează că acestea urmează a fi admise, din următoarele considerente. În conformitate cu prevederile art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept, comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol. Potrivit dispoziției art.435 alin.(1) pct.2) lit.c) Cod de procedură penală, judecând recursul, instanța de recurs este în drept să îl admită, să dispună rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. Totodată se remarcă, că instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârile atacate și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. În conformitate cu art.414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, este obligată să verifice legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar și oricăror probe noi prezentate instanței de apel sau să cerceteze suplimentar probele administrate de prima instanță. În vederea soluționării apelului, instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor. Instanța de apel, este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel. Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce 61 împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost evaluate prin prisma cumulului de probe anexate și administrate la dosar, în conformitate cu art.101 Cod de procedură penală. La chestiunile de drept se referă cele ce țin de următoarele: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual penal sau administrativ au fost corect aplicate și hotărârea adoptată să conțină răspuns la toate motivele invocate. În cazul în care se constată încălcări ale prevederilor legale referitoare la chestiunile menționate supra, hotărârea instanței de apel urmează a fi desființată, cu trimiterea cauzei la rejudecare în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. Relevant este de specificat în acest context că, hotărârea instanței de apel, potrivit art.417 Cod de procedură penală, trebuie să cuprindă, printre altele, și temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date. Deci, fiind investită cu o situație de fapt, instanța de apel, ca urmare a efectuării cercetării judecătorești, urmează să expună în hotărârea adoptată situația de fapt reținută pe baza probatoriului administrat și să formuleze niște concluzii temeinice, cu suport probator, privitor la vinovăția inculpaților și încadrarea juridică a faptei săvârșite de către aceștia sau nevinovăția acestora și temeiul achitării, prevăzut de normele procesual penale. Însă, contrar celor stipulate de legea procesual-penală, în cauza deferită judecății instanța de apel nu a exercitat în deplină măsură aceste atribuții legale reglementate exhaustiv de legislator. 7.1. Procurorul critică decizia contestată, invocând temeiurile de casare prevăzute de art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, care stipulează că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, în cazul cînd hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii sau acesta este expus neclar, iar avocatul Pavlov Victor în numele inculpatului Bejenaru Crinu și avocatul Trofimov Igor în numele inculpatului Răileanu Andrian invocă prevederile art.427 alin. (1) pct.6), 8), 12) Cod de procedură penală potrivit cărora hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, faptele imputate inculpaților nu întrunesc elementele componente ale infracțiunii, faptelor săvârșite de inculpați li s-a dat o încadrare juridică greșită. Din analiza textuală a recursurilor declarate, Colegiul reține, că se contestă decizia instanței de apel, prin prisma temeiurilor de recursuri invocate și menționate supra, invocându-se faptul, că în rezultatul evaluării incorecte și selective a probelor administrate la caz, instanța de apel greșit în opinia procurorului a achitat-o pe inculpata Bulgari Viorica, pe învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.42, art. 2171 alin.(4) lit.d) Cod penal, pe motiv că fapta 62 inculpatei nu întrunește elementele infracțiunii, iar în opinia apărătorilor inculpaților Bejenaru Crinu și Răileanu Andrian instanța de apel greșit a menținut sentința de condamnare în privința acestora în baza art.42, art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal. Astfel, verificând principiul respectării normelor de drept procesuale menționate, Colegiul penal lărgit constată că Bejenaru Crinu, de către organul de urmărire penală a fost învinuit, de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.42 alin. (2), (3), art. 46, art. 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal, adică circulația ilegală a drogurilor în scop de înstrăinare, manifestată prin semănatul și cultivarea de plante ce conțin droguri, prelucrarea și utilizarea unor astfel de plante fără autorizație, producerea, prepararea, păstrarea, expedierea, transportarea, distribuirea, precum și alte operațiuni ilegale cu droguri, săvîrșite de un grup criminal organizat, în proporții deosebit de mari, și Bulgari Viorica și Răileanu Andrian, de către organul de urmărire penală au fost învinuiți, de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.42 alin. (2), (3), art. 46, art. 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal, conform indicilor circulația ilegală a drogurilor în scop de înstrăinare, manifestată prin semănatul și cultivarea de plante ce conțin droguri, prelucrarea și utilizarea unor astfel de plante fără autorizație, producerea, prepararea, păstrarea, expedierea, transportarea, distribuirea, precum și alte operațiuni ilegale cu droguri, săvîrșite de un grup criminal organizat, în proporții deosebit de mari, însă prima instanță prin hotărîrea din 12 septembrie 2018 a adoptat o sentință prin care inculpații Bejenaru Crinu, Răileanu Andrian, Bulgari Viorica au fost recunoscuți vinovați în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42, art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, soluție modificată de către instanța de apel prin decizia din 18 iunie 2019. Astfel, prin decizia instanței de apel din 18 iunie 2019 au fost respinse ca nefondate, apelul apărătorului Victor Pavlov în numele inculpatului Bejenaru Crinu și apelul inculpatului Raileanu Andrian. S-au admis, apelul apărătorului Igor Cecan în numele inculpatei Bulgari Viorica și apelul inculpatei Bulgari Viorica. S- a casat această sentință în partea condamnării lui Bulgari Viorica și s-a pronunțat o nouă hotărîre potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care Bulgari Viorica a fost achitată de la comiterea infracțiunii prevăzute de art. art. 42, 2171 alin.(4) lit. d) Cod penal, pe motiv că fapta inculpatei nu întrunește elementele infracțiunii. În rest sentința a fost menținută. Colegiul penal lărgit menționează că instanța de apel, achitînd-o pe Bulgari Viorica, care prin rechizitoriu este învinuită de comiterea faptei împreună și prin întelegere prealabilă cu ceilalți inculpați, fiind un grup criminal organizat, menține sentința de condamnare în privința inculpaților Bejenaru Crinu și Raileanu Andrian, cu constatarea faptei similar ca în rechizitoriu, astfel, pe o parte, pe aceleași probe pe unii inculpați îi condamnă, constatînd că au comis infracțiunea împreună cu inculpata Bulgari Viorica, dar pe altă parte, descriind aceleași probe, ajunge la concluzia, că vinovăția inculpatei Bulgari Viorica nu este dovedită, 63 constatări contradictorii, ce nu pot fi menținute, constituind erori grave de fapt și de drept, or, hotărîrea de condamnare sau achitare trebuie să fie legală și motivată, cu analiza legală a probelor, admiterea unora, respingerea altora, partea trebuie să primească răspuns la toate argumentele principale, circumstanțe ce la caz nu au fost luate în considerație, probele nu au fost apreciate, ci numai descrise, unele și aceleași probe, fiind puse atît la baza soluție de achitare, cît și menținută soluția de condamnare a celorlalți inculpați, astfel încălcînd prevederile art.101 alin.(l) Cod de procedură penală, conform căruia fiecare probă urmează a fi apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor. În contextul celor expuse, Colegiul penal lărgit relevă, că instanța de apel atunci când constată că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii imputată prin rechizitoriu, urmează să-și argumenteze soluția prin prisma tuturor probelor acumulate în dosar, care trebuie apreciate multilateral și obiectiv. În acest sens, se are în vedere faptul că, așa cum s-a punctat deja mai sus, instanța de apel la judecarea cauzei trebuia să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate inculpatei Bulgari Viorica, să verifice și să aprecieze conform prevederilor art.101 Cod de procedură penală, fiecare probă din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor și să constate dacă fapta incriminată constituie sau nu o infracțiune. Colegiul penal lărgit constată că, instanța de apel, defectuos și-a argumentat soluția, iar conform procesului-verbal (f.d.137-139, vol.VIII) se constată, că nu au fost verificate în apel nici o probă, însă în decizie instanța de apel face referire la toate probele din dosar, inclusiv la declarațiile martorilor Cucu Ruslan, Rudei Dumitru, Popa Anatoli, Potenciuc Ruslan, Florea Ion, Glodeanu Nicolai, Suceveanu Oleg, Toporeț Slavic, procesul-verbal de percheziție, rapoartele de expertiză, etc, fapte ce sunt contrare prevederilor art.414 alin. (2) Cod de procedură penală. 7.2. Privind recursurile dclarate de către avocatul Pavlov Victor în numele inculpatului Bejenaru Crinu și de către avocatul Trofimov Igor în numele inculpatului Răileanu Andrian, Colegiul penal lărgit menționează că concluzia instanței de apel este contradictorie și nemotivată, or la pct.436 din decizie, instanța de apel bazîndu-se pe aceleași probe prin care a fost achitată inculpata Bulgari Viorica, consideră sentința de condamnare legală și întemeiată în privința celorlalți coparticipanți și anume Răileanu Andrian și Bejenaru Crinu, menținînd condamnarea în privința acestora, fiind constatată fapta comisă împreună cu Bulgari Viorica, astfel soluția este nemotivată și contravine actelor cauzei. Din conținutul deciziei rezultă, că instanța de apel n-a dat răspuns la argumentele principale din apelurile apărării, și în special: 64 „- privind lipsa probelor existenței grupului criminal organizat, mai mult ca atât, dovada faptului că Bejenaru Crinu a creat, organizat, dirijat, condus, etc. acțiunile cărorva persoane în scopul criminale; - acțiunile fiecărui inculpat pe prezenta cauză penală urmează a fi calificate separat, or nu există dovada că ei au acționat prin înțelegere prealabilă și de comun acord, și anume aceasta ne dovedește probele administrate în fața cercetării judecătorești; - în ce privește acțiunile nemijlocite de circulație a drogurilor. Toate probele prezentate de către partea acuzării au ca obiect demonstrarea faptului că de către Bejenaru Crinu a fost comisă fapta de semănat a plantelor care conțin droguri. De fapt aceasta a recunoscut-o însăși inculpatul; - în același timp, nici o probă administrată de către acuzare nu probează prelucrarea ori utilizarea acestor plante, ca faptă comisă de inculpat în scop de înstrăinare așa cum este formulat în învinuire; - deși instanța de fond nu a constatat existența grupului criminal organizat, și prin urmare nu l-a condamnat pe Răileanu Andrian prin prisma art. 46 și art.2171 al alin.(4), pct.b) al Codului penal, totuși toate probele au fost apreciate în așa fel, încît s-a prezumat existența grupului criminal organizat, fiind constatată fapta defectuos. Ca urmare instanța de fond a adoptat sentința fără a îndeplini cerințele alin. (3) al art. 385 al Codului de procedură penală; - instanța evaluează proporțiile deosebit de mari al conținutului de droguri imputate lui Raileanu Andrian, prin prisma cantității depistate la toți inculpații care au figurat în rechizitoriu potrivit acestei cauze penale, drept membri ai grupului criminal organizat. În acest sens, instanța a comasat toată cantitatea de droguri și toată diversitatea de tipuri de droguri ca fiind provenite de la doar 9 tulpini de cannabis; -instanța nu s-a referit la acele probe care ar confirma cantitățile de droguri pe care le-ar fi semănat și crescut anume Răileanu Andrian. Astfel, acuzarea nu a pus la dispoziția instanței proba care să fi evaluat cantitatea de droguri care a fost produsă prin creșterea plantelor, rădăcinile cărora au fost ridicate de la Răileanu Andrian în timpul percheziției. Astfel, la adoptarea sentinței și calificarea faptei potrivit art. 2171 al alin. (4), pct. d) al Codului penal, instanța nu a avut o careva probă care să fi confirmat că cantitatea de droguri care s-au obținut din rădăcinile de canabis ridicate de la Răileanu Andrian, reprezintă proporții deosebit de mari.” În opinia instanței de recurs, instanța de apel nu a pătruns în esența problemei de fapt și de drept, fiind prezentă discrepanța între cele reținute de instanță și conținutul real al probelor, ignorarea unor aspecte evidente, ce au avut drept consecință pronunțarea unei concluzii nemotivate. Totodată, instanța de apel urmează să dea răspuns la argumentele apărării, și să stabilească dacă inculpata Bulgari Viorica a acționat cu sau fără scop de înstrăinare, luînd la păstrare geanta cu droguri, primită de la Bejenaru Crinu, dacă 65 cunoștea conținutul acesteia, dacă la caz inculpata a avut înțelegere prealabilă cu ceilalți inculpați de comiterea infracțiunii, să fie verificată versiunea apărării și să se argumenteze constatările în baza probelor cercetate și apreciate, conform art.101 Cod procedură penală. La fel, nu s-a dat răspuns la argumentul invocat de avocatul Pavlov Victor în numele inculpatului Bejenaru Crinu dacă la caz s-a stabilit înțelegerea prealabilă a inculpaților, scopul de înstrăinare și rolul fiecăruia la comiterea infracțiunii. Rezumând cele menționate, Colegiul penal lărgit constată că, instanța de apel urma să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate, să aprecieze conform prevederilor art.101 Cod de procedură penală, fiecare probă din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor și în concluziile sale să motiveze admiterea unor probe sau respingerea altora (art.394 alin.(1) pct.2) Cod de procedură penală). Contrar acestor stricte prevederi legale instanța de apel selectiv a apreciat câteva probe, ignorând restul probelor, fără să le aprecieze pe fiecare în parte și să se expună asupra admisibilității sau inadmisibilității lor, expunând temeiul respectiv și argumentând clar concluziile sale în decizia adoptată. Instanța de recurs atestă că, conform prevederilor art.414 alin.(1), (2), (5), (6) Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. Potrivit art.419 Cod de procedură penală, rejudecarea cauzei de către instanța de apel se desfășoară potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă instanță, care se aplică în mod corespunzător. Din considerentele expuse mai sus, Colegiul penal lărgit constată că instanța de apel nu și-a motivat soluția adoptată în conformitate cu dispozițiile legale și nu a dat răspuns la motivele din apelurile declarate de inculpatul Răileanu Andrian și avocatul Pavlov Victor în numele inculpatului Bejenaru Crinu, alegațiilor de bază invocate de către aceștia, care în opinia lor au importanță în cauză, prin ce a admis eroarea de drept prevăzută de pct.6) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală. În asemenea condiții, instanța de recurs conchide de a admite recursurile ordinare declarate la caz, iar decizia instanței de apel urmează a fi casată total cu remiterea cauzei în instanța de apel la rejudecare, în alt complet de judecată. Totodată instanța de apel la rejudecare urmează să se expună și asupra celorlalte argumente și temeiuri prevăzute de art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, indicate de procuror și avocații inculpaților în cerererile de recurs. La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de prevederile art. 436 Cod de procedură penală, care prevăd procedura de rejudecare și limitele acesteia: să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile legii procesual-penale asupra motivelor esențiale invocate în cererile de apel; să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate, să verifice și să aprecieze 66 profund probele administrate și examinate în instanță în strictă conformitate cu cerințele legii, să le dea o evaluare cuvenită cu argumentarea admisibilității sau inadmisibilității fiecărei probe examinate, să elucideze faptele importante pentru soluționarea justă și promptă a cauzei date; să-și argumenteze clar concluziile în decizia adoptată, respectiv în caz de adoptare a unei concluzii de vinovăție sau nevinovăție a inculpaților, să emită o soluție clară, ținând cont de motivele casării deciziei atacate, de practica unitară în acest domeniu, precum și de practica relevantă a CtEDO, și să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art.417 Cod de procedură penală.

În conformitate cu prevederile art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, DECIDE : Admite recursurile ordinare declarate de către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Tăut Dorina, de către avocatul Pavlov Victor în numele inculpatului Bejenaru Crinu și de către avocatul Trofimov Igor în numele inculpatului Răileanu Andrian, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 18 iunie 2019, în cauza penală privindu-i pe Bejenaru Crinu Xxxxx, Bulgari Viorica Xxxxx și Răileanu Andrian Xxxxx, cu dispunerea rejudecării cauzei de către Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată. Decizia nu se supune căilor de atac. Decizia motivată pronunțată la 08 mai 2020. Președinte Timofti Vladimir Judecători Cobzac Elena Toma Nadejda Țurcan Anatolie Boico Victor 67