1ra-565/20 — art. 264/1 alin. 4 CP

1ra-565/20 — art. 264/1 alin. 4 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-565/20

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

04 martie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Toma Nadejda, Boico Victor

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de

către avocatul Barbaroș Mihail în numele inculpatului, împotriva sentinței

Judecătoriei Edineț (sediul Dondușeni) din 28 decembrie 2017 și a deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 02 octombrie 2019, în cauza penală

în privința lui

Slutu Mihail XXXXX, născut la

XXXXX, originar și domiciliat în XXXXX.

Termenul de examinare:

prima instanță: 17.02.2017 – 28.12.2017

instanța de apel: 03.07.2019 – 02.10.2019

instanța de recurs: 10.12.2019 – 04.03.2020

A C O N S T A T A T :

28 decembrie 2017, examinând cauza pe baza probelor administrate la faza de

urmărire penală, în procedura prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală,

Slutu Mihail a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzută de

art. 2641 alin. (4) Cod penal fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de închisoare

pe un termen de 4 (patru) luni cu executarea în penitenciar de tip semiînchis.

În baza art. 85 alin. (1) Cod penal, prin cumul de sentințe, la pedeapsa

aplicată a fost adăugată în întregime pedeapsa neexecutată stabilită prin

sentința Judecătoriei Dondușeni din de 24.05. 2015, fiindu-i stabilită definitiv

pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 4 (patru) ani și 4 (patru)

luni, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis.

Mihail, fiind în stare de ebrietate alcoolică, fără a deține permis de conducere, a

condus automobilul de model “VAZ 21043” cu n/î XXXXX, la data de 20.12.2016,

în jurul orelor 22:40, pe traseul local dintre satele Tîrnova-Scăieni raionul

Dondușeni. Fiind stopat de către colaboratorul Regimentului Nord al INP,

plutonier de poliție Chihai Nicolai, a fost supus testării cu aparatul-dispozitiv

alcooltest DRAGER- 8510 RO, s-a constatat că, conform datelor fișei de

examinare cu seria AREB- 5191 NR. 2621 din 20.12.2016, ora 22:47, în aerul

expirat conducătorul auto Slutu Mihail avea concentrația de alcool de 0,68

mg/1.

1

Astfel, Slutu Mihail fără a deține permis de conducere, a săvârșit

conducerea mijlocului de transport în stare de ebrietate alcoolică cu grad

avansat, infracțiune prevăzută de art. 2641 alin. (4) Cod penal.

numele inculpatului Slutu Mihail, prin care a solicitat casarea sentinței,

aplicarea dispozițiilor alin. (2) art. 87 în coroborare cu alin. (1) art. 85 Cod penal

și dispunerea executării separate a pedepselor penale aplicate în privința lui

Slutu Mihail.

În argumentarea apelului, partea apărării a menționat că Slutu Mihail s-

a căit sincer de cete întâmplate, nu prezentă pericol pentru societate,

recunoscând vina integral și acționând cu rol activ în descoperirea infracțiunii

imputate, fiindu-i cunoscute consecințele și restricțiile la care a fost supus prin

sentința Judecătoriei Dondușeni din 24.02.2015, solicitând instanței

examinarea cauzei penale în procedură simplificată, care urma să-i stabilească

ultimului o pedeapsă sub formă de amendă în mărimea prevăzută de norma

specială a Codului penal în limitele procedurii simplificate.

Inculpatul are la întreținere mama bolnavă, un copil minor, fiind unicul

întreținător al familiei, infracțiunea imputată fiind calificată ca una ușoară,

instanța avea posibilitatea de a aplica o pedeapsă mai blândă.

02 octombrie 2019, apelul declarat de către avocatul Barbaroș Mihail în

numele inculpatului Slutu Mihail, a fost respins ca nefondat cu menținerea

sentinței fără modificări.

În motivarea soluției instanța de apel a menționat că prima instanță la

stabilirea pedepsei inculpatului a acordat deplină eficiență și s-a condus de

principiile generale de aplicare a pedepsei consfințite în art. 61 alin. (2) Cod

penal precum și de criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzute

de art. 75 Cod penal, și de prevederile art. 3641 alin. (8) Cod de procedură

penală, inculpatul beneficiind de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă,

iar ținând cont de circumstanțele reale și personale pedeapsă stabilită este

proporțională și echitabilă faptei comise.

Deși prima instanță a stabilit în calitate de circumstanțe atenuante căința

sinceră și recunoașterea vinei, acordând ultimei o dublă valență întrucât

aceasta a servit temei pentru judecarea în procedura prevăzută de

art. 3641 Cod de procedură penală, instanța de apel a notat că nu poate agava

situația inculpatului în propriul apel.

Totodată instanța de apel a menționat că potrivit sentinței Judecătoriei

Dondușeni din 24.02.2015, Slutu Mihail a fost condamnat în baza

art. 186 alin. (2) lit. b), d) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă de 4 ani

închisoare, în temeiul art. 90 Cod penal fiind dispusă suspendarea executării

pedepsei cu închisoare pe un termen de 3 ani, iar potrivit informației Biroului

de probațiune Dondușeni executarea termenului pedepsei lui Slutu Mihail în

baza sentinței Judecătoriei Dondușeni din 24.02.2015 urma să expire la

11.03.2018.

2

Astfel, la stabilirea pedepsei definitive lui Slutu Mihail prima instanță

corect a aplicat prevederile art. 85 alin. (1) Cod penal, fiind constatată

comiterea de către Slutu Mihail a faptei prevăzute de art. 2641 alin. (4)

Cod penal în termenul de probă stabilit prin sentinței Judecătoriei Dondușeni

din 24.02.2015, instanța aplicând în limitele legii penale pedeapsa sub formă

de închisoare, nefiind stabilite temeiuri pentru aplicarea unei alte pedepse.

Instanța de apel a stabilit că inculpatul fiind anterior condamnat cu

suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de probă, nu a

îndreptățit încrederea ce i s-a acordat, iar suspendarea executării pedepsei cu

închisoare nu a produs efectul scontat, instanța considerând că prima instanță

în mod corect și argumentat a ajuns la concluzia că anume pedeapsa cu

închisoare este rațională pentru a fi restabilită echitatea socială.

către avocatul Barbaroș Mihail în numele inculpatului prin care, invocând

aplicabilitatea în speță a temeiurilor de recurs prevăzute la art. 427 alin. (1)

pct. 6) și pct. 16) a solicitat casarea sentinței și deciziei instanței de apel, cu

aplicarea prevederilor art. 87 alin. (2) în coroborare cu art. 85 alin. (1) Cod

penal, și dispunerea executării separate a pedepselor penale aplicate

inculpatului Slutu Mihail.

În motivarea recursului, partea apărării a menționat că:

- instanțele de fond urmau să țină cont de personalitatea inculpatului,

faptul că acesta are la întreținere mama bolnavă, un copil minor, fiind unicul

întreținător al familiei, infracțiunea imputată este una ușoară, astfel fiind

posibilă aplicarea pedepsei sub formă de amendă sau cu muncă neremunerată

în folosul comunității;

- pedeapsa definitivă a fost greșit cumulată de către prima instanță prin

dispozițiile alin. (2) art. 85 Cod penal și menținută de către instanța de apel;

inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat.

raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității

acestuia din următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în textul normei vizate.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,

instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat

împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să

decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit

neîntemeiat.

Examinând admisibilitatea recursului Colegiul penal menționează, că

potrivit practicii judiciare constante, erorile de drept pot fi erori de drept

formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de

recurs verifică, dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea

3

atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de

drept formal și material.

Din textul recursului declarat, Colegiul penal constată că partea apărării

a invocat incidența temeiurilor prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) și 16) Cod

de procedură penală, însă reieșind din esența argumentelor și solicitărilor

invocate se atestă că titularul cererii de recurs invocă dezacordul cu pedeapsa

aplicată, motive care se subscriu temeiului de casare prevăzut la art. 427 alin.

(1) pct. 10) Cod de procedură penală, potrivit căruia hotărârile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și de apel în cazul când s-au aplicat pedepse individualizate contrar

prevederilor legale.

Așadar, instanța de recurs se va expune doar în privința temeiului de

casare prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, în partea

ce ține de corectitudinea individualizării pedepsei penale aplicate inculpatului

Slutu Mihail, întrucât celelalte temeiuri de casare nominalizate în recurs nu au

fost motivate de către apărare, iar în circumstanțele în care recursul nu este

motivat sub aspectul temeiului de casare invocat, instanța de recurs nu este

competentă să completeze din oficiu recursul ordinar al apărării cu

circumstanțe în fapt și în drept, care l-ar justifica.

Verificând materialele cauzei, instanța de recurs a stabilit că argumentele

recursului apărării se întemeiază pe dezacordul în privința corectitudinii

stabilirii pedepsei definitive în privința inculpatului, partea apărării

menționând severitatea pedepsei și necesitatea aplicării executării separate a

pedepselor penale.

În acest context, Colegiul penal menționează, că potrivit art. 75 Cod penal,

persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o

pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea specială a Codului penal în

strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale a acestuia.

La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține

cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui

vinovat, de circumstanțele atenuante și agravante, de influența pedepsei

aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de

viață ale familiei acestuia.

Astfel, Colegiul penal reține, că persoanei declarate vinovate, trebuie să i

se aplice o pedeapsă echitabilă, în limitele sancțiunii articolului în baza căruia

persoana se declară vinovată.

Totodată, instanța de recurs reamintește, că categoriile pedepselor

aplicate persoanelor fizice sunt expuse în Codul penal într-o anumită

consecutivitate: de la cea mai blândă - amendă, până la cea mai aspră -

detențiune pe viață.

În conformitate cu criteriile generale de individualizare a pedepsei, o

pedeapsă mai aspră, din numărul celor alternative, prevăzute pentru săvârșirea

infracțiunii, se stabilește numai în cazul în care o pedeapsă mai blândă, din

numărul celor menționate, nu va asigura atingerea scopului pedepsei.

4

Respectiv, doar instanța de judecată este în măsură să înfăptuiască

acțiunea de individualizare a pedepsei pentru infractorul care a săvârșit o

infracțiune, având deplina libertate de acțiune în vederea realizării operațiunii

respective, ținând seama de regulile și principiile prevăzute de Codul penal, la

stabilirea felului, duratei ori a cuantumului pedepsei.

Analizând soluțiile instanțelor în speța examinată, Colegiul penal

conchide că instanțele le-au motivat în mod corespunzător practicii judiciare,

astfel că aplicând inculpatului pedeapsa închisorii și-au argumentat soluția,

ținând cont de toate circumstanțele cauzei.

Astfel, instanța de apel respingând apelul părții apărării cu privire la

aplicarea unei pedepse mai blânde, corect a ținut cont de caracterul și gradul

de pericol social al infracțiunii incriminate inculpatului Slutu Mihail, care

anterior a mai fost condamnat pentru săvârșirea unor infracțiuni cu intenție și

în termenul de probă a săvârșit o nouă infracțiune cu intenție, fapt ce denotă că

personalitatea inculpatului nu poate fi reeducată fără privarea de libertate.

Așadar, în opinia Colegiului penal, instanța de apel corect a concluzionat

că inculpatului i-a fost aplicată pedeapsa în limitele prevăzute de sancțiunea

legii de comiterea cărei a fost recunoscut vinovat, motiv din care nu există temei

pentru atenuarea pedepsei.

Având în vedere cele menționate, Colegiul penal constată că pedeapsa

individualizată în privința inculpatului Slutu Mihail, corespunde atât

principiului proporționalității, cât și scopului prevăzut în art. 61 alin. (2)

Cod penal, de restabilire a echității sociale, corectarea inculpatului, precum și

prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea acestuia, cât și a altor

persoane.

Totodată, Colegiul penal notează că potrivit prevederilor art. 85 Cod

penal dacă, după pronunțarea sentinței, dar înainte de executarea completă a

pedepsei, condamnatul a săvârșit o nouă infracțiune, se recurge la aplicarea

pedepsei prin cumul de sentințe.

Săvârșirea infracțiunii în aceste circumstanțe denotă un grad sporit de

pericol social al vinovatului și atestă că pedeapsa stabilită pentru prima

infracțiune a fost insuficientă pentru prevenirea săvârșirii unei noi infracțiuni

de către cel vinovat.

În conformitate cu prevederile art. 85 Cod penal, pentru cumul de

sentințe pedeapsa poate fi aplicată numai prin cumulul total sau parțial al

pedepselor. Astfel, dacă după pronunțarea sentinței, dar înainte de executarea

completă a pedepsei, condamnatul a săvârșit o nouă infracțiune, instanța de

judecată adaugă, în întregime sau parțial, la pedeapsa aplicată prin noua

sentință partea neexecutată a pedepsei stabilite de sentința anterioară.

Analizând decizia contestată, Colegiul penal consideră ca fiind

neîntemeiate solicitările părții apărării cu privire la aplicarea în privința lui

Slutu Mihail a prevederilor art. 87 Cod penal potrivit cărora, la cumularea

diferitelor pedepse principale aplicate în cazul unui concurs de infracțiuni sau

al unui cumul de sentințe, unei zile de închisoare îi corespund 4 ore de muncă

5

neremunerată în folosul comunității. Celelalte pedepse cumulate cu închisoarea

se execută de sine stătător.

Astfel, reieșind din faptul că prin sentința anterioară inculpatului

Slutu Mihail i-a fost stabilită pedeapsa cu închisoare, iar prin sentința atacată,

la fel pedeapsa cu închisoare, instanța de recurs ordinar atestă că solicitarea de

aplicare a prevederilor art. 87 alin. (2) Cod penal nu are careva suport juridic.

Prin urmare, Colegiul penal atestă că pedeapsa definitivă aplicată

inculpatului Slutu Mihail, a fost corect stabilită de către instanțele ierarhic

inferioare prin aplicarea prevederilor art. 85 Cod penal, mărimea acesteia fiind

proporțională faptei comise, nefiind identificate derogări de la prevederile

legislației penale.

Față de cele ce preced, Colegiul penal atestă că instanța de apel la

judecarea cauzei nu a comis erori de drept, care ar impune casarea deciziei

adoptate, motiv din care se impune soluția inadmisibilității recursului ordinar

declarat de către avocatul Barbaroș Mihail în numele inculpatului, ca fiind vădit

neîntemeiat.

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul

Barbaroș Mihail în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Bălți din 02 octombrie 2019, în cauza penală în privința lui

Slutu Mihail XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 08 mai 2020.

Președinte Timofti Vladimir

Judecătorii Toma Nadejda

Boico Victor

6