1ra-14/2020 — art. 361 alin.2 lit. b, 190 alin.2 lit. b, c CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 361 alin.2 lit. b, 190 alin.2 lit. b, c CP
- Temei legal
- art.427 alin.1 pct.6 CPP
1ra-14/2020 — art. 361 alin.2 lit. b, 190 alin.2 lit. b, c CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)
Dosarul nr. 1ra-14/2020
C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E
D E C I Z I E
14 mai 2020 mun. Chișinău
Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:
Președinte - Vladimir Timofti
Judecători - Anatolie Țurcan, Nadejda Toma, Elena Cobzac, Victor Boico,
judecând fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de către partea vătămată
Rusu Alexandra și de către avocatul Cotruță Sergiu în numele inculpaților Maler Galina și
Maler Petru, prin care se solicită casarea sentinței Judecătoriei Orhei, sediul Central din 02
februarie 2018 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 25 februarie 2019,
în cauza penală privindu-i pe
Maler Galina xxxxx, născută la xxxxx,
originară din s. xxxxx r-nul xxxxx;
Maler Petru xxxxx, născut la xxxxx;, originar și
domiciliat în s. xxxxx;;
Bejan Anjela xxxxx, născută la xxxxx;, originară din s.
xxxxx;
Termenul de examinare a cauzei:
Prima instanță: 11.05.2015 – 02.02.2018;
Instanța de apel: 26.02.2018 – 25.02.2019;
Instanța de recurs: 13.05.2019– 14.05.2020.
Asupra recursului menționat, Colegiul penal lărgit,
C O N S T A T Ă:
Prin sentința Judecătoriei Orhei, sediul Central din 02 februarie 2018 Bejan Anjela
a fost recunoscută vinovată de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.332 alin.(1) Cod penal,
cu liberarea de răspundere penală în legătură cu expirarea termenului de prescripție de tragere
la răspundere penală.
Maler Galina a fost recunoscută vinovată și condamnată în baza art.361 alin.(2) lit. b)
Cod penal, la 2 ani închisoare și în baza art.190 alin.(2) lit. b), c) Cod penal, la 3 ani închisoare,
cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de răspundere pe un termen de 3 ani.
Conform prevederilor art.84 alin.(1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin
cumul parțial al pedepselor, i-a fost numită pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un
termen de 3 ani și 6 luni închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de răspundere
pe un termen de 3 ani.
1
În temeiul art.90 alin.(1) Cod penal, executarea pedepsei cu închisoare a fost
suspendată condiționat pe un termen de probă de 2 ani.
Maler Petru a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.361 alin.(2) lit. b) Cod
penal, la 2 ani închisoare și în baza art.190 alin. (2) lit. b), c) Cod penal, la 3 ani închisoare,
cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de răspundere pe un termen de 3 ani.
Conform prevederilor art.84 alin.(1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin
cumul parțial al pedepselor, i-a fost numită pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un
termen de 3 ani și 6 luni, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de răspundere pe un termen
de 3 ani.
În temeiul art.90 alin.(1) Cod penal, executarea pedepsei cu închisoare a fost
suspendată condiționat pe un termen de probă de 2 ani.
Pentru a se pronunța, instanța de fond a constatat că, la 19.06.2013, Maler Petru,
acționând drept organizator al acțiunilor ilicite, de comun acord și prin înțelegere prealabilă
cu Maler Galina și cu suportul secretarul Consiliului local Vîșcăuți, r-nul Orhei, Bejan Anjela,
având scopul dobândirii ilicite prin înșelăciune a terenurilor agricole cu nr. cadastrale xxxxxși
xxxxx, situate în extravilanul s. Vîșcăuți, r-nul Orhei, ce aparțineau cet. Rusu Alexandra,
conștientizând caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale și urmările prejudiciabile care puteau
surveni, pentru a-și realiza scopul, intenționat, a pus în aplicare un plan criminal prin care,
cunoscând că era în relații ostile cu Rusu Alexandra, pentru a nu compromite pentru terți
obiectivitatea tranzacției, a convenit cu Maler Galina ca ultima să semneze în calitate de
cumpărător contractul de vânzare-cumpărare nr. 21 din 19.06.2013, a terenurilor agricole cu
numerele cadastrale xxxxxși xxxxx, fără ca Rusu Alexandra să fie prezentă, după care a
transmis actul dat spre autentificare secretarului Bejan Anjela, care l-a rândul său a semnat
contractul dat, a aplicat ștampila, precum și înscris alte date, conferind astfel documentului
falsificat posibilitatea de a fi pus în circuit, după care prin intermediul acestui document
falsificat, înregistrat la OCT Orhei la 21.06.2013, Rusu Alexandra a fost deposedată prin fals
de terenurile menționate, fiindu-i cauzat astfel un prejudiciu material considerabil în sumă de
14 091 lei.
Sentința a fost atacată cu apeluri de către:
3.1. Avocatul Cotruță Sergiu în numele inculpatei Maler Galina, care a solicitat casarea
sentinței primei instanțe cu achitarea inculpatei, deoarece dânsa nu a comis infracțiunile
incriminate.
În motivarea apelului declarat, autorul acestuia a indicat că hotărârea judecătorească
este ilegală și urmează a fi casată integral.
Nu este de acord cu sentința, deoarece instanța de fond a administrat eronat probatoriul
și a ignorat cadrul legal. Consideră că, nici una din afirmațiile conținute în rechizitoriu nu
confirmă vinovăția inculpatei.
Potrivit probatoriului administrat la dosar, Maler Galina a semnat contractul de
vânzare-cumpărare de una singură, fără a fi prezentă și Rusu Alexandra la acel moment, iar
atunci când ea semna partea sa de contract, la rubrica vânzător deja era aplicată semnătura
Rusu Alexandra.
Acuzarea nu a demonstrat și nici instanța nu a constatat că Maler Galina a cunoscut
despre faptul că semnătura aplicată în dreptul lui Rusu Alexandra, nu i-ar fi aparținut acesteia.
Nici o probă nu atestă acest fapt.
Atât procurorul cât și prima instanța ignoră faptul că acel contract translativ de
2
proprietate a fost supus înregistrării cadastrale obligatorii, fiind cunoscut publicului larg. Or,
dacă Maler Galina cunoștea că contractul din 19.06.2013 este falsificat, înstrăina terenurile la
foarte scurt timp de la înregistrarea cadastrală a acestora.
Instanța de fond a ignorat, în mod evident, starea de fapt reală, care constă anume în
existența raporturilor de vânzare-cumpărare instituite între părți: Maler Galina și Rusu
Alexandra, perfectate de autoritatea competentă - secretarul Consiliului sătesc Vîșcăuți, Bejan
Anjela, relații în cadrul cărora Maler Galina nu a avut nici o suspiciune.
Instanța nu a reținut nici starea de ostilitate existentă între pretinsa victimă și Maler
Petru, care a apărut peste o perioadă de timp după semnarea contractului de vânzare-
cumpărare indicat, din cauza căreia Rusu Alexandra a inventat un litigiu pentru a obține
sancționarea penală a lui Maler Petru și a rudelor acestuia pentru o pretinsă faptă care nu a
existat. Or, numai pretinsa parte vătămată indică asupra inculpaților ca fiind implicați în
comiterea infracțiunii date, pe când celelalte probe nu au nici o tangență cu persoana acestora.
Admițând ipotetic că Maler Galina a comis infracțiunea de escrocherie, nu era necesară
și calificarea acțiunilor dânsei și în baza art.361 Cod penal. În același timp, latura subiectivă
a acestei infracțiuni se realizează prin intenție directă, adică Maler Galina știa că actul e fals
și l-a utilizat, însă circumstanțele cauzei au dedus contrariul: că Maler Galina nici nu a știut
că acel contract este fals, dar la utilizat, având ferma convingere că el este unul veritabil.
Prin urmare, în acțiunile inculpatei lipsesc elementele constitutive ale infracțiunilor
imputate, urmând să fie achitată pe ambele capete de acuzație.
3.2. Avocatul Cotruță Sergiu în numele inculpatului Maler Petru, prin care a solicitat,
casarea sentinței și pronunțarea unei hotărâri de achitare, deoarece inculpatul nu ar fi comis
infracțiunile imputate.
În motivarea apelului declarat, autorul acestuia a indicat că hotărârea judecătorească
este ilegală și urmează a fi casată integral.
Instanța de fond a administrat eronat probatoriul și este o eroare a instanței de fond
care urmează a fi corectată de instanța de apel.
Instanța de fond a făcut niște constatări lipsite de probe, când indică că Maler Petru ar
fi fost organizatorul unor acțiuni ilicite și că a avut niște înțelegeri prealabile cu alte persoane
la săvârșirea infracțiunilor imputate. Nici un martor și nici o probă scrisă nu susține sau
confirmă versiunea indicată de judecată.
Reieșind din probatoriul administrat, Maler Galina a semnat contractul de vânzare-
cumpărare de una singură, fără a fi prezentă și Rusu Alexandra la acel moment, iar atunci când
ea semna partea sa de contract, la rubrica vânzător deja era aplicată semnătura Rusu
Alexandra, perfectate de autoritatea competentă - secretarul Consiliului sătesc Vîșcăuți, Bejan
Anjela, relații în cadrul cărora Maler Petru nu a participat ca parte și nici nu a beneficiat de pe
urma acelei tranzacții.
Prima instanță a ignorat și starea de ostilitate existentă între pretinsa victimă și Maler
Petru, care a apărut peste o perioadă de timp după semnarea contractului de vânzare-
cumpărare indicat, din cauza căreia Rusu Alexandra a inventat un litigiu pentru a obține
sancționarea penală a lui Maler Petru și a rudelor acestuia pentru o pretinsă faptă care nu a
existat. Or, numai pretinsa parte vătămată indică asupra inculpaților ca fiind implicați în
comiterea infracțiunii date, pe când celelalte probe nu au nici o tangență cu persoana acestora.
Atât procurorul cât și prima instanță ignoră concluziile raportului de expertiză nr.5869
din 19.08.2014, potrivit căreia - de stabilit a fost oare semnătura la rubrica ”Vânzător” din
3
Contractul de vânzare-cumpărare nr. 21 din 19.06.2013 s. Vîșcăuți, Orhei, între Rusu
Alexandra și Maler Galina, îndeplinită de către Maler Galina sau Maler Petru nu este posibil
- ce ne demonstrează ilegalitatea incriminării art.361 alin.(2) lit. b) Cod penal. Admițând
ipotetic că Maler Petru a comis infracțiunea de escrocherie, nu era necesară și calificarea
acțiunilor dânsului în baza art.361 Cod penal.
Analizând probele acumulate de organul de urmărire penală și cercetate în cadrul
ședințelor judecătorești, niciuna din afirmațiile conținute în rechizitoriul de învinuire nu și-a
găsit confirmare și acestea nu indică în nici un fel, asupra lui Maler Petru ca fiind vinovat de
săvârșirea infracțiunilor imputate.
3.3. Inculpata Bejan Anjela, a solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei hotărâri de
achitare, deoarece nu a comis infracțiunea imputată.
În motivarea apelului declarat, autorul acestuia a indicat că hotărârea judecătorească
este ilegală și urmează a fi casată integral.
Instanța de fond a administrat eronat probatoriul și este o eroare a instanței de fond
care urmează a fi corectată de instanța de apel.
Din ansamblul probelor administrate pe cauză nu a identificat careva probe care ar
demonstra latura subiectivă a infracțiunii incriminate inculpatei, adică care a fost interesul
personal sau material pe care la avut Bejan Anjela, săvârșind infracțiunea prevăzută de art.
332 alin.(1) Cod penal.
Probele administrate pe cauză nu confirmă că semnăturile inculpatei Bejan Anjela de
autentificare a contractului de vânzare-cumpărare nr. 21 din 19.06.2013 a terenurilor agricole
cu nr. cadastrale xxxxx și xxxxx de la 19.06.2013, ar semnifica că ea a primit careva avantaje
de la asemenea activitate.
Din cele invocate conchide asupra lipsei unui element al componenței de infracțiuni
prevăzute la art.332 alin.(1) Cod penal și anume - a laturii subiective.
Conform învinuirii sub care a fost pusă inculpata în baza art.332 alin.(1) Cod penal, se
afirmă că ultima este persoană publică și a acționat din alte interese materiale, însă aceste
afirmații sunt vădit nefondate și nu au avut un careva suport probator pe parcursul examinării
cauzei în instanța de judecată.
După cum rezultă din textul ordonanței de punere sub învinuire a inculpatei, acesteia i
se impută că, ”acționând din interese personale sau alt interes material”, a introdus date false
în contractul de vânzare-cumpărare nr. 21 din 19.06.2013 a terenurilor agricole cu nr
cadastrale…”
Art.281 alin.(2) Cod de procedură penală reglementează cerințele cărora trebuie să
corespundă ordonanța de punere sub învinuire, inter alia aceasta trebuie să cuprindă descrierea
mijloacelor, a modului de săvârșire a infracțiunii și consecințele ei, caracterul vinei și motivele
acesteia. Astfel, reieșind din cele stipulate de legislator, reiese că la imputarea semnului
calificativ de „alte interese personale”, organul de urmărire penală trebuie să stabilească care
este acel „alt interes personal” și să-l descrie în conținutul ordonanței, ca învinuita să aibă
posibilitate de a cunoaște și de a se apăra împotriva învinuirii aduse prin prezentarea, după
caz, a probelor apărării. Din conținutul ordonanței de punere sub învinuire se vede că organul
de urmărire penală nu explică în detalii în ce constă acel „alt interes material sau personal”,
pe care l-ar fi dorit să-l obțină sau la obținut inculpata.
Materialele dosarului nu conțin nici o probă directă întru dovedirea faptului că
inculpata urmărind un careva interes personal, intenționat a admis falsul în actele oficiale, mai
4
mult că acest element constitutiv al infracțiunii nu s-a stabilit nici în instanța de judecată.
În consecință, din considerentul că vinovăția inculpatei nu a fost confirmată prin careva
probe pertinente și concludente, lipsește latura subiectivă a infracțiunii în acțiunile lui Bejan
Anjela, iar o sentință de condamnare nu poate fi bazată pe presupuneri, dubiile în probarea
învinuirii urmând a fi interpretate în favoarea inculpatei.
3.4. Avocatul părții vătămate, Zaharia Procopie, care a solicitat casarea sentinței în
partea stabilirii modului de executarea pedepsei de către inculpați, cu excluderea prevederilor
art.90 Cod penal.
Apelantul a invocat că, Rusu Alexandra a fost deposedată de bunurile sale 2 terenuri
prin înșelăciune și abuz de serviciu. Deoarece inculpații nu recunosc vina pe cauza dată, au
fost efectuate multiple expertize gazoscopice: nr. 34/12/1-R-6625 din 14.12.2017 și nr. 715
din 09.04.2014, prin care s-a constatat că semnătură din rubrica ”Vânzător” din contract de
vânzare-cumpărare nr. 21 din 19.06.2013 încheiat între vânzătorul Rusu Alexandra și
cumpărătorul Maler Galina, autentificat de secretarul Consiliului local Vîșcăuți, r-nul Orhei,
Bejan Anjela, nu a fost efectuată de Rusu Alexandra, ci de către o alta persoană prin procedeul
de copiere în transparență a numelui manuscris ”Rusu”. Cauza penala a fost judecata un timp
foarte îndelungat din cauza inculpaților care ignorau ședințele de judecată și nu se prezentau
la citarea lor, nu prezentau confirmări obiective a absențelor din instanță, într-un mod brutal
ignorau atât partea vătămată cât și ceilalți participanți.
Versiunea mincinoasă a inculpaților precum ca la urmărirea penala li s-a prezentat
raportul de expertiză gazoscopică unde era indicat că Rusu Alexandra a semnat contractul de
vânzare-cumpărare este ieșit din comun, fapt confirmat prin raportul de expertiză grafoscopică
repetată nr.34/12/1-R-6625 din 14.12.2017.
Atitudinea inculpaților de rea voință este un motiv pe care instanța de judecata nu l-a
luat in considerare la numirea măsurii de pedeapsă și anume: faptul că inculpatul a dus în
eroare instanța invocând că anterior nu a fost condamnat și este pentru prima dată pe banca
acuzaților.
Inculpații nu au recunoscut vina, nu și-au cerut scuze de la partea vătămată, nu au întors
prejudiciul material, ci dimpotrivă amenință partea vătămată că o vor distruge. Un astfel de
comportament a inculpaților exclude posibilitatea aplicării art.90 Cod penal pe motiv ca nu
sunt temeiuri legale pentru numirea unei pedepse cu suspendarea executării.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 25 februarie 2019, apelul
declarat de avocatul Procopie Zaharia în numele părții vătămate Rusu Alexandra a fost respins
ca nefondat.
Admise apelurile declarate de avocatul Cotruță Sergiu în numele inculpatului Maler
Petru, de avocatul Cotruță Sergiu în numele inculpatei Maler Galina și apelul inculpatei Bejan
Anjela, casat total sentința, inclusiv din oficiu, în baza art.409 alin.(2) Cod de procedură
penală, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță.
Procesul penal intentat în privința lui Bejan Anjela pe art.332 alin.(1) Cod penal a fost
încetat, în legătură cu intervenirea prescripției tragerii la răspundere penală.
Procesul penal intentat în privința lui Maler Galina, Maler Petru pe art.361 alin.(2) lit.
b) Cod penal a fost încetează, în legătură cu intervenirea prescripției tragerii la răspundere
penală.
Maler Petru a fost condamnat în baza art.190 alin.(2) lit. b) Cod penal, la 2 ani și 6 luni
închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita activitate de antreprenorial pe un termen de 2
5
ani.
Maler Galina a fost condamnată în baza art.190 alin.(2) lit. b) Cod penal, la 2 ani și 6
luni închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita activitate de antreprenorial pe un termen
de 2 ani.
Conform art.90 Cod penal termenul executării pedepsei numite lui Maler Petru, și
Maler Galina a fost suspendat condiționat pe o perioadă de probațiune de 1 an fiecăruia.
Instanța de apel analizând în ansamblu probele cauzei penale date prin prisma art.
101 Cod procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și
coroborării lor, a concluzionat că instanța de fond corect a încadrat juridic acțiunile
inculpaților Maler Galina și Maler Petru în baza art.190 alin.(2) lit. b), c) și art.361 alin.(2) lit.
b) Cod penal, iar acțiunile inculpatei Bejan Anjela în baza art.332 alin.(1) Cod penal.
Instanța de apel a reținut că, instanța de fond a stabilit în mod corect situația de fapt și
vinovăția inculpaților, cercetarea judecătorească s-a efectuat cu respectarea dispozițiilor
procesual-penale, n-au fost încălcate normele imperative din Codul de procedură penală, dar
conform prevederilor art.10 alin.(1) Cod penal, legea penală care înlătură caracterul
infracțional al faptei, care ușurează pedeapsa ori, în alt mod, ameliorează situația persoanei ce
a comis infracțiunea are efect retroactiv, adică se extinde asupra persoanelor care au săvârșit
faptele respective până la intrarea în vigoare a acestei legi, inclusiv asupra persoanelor care
execută pedeapsa ori care au executat pedeapsa, dar au antecedente penale.
În același timp, cu referire la constatarea stării de drept, instanța de apel a conchis, că
Maler Petru, Maler Galina au comis infracțiunile imputate lor în baza art.190 alin.(2) lit. b),
c) Cod penal, însă deoarece prin Legea nr.179 din 26.07.2018, în vigoare 17.08.2018
calificativul de la lit. c) al art.190 Cod penal ”cu cauzarea de daune în proporții considerabile”
a fost abrogat, prin prisma retroactivității legii penale, se impune excluderea acestuia din
învinuirea imputată lor.
Totodată instanță de apel a notat, că prin Legea nr. 179 din 26.07.2018, în vigoare din
17.08.2018 a fost modificată dispoziția art.190 Cod penal și anume în dispoziția alineatului
(1), textul ”înșelăciune sau abuz de încredere” se substituie cu textul ”inducerea în eroare a
unei sau a mai multor persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca
mincinoasă a unei fapte adevărate, în privința naturii, calităților substanțiale ale obiectului,
pârților (în cazul în care identitatea acestora este motivul determinant al încheierii actului
juridic) actului juridic nul sau anulabil, ori dacă încheierea acestuia este determinată de
comportamentul dolosiv sau viclean care a produs daune considerabile”.
Instanța de apel a subliniat, cu referire la prevederile art.10 Cod penal, că modificările
operate sunt aplicabile cazului în speță privindu-i pe Maler Petru și Maler Galina.
În ordinea celor relevate, instanța de apel constatat, că la 19.06.2013, Maler Petru,
acționând drept organizator al acțiunilor ilicite, de comun acord și prin înțelegere prealabilă
cu Maler Galina și cu suportul secretarul Consiliului local Vîșcăuți, r-nul Orhei, Bejan Anjela,
având scopul dobândirii ilicite prin comportamentul dolosiv și vicierea tranzacției de vânzare-
cumpărare a terenurilor agricole cu nr. cadastrale xxxxxși xxxxx, situate în extravilanul s.
Vîșcăuți, raionul Orhei, ce aparțineau cet. Rusu Alexandra, conștientizând caracterul
prejudiciabil al acțiunilor sale și urmările prejudiciabile care puteau surveni, pentru a-și realiza
scopul, intenționat, a pus în aplicare un plan criminal prin care, cunoscând că era în relații
ostile cu Rusu Alexandra, pentru a nu compromite pentru terți obiectivitatea tranzacției, a
convenit cu Maler Galina ca ultima să semneze în calitate de cumpărător contractul de vânzare
6
cumpărare nr.21 din 19.06.2013, a terenurilor agricole cu numerele cadastrale xxxxx și xxxxx,
fără ca Rusu Alexandra să fie prezentă, după care a transmis actul juridic nul spre autentificare
secretarului Bejan Angela, care 1-a rândul său a semnat contractul dat, a aplicat ștampila,
precum și înscris alte date, conferind astfel documentului falsificat posibilitatea de a fi pus în
circuit, după care prin intermediul acestui document falsificat, înregistrat la OCT Orhei la
21.06.2013, Rusu Alexandra a fost deposedată prin fals de terenurile menționate, fiindu-i
cauzat astfel un prejudiciu material considerabil în sumă de 14 091 lei.
Astfel acțiunile lui Maler Petru și Maler Galina urmează a fi încadrate juridic în baza
art.190 alin.(2) lit. b) Cod penal escrocheria, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane
prin comportamentul dolosiv și vicierea tranzacției, săvârșită de două persoane, cu cauzarea
de daune în proporții considerabile și art.361 alin.(2) lit. b) Cod penal adică - confecționarea,
deținerea și folosirea documentelor oficiale false, care acordă drepturi sau eliberează de
obligații, săvârșite de mai multe persoane.
Bejan Anjela la 19.06.2013, conștientizând că prin acțiunile sale introduce date ce nu
corespund adevărului în documente oficiale și anume în contractul de vânzare cumpărare
nr.21 din 19.06.2013, a terenurilor agricole cu nr. cadastrale xxxxx, în valoare de 7 047 lei
MDL și xxxxx, în valoare de 7 044 lei MDL, situate în extravilanul s. Vîșcăuți, r-nul Orhei,
unde pe de o parte în calitate de vânzător era înscrisă Rusu Alexandra, care nu a participat la
convenirea clauzelor contractuale și nici nu 1-a semnat, iar pe de altă parte în calitate de
cumpărător a intervenit Maler Galina, intenționat, a autentificat contractul menționat, aplicând
ștampila umedă a Consiliului s. Vîșcăuți, r-nul Orhei, dar și cea specială pentru acte notariale,
înscriind pe verso contractului faptul că „...prezentul contract servește drept temei pentru
înregistrarea dreptului de proprietate al cumpărătorului”, dar și faptul că „...în fața ei la sediul
biroului s-au prezentat Rusu Alexandra și Maler Galina, care au cerut întocmirea prezentului
contract, fiind cunoscuți cu efectele acestuia, semnîndu-1 în prezența ei”, document cu care
ulterior Maler Galina a dobândit dreptul de proprietate asupra terenurilor nominalizate, în
consecință Rusu Alexandra fiind deposedată prin fals de terenurile agricole cu nr. cadastrale
xxxxx și xxxxx, fiindu-i cauzat un prejudiciu material în sumă totală de 14 091 lei.
Astfel, prin acțiunile sale intenționate, Bejan Anjela a săvârșit - „Falsul în acte publice”
- adică înscrierea de către o persoană publică, în documentele oficiale a unor date vădit false,
precum și falsificarea unor astfel de documente, dacă aceste acțiuni au fost săvârșite din
interes material sau din alte interese personale, infracțiune prevăzută de art. 332 alin.(1) Cod
penal.
Cu toate că inculpații Maler Galina, Maler Petru și Bejan Anjela în ședința de judecată
vina pentru faptele incriminate nu au recunoscut-o, vinovăția acestora se dovedește pe deplin
în baza probatoriului administrat:
- declarațiile părții vătămate Rusu Alexandra relatate în cadrul ședințelor de judecată
în instanța de fond; conținutul sesizării din 27.01.2014, care a stat la baza pornirii urmăririi
penale, în care Rusu Alexandra a solicitat de la organul de urmărire penală investigarea
cazului de deposedare a sa de 2 loturi de teren agricol din extravilanul din s. Vîșcăuți, r-nul
Orhei, prin falsificarea contractului nr. 21 din 19.06.2013, înregistrat la OCT Orhei, despre
care ea nu a știut și pe care nu 1-a semnat în rubrica „Vânzător”(f.d.23, vol. I); conținutul
procesului - verbal de ridicare din 10.02.2014, prin care s-a certificat faptul ridicării de la
Bejan Anjela - secretar al Consiliului local Vîșcăuți, r-nul Orhei, a contractului de vânzare-
cumpărare nr.21 din 19.06.2013, în original, ce urma să fie supus expertizei grafoscopice, în
7
vederea stabilirii autenticității acestuia (f.d.26, vol. I); conținutul procesului - verbal de
ridicare din 17.03.2014, prin care s-a certificat faptul ridicării de la Rusu Alexandra, a
documentelor semnate de ea și mostrelor de semnătură, ce urmau să fie puse la dispoziția
experților în vederea efectuării expertizei grafoscopice. La fel s-a ridicat și anexat la
materialele cauzei penale, contractul de vânzare cumpărare a terenurilor agricole din
25.11.2011, autentificat de notarul T. Bejenar și înregistrat la OCT la 02.12.2011, prin care se
confirmă faptul că Rusu Alexandra era de facto din data înregistrării la OCT - proprietara
terenurilor cu numerele cadastrale: xxxxx și xxxxx, ce figurează ulterior în contractul de
vânzare cumpărare nr.21 din 19.06.2013 (f.d.28, vol. I); conținutul raportului de expertiză
grafoscopică nr.715 din 09.04.2014, în conformitate cu concluziile căruia semnătura de la
rubrica „vânzător” din contractul de vânzare cumpărare a terenurilor agricole nr.21 din
19.06.2013, încheiat între vânzătorul Rusu Alexandra și cumpărătorul Maler Galina,
autentificat de secretarul Consiliului local Vâșcăuți, r-nul Orhei, Bejan Anjela, nu a fost
executată de Rusu Alexandra, ci de către o altă persoană prin procedeul de copiere în
transparență a numelui manuscris „Pycy”, (f.d.46-54, vol. I); conținutul procesului - verbal de
ridicare a mostrelor de semnătură de la Maler Galina din 24.07.2014, ce urmau să fie puse la
dispoziția experților în vederea efectuării expertizei grafoscopice, pentru a stabili după
posibilitate, dacă Maler Galina a falsificat semnătura de la rubrica „vânzător” din contractul
de vânzare cumpărare a terenurilor agricole nr.21 din 19.06.2013, încheiat între vânzătorul
Rusu Alexandra și cumpărătorul Maler Galina (f.d.70-74, vol. I); conținutul procesului -
verbal de ridicare a mostrelor de semnătură de la Maler Petru din 24.07.2014, ce urmau să fie
puse la dispoziția experților în vederea efectuării expertizei grafoscopice, pentru a stabili după
posibilitate, dacă Maler Petru a falsificat semnătura de la rubrica „vânzător” din contractul de
vânzare cumpărare a terenurilor agricole nr.21 din 19.06.2013, încheiat între vânzătorul Rusu
Alexandra și cumpărătorul Maler Galina (f.d.85-91, vol. I); conținutul Extraselor din Registrul
Bunurilor Imobile, eliberate de OCT Orhei, prin care se confirmă faptul că terenurile cu
numerele cadastrale xxxxx și xxxxx, la 02.12.2011 au trecut din proprietatea lui Maler Petru
în proprietatea părții vătămate Rusu Alexandra, în baza contractului nr.11374 din 25.11.2011,
după care la 21.06.2013, terenurile nominalizate, în baza contractului de vânzare-cumpărare
nr.21 din 19.06.2013, au trecut în proprietatea învinuitei Maler Galina (f.d.94-95, vol. I);
conținutul contractului falsificat de vânzare cumpărare nr.21 din 10.06.2013, în original, în
care expres este indicat în calitate de vânzător Rusu Alexandra, care nu l-a semnat (raportului
de expertiză nr.715 din 09.04.2014), iar în calitate de cumpărător figurează Maler Galina. La
fel, pe verso secretarul Consiliului local Vîșcăuți, Bejan Anjela, a notat expres că ea a
autentificat contractul, în fața sa s-au prezentat Rusu Alexandra și Maler Galina, care personal
au semnat contractul, după ce capacitatea de exercițiu a fost verificată, (f.d.97, vol. I);
conținutul raportului de autosesizare din 18.08.2014, întocmit de ofițerul de urmărire penală,
Igor Pojar, care efectuând urmărirea penală în cauza penală nr.2014270113, în baza art.361
alin.(2) lit. b) Cod penal, a stabilit că contractul nr.21 din 19.06.2013, a fost autentificat de
secretarul Consiliului local Vîșcăuți, Bejan Anjela, în care au fost incluse date neveridice,
fapte ce urmau să fie calificate în baza art.332 alin.(1) Cod penal, în consecință fiind pornită
cauza penală nr.2014270516, conexată ulterior la cauza penală de bază 2014270113, (f.d.121,
vol. I); conținutul raportului de autosesizare din 02.12.2014, întocmit de procuror după
primirea cauzei penale cu propunere în conformitate cu art.289 Cod de procedură penală, prin
care s-a stabilit că Rusu Alexandra a fost deposedată de terenurile agricole cu numerele
8
cadastrale xxxxx și xxxxx, în baza unui document fals și anume contractul nr.21 din
19.06.2013, ceea ce urma să fie calificat în baza art.190 Cod penal, fiind pornită cauza penală
nr.2014270775, care a fost conexată ulterior la cauza penală nr.2014270113, (f.d.148);
conținutul informației prezentată de OCT Orhei cu nr.01-03/246 din 03.12.2014, prin care
instituția nominalizată a informat organul de urmărire penală că prețul terenului agricol cu nr.
cadastral xxxxx (S=0.4912 ha) este de 7047 lei, iar al terenului agricol cu nr. cadastral xxxxx
(S=0.4910 ha), de 7044 lei, informație care a stat la baza formulării prejudiciului în actul de
învinuire, (f.d.151, vol. I); conținutul procesului - verbal de confruntare din 19.12.2014, dintre
partea vătămată Rusu Alexandra și învinuita Bejan Anjela, în care partea vătămată încă o dată
a reiterat că nu a semnat contractul nr.21 din 19.06.2013, aflând de existența acestuia la
20.01.2014 la OCT Orhei. Totodată, nu s-a adresat nici o dată secretarului Consiliului local
Vîșcăuți, Bejan Anjela, cu solicitarea de a întocmi un contract de vânzare cumpărare a loturilor
de teren. La rândul său învinuita Bejan Anjela, a menținut versiunea sa conform căreia Rusu
Alexandra personal a semnat contractul nr.21 din 19.06.2013, în prealabil cu câteva zile
agresându-se pentru a afla ce acte erau necesare, (f.d.173-174, vol. I); conținutul procesului -
verbal de sechestru din 05.02.2015, prin care s-a documentat înregistrarea la OCT Orhei, a
încheierii Judecătoriei Orhei din 28.01.2015, privind punerea sub sechestru a terenurilor
agricole cu nr. cadastrale xxxxx și xxxxx, aplicat în vederea neadmiterii înstrăinării ulterioare
a acestora (f.d.183- 184, vol. I); conținutul raportului de expertiză grafoscopică nr.34/12/l/R-
966 din 27.02.2017, în conformitate cu concluziile căruia semnăturile de la rubrica „vânzător"
din ambele exemplare ale contractului de vânzare cumpărare nr.21 din 19.06.2013, nu a fost
executată de Rusu Alexandra, dar au fost executate de către o altă persoană prin procedeul de
copiere în transparență. Semnăturile din numele Galinei Maler de la rubrica „cumpărător” din
ambele exemplare ale contractului de vânzare-cumpărare nr.21 din 19.06.2013 au fost
executate de către însuși Maler Galina (f.d.130, vol. II); conținutul raportului de expertiză
grafoscopică nr.34/12/l/R-6625 din 14.12.2017, în conformitate cu concluziile căruia
semnăturile plasate la rubricile „Secretarul consiliului local” de pe două contracte de vânzare-
cumpărare nr.21 din 19 iunie 2013 a terenurilor agricole cu nr. xxxxx și xxxxx încheiate între
vânzătorul Rusu Alexandra și cumpărătorul Maler Galina autentificate de secretarul
Consiliului local Vîșcăuți, r-nul Orhei și Contract de vânzare-cumpărare nr.21 din 19 iunie
autentificat de secretarul Consiliului local Vîșcăuți, r-nul Orhei, ridicat de la Primăria
Vîșcăuți, care este anexat la materialele dosarului penal (f.d.97, vol. I) au fost executate de
către însuși Bejan Anjela. Semnătura de la rubrica „Vânzător” din Contractul de vânzare-
cumpărare nr.21 din 19 iunie autentificat de secretarul Consiliului local Vîșcăuți, r-nul Orhei,
ridicat de la Primăria Vîșcăuți, care este anexat la materialele dosarului penal (f.d.97. vol. I),
nu a fost executată de către Rusu Alexandra, dar a fost executată de către o alta persoană prin
procedeul de copiere în transparență a numelui manuscris „Pycy”. Semnătura de la rubrica
”Cumpărător” din Contractul de vânzare-cumpărare nr.21 din 19 iunie autentificat de
secretarul Consiliului local Vîșcăuți, r-nul Orhei, ridicat de la Primăria Vîșcăuți, care este
anexat la materialele dosarului penal (f.d.97 vol. I) a fost executată de către însuși Maler
Galina.
În acest sens, au fost respinse argumentele apărării precum că, faptele inculpaților, nu
întrunesc elementele infracțiunilor incriminate prevăzute de art.190 alin.(2) lit. b) și art. 361
alin.(2) lit. b) Cod penal, nefiind demonstrată vinovăția acestora, apreciindu-le ca o metodă
de apărare a clienților săi și eschivarea de la răspunderea penală a inculpaților, deoarece cum
9
rezultă din declarațiile părții vătămate Rusu Alexandra nu a prezentat nici un fel de acte la
secretara Consiliului local Vășcăuți, Bejan Anjela și nu a semnat contractul de vânzare-
cumpărare nr. 21 din 19.06.2013 a terenurilor amplasate în extravilan.
Vicierea de către inculpați a valabilității contractului de vânzare-cumpărare a
terenurilor nr. 21 din 19.06.2013 este confirmată și de Raportul de expertiză grafoscopică
nr.34/12/l/R-6625 din 14.12.2017, în conformitate cu concluziile căruia semnăturile plasate
la rubricile „Secretarul consiliului local” de pe două contracte de vânzare-cumpărare nr.21 din
19.06.2013 a terenurilor agricole cu nr.xxxxx și xxxxx încheiate între vânzătorul Rusu
Alexandra și cumpărătorul Maler Galina autentificate de secretarul Consiliului local Vîșcăuți,
r-nul Orhei și Contract de vânzare-cumpărare nr.21 din 19 iunie autentificat de secretarul
Consiliului local Vîșcăuți, r-nul Orhei, ridicat de la Primăria Vîșcăuți, care este anexat la
materialele dosarului penal (f.d.97, vol. I) au fost executate de către însuși Bejan Anjela.
Semnătura de la rubrica „Vânzător” din Contractul de vânzare-cumpărare nr.21 din
19.06.2013 autentificat de secretarul Consiliului local Vîșcăuți, r-nul Orhei, ridicat de la
Primăria Vîșcăuți, care este anexat la materialele dosarului penal (f.d.97, vol. I), nu a fost
executată de către Rusu Alexandra, dar a fost executată de către o alta persoană prin procedeul
de copiere în transparență a numelui manuscris „Pycy”. Semnătura de la rubrica
”Cumpărător” din Contractul de vânzare-cumpărare nr.21 din 19 iunie autentificat de
secretarul Consiliului local Vîșcăuți, r-nul Orhei, ridicat de la Primăria Vîșcăuți, care este
anexat la materialele dosarului penal (f.d.97 vol. I) a fost executată de către însuși Maler
Galina, astfel acesta fiind lovit de nulitate, deoarece nu a fost semnat de către ”Vânzător”.
Astfel, declarațiile inculpaților Maler Petru, Maler Galina și Bejan Anjela privind
nevinovăția lor și solicitarea achitării, deoarece nu au comis faptele imputate se apreciază de
instanță ca o metodă de autoapărare și eschivarea a lor de la răspundere penală, fiind
combătute de întreg probatoriul analizat detaliat mai sus.
Argumentul avocatului privind ilegalitatea calificării acțiunilor lui Maler Petru, Maler
Galina și în baza art.361 alin.(2) lit. b) Cod penal la fel nu a fost reținută de către instanța de
apel, deoarece dânșii au confecționat, deținut și folosit documentul oficial fals, contractul de
vânzare cumpărare care acordă drepturi inculpatei Maler Galina de a înregistra ilegal dreptul
de proprietate asupra terenurilor agricole cu nr.xxxxxși xxxxx la OCT, astfel ilegal
deposedând-o pe proprietara legală Rusu Alexandra de proprietatea sa.
Instanța de apel a considerat nefondate argumentele apelantei Bejan Anjela referitor la
faptul că ordonanța de punere sub învinuire, inter alia trebuie să cuprindă descrierea
mijloacelor, a modului de săvârșire a infracțiunii și consecințele ei, caracterul vinei și motivele
acesteia. Astfel, reieșind din cele stipulate de legislator, reiese că la imputarea semnului
calificativ de „alte interese personale”, organul de urmărire penală trebuie să stabilească care
este acel „alt interes personal” și să-l descrie în conținutul ordonanței, ca învinuita să aibă
posibilitate de a cunoaște și de a se apăra împotriva învinuirii aduse prin prezentarea, după
caz, a probelor apărării. Din conținutul ordonanței de punere sub învinuire se vede că organul
de urmărire penală nu explică în detalii în ce constă acel „alt interes material sau personal”,
pe care l-ar fi dorit să-l obțină sau la obținut inculpata, învinuirea adusă inculpatei nu este
clară și întemeiată, nefiind probat. Or, instanța de apel a reținut că atât, ordonanța de învinuire
cât și rechizitoriul corespund rigorilor prevederilor art.art.281, 296 Cod de procedură penală
și art.6 din CoEDO: care prevede că orice persoană acuzată de o infracțiune are ca minimum
dreptul să fie informată în cel mai scurt timp, într-o limbă pe care o înțelege și de o manieră
10
detaliată asupra naturii și cauzei acuzării împotriva sa. În acest context, instanța de apel a
menționat că actul de învinuire cât și de sesizare a instanței corespund rigurozității
dispozițiilor legale ce impun ca învinuirea să fie clară, concretă și previzibilă.
Instanța de apel a reținut că, starea de fapt reținută și de drept apreciată concordă cu
circumstanțele stabilite și probele administrate în cauză, astfel argumentele apelantei Bejan
Anjela privind lipsa probelor ce ar confirma vinovăția sa poartă un caracter declarativ și
urmează a fi respins.
De asemenea, potrivit art.332 alin.(1) Cod de procedură penală, în cazul în care, pe
parcursul judecării cauzei, se constată vreunul din temeiurile prevăzute în art.art.275 pct.5) -
9), 285 alin.(1) pct. 1), 2), 4), 5) precum și în cazurile prevăzute în art.art.53-60 Cod penal,
instanța, prin sentință motivată, încetează procesul penal în cauza respectivă.
Totodată, instanța de apel a reținut că, pe parcursul examinării prezentei cauze penale,
s-a stabilit că inculpații Maler Petru, Maler Galina au comis infracțiunea prevăzută de art.361
alin.(2) lit. b) Cod penal, la 21.06.2013, iar Bejan Anjela a comis infracțiunea prevăzută de
art.332 alin.(1) Cod penal, la 21.06.2013. Astfel, luând în calcul prevederile art.60 alin.(1) lit.
a), b) Cod penal, instanța de apel a constatat că, a expirat termenul pentru tragere la răspundere
penală a inculpaților la 21.06.2018, iar a lui Bejan Anjela la 21.06.2015.
La stabilirea pedepsei inculpaților Maler Galina și Maler Petru instanța de apel a ținut
cont de prevederile art.art.75, 75, 76 Cod penal, de caracterul și gradul prejudiciabil al
infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat de circumstanțele cauzei care atenuează ori
agravează răspunderea penală.
Având în vedere caracterul scopului corecțional și de reeducare al condamnaților, al
restabilirii echității sociale, în rezultatul aplicării pedepsei, apreciind, că inculpații au comis o
infracțiune gravă, prin care au atentat la relațiile sociale cu privire la inviolabilitatea
proprietății, reieșind din limitele pedepsei prevăzute de sancțiunea art.190 alin.(2) lit. b) Cod
penal (închisoare de la 2 la 6 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții și a exercita
o anumită activitate pe un termen de până la 3 ani), instanța de apel a considerat echitabil a
stabili față de inculpații Maler Galina și Maler Petru a unei pedepse pe un termen de 2 ani 6
luni închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita activitate de antreprenorial pe un termen
de 2 ani fiecăruia.
Astfel, instanța de apel a respins argumentele avocatului părții vătămate privind
aplicarea unei pedepse cu executare inculpaților Maler Galina și Maler Petru, deoarece
inculpații au comis pentru prima dată o infracțiune și au realizat-o în mod intenționat. Totuși,
privarea efectivă de libertate a inculpaților în condițiile în care infracțiunea comisă au avut
scop de cupiditate este apreciată de către instanță ca o circumstanță, care cu precădere va
deforma personalitatea acestora.
Prin urmare, instanța de apel a dispus condamnarea lui Maler Petru și Maler Galina cu
suspendarea condiționată a executării pedepsei și stabilirea unei perioade de probațiune.
Nefiind de acord cu soluția adoptată de instanța de apel, au declarat recursuri
ordinare:
6.1. Avocatul Cotruță Sergiu, invocând temei de drept prevederile art.427 alin.(1) pct.
6) și 8) Cod de procedură penală, solicitând casarea totală a sentinței și deciziei instanței de
apel, rejudecarea cauzei cu emiterea unei hotărâri de achitare în privința inculpaților Maler
Galina și Maler Petru.
În motivarea recursului declarat, autorul acestuia invocă argumente similare celor
11
menționate anterior în cererile de apel, descrise în pct. 3.1., 3.2. din prezenta decizie,
suplimentar indicând că, instanțele de fond au făcut niște constatări lipsite de probe, când
indică că Maler Petru ar fi fost organizatorul unor acțiuni ilicite și că a avut niște înțelegeri
prealabile cu alte persoane la săvârșirea infracțiunilor imputate. Nici un martor și nici o probă
scrisă nu susține sau confirmă versiunea indicată sentință și decizie.
Instanțele au ignorat, în mod evident, starea de fapt reală, care constă anume în
existența raporturilor de vânzare-cumpărare instituite între părți: Maler Galina și Rusu
Alexandra, perfectate de autoritatea competentă - secretarul Consiliului sătesc Vîșcăuți, Bejan
Anjela, relații în cadrul cărora, Maler Petru nu a participat ca parte și nici nu a beneficiat de
pe urma acelei tranzacții.
Instanțele au ignoră și starea de ostilitate existentă între pretinsa victimă și Maler Petru,
care a apărut peste o perioadă de timp după semnarea contractului de vânzare-cumpărare
indicat, din cauza căreia Rusu Alexandra a inventat un litigiu pentru a obține sancționarea
penală a lui Maler Petru pentru o pretinsă faptă care nu a existat. Or, numai pretinsa parte
vătămată indică asupra lui Maler Petru ca fiind implicat în comiterea infracțiunii date, pe când
celelalte probe nu au nici o tangență cu persoana acestuia.
Infracțiunea prevăzută de art.361 Cod penal constă din confecționarea, deținerea,
vânzarea sau folosirea documentelor oficiale false, care conferă drepturi sau scutesc de
obligațiuni, precum și confecționarea sau vânzarea imprimantelor, ștampilelor, sigiliilor false.
Reieșind din prevederile art.190, modificat la 17.08.2018 prin care - escrocheria, adică
dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin inducerea în eroare a unei sau a mai multor
persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte
adevărate, în privința naturii, calităților substanțiale ale obiectului, pârților (în cazul în care
identitatea acestora este motivul determinant al încheierii actului juridic) actului juridic nul
sau anulabil, ori dacă încheierea acestuia este determinată de comportamentul dolosiv sau
viclean care a produs daune considerabile.
Iar potrivit art.126 alin.(2) Cod penal - caracterul considerabil sau esențial al daunei
cauzate se stabilește luându-se în considerare valoarea, cantitatea și însemnătatea bunurilor
pentru victimă, starea materială și venitul acesteia, existența persoanelor întreținute, alte
circumstanțe care influențează esențial asupra stării materiale a victimei, iar în cazul
prejudicierii drepturilor și intereselor ocrotite de lege-gradul lezării drepturilor și libertăților
fundamentale ale omului. Prin urmare suma enunțata nu poate fi catalogată ca un prejudiciu
considerabil.
Instanțele naționali prin nimic nu a motivat în ce a constat beneficiile lui Maler Petru,
care bunuri el le-a însușit, or, probatoriul administrat de acuzator și preluat de către instanțe,
nu indică în nici într-un fel asupra lui Maler Petru ca fiind în vreo tangență cu art.190 Cod
penal și nici cu fapta imputată.
Analizând probele acumulate de organul de urmărire penală și cercetate în cadrul
ședințelor judecătorești, niciuna din afirmațiile conținute în rechizitoriul de învinuire nu și-a
confirmare și acestea nu indică în nici un fel, asupra lui Maler Petru ca fiind vinovat de
infracțiunilor imputate.
Un aspect important, rămas fără motivarea instanței de apel este faptul, că partea
vătămată sub nici un fel nu a negat cele declarate de către Bejan Anjela, prin acest aspect,
partea vătămată doar reconfirmă înțelegerea pe care a avut-o cu Bejan Anjela. Mai mult ca
atât cele declarate de către Bejan Anjela colaborează direct cu probatoriul administrat și
12
expertizele efectuate la caz.
6.2. Partea vătămată Rusu Alexandra invocând temei de drept prevederile art.427
alin.(1) pct. 10) Cod de procedură penală, a declarat recurs ordinar, solicitând casarea totală a
deciziei instanței de apel și menținerea în vigoare a sentinței.
În motivarea recursului declarat, autorul acestuia invocă argumente similare celor
menționate anterior în cererea de apel de către avocatul acestui, descrise în pct. 3.4. din
prezenta decizie, suplimentar indicând că, instanța de apel a micșorat măsura de pedeapsă
inculpaților, contrar circumstanțelor cauzei, numindu-le o pedeapsă cu aplicarea art.90 Cod
penal, care este posibilă doar în cazul când inculpatul își recunoaște vina, a recuperat
prejudiciul, a conștientizat și se căiește de cele comise, are un comportament adecvat.
În conformitate cu prevederile art.431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală,
procurorul a prezentat referință, pledând pentru inadmisibilitatea recursurilor declarate, ca
fiind vădit neîntemeiate și lipsite de temeiuri legale.
Judecând recursurile ordinare declarate, în raport cu actele cauzei, Colegiul penal
lărgit ajunge la concluzia că acestea urmează a fi admise, pentru următoarele considerente.
Conducându-se de dispozițiile art.424 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța de
recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art.427 Cod de
procedură penală. Or, art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței
de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de
fond și de apel la judecarea cauzei.
La caz, Colegiul penal lărgit atestă că recurenții invocă ca temeiuri de recurs
prevederile art.427 alin.(1) pct. 6), 8), 10) Cod de procedură penală, și sub aspectele că instanța
de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu
cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției nu contrazice
dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, nu au fost întrunite elementele infracțiunii,
s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.
Verificând actele cauzei, raportate la criticele recurenților, instanța de recurs conchide
că hotărârea instanței de apel urmează a fi desființată, cu dispunerea rejudecării cauzei,
conducându-se în acest sens de prevederile art.435 alin.(1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură
penală, potrivit cărora judecând recursul, instanța este în drept să-l admită, cu casarea totală a
hotărârii atacate și cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt
complet de judecată, atunci când erorile judiciare nu pot fi corectate la această etapă a
procedurilor.
Potrivit celor conținute în cererile de recurs, se constată că partea apărării, atât la etapa
judecării apelului, cât și în prezent critică cu vehemență modalitatea de apreciere a
probatoriului administrat, făcând trimitere la circumstanțe factologice, care în opinia lui
denotă faptul că la judecarea cauzei în instanțele de fond au fost admise mai multe încălcări
esențiale de procedură, care au fost ignorate de instanțe, și care influențează în mod direct
soluția pe caz. De asemenea, instanțele de fond nu au ținut seama de starea de ostilitate
existentă între partea vătămată Rusu Alexandra și inculpatul Maler Petru. Iar recursul ordinar,
potrivit argumentelor invocate de partea vătămată Rusu Alexandra este întemeiat doar pe
critica modului în care instanțele de fond au apreciat circumstanțele cauzei în latura pedepsei
aplicate inculpaților.
În expunerea de motive, care au stat la baza soluției de admitere a recursului declarat,
instanța pornește de la aceea că, declanșând o continuare a judecării cauzei în fond, apelul este
13
o cale de atac sub aspect de fapt și de drept, întrucât odată exercitat produce un efect devolutiv
complet asupra fondului cauzei, prin alte cuvinte provoacă un control integral atât vizavi de
circumstanțele de fapt, cât și asupra celor de drept, în privința persoanelor care l-au declarat
și privitor la argumentele avansate de acestea.
Analizând actul adoptat de instanța de apel, în raport cu erorile semnalate de recurenți,
Colegiul penal lărgit constată că instanța de apel a eșuat să examineze minuțios aspectele
învinuirii înaintate inculpaților Maler Petru și Maler Galina, raportându-le la actele cauzei și
statuările pertinente din practica judiciară.
Din motivele nominalizate, Colegiul penal lărgit consideră că decizia instanței de apel
adoptată în cauză urmează a fi desființată, prin extindere și în privința inculpatei Bejan Anjela,
or, eroarea depistată a fost admisă și în privința acestuia.
Desfășurând cele expuse, se reamintește că, CtEDO, cu fiecare ocazie posibilă
menționează că echitatea unei proceduri se apreciază în raport cu ansamblul acesteia, iar
efectul art.6§1 este, inter alia, de a plasa „tribunalul” sub obligația pozitivă de a instrumenta
cauza sub toate aspectele de fapt și de drept, raportând învinuirea înaintată inculpatului la
probele susținute de procuror, prin dezbaterea argumentelor aduse de părți, fără a fi prejudiciat
fondul.
Instanța de recurs ține să precizeze că nu simpla recunoaștere a învinuirii este
determinantă pentru a se da eficiență unui proces echitabil, desfășurat în limitele legalității și
imparțialității, aceasta constituind doar o condiție procedurală, ci stabilirea vinovăției
inculpatului cu privire la faptele reținute în sarcina sa prin actul de sesizare a instanței. Or,
ceea ce prevalează este existența unui proces echitabil, despre care nu se poate vorbi în măsura
în care se neagă principiul aflării adevărului.
De facto, instanța de apel, ajungând la aceiași concluzie despre vinovăția inculpaților,
ca și prima instanță, a constatat că: „Analizând în ansamblu probele cauzei penale date prin
prisma art.101 Cod procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții,
veridicității și coroborării lor, permit instanței de apel de a concluziona că instanța de fond
corect a încadrat juridic acțiunile inculpaților Maler Galina și Maler Petru în baza art.190
alin.(2) lit. b), c) și art.361 alin.(2) lit. b) Cod penal, iar acțiunile inculpatei Bejan Anjela în
baza art.332 alin.(1) Cod penal.
Colegiul Penal reține că, instanța de fond a stabilit în mod corect situația de fapt și
vinovăția inculpaților, cercetarea judecătorească s-a efectuat cu respectarea dispozițiilor
procesual-penale, n-au fost încălcate normele imperative din Codul de procedură penală, dar
conform prevederilor art.10 alin.(1) Cod penal, legea penală care înlătură caracterul
infracțional al faptei, care ușurează pedeapsa ori, în alt mod, ameliorează situația persoanei
ce a comis infracțiunea are efect retroactiv, adică se extinde asupra persoanelor care au
săvârșit faptele respective până la intrarea în vigoare a acestei legi, inclusiv asupra
persoanelor care execută pedeapsa ori care au executat pedeapsa, dar au antecedente penale,
însă în dispozitivul deciziei în mod divergent și neclar a dispus casarea integrală a sentinței.
De asemenea, conform prevederilor art.60 alin.(1) Cod penal, persoana se liberează de
răspundere penală dacă din ziua săvârșirii infracțiunii a expirat termenul de prescripție. În
corespundere cu art.395 alin.(1) pct. 2) și 3) Cod de procedură penală, în dispozitivul sentinței
de condamnare trebuie să fie arătate constatarea că inculpatul este vinovat de săvârșirea
infracțiunii prevăzute de legea penală, categoria și mărimea pedepsei aplicate inculpatului. În
caz dacă instanța îl găsește pe inculpat vinovat, dar îl liberează de pedeapsă pe baza
14
prevederilor respective ale Codului penal, ea este datoare să menționeze aceasta în
dispozitivul sentinței. Conform art.396 alin.(1) pct. 2) Cod de procedură penală, dispozitivul
sentinței de încetare a procesului penal trebuie să cuprindă dispoziția de încetare a procesului
penal și motivul pe care se întemeiază încetarea procesului.
Potrivit art.419 Cod de procedură penală, rejudecarea cauzei de către instanța de apel
se desfășoară potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă instanță, care se
aplică în mod corespunzător. Conform art.417 alin.(1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia
instanței de apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus la admiterea
apelului, precum și motivele adoptării soluției date. Conform art.409 alin.(2) Cod de
procedură penală, instanța de apel este obligată ca, în afară de temeiurile invocate și cererile
formulate de apelant, să examineze aspectele de fapt și de drept ale cauzei, însă fără a înrăutăți
situația apelantului.
Conform jurisprudenței naționale, chestiunile de fapt asupra cărora trebuie să se
pronunțe instanța de apel sunt dacă fapta reținută ori numai imputată a fost săvârșită ori nu,
dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări. Chestiunile de drept pe care urmează
să le soluționeze instanța de apel sunt dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă
infracțiunea a fost corect calificată, dacă normele de drept procesual și penal au fost corect
aplicate. În cazul în care se constată încălcări ale prevederilor legale referitoare la chestiunile
menționate, hotărârea instanței de fond urmează a fi desființată, cu rejudecarea cauzei.
Însă, instanța de apel, nu a respectat prescripțiile de drept nominalizate, or, nu a
respectat procedura de aplicare a prescripției tragerii la răspundere penală a lui Bejan Anjela
în baza art.332 alin.(1) Cod penal, a lui Maler Petru și Maler Galina în baza art.361 alin.(2) lit.
b) Cod penal, enunțate supra, nefiind clar, fiind descrisă fapta criminală, considerată ca fiind
dovedită, ce fel de soluție a fost pronunțată - de încetare a procesului penal pe motive de
reabilitare, nereabilitare, sau de condamnare, în descriptivul și dispozitivul hotărârii adoptate
fiind prezente elementele ambilor categorii de hotărâri judiciare, care prin esența lor se exclud
reciproc.
La fel, instanța de apel pe episodul prevăzut de art.190 alin.(2) lit. b) Cod penal,
incriminat inculpaților Maler Petru și Maler Galina, nu a apreciat fiecare probă separat, din
punct de vedere al pertinenței, concludentei, utilității și veridicității ei, iar toate probele în
ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, inclusiv circumstanțele în fapt și în drept
invocate în rechizitoriu, neindicând motivele pentru care a respins versiunile și probele
apărării.
Împrejurările expuse atestă în mod lucid că, instanța de apel nu a judecat cauza penală
în condițiile legii, deoarece a adoptat o hotărâre care nu cuprind motive legale pe care se
întemeiază soluția, motivarea soluției contrazicând dispozitivul hotărârii, și că recursul
ordinar este întemeiat.
Dat fiind că încălcările normelor procedurale specificate, comise de către instanțele de
fond și de apel, constituie erori de drept prescrise în art.427 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură
penală și care nu pot fi corectate de către instanța de recurs, se impune soluția admiterii
recursului ordinar declarat de partea apărării, casării totale a deciziei contestate, urmând să fie
aplicate prevederile art.426 Cod de procedură penală în privința inculpatei Bejan Anjela și
dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.
Totodată, recursul declarat de partea vătămată Rusu Alexandra la fel urmează a fi
admis, deoarece indică asupra unei situații similare cu cea din recursul avocatului și anume
15
aprecierea probelor.
La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să se conducă de dispozițiile art.436
Cod de procedură penală, care prevede procedura de rejudecare și limitele acesteia, să se
pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile Legii procesual penale -
asupra motivelor esențiale indicate în cererile de apel și în măsura competenței sale asupra
motivelor din recursurile declarate, nominalizate în prezenta decizie, să țină cont de toate
circumstanțele de fapt și de drept ale cauzei, să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii
înaintate, să verifice și să aprecieze profund probele administrate și examinate în instanță, în
strictă conformitate cu cerințele legii, să analizeze la modul cuvenit prezența sau lipsa
elementelor infracțiunii imputate, să elucideze faptele importante pentru soluționarea justă și
promptă a cauzei date, să-și argumenteze clar concluziile sale în decizia adoptată, și în
dependență de circumstanțele constatate, ținând cont de motivele casării deciziei atacate, să
pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art.417 Cod de
procedură penală și jurisprudența CtEDO.
În conformitate cu art.art.426, 434, 435 alin.(1) pct.2) lit. c) Cod de procedură
penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,
D E C I D E :
Admite recursurile ordinare declarate de către partea vătămată Rusu Alexandra și de
către avocatul Cotruță Sergiu în numele inculpaților Maler Galina și Maler Petru, casează total
decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 25 februarie 2019, în cauza penală
privindu-i pe Maler Galina xxxxx și Maler Petru xxxxxși prin extindere în privința lui Bejan
Anjela xxxxx, cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet
de judecată.
Decizia nu se supune căilor de atac, pronunțată integral la 23 iulie 2020.
Președinte Vladimir Timofti
Judecători Anatolie Țurcan
Nadejda Toma
Elena Cobzac
Victor Boico
16