1re-5/20 — art.264/1 alin.1 CP

Dosarul nr. 1re-5/20

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

04 martie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Toma Nadejda, Boico Victor

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului în anulare declarat de

către condamnat, împotriva sentinței Judecătoriei Ungheni (sediul central) din

03 septembrie 2018, și a deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din

15 ianuarie 2019, în cauza penală în privința lui

Potapov Serghei XXXXX, născut la

XXXXX.

Termenul de examinare:

prima instanță: 05.09.2019 – 03.09.2018

instanța de recurs: 27.09.2018 – 15.01.2019

instanța de recurs în anulare: 13.09.2019 – 04.03.2020

A C O N S T A T A T:

probelor administrate în faza de urmărire penală, Potapov Serghei a fost

recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 2641 alin. (1) Cod penal, la

pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 600 (șase sute) unități

convenționale, ceea ce constituie echivalentul a 30000 (treizeci mii) lei, cu

privarea de dreptul de a conduce unități de transport pe un termen de 3 (trei)

ani.

Potapov Serghei, la XXXXX, aproximativ la ora 00:45 min, ca conducător de

vehicul, fiind în stare de ebrietate alcoolică, deplasându-se cu autoturismul de

model „Citroen- Berlingo” cu n/î XXXXX, pe str. XXXXX, or. Ungheni a fost stopat

de către angajații INP a IGP.

Fiind suspectat în consum de alcool a fost supus de către agentul

constatator Guzun V. testării alcooscopice cu ajutorul aparatului „Drager

alcootest 6810” și în urma testării s-a constatat că în aerul expirat de el se

conține o concentrație vaporică de alcool ce constituie 0,84 mg/l.

Conform art. 13412 alin. (3) Cod penal, prin stare de ebrietate alcoolică cu

grad avansat se înțelege starea persoanei care are concentrația de alcool în

sînge de la 0,5 g/l și mai mult sau concentrația vaporilor de alcool în aerul

expirat de la 0,3 mg/l și mai mult.

1

Astfel, Potapov Serghei a încălcat cerințele Regulamentului Circulației

Rutiere aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr. 357 din 13.05.2009,

prevăzute de pct. 14 lit. a) conform căruia conducătorului de vehicul îi este

interzis să conducă vehiculul în stare de ebrietate.

Acțiunile inculpatului au fost încadrate în baza art. 2641 alin. (1) Cod

penal, conducerea mijlocului de transport de către o persoană care se află în

stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat.

inculpatului a înaintat cerere de recurs prin care a solicitat casarea acesteia cu

pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță

prin care a aplica în privința inculpatului pedeapsă sub formă de amendă, fără

privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport.

În motivarea recursului apărarea a indicat că în ședința de judecată

inculpatul integral a recunoscut vinovația și s-a căit sincer.

Astfel, în opinia recurentului prima instanță urma să facă uz de

prevederile art. 79 Cod penal și să le aplice în speță, cu stabilirea în privința

inculpatului a unei pedepse sub formă de amendă fără privarea de dreptul de a

conduce mijloace de transport.

2019, recursul a fost respins ca nefondat și menținută sentința.

În motivarea soluției pronunțate, instanța de recurs a menționat că prima

instanță, prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, a analizat

probele din punct de vedere al pertinenții, concludenții și utilității lor, care

coroborează între ele și indică indubitabil că Potapov Serghei a săvârșit

infracțiunea prevăzută de art. 2641 alin. (1) Cod penal, conducerea mijlocului

de transport în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat.

Instanța de recurs a respins ca fiind nefondate argumentele recurentului

invocate în cererea de recurs declarată, menționând că prima instanță la

individualizarea pedepsei inculpatului, a ținut cont de prevederile art. art. 7, 61,

75 Cod penal, de personalitatea inculpatului Potapov Serghei, care potrivit

caracteristicii eliberate de IP Ungheni a fost caracterizat din punct de vedere

pozitiv, circumstanța atenuantă în privința inculpatului a fost reținută căința

activă, iar circumstanțe agravante potrivit art. 77 Cod penal, în sarcina

inculpatului nu au fost reținute.

De asemenea, inculpatul Potapov Serghei anterior a fost eliberat de

pedeapsă în baza art. 59 Cod penal, pentru o infracțiune similară, nu se află la

evidența medicului narcolog și psihiatru.

Instanța de recurs a mai menționat că, prima instanță, în acord cu

prevederile art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, just a redus din

maximul și minimul prevăzut de sancțiune, stabilind o nouă limită cu care a

operat la stabilirea pedepsei inculpatului Potapov Serghei, iar pedeapsa sub

formă de amendă în mărime de 600 unități convenționale, cu privarea de

dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 3 ani, este una

echitabilă.

2

Instanța de recurs a respins argumentele apărării cu privire la

necesitatea aplicării în speță a prevederilor art. 79 Cod penal, ținând cont la

acest capitol de gradul și caracterul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, că

fapta comisă prezintă un grad avansat de pericol și se încadrează în categoria

infracțiunilor din domeniul transporturilor, afectând securitatea circulației

rutiere și exploatarea mijloacelor de transport ca parte componentă a

securității și ordinii publice, punând în pericol viața și sănătatea persoanelor.

Totodată instanța de recurs a notat că circumstanțe excepționale care ar

duce la excluderea pedepsei complementare nu au fost identificate, iar datorită

faptului că inculpatul a recunoscut vina în comiterea infracțiunii incriminate,

acesta a beneficiat de reducerea pedepsei prin aplicarea art. 3641 Cod de

procedură penală.

instanțelor inferioare, cu remiterea cauzei la rejudecare din motivul încălcării

dreptului la un proces echitabil și dreptului la apărare prin neasigurarea cu

interpret.

Menționează recurentul că este vorbitor de limba rusă, însă toate

acțiunile de urmărire penală au avut loc în limba de stat.

Susține că la materialele cauzei penale există suficiente probe care

demonstrază că inculpatul nu cunoaște limba de stat, el refuzând să semneze

anumite acte procesuale, deoarece nu cunoștea esența acestora.

Relevă că atât actul de învinuire, cât și rechizitoriul nu i-au fost înmânate

în limba rusă, conform regulilor generale, în mare parte a prezentat declarații

parțial în limba rusă, însă instanța de fond nu a ținut cont de aceste

circumstanțe, s-a limitat la faptul că cauza s-a examinat în procedură

simplificată și a consatat unipersonal că toți participanții la proces cunosc

limba de stat.

Este de opinia că prin neacordarea unui interpret în cadrul urmăririi

penale și la examinarea cauzei în fond, inculpatului i-a fost îngrădit dreptul la

un proces echitabil, drep consfințit în Constituția R. Moldova și apărat de

prevederile art. 6§3 din CEDO.

declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide asupra

inadmisibilității acestuia, din următoarele considerente.

Potrivit dispozițiilor art. 456 Cod de procedură penală, recursul în

anulare este supus unei verificări prealabile judecării în fond a acestuia, astfel

că, instanța de recurs este obligată să îndeplinească actele procedurale

preparatorii și să examineze admisibilitatea în principiu a recursului în anulare

în conformitate cu prevederile art. 431 și 432 Cod de procedură penală, care se

aplică în mod corespunzător.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,

instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat

împotriva hotărârii instanței de judecată, fără citarea părților, este în drept să

3

decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit

neîntemeiat.

În conformitate cu art. 453 alin. (1) Cod de procedură penală, raportat la

prevederile art. 6 pct. 44) ale aceluiași Cod, art. 4§2 al Protocolului nr. 7 al

Convenției Europene a Drepturilor Omului, hotărârile irevocabile pot fi atacate

cu recurs în anulare în scopul reparării erorilor de drept comise la judecarea

cauzei, în cazul în care un viciu fundamental din cadrul procedurii precedente

a afectat hotărârea atacată, inclusiv când Curtea Europeană a Drepturilor

Omului informează Guvernul Republicii Moldova despre depunerea cererii.

Prevederile pct. 44) art. 6 Cod de procedură penală determină ca viciu

fundamental în cadrul procedurii precedente, care a afectat hotărârea

pronunțată o încălcare esențială a drepturilor și libertăților garantate de

Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale,

de alte tratate internaționale, de Constituția Republicii Moldova și de alte legi

naționale.

Reieșind din prevederile legale menționate, Colegiul reiterează că una din

cerințele esențiale la declararea recursului în anulare este motivarea acestuia

din punct de vedere al prezenței erorii de drept, comise la judecarea cauzei, ce

cade sub incidența noțiunii de viciu fundamental în cadrul procedurii

precedente, care a afectat hotărârea atacată.

Revenind la prezenta speță, Colegiul atestă din textul recursului în

anulare declarat, că autorul invocă afectarea hotărârilor judecătorești adoptate

în prezenta cauză de un viciu fundamental, exprimat prin încălcarea art. 6§3 al

Convenției – dreptul la un proces echitabil, susținând în acest sens că deși este

vorbitor de limba rusă, nici la etapa urmăririi penale și nici la judecarea cauzei,

el nu a fost asigurat cu interpret.

Contrar celor invocate de către recurent în ce privește critica sub aspectul

încălcării dreptului la un proces echitabil prevăzut de art. 6§3 al Convenției, și

anume că a fost privat de dreptul de a avea un interpret, Colegiul penal

menționează, că argumentele condamnatului sunt declarative și se combat prin

materialele dosarului.

Așadar, la etapa urmăririi penale Potapov Serghei fiind reprezentat de

către avocatul Țurcanu Vasile, a fost audiat în calitate de bănuit și învinuit, unde

a dat declarații în limba de stat, susținând că o posedă bine și nu are nevoie de

serviciile traducătorului, fapt pentru care a și semnat (f.d. 25, 50).

Ulterior, la judecarea cauzei în prima instanță, judecătorul a îndeplinit

prevederile art. 351 alin. (2) pct. 6) Cod de procedură penală, concretizând

limba în care va avea loc judecarea cauzei, la ce avocatul ales Țurcanu Vasile a

menționat că toți participanții la proces cunosc limba de stat, iar inculpatul a

menționat că este de acord cu cele invocate de apărare. Faptul dat a fost

consemnat în procesul-verbal al ședinței de judecată, în privința căruia de altfel

părțile nu au prezentat obiecții în conformitate cu prevederile legale (f.d. 63).

Generalizând criticile invocate sub aspectul prezenței presupuselor vicii

fundamentale ce au afectat hotărârile judecătorești, indicate de recurent,

4

Colegiul penal statuează că acestea nu și-au găsit confirmare, fiind neîntemeiate

și nu sunt esențiale pentru a răsturna situația în sensul intervenirii și casării

unei hotărâri judecătorești irevocabile.

De asemenea, se menționează că principiul securității raporturilor

juridice, consfințit în articolul 6 din Convenție, cere inter alia ca, atunci când

instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să

nu mai poată fi pusă în discuție (a se vedea în acest sens hotărârea Brumărescu

vs România din 28 octombrie 1999).

Mai mult ca atât, potrivit dispozițiilor art. 4§2 din Protocolul 7 CEDO,

redeschiderea procesului, conform legii și procedurii penale a statului

respectiv, poate fi efectuată, dacă fapte noi ori recent descoperite sau un viciu

fundamental în cadrul procedurii precedente sunt de natură să afecteze

hotărârea pronunțată.

La caz, instanța de recurs în anulare constată, că hotărârea contestată nu

este afectată de nici un viciu fundamental, fiind conformă prevederilor legale și

această hotărâre judecătorească rămasă definitivă și irevocabilă capătă putere

de lucru judecat, ce produce o cauză de împiedicare a pornirii, continuării,

judecării cauzei penale ori redeschiderii acesteia.

Colegiul penal constată că la examinarea prezentului recurs în anulare,

nu s-au constatat erori de drept comise de către instanța de recurs, ce ar indica

la existența unui viciu fundamental în cauză și ar afecta hotărârea irevocabilă,

fapt ce impune inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de către

condamnat, ca fiind vădit neîntemeiat.

procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de către condamnatul

Potapov Serghei XXXXX împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 15 ianuarie 2019, în propria cauză penală, ca fiind vădit

neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 08 mai 2020.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Toma Nadejda

Boico Victor

5