1ra-395/20 — art. 42, 187 alin. 2 lit b, f, 42, 27, 186 alin. 2 lit. b, c, d CP

1ra-395/20 — art. 42, 187 alin. 2 lit b, f, 42, 27, 186 alin. 2 lit. b, c, d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-395/20

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

19 februarie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Toma Nadejda și Boico Victor,

a examinat admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate

de către inculpatul Chisnicean Corneliu cu avocatul Adam Alexandru și de

către avocatul Negru Olesea în numele inculpatului Dobrovolschi Vitalie,

împotriva sentinței Judecătoriei Chișinău (sediul Central) din 11 iunie 2018 și

a deciziei Colegiului penal a Curții de Apel Chișinău din 16 ianuarie 2019, în

cauza penală în privința lui

Chisnicean Corneliu XXXXX, născut la

XXXXX,

și

Dobrovolschi Vitalie XXXXX, născut la

XXXXX.

Termenul de examinare:

prima instanță: 03.07.2015 – 11.06.2018

instanța de apel: 30.07.2018 – 16.01.2019

instanța de recurs ordinar: 04.11.19 – 19.02.2020

A C O N S T A T A T:

Chisnicean Corneliu a fost recunoscut vinovat și condamnat:

- în baza art. 42, 187 alin. (2) lit. b), f) Cod penal, la 5 (cinci) ani

închisoare, fără amendă;

- în baza art. 42, 27, 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal, la 1 (un) an

închisoare;

- în baza art. 42, 187 alin. (2) lit. b), f) Cod penal, la 5 (cinci) ani

închisoare, fără amendă.

În baza art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul

parțial al pedepselor aplicate, lui Chisnicean Corneliu i-a fost stabilită

1

pedeapsa definitivă 5 (cinci) ani 6 (șase) luni închisoare, cu executarea în

penitenciar de tip semiînchis, fără amendă.

Dobrovolschi Vitalie a fost recunoscut vinovat și condamnat:

- în baza art. 187 alin. (2) lit. b), f) Cod penal, iar cu aplicarea prevederilor

art. 79 Cod penal, i-a fost stabilită pedeapsa 4 (patru) ani închisoare, fără

amendă;

- în baza art. 42, 187 alin. (2) lit. b), f) Cod penal și cu aplicarea

prevederilor art. 79 Cod penal, i-a fost stabilită pedeapsa 4 (patru) ani

închisoare, fără amendă.

În baza art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul

parțial al pedepselor aplicate, lui Dobrovolschi Vitalie i-a fost stabilită definitiv

pedeapsa de 4 (patru) ani 6 (șase) luni închisoare, cu executarea în

penitenciar de tip semiînchis, fără amendă.

În baza art. 90 Cod penal a fost dispusă suspendarea condiționată a

executării pedepsei cu închisoare pe un termen de probațiune de 4 (patru) ani.

Procesul penal intentat în baza art. 42, 27, 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod

penal în privința lui Dobrovolschi Vitalie a fost încetat, din motivul împăcării

cu partea vătămată Petcu Lilia.

A fost dispusă încasarea de la Dobrovolschi Vitalie și Chisnicean

Corneliu, în mod solidar, în beneficiul părții vătămate Petcu Lilia, suma de

2000 (două mii) euro, echivalentul în lei, conform cursului valutar stabilit de

Banca Națională a Moldovei la data executării hotărârii, cu titlul de prejudiciu

material cauzat prin infracțiune.

Prin aceeași sentință a fost condamnat și XXXXX, însă în privința acestuia

hotărârile judecătorești nu au fost contestate.

Dobrovolschi Vitalie, Chisnicean Corneliu și încă o persoană, la XXXXX,

împreună și prin înțelegere prealabilă, urmărind scopul sustragerii bunurilor

altei persoane, aflându-se în mun. Chișinău, com. XXXXX, au împărțit rolurile

între ei și anume, Chisnicean Corneliu urma să stea la pândă și la necesitate să

conducă automobilul închiriat de model Renault Megane cu n/î XXXXX, iar

Dobrovolschi Vitalie și cealaltă persoană, nemijlocit să pătrundă în gospodăria

lui Sîrbu Veronica pentru a sustrage bunuri, preluându-i cu bunurile sustrase.

Astfel, Dobrovolschi Vitalie și cealaltă persoană, la XXXXX, aproximativ

la ora 03:00 au pătruns în domiciliul lui Sîrbu Veronică situat în mun. Chișinău,

com. XXXXX, str. XXXXX, unde Dobrovolschi Vitalie a pătruns în casa de locuit

de unde a sustras suma de 1800 lei, iar cealaltă persoană în ograda casei,

căutând bunuri eventuale sustragerii, iar la un moment dat a venit stăpânul

casei, Sîrbu Veronica, văzând acțiunile inculpaților, le-a reproșat, fapt pentru

care Dobrovolschi Vitalie împreună cu banii sustrași, împreună cu cealaltă

persoană au fugit într-o direcție necunoscută, însușind banii sustrași, prin ce

au cauzat părții vătămate Sîrbu Veronica o daună materială considerabilă.

Tot ei, prelungind acțiunile lor criminale, la XXXXX, urmărind scopul

sustragerii bunurilor altei persoane, împărțind rolurile, prin care

2

Dobrovolschi Vitalie și Chisnicean Corneliu urma să stea la pândă, așteptând

în automobilul de model Renault Megane cu n/î XXXXX și ulterior să preia

cealaltă persoană, cu bunurile sustrase.

Astfel, cealaltă persoană, aproximativ la ora 04:00 a pătruns în

domiciliul cet. Petcu Lilia, situat în mun. Chișinău, com. XXXXX, str. XXXXX, 3,

de unde a încercat a sustrage pe ascuns portmoneul de culoare cafenie în

valoare de 100 lei în care se aflau bani în sumă de 2000 Euro, care conform

cursului valutar stabilit de BNM constituiau 40985,8 lei, o geantă de culoare

neagră în valoare de 100 lei, bani în sumă de 4930 lei, 10000 ruble rusești

care conform cursului oficial al BNM constituiau 4134 lei, un dolar SUA care

conform cursului oficial al BNM constituia 14,03 lei, un ceas de dame de model

„Eve Mont Crois” cu valoarea de 200 lei, un lănțișor din aur cu valoarea de

2000 lei, un lănțișor cu cruce din argint cu valoarea de 1000 lei, două inele din

aur cu valoarea totală de 3000 lei.

La momentul sustragerii, fiind observat de Petcu Mihail, cealaltă

persoană, a încercat să fugă de la fața locului, alergând în drum, unde în scurt

timp a fost reținut de către feciorii părții vătămate Petcu Mihail și Petcu Vasile

și readus în ogradă, la care s-au depistat portmoneul, geanta, banii în sumă de

4930 lei, 10000 ruble rusești, un dolar SUA, un ceas de dame, un lănțișor din

aur, un lănțișor cu cruce din argint și două inele din aur, bunuri în sumă totală

de 15378,03 lei, dar fără suma de 2000 Euro, care pentru Petcu Lilia

constituie o daună materială considerabilă, astfel, din motive independente de

voința făptuitorului, intenția acestora nu a fost dusă până la capăt.

Tot ei, în circumstanțele indicate, necătând la somațiile lui Petcu Mihai,

continuând acțiunile sale criminale, au sustras în mod deschis din portmoneu

suma de 2000 Euro, care, conform cursului oficial stabilit de BNM constituiau

40985,8 lei, bani care aparțineau lui Petcu Lilia și pe care i-a însușit, prin ce a

cauzat ultimei o daună materială considerabilă.

3.1. Procuror, care a solicitat casarea acesteia cu pronunțarea unei

noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care: lui

Dobrovolschi Dumitru în conformitate cu prevederile art. 42, 187 alin. (2)

lit. b), f) Cod penal, a-i stabili pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen

de 5 (cinci) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de semiînchis, fără

amendă. În conformitate cu prevederile art. 187 alin. (2) lit. b), f) Cod penal,

a-i stabili pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 5 (cinci) ani, cu

executarea în penitenciar de tip semiînchis, fără amendă. În temeiul art. 84

alin. (1) Cod penal, a-i stabili prin cumul parțial de infracțiuni, pedeapsa

definitivă 7 (șapte) ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de

tip semiînchis, fără amendă.

În motivarea apelului procurorul a invocat următoarele argumente:

- instanța la stabilirea și individualizarea pedepsei în privința lui

Dobrovolschi Vitalie nu a ținut cont de faptul că inculpatul, în cadrul urmăririi

penale nu a recunoscut vina în cele incriminate, nu a conlucrat cu organul de

3

urmărire penală în vederea descoperirii infracțiunii, s-a eschivat de a se

prezenta la examinarea cauzei penale, nu s-a prezentat în mai multe ședințe

de judecată, fiind dispusă aducerea silită a acestuia, ulterior fiind dispusă și

anunțarea lui în căutare;

- în ședință fiind audiat în calitate de inculpat nu a recunoscut

circumstanțele comiterii infracțiunii indicate în rechizitoriu, astfel declarațiile

acestuia în cadrul ședinței de judecată sunt în contradicție cu probele

prezentate de către acuzare;

- recunoașterea vinei a fost parțială, instanța la stabilirea modului și

individualizării pedepsei, greșit a aplicat prevederile art. 79 alin. (1), (11) Cod

penal, or, inculpatul Dobrovolschi Vitalie, a comis infracțiunea la XXXXX,

perioada în care vârsta acestuia nu se încadra în limitele 18-21 ani precum se

reiterează în norma menționată, vârsta acestuia constituia 26 ani;

- în partea stabilirii pedepsei inculpatului cu aplicarea art. 90 Cod penal

în coraport cu prevederile art. 79 alin. (11) Cod penal, instanța nu a luat în

considerație caracterul social periculos al faptelor comise, săvârșirea a două

infracțiuni grave prin concurs, timpul și modul de comitere a infracțiunilor,

infracțiunile fiind comise pe timp de noapte, prin pătrundere în domiciliul

părții vătămate, care la acel moment putea fi la domiciliu, urmările

prejudiciabile puteau fi mult mai grave.

3.2. Avocatul Adam Alexandru cu inculpatul Chisnicean Corneliu,

care au solicitat casarea sentinței cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit

modului stabilit pentru prima instanță prin care acțiunile inculpatului să fie

reîncadrate din art. 187 alin. (2) lit. b), f) Cod penal, în art. 186 Cod penal, din

motiv că nu a săvârșit infracțiunea imputată de jaf.

În motivarea apelului au menționat următoarele argumente:

- nu a fost demonstrat că, acțiunile inculpatului Chisnicean Corneliu

întrunesc componența de infracțiune prevăzută de art. 187 alin. (2) lit. b), f)

Cod penal;

- Chisnicean Corneliu din start știa că ei, trei, se duc la furt și nicidecum la

săvârșirea jafului. Rolul său era de șofer și trebuia să stea în automobil și să-i

aștepte pe ceilalți doi inculpați. Părțile vătămate pe ambele epizoade au

comunicat că pe Chisnicean Corneliu nu l-au văzut;

- motivarea soluției contrazice circumstanțele constatate în cadrul

examinării judiciare, iar faptei comise i-a fost dată o apreciere juridică greșită;

- instanța de fond evaluând probele cercetate, nu a acordat deplină

eficiență prevederilor art. 101 Cod de procedură penală.

3.3. Avocatul Negru Olesea în numele inculpatului Dobrovolschi

Vitalie, a solicitat casarea sentinței cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care

acțiunile inculpatului Dobrovolschi Vitalie să fie încadrate conform

prevederilor art. 323 Cod penal, cu dispunerea încetării procesului penal în

legătură cu prevederile Legii nr. 210 din 29.07.2016 privind amnistia în

legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii

Moldova.

4

În motivarea cererii de apel avocatul Negru Olesea în numele inculpatului

Dobrovolschi Vitalie a menționat că:

- în rezultatul cercetării judecătorești nu a fost argumentată în nici un fel

învinuirea adusă inculpatului Dobrovolschi Vitalie;

- nu a fost pusă la cale din timp o sustragere deschisă a bunurilor altei

persoane;

- Dobrovolschi Vitalie a recunoscut că este vinovat, a manifestat căință

sinceră, a recuperat prejudiciul, cu părțile vătămate s-a împăcat.

2019, apelurile apărării au fost respinse, ca fiind nefondate.

A fost admis apelul procurorului, inclusiv și din alte motive, casată

sentința în partea individualizării pedepsei penale în privința lui

Dobrovolschi Vitalie și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit

pentru prima instanță prin care.

Lui Dobrovolschi Vitalie, recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. b), f) Cod penal, i-a fost stabilită pedeapsa 5

(cinci) ani închisoare, fără amendă.

Lui Dobrovolschi Vitalie, recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 42, 187 alin. (2) lit. b), f) Cod penal, i-a fost stabilită

pedeapsa 5 (cinci) ani închisoare, fără amendă.

În baza art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin

cumul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsă definitivă de 5

(cinci) ani 6 (șase) luni închisoare, fără amendă, cu executare în penitenciar

de tip semiînchis.

4.1. În motivarea soluției emise instanța de apel a menționat că, la

pronunțarea sentinței, instanța de judecată corect a stabilit circumstanțele de

fapt și de drept și just a ajuns la concluzia că, inculpații Chisnicean Corneliu și

Dobrovolschi Vitalie au săvârșit infracțiunile incriminate.

Vina inculpaților Chisnicean Corneliu și Dobrovolschi Vitalie în

comiterea infracțiunilor incriminate a fost dovedită prin următoarele probe

cercetate în cadrul ședinței de judecată: declarațiile părților vătămate

Sîrbu Veronica, Petcu Lilia, Lupu Alexandru, a martorilor: Petcu Mihai,

Petcu Vasilii, Breahnă Petru, Petcu Fiodor, Onofrei Augustin, Toacă Andrei,

Costișanu Sergiu, Gorincioi Valentina, precum și probele materiale:

procesul-verbal de sesizare despre săvârșirea infracțiunii din XXXXX (f.d. 19

vol.I), procesul-verbal de cercetare la fața locului din 01.07.2014 (f.d. 20-27

vol.I), procesul-verbal de examinare a obiectului din 01.09.2014 (f.d. 43-52

vol.I), procesul-verbal de examinare a obiectelor din 07.07.2014 (f.d. 59-60

vol.I), procesul-verbal de recunoaștere a persoanei din 01.07.2014 (f.d. 65-66

vol.I), procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din

24.10.2014 (f.d. 67-68 vol.I), procesul-verbal de recunoaștere a persoanei

după fotografie din 25.10.2014 (f.d. 69-70), procesul-verbal de recunoaștere a

persoanei după fotografie din 24.10.2014 (f.d. 71-72 vol.I), procesele-verbale

de recunoaștere a obiectului din 15.01.2015 (f.d. 73-87 vol.I), raportul de

5

constatare medico-legală nr. 3148 din 03.07.2014 (f.d. 87 vol.I),

procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 25.03.2015

(f.d. 221-222 vol.I), procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după

fotografie din 25.03.2015 (f.d. 223-224 vol.I), procesul-verbal de recunoaștere

a persoanei după fotografie din 25.03.2015 (f.d. 229-230 vol.I),

procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 25.03.2015

(f.d. 231-232 vol.I), procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după

fotografie (f.d. 233-234), procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după

fotografie (f.d. 237-238 vol.I), procesul-verbal de consemnare a plângerii

verbale din 16.03.2015 (f.d. 5 vol.II), procesul-verbal de sesizare despre

săvârșirea infracțiunii din 01.07.2014 (f.d. 31 vol.II), procesele-verbale de

cercetare la fața locului din 01.07.2014 (f.d. 34-35 vol.II), (f.d. 39-40 vol.II),

procesele-verbale de examinare a obiectelor din 16.10.2015 (f.d. 49-50 vol.II),

(f.d. 52-55 vol.II), procesul-verbal de recunoaștere a persoanei din 01.07.2014

(58-59 vol.II), procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie

din 09.10.2014 (f.d. 60 vol.II), procesul-verbal de recunoaștere a persoanei

după fotografie din 09.10.2014 (f.d. 61 vol.II), contractul de locațiune a

automobilului model Renault Megan n/î XXXXX (f.d. 76-77 vol.II), contractul

de locațiune a automobilului model Opel Astra cu n/î OR PB 286 (f.d. 78-79

vol.II), procesul-verbal de sesizare despre săvârșirea infracțiunii din

04.05.2015 (f.d. 10 vol.VII), sesizarea 903 din 04.05.2015 (f.d. 12 vol.VII),

procesul-verbal de cercetare la fața locului din 03.05.2015 (f.d. 13-16),

procesul-verbal de cercetare la fața locului din 04.05.2015 (f.d. 17-18 vol.VII),

procesul-verbal de sesizare despre săvârșirea infracțiunii din 07.05.2015 (f.d.

11 vol.VIII), procesul-verbal de cercetare la fața locului din 07.05.2015 (f.d.

13-17 vol.VIII), procesul-verbal de examinare a obiectului din 13.05.2015 (f.d.

18 vol.VIII), procesul-verbal de examinare a obiectului din 13.05.2015 (f.d. 30

vol.VIII).

Instanța de apel examinând cauza prin prisma argumentelor apelurilor,

a considerat că activitatea primei instanțe corespunde exigențelor legislației

procesual-penale, fiind examinate minuțios toate probele și argumentele

părților, cu respectarea principiului contradictorialității, dreptului la un

proces echitabil și la apărare.

De asemenea instanța de apel a constatat că, materialul probator

dovedește indubitabil faptul că, inculpatul Chisnicean Corneliu, a comis

infracțiunile incriminate, și că acțiunile lui au fost corect recalificate și se

încadrează în baza art. 42, 187 alin. (2) lit. b), f), art. 42, 27, 186 alin. (2) lit. b),

c), d), art. 42, 187 alin. (2) lit. b), f) Cod penal și Dobrovolschi Vitalie a comis

infracțiunile prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. b), f), art. 42, 187 alin. (2) lit. b),

f), art. 186 alin. (2) lit. b), f) Cod penal.

Solicitările apelanților cu privire la recalificarea acțiunilor inculpatului

Chisnicean Corneliu din art. 187 alin. (2) lit. b), f) Cod penal în art. 186 Cod

penal, au fost respinse, întrucât specificul furtului, în raport cu celelalte

infracțiuni săvârșite prin sustragere, constă tocmai în modul ascuns de

6

comitere a faptei. Deci pentru calificarea faptei în baza art. 186 Cod penal, este

necesară prezența criteriului subiectiv de stabilire a modului ascuns. Acest

criteriu presupune convingerea făptuitorului că cele săvârșite de el rămân

nevăzute, neobservate sau neînțelese adecvat de către alte persoane, ori că

aceste persoane nu-i vor zădărnici săvârșirea sustragerii. Bineînțeles,

concluziile asupra circumstanței că făptuitorul era convins de modul ascuns al

acțiunii sale trebuie să se bazeze pe anumite premise de ordin obiectiv, nu

doar pe declarațiile lui.

Astfel, instanța de apel, analizând probele prezentate de către partea

acuzării, a considerat că acestea demonstrează vinovăția lui

Chisnicean Corneliu anume în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 187

alin. (2) lit. b), f) Cod penal, or, vinovăția fiind dovedită cert prin declarațiile

părții vătămate Sîrbu Veronica și martorului Petcu Mihai.

Prin urmare instanța de apel a concluzionat asupra imposibilității

admiterii recalificării faptei, deoarece infracțiunile incriminate au fost comise

prin participație, iar Chisnicean Corneliu chiar dacă nu a participat nemijlocit

la comiterea sustragerilor, el a coparticipat prin asigurarea securității și a

acceptat întru totul acțiunile ulterioare ale complicilor săi.

Solicitările avocatului Negru Olesea cu privire la recalificarea acțiunilor

inculpatului Dobrovolschi Vitalie din art. 187 alin. (2) lit. b), f) Cod penal în

art. 323 Cod penal și încetarea procesului aplicând amnistia, instanța de apel

le-a respins, or, vinovăția lui Dobrovolschi Vitalie în comiterea jafului este

dovedită cert prin declarațiile părților vătămate Sîrbu Veronica, Petcu Lilia și

martorului Petcu Mihai.

Instanța de apel a notat că, vina inculpaților Chisnicean Corneliu și

Dobrovolschi Vitalie în comiterea sustragerii deschise de la partea vătămată

Sîrbu Veronica este dovedită și prin procesele-verbale de recunoaștere a

persoanelor și procesele-verbale de recunoaștere după fotografie,

procesul-verbal de cercetare la fața locului, prin declarațiile inculpaților

XXXXX și Dobrovolschi Vitalie care au recunoscut comiterea acestei infracțiuni.

Astfel, instanța de apel a reținut că declarațiile părților vătămate și ale

martorilor coroborează cu probele scrise ale cauzei.

În respectivele circumstanțe, instanța de apel a concluzionat asupra

respingerii alegațiilor părții apărării precum că, acțiunile inculpaților urmează

a fi recalificate, or, pe parcursul examinării cauzei penale în instanța de apel

s-a stabilit cu certitudine participația la comiterea jafului, adică participația la

sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, săvârșită de mai multe

persoane, cu cauzarea de daune în proporții considerabile, și anume

sustragerea deschisă de la partea vătămată Sîrbu Veronica, acțiuni încadrate

în baza art. 42, 187 alin. (2) lit. b), f) Cod penal, și participația la sustragerea

deschisă a bunurilor de la partea vătămată Petcu Lilia, acțiuni încadrate în

baza art. art. 42, 187 alin. (2) lit. b), f) Cod penal.

Totodată instanța de apel a respins ca fiind nefondate alegațiile

apelantului precum că acțiunile inculpatului Dobrovolschi Vitalie urmează a fi

7

încadrate conform prevederilor art. 323 Cod penal, or, pe parcursul

examinării cauzei în instanța de apel s-a stabilit cu certitudine participarea

activă a acestuia la realizarea laturii obiective a jafului și anume sustragerea

deschisă de la partea vătămată Sîrbu Veronica și participația la tentativă de

furt de la partea vătămată Petcu Lilia și participația la comiterea jafului de la

partea vătămată Petcu Lilia.

Instanța de apel a considerat neîntemeiată solicitarea apărării cu privire

la aplicarea amnistiei, menționând că în privința inculpatului

Dobrovolschi Vitalie nu sunt întrunite condițiile pentru aplicarea Legii nr. 210

din 29 iulie 2016 privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la

proclamarea independenței Republicii Moldova.

Raportând motivele invocate în apel la materialele cauzei penale,

instanța de apel a conchis că, argumentele invocate de partea apărării în

privința inculpaților Chisnicean Corneliu și Dobrovolschi Vitalie nu și-au găsit

confirmare.

Totodată, instanța de apel, analizând soluția primei instanțe a stabilit că,

modalitatea de executare a pedepsei aleasă în privința inculpatului

Dobrovolschi Vitalie, nu este în acord cu principiul proporționalității având în

vedere fapta comisă, urmările produse și atitudinea inculpatului față de

faptele comise, or, prima instanță nu a luat în considerație că, inculpatul

Dobrovolschi Vitalie în cadrul urmăririi penale nu și-a recunoscut vina în cele

incriminate, nu a conlucrat cu organul de urmărire penale în vederea

descoperirii infracțiunii, s-a eschivat de a se prezenta la examinarea cauzei

penale, nu s-a prezentat în mai multe ședințe de judecată, fiind dispusă

aducerea silită, ulterior fiind stabilit că nu se află la domiciliu, ulterior fiind

dispusă anunțarea în căutare a acestuia.

În luna martie 2017, acesta a fost reținut în Ucraina, ulterior pe

parcursul a 6 luni a fost derulat procesul de extrădare, fapt care a generat

tergiversarea examinării cauzei, iar în ședința de judecată fiind audiat nu a

recunoscut circumstanțele comiterii infracțiunilor incriminate.

Instanța de apel a reținut că prima instanță la stabilirea mărimii și

individualizării pedepsei, greșit a aplicat prevederile art. 79 alin. (1) și (11)

Cod penal, or, inculpatul a comis infracțiunea la 01.07.2014, perioadă în care

vârsta acestuia nu se încadra în limitele 18-21 ani, la acel moment ultimul

având 26 ani.

În partea aplicării prevederilor art. 90 Cod penal în coraport cu

prevederile art. 79 alin. (11) Cod penal, prima instanță nu a luat în

considerație caracterul social periculos al faptelor comise, săvârșirea a două

infracțiuni grave prin concurs.

Astfel, instanța de apel a apreciat că prima instanță la stabilirea

pedepsei inculpatului Dobrovolschi Vitalie nu a ținut cont de prevederile

art. 61 Cod penal și, ca urmare, a fost comisă o eroare de drept, incorect

aplicând în privința acestuia prevederile art. 90 Cod penal, or, respectiva

modalitate de executare a pedepsei nu este în acord cu principiul

8

proporționalității având în vedere fapta comisă, urmările produse și

atitudinea inculpatului.

Instanța de apel a considerat că, scopul educativ și preventiv al pedepsei

aplicate în cauza penală în privința lui Dobrovolschi Vitalie nu poate fi atins

decât prin aplicarea pedepsei penale cu închisoarea, or, pedeapsa și

modalitatea de executare a acesteia trebuie individualizate în așa fel încât

inculpatul să se convingă de necesitatea respectării legii penale și evitarea în

viitor a săvârșirii unor fapte similare.

27 februarie 2019, a fost atacată cu recursuri ordinare de către:

- inculpatul Chisnicean Corneliu cu avocatul Adam Alexandru, la

13 martie 2019, prin care, fără a invoca unul din temeiurile pentru recurs

prevăzute la art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, au solicitat casarea

sentinței și deciziei instanței de apel cu pronunțarea unei noi hotărâri prin

care să fie recalificate acțiunile inculpatului din jaf în furt, cu aplicarea

prevederilor art. 90 Cod penal;

În motivarea recursului ordinar recurenții au menționat că:

- în cazul de condamnare a inculpatului Chisnicean Corneliu nu a fost

demonstrat că acțiunile lui întrunesc componența de infracțiune prevăzută de

art. 187 alin. (2) lit. b), f), Cod penal;

- Chisnicean Corneliu din start cunoștea că ei trei se duc la furt și nici

de cum la săvârșirea infracțiunii de jaf. Rolul său era de șofer și trebuia să stea

în automobil și să-i aștepte pe ceilalți doi inculpați. Părțile vătămate pe ambele

epizoade au comunicat, că pe Chisnicean Corneliu nu l-au văzut;

- în cazul lui Chisnicean Corneliu a fost omisă de către instanța de fond,

aplicarea art. 48 Cod penal;

- dosarul penal nu conține careva probe care ar reflecta elementele

infracțiunii de jaf în acțiunile lui Chisnicean Comeliu;

- în cauză sunt îndeplinite elementele caracteristice ale erorii grave de

fapt, întrucât din examinarea coroborată a materialului cauzei, rezultă un

viciu juridic la stabilirea temeiurilor de fapt și de drept care au dus la

admiterea învinuirii procurorului și emiterea unei sentințe de condamnare;

- sentința nu cuprinde motive clare și legale pe care se întemeiază

soluția.

- avocatul Negru Olesea în numele inculpatului

Dobrovolschi Vitalie, la 25 martie 2019, prin care, invocând în calitate de

temeiuri pentru recurs prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 10), 12) Cod de

procedură penală, a solicitat casarea sentinței și deciziei instanței de apel în

latura condamnării lui Dobrovolschi Vitalie, cu pronunțarea unei noi hotărâri

prin care să fie recalificate acțiunile inculpatului din jaf în favorizarea

comiterii infracțiunii, cu încetarea respectivului proces prin aplicarea Legii

nr. 210 privind amnistia în legătură cu aniversarea 25-a de la proclamarea

independenței Republicii Moldova.

9

În motivarea recursului ordinar avocatul Negru Olesea ce acționează în

numele inculpatului Dobrovolschi Vitalie a menționat că:

- partea acuzării nu a prezentat dovada unității de intenții. În rezultatul

cercetării judecătorești nu a fost argumentată în nici un fel învinuirea adusă

lui Dobrovolschi Vitalie și constituirea elementelor infracțiunilor imputate;

- Dobrovolschi Vitalie a comunicat instanței faptul că nu a cunoscut

despre intențiile celorlalți inculpați. Evident este că cealaltă persoană a

început acțiunile sale mizând că va sustrage pe ascuns bunurile părților

vătămate;

- aprecierile și concluziile instanței de apel cu privire la argumentul

apărării privind încadrarea juridică greșită conform prevederilor art. 187 Cod

penal în cazul sustragerii din gospodăria lui Sîrbu Veronica, contravin

principiul prezumpției nevinovăției, deoarece instanța a indicat direct că este

sarcina inculpatului de a-și dovedi nevinovăția;

- decizia instanței de apel este netemeinică și neechitabilă.

- inculpatul a uzat de dreptul său la apărare și nu a recunoscut încadrarea

juridică înfăptuită de către organul de urmărire penală, însă instanța a

apreciat acest fapt ca fiind o agravantă ce întemeiază concluzia excluderii

suspendării executării pedepsei cu închisoare;

- la momentul reținerii inculpatul se deplasa spre Republica Moldova

pentru a participa la ședințele de judecată, în ședința de judecată fiind audiat a

relatat instanței cele întâmplate, însă nu a recunoscut circumstanțele

comiterii infracțiunii indicate în rechizitoriu - inculpatul a relatat instanței

circumstanțele faptice și a solicitat ca acțiunile sale să fie încadrate juridic

corect;

- inculpatul Dobrovolschi Vitalie personal a restituit prejudiciul părții

vătămate Sîrbu Veronica, iar aceasta, prin cererea scrisă anexată la dosar a

confirmat restituirea prejudiciului, menționând că nu are pretenții față de el,

nu dorește sancționarea lui cu închisoare;

- Dobrovolschi Vitalie are la întreținere un copil minor și mama bolnavă,

a fost instigat să comită infracțiunea de către celălalt inculpat în privința

căruia nu se contestă decizia. Doar el în ședința de judecată a recunoscut vina

și a relatat despre rolul fiecărui inculpat la comiterea infracțiunii iar instanța

de apel nu a motivat în deplină măsură intervenția în soluția primei instanțe

în ce privește individualizarea pedepsei;

- părțile vătămate au solicitat în privința lui Dobrovolschi Vitalie să nu fie

aplicată pedeapsa închisorii, poziție pe care au menținut-o și în instanța de

apel. Anterior în conflict cu legea nu a fost, o perioadă îndelungată s-a aflat în

stare de arest. Nu este clară poziția instanței pornind și de la sancțiunea

aplicată în privința inculpatului Chisnician Corneliu - în situația căruia nu se

regăsesc circumstanțele menționate, iar echivalând pedepsele este evident că

instanța nu a individualizat corect pedeapsa pentru Dobrovolschi Vitalie;

10

- instanța de apel a examinat superficial materialele cauzei penale, nu s-a

conformat prevederilor art. 414 Cod de procedură penală, a omis să dea

apreciere probelor din dosar, fapt ce a condus la emiterea unei decizii ilegale.

pentru inadmisibilitatea acestora, ca fiind vădit neîntemeiate, deoarece

decizia instanței de apel cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și

echivalează cu o motivare conformă rigorilor art. 6 CEDO.

cauzei, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestora, din următoarele

considerente.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,

instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului

declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera

de consiliu, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care

constată că recursul este vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală,

instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate

expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să

fie invocate de recurent, or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală,

prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru

a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea

cauzei.

Potrivit practicii judiciare constante erorile de drept pot fi erori de

drept formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța

de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin

hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

Cu referire la recursul ordinar declarat de către inculpatul

Chisnicean Corneliu cu avocatul Adam Alexandru, Colegiul penal atestă, că

deși recurenții nu invocă niciunul din temeiurile de drept prevăzute în

art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, pentru casarea deciziei instanței de

apel, din esența argumentelor formulate se deduce că criticile recurenților se

referă la dezacordul cu încadrarea juridică a faptelor incriminate inculpatului,

argumente ce se subscriu temeiului de casare prevăzut la pct. 12) din articolul

vizat, potrivit căruia hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului

pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în

cazurile, când: faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.

Având în vedere argumentele invocate de partea apărării, instanța de

recurs atestă că titularii cererii de recurs insistă asupra faptului că în privința

lui Chisnicean Corneliu nu a fost demonstrată prezența elementelor

constitutive ale infracțiunii prevăzută de art. 187 alin. (2) lit. b), f), Cod penal,

susținând în continuare că inculpatul nu a cunoscut din start că ceilalți doi

coinculpați au intenția de a săvârși jaful, el având doar rolul de șofer

cunoscând că urmează să săvârșească furtul.

11

Raportând însă aceste argumente la conținutul deciziei atacate, Colegiul

penal constată că instanța de apel a dat o argumentare amplă soluției

pronunțate, apreciind just că din materialele cauzei penale s-a dovedit cu

certitudine participația lui Chisnicean Corneliu la săvârșirea infracțiunilor de

jaf, pe ambele episoade, în privința părților vătămate Sîrbu Veronica și

Petcu Lilia.

Analizând decizia atacată, Colegiul penal consideră, că argumentele

menționate au constituit obiect de examinare și în instanța de apel, care

verificând legalitatea și temeinicia hotărârii primei instanțe, respectând

prevederile art. 414 alin. (1), (5) și art. 417 alin. (8) Cod de procedură penală,

s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, decizia atacată

cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată, așa cum este

indicat în pct. 4 din prezenta decizie, soluție pe care instanța de recurs și-o

însușește și reiterarea căreia nu o consideră necesară.

Astfel, eroarea invocată de recurenți nu își găsește confirmare în speța

dată, iar având în vedere aceste constatări Colegiul statuează ca fiind legală și

întemeiată concluzia instanței de apel privind menținerea sentinței primei

instanțe cu privire la recunoașterea vinovăției inculpatului

Chisnicean Corneliu în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. art. 42, 187

alin. (2) lit. b), f), Cod penal, participație la jaf, adică participație la sustragerea

deschisă a bunurilor altei persoane, săvârșită de mai multe persoane, cu

cauzarea de daune în proporții considerabile, pe episoadele în privința părților

vătămate Sîrbu Veronica și Petcu Lilia.

În conexiunea celor relatate, Colegiul penal apreciază ca fiind lipsite de

suport juridic cerințele recurenților cu privire la aplicarea în privința lui

Chisnicean Corneliu a prevederilor art. 90 Cod penal, deoarece la stabilirea

pedepsei inculpatului instanțele de fond au ținut cont în deplină măsură de

prevederile art. art. 61, 75, 76, 77 Cod penal, corect reținând că scopul legii

penale în speță poate fi realizat doar prin izolarea de societate a inculpatului.

Prin urmare, Colegiul penal constată că, instanța de apel la judecarea

cauzei în ordine de apel nu a comis erori de drept, care ar impune casarea

deciziei adoptate, fapt ce impune soluția inadmisibilității recursului ordinar

declarat de către inculpatul Chisnicean Corneliu cu avocatul Adam Alexandru.

Cu referire la recursul ordinar declarat de către avocatul

Negru Olesea în numele inculpatului Dobrovolschi Vitalie, Colegiul penal

atestă, că apărarea invocă în calitate de temeiuri pentru casarea deciziei

instanței de apel art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 10), 12) Cod de procedură penală,

care stabilesc, că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a

repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazurile,

când: 6) instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în

apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția

ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau instanța a admis o

eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, precum și în cazul când 8)

nu au fost întrunite elementele infracțiunii, când 10) s-au aplicat pedepse

12

individualizate contrar prevederilor legale ori când 12) faptei săvârșite i s-a dat

o încadrare juridică greșită.

Analizând decizia instanței de apel prin prisma erorilor de drept

prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, Colegiul penal

constată, că astfel de erori de drept nu și-au găsit confirmarea la examinarea

recursurilor declarate, dat fiind faptul, că instanța de apel la examinarea

cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), (5), 417 alin. (8) Cod de

procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apelurile declarate, aceasta cuprinzând motivele pe care

se întemeiază soluția pronunțată.

Astfel, potrivit prevederilor art. 414 alin. (1) Cod de procedură penală,

instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii

atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor

din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel.

Prevederile art. 414 alin. (5) Cod de procedură penală stabilesc, că

instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Potrivit prevederilor art. 417 alin. (8) Cod de procedură penală, decizia

instanței de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus,

după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării

soluției date.

Cu referire la argumentele apărării, prin care se invocă dezacordul cu

aprecierea probelor înfăptuită de către instanța de apel, Colegiul penal

constată, că motivele de reapreciere a probelor, nu se conțin în temeiurile

prevăzute la alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, și astfel nu pot fi

considerate ca motiv sub aspectul casării ca fiind ilegală a hotărârii contestate,

deoarece instanța de recurs nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu

dă o nouă apreciere materialului probator și nu stabilește o altă situație de

fapt, decât cea constatată de instanțele de fond, aceasta fiind sarcina

primordială a instanțelor respective.

Totodată, Colegiul penal reține că instanța de apel s-a pronunțat motivat

asupra tuturor argumentelor invocate în cererea de apel depusă de avocatul

Negru Olesea în numele inculpatului Dobrovolschi Vitalie, nefiind sesizată în

speță careva eroare gravă de fapt, care ar constitui temei de casare a deciziei

recurate.

Sub aspectul temeiurilor de casare prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 8),

12) Cod de procedură penală, instanța de recurs remarcă că apărarea își

focusează argumentele pe dezacordul cu încadrarea juridică a acțiunilor

inculpatului în baza art. 187 alin. (2) lit. b), f) Cod penal, considerând că

faptele acestuia urmau a fi încadrate conform prevederilor art. 323 Cod penal.

În acest sens instanța de recurs menționează, că potrivit art. 113

alin. (1) Cod penal, se consideră calificare a infracțiunii determinarea și

constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile

săvârșite și semnele componenței infracțiunii prevăzute de norma penală.

13

Colegiul penal reține, că acest temei include cazurile când nu a fost

stabilită fapta care corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici

mijloacele de probă prin intermediul cărora s-au constatat elementele

constitutive, ori când nu au fost stabilite faptele care invocă circumstanțele

atenuante și agravante ale infracțiunii.

La caz, instanța de recurs reține că atât prima instanță, cât și instanța de

apel corect au stabilit că materialul probator administrat la dosar dovedește

participarea activă a inculpatului Dobrovolschi Vitalie la realizarea laturii

obiective a jafului, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane,

săvârșită de mai multe persoane, cu cauzarea de daune în proporții

considerabile în privința părții vătămate Sîrbu Veronica, precum și

participația la jaf, adică participație la sustragerea deschisă a bunurilor altei

persoane, săvârșită de mai multe persoane, cu cauzarea de daune în proporții

considerabile în privința părții vătămate Petcu Lilia.

Ca urmare, nu pot fi reținute argumentele apărării cu privire la faptul că

inculpatul nu a avut intenția unică cu ceilalți coinculpați de săvârșire a jafului

și că de fapt, cealaltă persoană în privința căreia decizia instanței de apel nu

este contestată cu recurs, a început acțiunile sale mizând că va sustrage pe

ascuns bunurile părților vătămate, or, potrivit practicii judiciare, în cazul în

care făptuitorul a început sustragerea pe ascuns și a fost surprins la locul

săvârșirii faptei, însă ignoră această împrejurare și continuă realizarea

sustragerii, atunci sustragerea începută ca furt se transformă în jaf, acțiunile

acestuia fiind realizate printr-o singură intenție, dar care pe parcursul

realizării sale a suferit o transformare, nefiind succedată de o altă intenție.

Analizând decizia instanței de apel, Colegiul penal constată că referitor

la participația inculpatului Dobrovolschi Vitalie la săvârșirea faptelor

incriminate de jaf, instanța de apel a examinat toate probele din dosar,

analizându-le în ansamblul lor prin coroborare, corect ajungând la concluzia

că ele sunt suficiente pentru a fundamenta o acuzație penală în privința

inculpatului.

Respectiv, instanța de apel corect a respins solicitarea apărării cu

privire la reîncadrarea acțiunilor lui Dobrovolschi Vitalie din prevederile

art. 187 alin. (2) lit. b), f) Cod penal, în baza art. 323 Cod penal.

Aceasta deoarece, favorizarea infracțiunii presupune condiția că trebuie

să fie dinainte nepromisă. Cu alte cuvinte, favorizarea infracțiunii trebuie să

fie săvârșită în lipsa unei pre ordinări, fără o promisiune prealabilă. Dacă

ajutorul a fost promis din timp, cele săvârșite reprezintă complicitatea la

infracțiunea corespunzătoare.

În concluzie, Colegiul penal consideră, că instanța de apel legal și

întemeiat a menținut hotărârea primei instanțe în partea stabilirii vinovăției

inculpatului Dobrovolschi Vitalie conform art. 187 alin. (2) lit. b), f) și art. 42,

187 alin. (2) lit. b), f), Cod penal, la judecarea apelurilor declarate verificând

legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima

14

instanță, conform materialelor din cauza penală, respectând prevederile

art. 414 alin. (1), (5) și 417 alin. (8) Cod de procedură penală.

Nu poate fi admisă solicitarea apărării privind aplicarea Legii

nr. 210 privind amnistia în legătură cu aniversarea 25-a de la proclamarea

independenței Republicii Moldova, or, în acest sens instanța de apel corect a

remarcat că la caz nu sunt întrunite condițiile art. 10 alin. (1) lit. d) din

respectiva lege.

În ceea ce privește dezacordul apărării cu modalitatea de executare a

pedepsei stabilită de către instanța de apel, Colegiul penal remarcă că potrivit

art. 75 Cod penal, persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei

infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea specială

a Codului penal în strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale a

acestuia.

Conform art. 61 alin. (2) Cod penal, pedeapsa are drept scop restabilirea

echității sociale, corectarea și resocializarea condamnatului, precum și

prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și a

altor persoane. Executarea pedepsei nu trebuie să cauzeze suferințe fizice și

nici să înjosească demnitatea persoanei condamnate.

Având în vedere argumentele expuse în apelul acuzatorului de stat,

Colegiul penal constată că instanța de apel corect a reținut, că aplicarea

prevederilor art. 90 Cod penal, poate fi realizată doar în cazul în care instanța

de judecată consideră că scopul pedepsei stabilit de legiuitor la art. 61 Cod

penal, poate fi atins prin prisma normelor indicate supra.

Drept urmare, se reține că instanța de apel corect a notat că prima

instanță nu a luat în considerație că, inculpatul Dobrovolschi Vitalie în cadrul

urmăririi penale nu și-a recunoscut vina în cele incriminate, nu a conlucrat cu

organul de urmărire penale în vederea descoperirii infracțiunii, s-a eschivat

de a se prezenta la examinarea cauzei penale, nu s-a prezentat în mai multe

ședințe de judecată, fiind dispusă aducerea silită, ulterior fiind stabilit că nu se

află la domiciliu, ulterior fiind dispusă anunțarea în căutare a acestuia.

În luna martie 2017, acesta a fost reținut în Ucraina, ulterior pe

parcursul a 6 luni a fost derulat procesul de extrădare, fapt care a generat

tergiversarea examinării cauzei, iar în ședința de judecată fiind audiat nu a

recunoscut circumstanțele comiterii infracțiunilor incriminate.

Instanța de apel corect a reținut și faptul că prima instanță la stabilirea

mărimii și individualizării pedepsei, greșit a aplicat prevederile art. 79 alin. (1)

și (11) Cod penal, or, inculpatul a comis infracțiunea la 01.07.2014, perioadă în

care vârsta acestuia nu se încadra în limitele 18-21 ani, la acel moment ultimul

având 26 ani.

Respectiv, la aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal în coraport cu

prevederile art. 79 alin. (11) Cod penal, prima instanță nu a luat în

considerație caracterul social periculos al faptelor comise, săvârșirea a două

infracțiuni grave prin concurs, fapt care a și generat intervenirea instanței de

apel în această parte, admițând apelul procurorului.

15

Față de cele descrise mai sus, Colegiul penal conchide că, instanța de

apel la compartimentul individualizării pedepsei, a acordat deplină eficiență

prevederilor art. art. 7, 61, 75 Cod penal, iar circumstanțele invocate de către

apărare în recurs la acest capitol nu sunt pasibile admiterii.

Prin urmare, Colegiul penal constată că, decizia instanței de apel este

legală și întemeiată, motiv din care se impune soluția inadmisibilității

recursului ordinar declarat de către avocatul Negru Olesea în numele

inculpatului, ca fiind vădit neîntemeiat.

Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către inculpatul

Chisnicean Corneliu cu avocatul Adam Alexandru și de către avocatul

Negru Olesea în numele inculpatului Dobrovolschi Vitalie, împotriva deciziei

Colegiului penal a Curții de Apel Chișinău din 16 ianuarie 2019, în cauza

penală în privința lui Chisnicean Corneliu XXXXX și Dobrovolschi Vitalie

XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 08 mai 2020.

Președinte Timofti Vladimir

Judecătorii Toma Nadejda

Boico Victor

16