1re-5/20 — art.264/1 alin.1 CP

Prin sentința Judecătoriei Ungheni din 03 septembrie 2018, pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, Potapov Serghei a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 2641 alin. (1) Cod penal, la pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 600 (șase sute) unități convenționale, ceea ce constituie echivalentul a 30000 (treizeci mii) lei, cu privarea de dreptul de a conduce unități de transport pe un termen de 3 (trei) ani.

Pentru pronunțarea sentinței, prima instanță a constatat în fapt că Potapov Serghei, la XXXXX, aproximativ la ora 00:45 min, ca conducător de vehicul, fiind în stare de ebrietate alcoolică, deplasându-se cu autoturismul de model „Citroen- Berlingo” cu n/î XXXXX, pe str. XXXXX, or. Ungheni a fost stopat de către angajații INP a IGP. Fiind suspectat în consum de alcool a fost supus de către agentul constatator Guzun V. testării alcooscopice cu ajutorul aparatului „Drager alcootest 6810” și în urma testării s-a constatat că în aerul expirat de el se conține o concentrație vaporică de alcool ce constituie 0,84 mg/l. Conform art. 13412 alin. (3) Cod penal, prin stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat se înțelege starea persoanei care are concentrația de alcool în sînge de la 0,5 g/l și mai mult sau concentrația vaporilor de alcool în aerul expirat de la 0,3 mg/l și mai mult. 1 Astfel, Potapov Serghei a încălcat cerințele Regulamentului Circulației Rutiere aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr. 357 din 13.05.2009, prevăzute de pct. 14 lit. a) conform căruia conducătorului de vehicul îi este interzis să conducă vehiculul în stare de ebrietate. Acțiunile inculpatului au fost încadrate în baza art. 2641 alin. (1) Cod penal, conducerea mijlocului de transport de către o persoană care se află în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat.

Nefiind de acord cu sentința, avocatul Țurcanu Vasile în numele inculpatului a înaintat cerere de recurs prin care a solicitat casarea acesteia cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care a aplica în privința inculpatului pedeapsă sub formă de amendă, fără privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport. În motivarea recursului apărarea a indicat că în ședința de judecată inculpatul integral a recunoscut vinovația și s-a căit sincer. Astfel, în opinia recurentului prima instanță urma să facă uz de prevederile art. 79 Cod penal și să le aplice în speță, cu stabilirea în privința inculpatului a unei pedepse sub formă de amendă fără privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 15 ianuarie 2019, recursul a fost respins ca nefondat și menținută sentința. În motivarea soluției pronunțate, instanța de recurs a menționat că prima instanță, prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, a analizat probele din punct de vedere al pertinenții, concludenții și utilității lor, care coroborează între ele și indică indubitabil că Potapov Serghei a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 2641 alin. (1) Cod penal, conducerea mijlocului de transport în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat. Instanța de recurs a respins ca fiind nefondate argumentele recurentului invocate în cererea de recurs declarată, menționând că prima instanță la individualizarea pedepsei inculpatului, a ținut cont de prevederile art. art. 7, 61, 75 Cod penal, de personalitatea inculpatului Potapov Serghei, care potrivit caracteristicii eliberate de IP Ungheni a fost caracterizat din punct de vedere pozitiv, circumstanța atenuantă în privința inculpatului a fost reținută căința activă, iar circumstanțe agravante potrivit art. 77 Cod penal, în sarcina inculpatului nu au fost reținute. De asemenea, inculpatul Potapov Serghei anterior a fost eliberat de pedeapsă în baza art. 59 Cod penal, pentru o infracțiune similară, nu se află la evidența medicului narcolog și psihiatru. Instanța de recurs a mai menționat că, prima instanță, în acord cu prevederile art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, just a redus din maximul și minimul prevăzut de sancțiune, stabilind o nouă limită cu care a operat la stabilirea pedepsei inculpatului Potapov Serghei, iar pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 600 unități convenționale, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 3 ani, este una echitabilă. 2 Instanța de recurs a respins argumentele apărării cu privire la necesitatea aplicării în speță a prevederilor art. 79 Cod penal, ținând cont la acest capitol de gradul și caracterul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, că fapta comisă prezintă un grad avansat de pericol și se încadrează în categoria infracțiunilor din domeniul transporturilor, afectând securitatea circulației rutiere și exploatarea mijloacelor de transport ca parte componentă a securității și ordinii publice, punând în pericol viața și sănătatea persoanelor. Totodată instanța de recurs a notat că circumstanțe excepționale care ar duce la excluderea pedepsei complementare nu au fost identificate, iar datorită faptului că inculpatul a recunoscut vina în comiterea infracțiunii incriminate, acesta a beneficiat de reducerea pedepsei prin aplicarea art. 3641 Cod de procedură penală.

Inculpatul a declarat recurs în anulare, solicitând casarea hotărârilor instanțelor inferioare, cu remiterea cauzei la rejudecare din motivul încălcării dreptului la un proces echitabil și dreptului la apărare prin neasigurarea cu interpret. Menționează recurentul că este vorbitor de limba rusă, însă toate acțiunile de urmărire penală au avut loc în limba de stat. Susține că la materialele cauzei penale există suficiente probe care demonstrază că inculpatul nu cunoaște limba de stat, el refuzând să semneze anumite acte procesuale, deoarece nu cunoștea esența acestora. Relevă că atât actul de învinuire, cât și rechizitoriul nu i-au fost înmânate în limba rusă, conform regulilor generale, în mare parte a prezentat declarații parțial în limba rusă, însă instanța de fond nu a ținut cont de aceste circumstanțe, s-a limitat la faptul că cauza s-a examinat în procedură simplificată și a consatat unipersonal că toți participanții la proces cunosc limba de stat. Este de opinia că prin neacordarea unui interpret în cadrul urmăririi penale și la examinarea cauzei în fond, inculpatului i-a fost îngrădit dreptul la un proces echitabil, drep consfințit în Constituția R. Moldova și apărat de prevederile art. 6§3 din CEDO.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului în anulare declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității acestuia, din următoarele considerente. Potrivit dispozițiilor art. 456 Cod de procedură penală, recursul în anulare este supus unei verificări prealabile judecării în fond a acestuia, astfel că, instanța de recurs este obligată să îndeplinească actele procedurale preparatorii și să examineze admisibilitatea în principiu a recursului în anulare în conformitate cu prevederile art. 431 și 432 Cod de procedură penală, care se aplică în mod corespunzător. În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de judecată, fără citarea părților, este în drept să 3 decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. În conformitate cu art. 453 alin. (1) Cod de procedură penală, raportat la prevederile art. 6 pct. 44) ale aceluiași Cod, art. 4§2 al Protocolului nr. 7 al Convenției Europene a Drepturilor Omului, hotărârile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul reparării erorilor de drept comise la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental din cadrul procedurii precedente a afectat hotărârea atacată, inclusiv când Curtea Europeană a Drepturilor Omului informează Guvernul Republicii Moldova despre depunerea cererii. Prevederile pct. 44) art. 6 Cod de procedură penală determină ca viciu fundamental în cadrul procedurii precedente, care a afectat hotărârea pronunțată o încălcare esențială a drepturilor și libertăților garantate de Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, de alte tratate internaționale, de Constituția Republicii Moldova și de alte legi naționale. Reieșind din prevederile legale menționate, Colegiul reiterează că una din cerințele esențiale la declararea recursului în anulare este motivarea acestuia din punct de vedere al prezenței erorii de drept, comise la judecarea cauzei, ce cade sub incidența noțiunii de viciu fundamental în cadrul procedurii precedente, care a afectat hotărârea atacată. Revenind la prezenta speță, Colegiul atestă din textul recursului în anulare declarat, că autorul invocă afectarea hotărârilor judecătorești adoptate în prezenta cauză de un viciu fundamental, exprimat prin încălcarea art. 6§3 al Convenției – dreptul la un proces echitabil, susținând în acest sens că deși este vorbitor de limba rusă, nici la etapa urmăririi penale și nici la judecarea cauzei, el nu a fost asigurat cu interpret. Contrar celor invocate de către recurent în ce privește critica sub aspectul încălcării dreptului la un proces echitabil prevăzut de art. 6§3 al Convenției, și anume că a fost privat de dreptul de a avea un interpret, Colegiul penal menționează, că argumentele condamnatului sunt declarative și se combat prin materialele dosarului. Așadar, la etapa urmăririi penale Potapov Serghei fiind reprezentat de către avocatul Țurcanu Vasile, a fost audiat în calitate de bănuit și învinuit, unde a dat declarații în limba de stat, susținând că o posedă bine și nu are nevoie de serviciile traducătorului, fapt pentru care a și semnat (f.d. 25, 50). Ulterior, la judecarea cauzei în prima instanță, judecătorul a îndeplinit prevederile art. 351 alin. (2) pct. 6) Cod de procedură penală, concretizând limba în care va avea loc judecarea cauzei, la ce avocatul ales Țurcanu Vasile a menționat că toți participanții la proces cunosc limba de stat, iar inculpatul a menționat că este de acord cu cele invocate de apărare. Faptul dat a fost consemnat în procesul-verbal al ședinței de judecată, în privința căruia de altfel părțile nu au prezentat obiecții în conformitate cu prevederile legale (f.d. 63). Generalizând criticile invocate sub aspectul prezenței presupuselor vicii fundamentale ce au afectat hotărârile judecătorești, indicate de recurent, 4 Colegiul penal statuează că acestea nu și-au găsit confirmare, fiind neîntemeiate și nu sunt esențiale pentru a răsturna situația în sensul intervenirii și casării unei hotărâri judecătorești irevocabile. De asemenea, se menționează că principiul securității raporturilor juridice, consfințit în articolul 6 din Convenție, cere inter alia ca, atunci când instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție (a se vedea în acest sens hotărârea Brumărescu vs România din 28 octombrie 1999). Mai mult ca atât, potrivit dispozițiilor art. 4§2 din Protocolul 7 CEDO, redeschiderea procesului, conform legii și procedurii penale a statului respectiv, poate fi efectuată, dacă fapte noi ori recent descoperite sau un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente sunt de natură să afecteze hotărârea pronunțată. La caz, instanța de recurs în anulare constată, că hotărârea contestată nu este afectată de nici un viciu fundamental, fiind conformă prevederilor legale și această hotărâre judecătorească rămasă definitivă și irevocabilă capătă putere de lucru judecat, ce produce o cauză de împiedicare a pornirii, continuării, judecării cauzei penale ori redeschiderii acesteia. Colegiul penal constată că la examinarea prezentului recurs în anulare, nu s-au constatat erori de drept comise de către instanța de recurs, ce ar indica la existența unui viciu fundamental în cauză și ar afecta hotărârea irevocabilă, fapt ce impune inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de către condamnat, ca fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu art. 456 alin. (1), 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de către condamnatul Potapov Serghei XXXXX împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 15 ianuarie 2019, în propria cauză penală, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 08 mai 2020. Președinte Timofti Vladimir Judecători Toma Nadejda Boico Victor 5