1ra-848/2020 — art. 349 alin. 2 lit. a CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 349 alin. 2 lit. a CP
- Temei legal
- art. 422 CPP
1ra-848/2020 — art. 349 alin. 2 lit. a CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)
Dosarul nr. 1ra-848/2020
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
18 martie 2020 mun. Chișinău
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție
în componență:
Președinte Iurie Diaconu,
Judecători Liliana Catan, Ion Guzun,
a examinat, în camera de consiliu, fără citarea părților, admisibilitatea în
principiu a recursului ordinar, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel
Bălți din 24 ianuarie 2018, declarat de inculpatul
Șcerbani Roman XXXXXX.
Termenul de examinare,
instanța de fond: 17.07.2017 – 16.10.2017,
instanța de apel: 06.11.2017 – 24.01.2018,
instanța de recurs: 27.01.2020 – 18.03.2020.
Asupra recursului menționat, Colegiul penal,
C O N S T A T Ă :
Prin sentința Judecătoriei Drochia din 16 octombrie 2017, cauza fiind
examinată conform prescripțiilor din art. 3641 Cod de procedură penală, Șcerbani
Roman a fost condamnat în baza art. 349 alin. (2) lit. a) Cod penal, la 4 ani
închisoare.
1
În temeiul art. 84 alin. (4) Cod penal, prin adăugirea parțială a pedepsei
neexecutate aplicate prin sentința Judecătoriei Drochia din 06.06.2017, i-a fost
stabilită pedeapsa definitivă de 7 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip
semiînchis, începând din 16.10.2019, cu includerea duratei pedepsei executate de la
06.06.2017 până la 16.10.2019.
Instanța de fond a constatat că la 13 iunie 2016, în jurul orei 05.50,
inculpatul Șcerbani R., aflându-se în XXXXXX, XXXXXX, fiind în stare de
ebrietate, intenționat, având scopul de răzbunare și de sistare a activității de serviciu
față de OUP a SUP a IP Glodeni, Pușcaș V. care, fiind o persoană cu funcție de
răspundere cu atribuții de prevenire și curmare a infracțiunilor și care încerca să-1
liniștească și să curme acțiunile violente, l-a numit pe ultimul cu cuvinte necenzurate,
manifestând un comportament neadecvat, iar în timp ce Pușcaș V. continua să-1
liniștească, propunându-i să treacă examinarea medicală de stabilire a stării de
ebrietate și naturii ei, Șcerbani R. a opus rezistență lui Pușcaș V., încercând să-i
deterioreze uniforma de serviciu, după care i-a aplicat acestuia o lovitură cu pumnul
în regiunea ochiului stâng, ca urmare cauzându-i lui Pușcaș V., conform raportului de
constatare medico-legală nr. 89 din 13.06.2016, vătămări corporale neînsemnate sub
formă de echimoze.
Ulterior, ca rezultat al agravării stării sănătății, Pușcaș V. s-a adresat după
ajutor medical către Instituția medico-sanitară publică Spitalul clinic Republican,
aflându-se la tratament în secția oftalmologie în perioada 03.10.2016 - 12.10.2016 și
27.02.2017 – 02.03.2017, acestuia fiindu-i efectuate câteva intervenții chirurgicale la
ochiul stâng din cauza diagnozei OS decolare de retină regnatogenă cu PNR.
Cataractă post traumatică.
Conform raportului de expertiză judiciară nr. 83-D din 28.03.2017, potrivit
fișei medicale a bolnavului de staționar nr. 21828 și nr. 4543 din IMSP Spitalul
Clinic Republican, la Pușcaș V. se determină decolare de retină post traumatică cu
implant PNR a ochiului stâng, cataractă post traumatică cu scădere de vedere până la
90%, care au fost cauzate în urma acțiunii traumatice a unui corp dur contondent,
posibil în timpul și circumstanțele indicate și condiționează dereglarea sănătății de
lungă durată și, în baza acestui criteriu, se califică ca vătămare corporală medie. La
moment capacitatea vederii ochiului stâng este de 10%. Între trauma primită la
13.06.2016 și traumatismul constatat la 28.03.2017 este legătură directă. Provocarea
vătămărilor corporale de sine stătător în cazul dat nu este posibilă. Vătămările
corporale depistate inițial la 13.06.2016 au fost provocate prin lovitura cu pumnul
care, la moment, avea caracteristica unui corp vulnerabil dur contondent, având o
suprafață limitată de acțiune. Concluzia efectuată, conform raportului de constatare
medico-legală nr. 89 din 13.06.2016, de considerat neargumentată, fiindcă la
momentul efectuării nu au fost luate în considerație consecințele suportate la
13.06.2016, care nu aveau semne clinice.
Instanța a reținut că inculpatul a recunoscut vina și a solicitat examinarea
cauzei în baza probelor administrate în cadrul urmăririi penale pe care le recunoaște
și asupra cărora nu are obiecții.
Dat fiind că aceste probe dovedesc vinovăția inculpatului, instanța i-a încadrat
acțiunile pe art. 349 alin. (2) lit. a) Cod penal, ca aplicarea violenței periculoase
pentru viața sau sănătate față de persoana cu funcție de răspundere în scopul sistării
2
activității ei de serviciu ori schimbării caracterului ei în interesul celui care aplică
violența.
La stabilirea pedepsei, instanța a ținut cont că inculpatul a săvârșit o infracțiune
gravă, care se pedepsește cu închisoare de la 4 la 8 ani, că circumstanțele atenuante
fiind – recunoașterea vinovăției, căința sinceră, colaborarea cu organele de drept, cea
agravantă fiind – săvârșirea infracțiunii în stare de ebrietate.
Procurorul în Procuratura raionului Glodeni, Valerian Junghină, a declarat
apel, solicitând casarea parțială a sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care
inculpatul să fie condamnat în baza art. 349 alin. (2) lit. a) Cod penal la 5 ani și 4 luni
închisoare, iar cu aplicarea art. 84 alin. (4) Cod penal, să-i fie stabilită pedeapsa
definitivă de 10 ani închisoare.
Apelantul a invocat că pedeapsa aplicată inculpatului nu este echitabilă în
raport cu fapta comisă, precum și cu circumstanțele reale privind individualizarea
pedepsei, și anume, comportamentul acestuia la momentul săvârșirii infracțiunii în
privința unei persoane cu funcție de răspundere, instanța de fond aplicându-i o
pedeapsă prea blândă.
3.1. A declarat apel și partea vătămată Pușcaș V., solicitând casarea parțială a
sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul să fie condamnat în
baza art. 349 alin. (2) lit. a) Cod penal la 5 ani și 4 luni închisoare, iar cu aplicarea
art. 84 alin. (4) Cod penal, să-i fie aplicată pedeapsa definitivă de 10 ani închisoare.
Apelantul a indicat că pedeapsa aplicată inculpatului nu este echitabilă, nu va
duce la reeducarea și corectarea acestuia, la restabilirea echității sociale, precum și la
prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni din partea lui.
Potrivit deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 24 ianuarie
2018, pronunțată integral pe 14 februarie 2018, apelurile au fost admise, casată
parțial sentința și pronunțată o nouă hotărâre.
Șcerbani Roman a fost condamnat în baza art. 349 alin. (2) lit. a) Cod penal la
5 ani și 4 luni închisoare.
În temeiul art. 84 alin. (4) Cod penal, prin adăugirea parțială a pedepsei
neexecutate aplicate prin sentința Judecătoriei Drochia din 06.06.2017, i-a fost
stabilită pedeapsa definitivă de 9 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip
semiînchis, începând din 24.01.2018, cu includerea perioadei aflării în arest de la
06.06.2017 până la 24.01.2018.
Instanța de apel a reținut că instanța de fond i-a aplicat pedeapsa inculpatului
fără a ține cont de prevederile legale, precum și de circumstanțele cauzei, ori,
pedeapsa nu corespunde caracterului și gradului de pericol social, personalității
acestuia și atitudinii lui față de cele comise.
Totodată, instanța de fond a omis și faptul că inculpatul a săvârșit o infracțiune
gravă, iar din comportamentul și atitudinea lui, cu toate că a recunoscut vina în cele
incriminate, rezultă că nu a conștientizat gravitatea și pericolul social al faptelor
comise.
La 02 ianuarie 2020, inculpatul a declarat recurs ordinar, în care solicită
casarea hotărârilor adoptate și pronunțarea unei noi hotărâri în conformitate cu
legislația în vigoare.
Recurentul a invocat că instanțele de fond și de apel i-au aplicat o pedeapsă
tardivă, incompletă și cu abuz de serviciu.
3
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar pe baza
materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează
că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente.
Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel
pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond
și de apel.
Însă, conform art. 422 Cod de procedură penală, termenul de recurs este de 30
de zile de la data pronunțării deciziei. Potrivit art. 231 alin. (3) Cod de procedură
penală, la calcularea termenelor pe zile nu se ia în calcul ziua de la care începe să
curgă termenul, nici ziua în care acesta se împlinește. În corespundere cu art. 418
alin. (1), 338 alin. (2)-(4), 340 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de apel
pronunță public dispozitivul hotărârii, fapt despre care se consemnează în procesul-
verbal. Hotărârea motivată se pronunță la fel public, în termen de până la 30 de zile.
Copia de pe hotărârea motivată se înmânează participanților prezenți la ședința de
judecată. Participanților care nu s-au prezentat în ședința de judecată li se expediază,
în termen de 3 zile, copia de pe hotărârea motivată.
Sub acest aspect se atestă că, potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată,
instanța de apel a pronunțat decizia motivată la 14 februarie 2018, în prezența
inculpatului, care, potrivit semnăturii din recipisă, a primit o copie de pe hotărârea
motivată în aceeași zi (f.d. 173).
Deci, decizia atacată a fost pronunțată în condițiile legii la 14 februarie 2018,
iar termenul de 30 zile pentru depunerea recursului ordinar a expirat la sfârșitul zilei
de 19 martie 2018.
Totodată, recursul ordinar a fost expediat, prin intermediul oficiului poștal, la
31 decembrie 2019 și înregistrat la Curtea Supremă de Justiție pe 02 ianuarie 2020,
adică peste termenul prevăzut de lege (f.d. 196, 199, pct. 5. din decizie).
Alte informații cu privire la data depunerii recursului respectiv în instanța de
recurs nu există nici în dosar și nici în recursul nominalizat.
Este de menționat că art. 422 Cod de procedură penală, nu prevede repunerea
în termen a recursului ordinar, nici o altă procedură legală de a calcula termenul de
recurs decât de la data pronunțării deciziei motivate, iar art. 230 alin. (2) Cod de
procedură penală prescrie expres că în cazul în care pentru exercitarea unui drept
procesual este prevăzut un anumit termen, nerespectarea acestuia impune pierderea
dreptului procesual și nulitatea actului efectuat peste termen.
Prin urmare, durata termenului de recurs este stabilită prin lege. Acest termen
nu poate fi prelungit sau scurtat de instanța de judecată. El este absolut, are un
caracter imperativ și fatal, în sensul că depășirea lui atrage decăderea din dreptul de a
exercita calea de atac.
Conform art. 432 alin. (2) pct. 2) Cod de procedură penală, instanța de recurs
decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta este
declarat peste termen.
Astfel, odată ce este declarat peste termen, recursul ordinar de pe rol urmează
a fi declarat inadmisibil.
În conformitate cu art. 431 alin. (1), 432 alin. (1), (2) pct. 2), alin. (3) Cod
de procedură penală, Colegiul penal,
4
D E C I D E :
inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de inculpatul Șcerbani Roman
XXXXX, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 24 ianuarie
2018, pe motiv că este declarat peste termen.
Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 08 mai 2020.
Președinte Iurie Diaconu
Judecători Liliana Catan
Ion Guzun
5