1ra-848/2020 — art. 349 alin. 2 lit. a CP

Dosarul nr. 1ra-848/2020

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

18 martie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte Iurie Diaconu,

Judecători Liliana Catan, Ion Guzun,

a examinat, în camera de consiliu, fără citarea părților, admisibilitatea în

principiu a recursului ordinar, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Bălți din 24 ianuarie 2018, declarat de inculpatul

Șcerbani Roman XXXXXX.

Termenul de examinare,

instanța de fond: 17.07.2017 – 16.10.2017,

instanța de apel: 06.11.2017 – 24.01.2018,

instanța de recurs: 27.01.2020 – 18.03.2020.

Asupra recursului menționat, Colegiul penal,

C O N S T A T Ă :

examinată conform prescripțiilor din art. 3641 Cod de procedură penală, Șcerbani

Roman a fost condamnat în baza art. 349 alin. (2) lit. a) Cod penal, la 4 ani

închisoare.

1

În temeiul art. 84 alin. (4) Cod penal, prin adăugirea parțială a pedepsei

neexecutate aplicate prin sentința Judecătoriei Drochia din 06.06.2017, i-a fost

stabilită pedeapsa definitivă de 7 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip

semiînchis, începând din 16.10.2019, cu includerea duratei pedepsei executate de la

06.06.2017 până la 16.10.2019.

inculpatul Șcerbani R., aflându-se în XXXXXX, XXXXXX, fiind în stare de

ebrietate, intenționat, având scopul de răzbunare și de sistare a activității de serviciu

față de OUP a SUP a IP Glodeni, Pușcaș V. care, fiind o persoană cu funcție de

răspundere cu atribuții de prevenire și curmare a infracțiunilor și care încerca să-1

liniștească și să curme acțiunile violente, l-a numit pe ultimul cu cuvinte necenzurate,

manifestând un comportament neadecvat, iar în timp ce Pușcaș V. continua să-1

liniștească, propunându-i să treacă examinarea medicală de stabilire a stării de

ebrietate și naturii ei, Șcerbani R. a opus rezistență lui Pușcaș V., încercând să-i

deterioreze uniforma de serviciu, după care i-a aplicat acestuia o lovitură cu pumnul

în regiunea ochiului stâng, ca urmare cauzându-i lui Pușcaș V., conform raportului de

constatare medico-legală nr. 89 din 13.06.2016, vătămări corporale neînsemnate sub

formă de echimoze.

Ulterior, ca rezultat al agravării stării sănătății, Pușcaș V. s-a adresat după

ajutor medical către Instituția medico-sanitară publică Spitalul clinic Republican,

aflându-se la tratament în secția oftalmologie în perioada 03.10.2016 - 12.10.2016 și

27.02.2017 – 02.03.2017, acestuia fiindu-i efectuate câteva intervenții chirurgicale la

ochiul stâng din cauza diagnozei OS decolare de retină regnatogenă cu PNR.

Cataractă post traumatică.

Conform raportului de expertiză judiciară nr. 83-D din 28.03.2017, potrivit

fișei medicale a bolnavului de staționar nr. 21828 și nr. 4543 din IMSP Spitalul

Clinic Republican, la Pușcaș V. se determină decolare de retină post traumatică cu

implant PNR a ochiului stâng, cataractă post traumatică cu scădere de vedere până la

90%, care au fost cauzate în urma acțiunii traumatice a unui corp dur contondent,

posibil în timpul și circumstanțele indicate și condiționează dereglarea sănătății de

lungă durată și, în baza acestui criteriu, se califică ca vătămare corporală medie. La

moment capacitatea vederii ochiului stâng este de 10%. Între trauma primită la

13.06.2016 și traumatismul constatat la 28.03.2017 este legătură directă. Provocarea

vătămărilor corporale de sine stătător în cazul dat nu este posibilă. Vătămările

corporale depistate inițial la 13.06.2016 au fost provocate prin lovitura cu pumnul

care, la moment, avea caracteristica unui corp vulnerabil dur contondent, având o

suprafață limitată de acțiune. Concluzia efectuată, conform raportului de constatare

medico-legală nr. 89 din 13.06.2016, de considerat neargumentată, fiindcă la

momentul efectuării nu au fost luate în considerație consecințele suportate la

13.06.2016, care nu aveau semne clinice.

Instanța a reținut că inculpatul a recunoscut vina și a solicitat examinarea

cauzei în baza probelor administrate în cadrul urmăririi penale pe care le recunoaște

și asupra cărora nu are obiecții.

Dat fiind că aceste probe dovedesc vinovăția inculpatului, instanța i-a încadrat

acțiunile pe art. 349 alin. (2) lit. a) Cod penal, ca aplicarea violenței periculoase

pentru viața sau sănătate față de persoana cu funcție de răspundere în scopul sistării

2

activității ei de serviciu ori schimbării caracterului ei în interesul celui care aplică

violența.

La stabilirea pedepsei, instanța a ținut cont că inculpatul a săvârșit o infracțiune

gravă, care se pedepsește cu închisoare de la 4 la 8 ani, că circumstanțele atenuante

fiind – recunoașterea vinovăției, căința sinceră, colaborarea cu organele de drept, cea

agravantă fiind – săvârșirea infracțiunii în stare de ebrietate.

apel, solicitând casarea parțială a sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care

inculpatul să fie condamnat în baza art. 349 alin. (2) lit. a) Cod penal la 5 ani și 4 luni

închisoare, iar cu aplicarea art. 84 alin. (4) Cod penal, să-i fie stabilită pedeapsa

definitivă de 10 ani închisoare.

Apelantul a invocat că pedeapsa aplicată inculpatului nu este echitabilă în

raport cu fapta comisă, precum și cu circumstanțele reale privind individualizarea

pedepsei, și anume, comportamentul acestuia la momentul săvârșirii infracțiunii în

privința unei persoane cu funcție de răspundere, instanța de fond aplicându-i o

pedeapsă prea blândă.

3.1. A declarat apel și partea vătămată Pușcaș V., solicitând casarea parțială a

sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul să fie condamnat în

baza art. 349 alin. (2) lit. a) Cod penal la 5 ani și 4 luni închisoare, iar cu aplicarea

art. 84 alin. (4) Cod penal, să-i fie aplicată pedeapsa definitivă de 10 ani închisoare.

Apelantul a indicat că pedeapsa aplicată inculpatului nu este echitabilă, nu va

duce la reeducarea și corectarea acestuia, la restabilirea echității sociale, precum și la

prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni din partea lui.

2018, pronunțată integral pe 14 februarie 2018, apelurile au fost admise, casată

parțial sentința și pronunțată o nouă hotărâre.

Șcerbani Roman a fost condamnat în baza art. 349 alin. (2) lit. a) Cod penal la

5 ani și 4 luni închisoare.

În temeiul art. 84 alin. (4) Cod penal, prin adăugirea parțială a pedepsei

neexecutate aplicate prin sentința Judecătoriei Drochia din 06.06.2017, i-a fost

stabilită pedeapsa definitivă de 9 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip

semiînchis, începând din 24.01.2018, cu includerea perioadei aflării în arest de la

06.06.2017 până la 24.01.2018.

Instanța de apel a reținut că instanța de fond i-a aplicat pedeapsa inculpatului

fără a ține cont de prevederile legale, precum și de circumstanțele cauzei, ori,

pedeapsa nu corespunde caracterului și gradului de pericol social, personalității

acestuia și atitudinii lui față de cele comise.

Totodată, instanța de fond a omis și faptul că inculpatul a săvârșit o infracțiune

gravă, iar din comportamentul și atitudinea lui, cu toate că a recunoscut vina în cele

incriminate, rezultă că nu a conștientizat gravitatea și pericolul social al faptelor

comise.

casarea hotărârilor adoptate și pronunțarea unei noi hotărâri în conformitate cu

legislația în vigoare.

Recurentul a invocat că instanțele de fond și de apel i-au aplicat o pedeapsă

tardivă, incompletă și cu abuz de serviciu.

3

materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează

că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond

și de apel.

Însă, conform art. 422 Cod de procedură penală, termenul de recurs este de 30

de zile de la data pronunțării deciziei. Potrivit art. 231 alin. (3) Cod de procedură

penală, la calcularea termenelor pe zile nu se ia în calcul ziua de la care începe să

curgă termenul, nici ziua în care acesta se împlinește. În corespundere cu art. 418

alin. (1), 338 alin. (2)-(4), 340 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de apel

pronunță public dispozitivul hotărârii, fapt despre care se consemnează în procesul-

verbal. Hotărârea motivată se pronunță la fel public, în termen de până la 30 de zile.

Copia de pe hotărârea motivată se înmânează participanților prezenți la ședința de

judecată. Participanților care nu s-au prezentat în ședința de judecată li se expediază,

în termen de 3 zile, copia de pe hotărârea motivată.

Sub acest aspect se atestă că, potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată,

instanța de apel a pronunțat decizia motivată la 14 februarie 2018, în prezența

inculpatului, care, potrivit semnăturii din recipisă, a primit o copie de pe hotărârea

motivată în aceeași zi (f.d. 173).

Deci, decizia atacată a fost pronunțată în condițiile legii la 14 februarie 2018,

iar termenul de 30 zile pentru depunerea recursului ordinar a expirat la sfârșitul zilei

de 19 martie 2018.

Totodată, recursul ordinar a fost expediat, prin intermediul oficiului poștal, la

31 decembrie 2019 și înregistrat la Curtea Supremă de Justiție pe 02 ianuarie 2020,

adică peste termenul prevăzut de lege (f.d. 196, 199, pct. 5. din decizie).

Alte informații cu privire la data depunerii recursului respectiv în instanța de

recurs nu există nici în dosar și nici în recursul nominalizat.

Este de menționat că art. 422 Cod de procedură penală, nu prevede repunerea

în termen a recursului ordinar, nici o altă procedură legală de a calcula termenul de

recurs decât de la data pronunțării deciziei motivate, iar art. 230 alin. (2) Cod de

procedură penală prescrie expres că în cazul în care pentru exercitarea unui drept

procesual este prevăzut un anumit termen, nerespectarea acestuia impune pierderea

dreptului procesual și nulitatea actului efectuat peste termen.

Prin urmare, durata termenului de recurs este stabilită prin lege. Acest termen

nu poate fi prelungit sau scurtat de instanța de judecată. El este absolut, are un

caracter imperativ și fatal, în sensul că depășirea lui atrage decăderea din dreptul de a

exercita calea de atac.

Conform art. 432 alin. (2) pct. 2) Cod de procedură penală, instanța de recurs

decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta este

declarat peste termen.

Astfel, odată ce este declarat peste termen, recursul ordinar de pe rol urmează

a fi declarat inadmisibil.

de procedură penală, Colegiul penal,

4

D E C I D E :

inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de inculpatul Șcerbani Roman

XXXXX, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 24 ianuarie

2018, pe motiv că este declarat peste termen.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 08 mai 2020.

Președinte Iurie Diaconu

Judecători Liliana Catan

Ion Guzun

5