1ra-160/2020 — art. art. 206 alin. 2 lit. c, 220 alin. 1 CP

Prin rechizitoriu au fost învinuite: Negruța Rodica în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 206 alin. (2) lit. c) și art. 30, 220 alin. (1) Cod penal; Alexei Elena în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 206 alin. (2) lit. c) Cod penal; Macari Veronica în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 206 alin. (2) lit. c) Cod penal.

Prin sentința Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 01 februarie 2016, Negruța Rodica a fost recunoscută vinovată în comiterea infracțiunii prevăzută de art. 220 alin. (2) lit. a) Cod penal și condamnată, cu aplicarea art. 82 Cod penal, la 4 ani de închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar pentru femei de tip închis. În conformitate cu art. 85 Cod penal, la pedeapsa aplicată inculpatei Negruța Rodica, i s-a adăugat parțial partea neexecutată a pedepsei stabilite prin sentința Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din XXXXX, de 5 ani închisoare, stabilindu-i, pedeapsă definitivă 6 ani și 6 luni de închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar pentru femei de tip închis. 1 Alexei Elena, a fost recunoscută vinovată în comiterea infracțiunii prevăzută de art. 220 alin. (1) Cod penal și condamnată, la 3 ani de închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar pentru femei de tip semiînchis. Conform art. 90 Cod penal, a fost dispusă suspendarea executării pedepsei cu închisoare, pe o perioadă de probațiune de 2 ani. Macari Veronica, a fost recunoscută vinovată în comiterea infracțiunii prevăzută de art. 220 alin. (1) Cod penal și condamnată, la 3 ani de închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar pentru femei de tip semiînchis. Conform art. 90 Cod penal, a fost dispusă suspendarea executării pedepsei cu închisoare, pe o perioadă de probațiune de 2 ani.

În sentință, prima instanță a constatat în fapt că: Negruța Rodica, în a doua jumătate a lunii XXXXX, aflându-se în incinta cafenelei „XXXXX” amplasate pe str. XXXXX, mun. Chișinău, urmărind scopul tragerea de foloase de pe urma practicării prostituției de către o altă persoană, a îndemnat, a determinat și a înlesnit practicarea prostituției, de către XXXXX, născută la XXXXX, i-a propus să practice prostituția în mun. Chișinău. În continuare, la sfârșitul lunii XXXXX, Negruța Rodica, aflându-se în incinta cafenelei „XXXXX”, amplasate pe str. XXXXX, mun. Chișinău, a înlesnit practicarea prostituției pe teritoriul parcării de automobile de pe str. XXXXX mun. Chișinău, prin punerea la dispoziție a clienților solicitanți de serviciilor sexuale, în rezultatul cărui fapt XXXXX a acordat servicii sexuale contra plată persoanei de origine turcă pe nume „XXXXX”. Ulterior, pe parcursul perioadei de timp a lunilor XXXXX - XXXXX, Negruța Rodica aflându-se în mun. Chișinău, urmărind scopul realizării în continuare a intențiilor sale infracționale, privind practicarea prostituției de către XXXXX, născută la XXXXX, a asigurat legătura cu clienții și punerea la dispoziție a clienților solicitanți ai serviciilor sexuale, în rezultatul cărui fapt XXXXX a acordat servicii sexuale contra plată pe teritoriul mun. Chișinău mai multor persoane de origine turcă, sub supravegherea și patronajul Rodicăi Negruța. Tot ea, Negruța Rodica, în vara XXXXX, aflându-se în mun. Chișinău, urmărind scopul tragerii de foloase de pe urma practicării prostituției de către o altă persoană, a îndemnat, a determinat și a înlesnit practicarea prostituției, de către Alexei Elena, i-a propus ultimei să practice prostituția în mun. Chișinău, prin convingeri că va fi bine plătită în rezultatul practicării acestei activități, îndemnând-o astfel pe Alexei Elena la practicarea prostituției pe teritoriul mun. Chișinău. În continuare, pe parcursul perioadei de timp, din vara XXXXX până în luna XXXXX, Negruța Rodica aflându-se în mun. Chișinău, urmărind scopul realizării în continuare a intențiilor sale infracționale, privind practicarea prostituției de către Alexei Elena, obținând consimțământul acesteia la practicarea acestei activități, a înlesnit practicarea prostituției pe teritoriul mun. Chișinău de către Alexei Elena, prin asigurarea legăturii cu clienții și punerea la dispoziție a clienților solicitanți ai serviciilor sexuale, în rezultatul cărui fapt Alexei Elena acordat servicii sexuale contra plată pe teritoriul mun. Chișinău mai multor persoane de origine turcă, sub supravegherea și patronajul Rodicăi Negruța. Alexei Elena, în a doua jumătate a lunii XXXXX, aflându-se în mun. Chișinău, urmărind scopul îndemnării, determinării și înlesnirii practicării prostituției, a 2 îndemnat, a determinat și a înlesnit practicarea prostituției de către XXXXX, născută la XXXXX, i-a propus să practice prostituția în mun. Chișinău. În continuare, pe parcursul perioadei de timp a lunilor XXXXX, Alexei Elena, aflându- se în mun. Chișinău, urmărind scopul realizării în continuare a intențiilor sale infracționale, privind practicarea prostituției de către o altă persoană, i-a propus și a înlesnit practicarea prostituției pe teritoriul mun. Chișinău de către XXXXX, prin asigurarea legăturii cu clienții și punerea la dispoziție a clienților solicitanți ai serviciilor sexuale, în rezultatul cărui fapt XXXXX a acordat servicii sexuale contra plată pe teritoriul mun. Chișinău mai multor persoane de origine turcă. Macari Veronica, în a doua jumătate a lunii XXXXX aflându-se în incinta cafenelei „XXXXX” amplasată pe str. XXXXX mun. Chișinău, urmărind scopul îndemnării, determinării și înlesnirii practicării prostituției a îndemnat, a determinat și a înlesnit practicarea prostituției de către XXXXX, născută la XXXXX, i-a propus să practice prostituția în mun. Chișinău. În continuare, la XXXXX, Macari Veronica, aflându-se în mun. Chișinău, urmărind scopul realizării în continuare a intențiilor sale infracționale, privind practicarea prostituției de către XXXXX, născută la XXXXX, a înlesnit practicarea prostituției într-un apartament de pe XXXXX, mun. Chișinău, prin punerea la dispoziție a clienților solicitanți ai serviciilor sexuale, în rezultatul cărui fapt XXXXX a acordat servicii sexuale contra plată persoanelor de origine turcă.

Sentința în cauză a fost atacată cu apeluri de către: - procurorul Robu Dumitru; - avocatul Popovici Oleg în numele inculpatei Macari Veronica; - avocatul Lozovscaia Tatiana în numele inculpatei Negruța Rodica; - avocatul Mîrzîncu Aurelia în numele inculpatei Negruța Rodica. Procurorul, a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care Negruța Rodica să fie recunoscută culpabilă de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 206 alin. (2) lit. c) și art. 220 alin. (1) Cod penal, iar Macari Veronica și Alexei Elena, recunoscute culpabile de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 206 alin. (2) lit. c) Cod penal, cu stabilirea pedepselor: - inculpatei Negruța Rodica, în baza art. 206 alin. (2) lit. c) Cod penal, o pedeapsă sub formă de 10 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și de a exercita activitate legată cu minorii pe un termen de 5 ani, iar în baza art. 220 alin. (1) Cod penal, o pedeapsă sub formă de 3 ani închisoare. Conform art. 84 Cod penal, prin cumul parțial de infracțiuni, a-i stabili inculpatei Negruța Rodica o pedeapsă sub formă de 12 ani închisoare în penitenciar pentru femei de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și a exercita activitate legată cu minorii pe un termen de 5 ani. Dat fiind faptul că anterior inculpata Negruța Rodica a fost condamnată prin sentința Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din XXXXX, la 5 ani închisoare și în baza art. 90 Cod penal, fiindu-i suspendată condiționat executarea pedepsei pe o perioadă de probațiune 2 ani, în conformitate cu prevederile art. 82 Cod penal, privind aplicarea pedepsei pentru recidivă de infracțiuni și art. 85 Cod penal, privind aplicarea pedepsei în cazul unui cumul de sentințe, ținând cont de circumstanțele în virtutea cărora pedeapsa anterioară a fost insuficientă pentru 3 corectarea vinovatei, a-i numi inculpatei Negruța Rodica o pedeapsă definitivă sub formă de 15 ani închisoare în penitenciar pentru femei de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și a exercita activități legate cu minorii pe un termen de 5 ani; În termenul de executare a pedepsei aplicate inculpatei Negruța Rodica, de inclus perioada de timp cât aceasta s-a aflat sub arest preventiv și arest la domiciliu, de la XXXXX până la XXXXX; - inculpatei Alexei Elena, în baza art. 206 alin. (2), lit. c) Cod penal, o pedeapsă sub formă de 10 ani închisoare în penitenciar pentru femei de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și de a exercita activități legate cu minorii pe un termen de 5 ani; - inculpatei Macari Veronica, în baza art. 206 alin. (2), lit. c) Cod penal, o pedeapsă sub formă de 10 ani închisoare în penitenciar pentru femei de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și de a exercita activități legate cu minorii pe un termen de 5 ani. Astfel, procurorul a considerat că, sentința adoptată este nefondată, iar motivele aduse de instanța de fond în favoarea recalificării acțiunilor inculpatelor, din trafic de copii, prevăzut la art. 206 alin. (2) lit. c) Cod penal, în infracțiune de proxenetism, prevăzută la art. 220 alin. (2) lit. c) Cod penal, sunt neîntemeiate din motiv că, în ședința de judecată acuzarea a administrat și prezentat instanței suficiente probe, examinate minuțios și sub toate aspectele și dobândite în procesul urmăririi penale în mod legal, cu respectarea normelor procesuale, care demonstrează faptele comise de inculpate. Temeiurile invocate de către inculpate referitor la nevinovăția lor se combat prin materialele cauzei, nefiind stabilite careva erori procesuale, iar nerecunoașterea vinovăției de către inculpate nu echivalează cu nevinovăția acestora. Mai mult ca atât, în cadrul cercetării judecătorești, în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, s-a constatat că probele administrate de acuzare coroborează între ele și confirmă vinovăția inculpatelor în comiterea infracțiunii ce le-au fost incriminate. Prin urmare, acuzarea a considerat că, instanța de fond incorect a dat apreciere probelor administrate în cadrul cercetării judecătorești și nu a ținut cont că această infracțiune este de o rezonanță socială sporită, de gradul prejudiciabil a infracțiunilor care atentează asupra vieții sexuale a unui minor, la sănătatea, integritatea corporală, libertatea, cinstea și demnitatea persoanei, relațiile sociale ocrotite de lege, pronunțând o sentință ilegală, deoarece în acțiunile inculpatelor sunt prezente elementele infracțiunii prevăzute de art. 206 alin. (2) lit. c) Cod penal. Avocatul Popovici Oleg în numele inculpatei Macari Veronica, a solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei hotărâri privind achitarea inculpatei Macari Veronica, din motiv că, fapta inculpatei nu întrunește elementele infracțiunii incriminate. Astfel, apărătorul Popovici Oleg a considerat că, probele acumulate și cercetate în cadrul ședinței de judecată, cât și depozițiile celorlalte inculpate 4 Alexei Elena și Negruța Rodica, al unicului martor XXXXX, nu dovedesc nici în mod indirect careva acțiuni ale inculpatei Macari Veronica ce țin de îndemnul, determinarea și înlesnirea practicării prostituției de către partea vătămată XXXXX. Declarațiile părții vătămate XXXXX, că „Macari Veronica îi dădea clienți”, vis-a-vis de declarațiile inculpatei Macari Veronica care neagă acest fapt, nu sunt confirmate prin careva probe în acest sens. Astfel, materialele acestui dosar penal nu pot avea calitatea de probe în sensul vinovăției inculpatei Macari Veronica, acuzarea cât și concluzia instanței sunt afectate de dubii, lipsite de suport probatoriu și se bazează în exclusivitate numai pe presupuneri - situație de fapt și de drept, care urmează să fie tratată în favoarea inculpatei cu emiterea unei hotărâri de achitare. Avocatul Lozovscaia Tatiana în numele inculpatei Negruța Rodica, declarând apel nemotivat a solicitat casarea sentinței. Avocatul Mîrzîncu Aurelia în numele inculpatei Negruța Rodica, a solicitat casarea sentinței și dispunerea achitării inculpatei Negruța Rodica din motiv că fapta nu întrunește elementele componenței infracțiunii incriminate. În motivarea apelului a menționat că prima instanță a examinat cauza unilateral, punând la baza sentinței de condamnare numai probele acuzării. La fel, a expus că nu pot fi luate în considerație declarațiile părții vătămate date în cadrul urmăririi penale întrucât au fost obținute cu încălcări de procedură.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 04 iunie 2018, a fost respins, ca nefondat, apelul apărătorului Popovici Oleg în numele inculpatei Macari Veronica, admis apelul procurorului, casată sentința, în latura penală și pronunțată, în această parte, o nouă hotărâre, prin care: Negruța Rodica a fost recunoscută vinovată în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 206 alin. (2) lit. c) și art. 220 alin. (1) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa: - în baza art. 206 alin. (2) lit. c) Cod penal, sub formă de închisoare pe un termen de 12 ani, cu privarea de dreptul de a practica activități și de a ocupa funcții legate de educația minorilor pe un termen de 5 ani; - în baza art. 220 alin. (1) Cod penal, sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani; Pentru concurs de infracțiuni, prin cumularea parțială a pedepselor numite, conform art. 84 alin. (1) Cod penal, inculpatei Negruță Rodica i-a fost stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 13 ani, cu privarea de dreptul de a practica activități și de a ocupa funcții legate de educația minorilor pe un termen de 5 ani; Pentru cumul de sentințe i-a fost stabilită pedeapsa definitivă lui Negruța Rodica, prin adăugarea parțială, la pedeapsa numită, a părții neexecutate a pedepsei numite prin sentința Judecătoriei Ciocana din 31 ianuarie 2011, conform art. 85 Cod penal, sub formă de închisoare pe un termen de 15 ani, cu privarea de dreptul de a practica activități și de a ocupa funcții legate de educația minorilor pe un termen de 5 ani, cu executarea pedepsei în penitenciare de tip închis pentru femei. 5 Au fost recunoscute vinovate Alexei Elena și Macari Veronica în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 206 alin. (2) lit. c) Cod penal, fiindu-le stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de câte 10 ani și 6 luni, pentru fiecare, cu privarea fiecăreia, de dreptul de a practica activități și de a ocupa funcții legate de educația minorilor pe un termen de câte 5 ani; 5.1. Pentru a se pronunța, instanța de apel a constatat faptele incriminate inculpatelor, după care a reținut probele administrate în speță. Instanța de apel a considerat că, prima instanță, la pronunțarea sentinței, eronat a apreciat probele, fără a ține seama de cerințele art. 101 Cod de procedură penală, și în așa mod a ajuns la concluzia greșită de a recalifica faptele inculpatei Negruța Rodica, de la art. 206 alin. (2) lit. c) și art. 220 alin. (1) Cod penal, la art. 220 alin. (2) lit. a) Cod penal și a inculpatelor Alexei Elena și Macari Veronica, de la art. 206 alin. (2) lit. c) Cod penal, la art. 220 alin. (1) Codul penal. Instanța de apel a considerat că declarațiile inculpatelor Negruța Rodica, Alexei Elena și Macari Veronica nu corespund adevărului, sunt mincinoase și sunt date de către inculpate în scopul de a se eschiva de la răspunderea penală pentru faptele comise, deoarece ele se combat de întreaga sistemă de probe analizată mai sus, și apreciate prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală și care integral demonstrează vina lor în comiterea infracțiunilor imputate. Instanța de apel a conchis că probele enumerate mai sus coroborează între ele și demonstrează, incontestabil, faptul comiterii de către inculpatele Negruța Rodica, Alexei Elena și Macari Veronica a infracțiunilor incriminate și nu contravin prevederilor art. 93, 94 Cod de procedură penală, de aceea urmează a fi puse la baza sentinței de condamnare. Mai mult ca atât, acestea nu au fost contestate în modul prevăzut de lege de către partea apărării la etapele respective ale procesului penal. Temeiurile invocate de către apărătorului Popovici Oleg în numele inculpatei Macari Veronica referitoare la nevinovăția inculpatei se combat prin materialele cauzei, nefiind stabilite careva temeiuri de achitare, de aceea apelul apărătorului Popovici Oleg în interesele inculpatei urmează a fi respins ca nefondat. Atât în ședința de judecată a primei instanțe cât și în cea de apel, acuzarea a administrat și prezentat instanței suficiente probe, examinate minuțios și sub toate aspectele și dobândite în procesul urmăririi penale în mod legal, cu respectarea normelor procesuale, care demonstrează faptele comise de inculpate.

Decizia instanței de apel din 04 iunie 2018, a fost atacată cu recursuri ordinare de către: - avocatul Popovici Oleg în numele inculpatei Macari Veronica, care făcând trimitere la prevederile art. 427 alin. (1) pct. 7) Cod de procedură penală, solicită casarea acesteia cu pronunțarea unei hotărâri de achitare în privința lui Macari Veronica din motiv că, fapta inculpatei nu întrunește elementele infracțiunii incriminate. În textul recursului, recurentul invocă art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală și menționează că, din declarațiile părții vătămate și a martorului Severin Irina, se dovedește cert că, Macari Veronica nu cunoștea despre 6 vârsta părții vătămate și nu a participat la săvârșirea infracțiunii incriminate. Totodată, recurentul menționează că, lipsește latura obiectivă și subiectivă a infracțiunii imputate; - avocatul Mîrzîncu Aurelia în numele inculpatei Negruța Rodica, făcând trimitere la prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, solicită casarea acesteia cu transmiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel. Recurentul invocă dezacordul cu modalitatea de apreciere a probelor motivând că, instanța a examinat cauza unilateral, soluția fiind bazată pe presupuneri. Totodată, recurentul menționează că, instanța de apel nu s-a expus asupra apelurilor declarate de Lozovscaia T. și Mîrzincu A. - inculpata Alexei Elena, solicită casarea acesteia cu menținerea sentinței primei instanțe. Recurenta invocă dezacordul cu decizia instanței de apel referitor la condamnarea acesteia în baza art. 206 alin. (2) lit. c) Cod penal, ori fapta inculpatei nu întrunește elementele infracțiunii incriminate.

Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 06 noiembrie 2018, au fost admise recursurile ordinare, casată total decizia instanței de apel cu remiterea cauzei la rejudecare în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. Instanța de recurs ordinar a constatat că, sentința a fost atacată de avocatul Popovici Oleg în numele inculpatei Macari Veronica (f. d. 221, vol. II), de procurorul în Secția combatere trafic de ființe umane a Procuraturii Generale, Dumitru Robu (f. d. 222-231, vol. II), de avocatul Lazovscaia Tatiana în numele inculpatei Negruța Rodica, cu apel nemotivat (f.d. 236, vol. II) și de avocatul Mîrzîncu Aurelia în numele inculpatei Negruța Rodica, cu apel suplimentar (f.d. 112-113, vol. III). La 04 iunie 2018, Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău, a respins apelul avocatului Popovici Oleg în numele inculpatei Macari Veronica și a admis apelul procurorului (f.d. 155-176, vol. III). Astfel, instanța de recurs a menționat că, instanța de apel, prin decizia sa din 04 iunie 2018, nici în partea descriptivă, nici în dispozitivul hotărârii, nu s-a expus în privința apelurilor apărătorilor Lazovscaia Tatiana și Mîrzîncu Aurelia în numele inculpatei Negruța Rodica, pe când potrivit legislației în vigoare, în cazul în care în aceeași cauză au fost declarate mai multe apeluri, fiecare dintre acestea trebuie să primească o rezolvare proprie, care, în raport cu poziția procesuală și cu interesele apelanților, poate fi diferită de a celorlalte: un apel sau unele apeluri pot fi respinse, iar altul sau altele admise.

Rejudecând cauza, prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 02 aprilie 2019, au fost respinse ca nefondate, apelurile declarate de avocat în numele inculpatei Macari Veronica și a avocaților în numele inculpatei Negruța Rodica. A fost admis apelul procurorului, casată parțial sentința în latura penală și pronunțată în acest sens o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care: Negruță Rodica a fost recunoscută vinovată și condamnată în baza: 7 - art. 206 alin. (2) lit. c) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa de 10 (zece) ani închisoare, cu privarea de dreptul de a practica activități și de a ocupa funcții legate de educația minorilor pe un termen de 5 (cinci) ani; - art. 220 alin. (1) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare. În conformitate cu art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul parțial a pedepselor aplicate, i-a fost stabilită definitiv pedeapsa de 11 (unsprezece) ani închisoare, cu privarea de dreptul de a practica activități și de a ocupa funcții legate de educația minorilor pe un termen de 5 (cinci) ani. În conformitate cu art. 85 alin. (1) Cod penal, pentru cumul de sentințe, a fost adăugat parțial, la pedeapsa aplicată, partea neexecutată a pedepsei stabilite prin sentința Judecătoriei Ciocana din XXXXX, la 5 (cinci) ani închisoare, cu aplicarea art. 90 Cod penal – 2 (doi) ani, cu suspendarea executării pedepsei, fiind-ui stabilită definitiv inculpatei Negruță Rodica pedeapsa de 12 (doisprezece) ani închisoare, cu executarea în penitenciar pentru femei de tip închis, și cu privarea de dreptul de a practica activități și de a ocupa funcții legate de educația minorilor pe un termen de 5 (cinci) ani. Alexei Elena și Macari Veronica au fost recunoscute vinovate în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 206 alin. (2) lit. c) Cod penal, fiindu-le stabilită pedeapsa fiecărei câte 10 (zece) ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar pentru femei de tip închis și cu privarea de dreptul de a practica activități și de a ocupa funcții legate de educația minorilor pe un termen de câte 5 (cinci) ani fiecare. Celelalte dispoziții ale sentinței au fost menținute. 8.1. În cursul judecării cauzei, instanța de apel a dispus examinarea în lipsa inculpatei Negruța Rodica, luând în considerație că fiind întreprinse toate măsurile legale de a asigura prezența acesteia, având în vedere în acest sens jurisprudența Curții Supreme de Justiție și jurisprudența Curții Europene pe cauze concrete cu privire la respectarea dreptului părților la un proces echitabil, locul aflării lui Negruța Rodica a fost imposibil de stabilit. Instanța de apel a reținut că acuzarea și apărarea în instanța de apel nu au prezentat alte probe noi și doar s-a solicitat verificarea și aprecierea probelor cercetate în instanța de fond. Astfel, instanța de apel a constatat că situația de fapt și de drept reținută de instanța de fond nu corespunde probelor din dosar, care au fost apreciate incorect, prima instanță ajungând eronat la concluzia că în ședința de judecată nu s-a dovedit vina inculpatelor Negruța Rodica, Alexei Elena și Macari Veronica de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 206 alin. (2) lit. c) Cod penal cât și vina inculpatei Negruța Rodica de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 220 alin. (1) Cod penal și că acțiunile inculpatei Negruța Rodica urmează a fi recalificate în baza art. 220 alin. (2) lit. a) Cod penal, recalificând acțiunile inculpatelor Alexei Elena și Macari Veronica în baza art. 220 alin. (1) Cod penal. Verificând legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor, examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, verificând probele 8 materiale examinate în ședința de judecată în fond precum și în instanța de apel, dându-le o nouă apreciere, instanța de apel a constatat în fapt că: Negruța Rodica, în a doua jumătate a lunii XXXXX, aflându-se în incinta cafenelei „XXXXX”, amplasate pe str. XXXXX mun. Chișinău, urmărind scopul exploatării sexuale comerciale și în prostituție a copilului XXXXX, născută la XXXXX, cunoscând despre vârsta minoră a acesteia, profitând de poziția de vulnerabilitate a copilului XXXXX, exprimată prin situația precară din punct de vedere al supraviețuirii sociale, manifestată prin lipsa surselor de existență și starea psihologică, a recrutat-o pe minora XXXXX, propunând-i să practice prostituția în mun. Chișinău. În continuare, la sfârșitul lunii XXXXX, Negruța Rodica, aflându-se în incinta cafenelei „XXXXX” amplasate pe str. XXXXX mun. Chișinău, urmărind scopul exploatării sexuale comerciale și în prostituție a copilului XXXXX, născută la XXXXX, cunoscând despre vârsta minoră a acesteia, profitând de poziția de vulnerabilitate a copilului XXXXX, i-a propus acesteia să practice prostituția, înlesnindu-i practicarea prostituției pe teritoriul parcării de automobile de pe str. XXXXX mun. Chișinău, prin punerea la dispoziție a clienților solicitanți ai serviciilor sexuale, în rezultatul cărui fapt XXXXX a acordat servicii sexuale contra plată persoanei de origine turcă pe nume „XXXXX”. Ulterior, pe parcursul perioadei de timp a lunilor XXXXX - XXXXX, Negruța Rodica aflându-se în mun. Chișinău, urmărind scopul realizării în continuare a intențiilor sale infracționale, privind exploatarea sexuală comercială și în prostituție a copilului XXXXX născută la XXXXX, profitând de poziția de vulnerabilitate a acesteia, a înlesnit practicarea prostituției pe teritoriul mun. Chișinău de către copilul XXXXX, prin asigurarea legăturii cu clienții și punerea la dispoziție a clienților solicitanți ai serviciilor sexuale, în rezultatul cărui fapt XXXXX a fost exploatată sexual, acordând servicii sexuale contra plată pe teritoriul mun. Chișinău mai multor persoane de origine turcă, sub supravegherea și patronajul Rodicăi Negruța. Astfel, prin acțiunile sale intenționate, Negruța Rodica a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 206 alin. (2) lit. c) Cod penal - traficul de copii, adică recrutarea, unui copil, în scop de exploatare sexuală comercială și în prostituție, acțiuni însoțite de profitare de abuz de situația de vulnerabilitate a copilului. Tot ea, Negruța Rodica, în vara XXXXX, aflându-se în mun. Chișinău, urmărind scopul îndemnării la practicarea prostituției de către Alexei Elena, i-a propus ultimei să practice prostituția în mun. Chișinău, prin convingeri că va fi bine plătită în rezultatul practicării acestei activități, îndemnând-o astfel pe Alexei Elena la practicarea prostituției pe teritoriul mun. Chișinău. în continuare, pe parcursul perioadei de timp, din vara XXXXX - până în luna XXXXX, Negruța Rodica aflându-se în mun. Chișinău, urmărind scopul realizării în continuare a intențiilor sale infracționale, privind îndemnul și înlesnirea practicării prostituției de către Alexei Elena, obținând consimțământul acesteia la practicarea acestei activități, a înlesnit practicarea prostituției pe teritoriul mun. Chișinău de către Alexei Elena, prin asigurarea legăturii cu clienții și punerea la dispoziție a clienților solicitanți ai serviciilor sexuale, în rezultatul cărui fapt Alexei Elena a acordat servicii sexuale 9 contra plată pe teritoriul mun. Chișinău mai multor persoane de origine turcă, sub I supravegherea și patronajul Rodicăi Negruța. Astfel, Negruța Rodica prin acțiunile sale intenționate a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 220 alin. (1) Codul penal, proxenetismul, adică îndemnarea la practicarea prostituției și înlesnirea practicării prostituției de către o altă persoană. Alexei Elena, în a doua jumătate a lunii XXXXX, aflându-se în mun. Chișinău, urmărind scopul exploatării sexuale comerciale și în prostituție a copilului XXXXX, născută la XXXXX, cunoscând despre vârsta minoră a acesteia, profitând de poziția de vulnerabilitate a copilului XXXXX, exprimată prin situația precară din punct de vedere al supraviețuirii sociale, manifestată prin lipsa surselor de existență și starea psihologică, a recrutat-o pe minora XXXXX, propunând-i să practice prostituția în mun. Chișinău. În continuare, pe parcursul perioadei de timp a lunilor XXXXX, Alexei Elena, aflându-se în mun. Chișinău, urmărind scopul realizării în continuare a intențiilor sale infracționale, privind exploatarea sexuală comercială și în prostituție a copilului XXXXX născută la XXXXX, profitând de poziția de vulnerabilitate a acesteia, i-a propus și a înlesnit practicarea prostituției pe teritoriul mun. Chișinău de către copilul XXXXX, prin asigurarea legăturii cu clienții și punerea la dispoziție a clienților solicitanți ai serviciilor sexuale, în rezultatul cărui fapt XXXXX a fost exploatată sexual, acordând servicii sexuale contra plată pe teritoriul mun. Chișinău mai multor persoane de origine turcă. Astfel, prin acțiunile sale intenționate, Alexei Elena a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 206 alin. (2) lit. c) Cod penal - traficul de copii, adică recrutarea, unui copil, în scop de exploatare sexuală comercială și în prostituție, acțiuni însoțite de profitare de abuz de situația de vulnerabilitate a copilului. Macari Veronica, în a doua jumătate a lunii XXXXX, aflându-se în incinta cafenelei „XXXXX” amplasată pe str. XXXXX mun. Chișinău, urmărind scopul exploatării sexuale comerciale și în prostituție a copilului XXXXX, născută la XXXXX, cunoscând despre vârsta minoră a acesteia, profitând de poziția de vulnerabilitate a copilului XXXXX, exprimată prin situația precară din punct de vedere al supraviețuirii sociale, manifestată prin lipsa surselor de existență și starea psihologică, a recrutat-o pe minora XXXXX, propunând-i să practice prostituția in mun. Chișinău. În continuare, la XXXXX, Macari Veronica, aflându-se în mun. Chișinău, urmărind scopul realizării în continuare a intențiilor sale infracționale, privind exploatarea sexuală comercială și în prostituție a copilului XXXXX, născută la XXXXX, cunoscând despre vârsta minoră a acesteia, profitând de poziția de vulnerabilitate a copilului XXXXX, i-a propus acesteia să practice prostituția, înlesnindu-i practicarea prostituției într-un apartament de pe bl. XXXXX, mun. Chișinău, prin punerea la dispoziție a clienților solicitanți ai serviciilor sexuale, în rezultatul cărui fapt XXXXX a acordat servicii sexuale contra plată persoanelor de origine turcă. Prin acțiunile sale intenționate, Alexei Elena a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 206 alin. (2) lit. c) Cod penal - traficul de copii, adică recrutarea, 10 unui copil, în scop de exploatare sexuală comercială și în prostituție, acțiuni însoțite de profitare de abuz de situația de vulnerabilitate a copilului. Instanța de apel a menționat că vinovăția inculpatei Negruța Rodica pe art. 206 alin. (2) lit. c), art. 220 alin. (1) Cod penal și a inculpatelor Alexei Elena și Macari Veronica pe art. 206 alin. (2) lit. c) Cod penal, este dovedită prin următoarele probe: declarațiile părții vătămate XXXXX (f.d. 167, 168, vol. II), apreciindu-le că acestea combat pe deplin declarațiile inculpatei Negruța Rodica, precum că nu a recrutat-o pe minora XXXXX, nu i-a propus să practice prostituția în mun. Chișinău, n-a cunoscut despre vârsta minoră a acesteia, n-a profitat de poziția de vulnerabilitate a copilului XXXXX, nu i-a propus acesteia să practice prostituția și n-a înlesnit practicarea prostituției de către aceasta. De asemenea, aceste declarații ale părții vătămate XXXXX combat pe deplin și declarațiile inculpatelor Alexei Elena și Macari Veronica, precum că n-au cunoscut despre vârsta minoră a părții vătămate XXXXX și n-au profitând de poziția de vulnerabilitate a copilului XXXXX. Declarațiile părții vătămate XXXXX, instanța de apel le-a considerat corespunzătoare adevărului, deoarece atât la urmărirea penală, cât și în ședințele instanței de fond și apel, dânsa a dat declarații consecvente, concludente, iar pe parcursul judecării cauzei n-au fost aduse careva probe pertinente, concludente, utile și veridice, care ar corobora între ele și ar demonstra vinovăția inculpatei Negruța Rodica în aceea că dânsa ar fi comis infracțiunea prevăzută art. 220 alin. (2) lit. a) Cod penal, iar inculpatele Alexei Elena și Macari Veronica, ar fi comis infracțiunea prevăzută de art. 220 alin. (1) Cod penal, precum a calificat instanța de fond, ci indică la comiterea de către Negruța Rodica a infracțiunii prevăzute de art. 206 alin. (2) lit. c) Cod penal, după indicii traficul de copii, adică recrutarea, unui copil, în scop de exploatare sexuală comercială și în prostituție, acțiuni însoțite de profitare de abuz de situația de vulnerabilitate a copilului și a infracțiunii prevăzute la art. 220 alin. (1) Cod penal, după indicii proxenetismul, adică îndemnarea la practicarea prostituției și înlesnirea practicării prostituției de către o altă persoană. Precum și indică la comiterea de către Alexei Elena și Macari Veronica a infracțiunii prevăzute la art. 206 alin. (2) lit. c) Cod penal, după indicii traficul de copii, adică recrutarea, unui copil, în scop de exploatare sexuală comercială și în prostituție, acțiuni însoțite de profit are de abuz de situația de vulnerabilitate a copilului. Mai mult ca atât, aceste declarații coroborează și cu alte probe, care sunt utile, veridice și concludente, și în ansamblul lor demonstrează vina inculpatei Negruța Rodica în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 206 alin. (2) lit. c), art. 220 alin. (1) Cod penal și a inculpatelor Alexei Elena și Macari Veronica a infracțiunii prevăzute la art. 206 alin. (2) lit. c) Cod penal, cum ar fi declarațiile martorului XXXXX (f.d. 169, 170, vol. II), instanța de apel analizându-le prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, declarațiile martorului, a constatat că ele coroborează cu declarațiile părții vătămate XXXXX, și celelalte probe scrise și documente anexate la materialele cauzei penale și nu demonstrează vina inculpatei Negruța Rodica în aceea că dânsa ar fi comis infracțiunea prevăzută art. 11 220 alin. (2) lit. a) Cod penal, iar inculpatele Alexei Elena și Macari Veronica, ar fi comis infracțiunea prevăzută de art. 220 alin. (1) Codul penal, precum a calificat prima instanță, dar indică la comiterea de către Negruța Rodica a infracțiunilor prevăzute de art. 206 alin. (2) lit. c) și 220 alin. (1) Cod penal, iar Alexei Elena și Macari Veronica au comis infracțiunea prevăzută la art. 206 alin. (2) lit. c) Cod penal. Mai mult ca atât, în afară de faptul că vina inculpatelor Negruța Rodica, Alexei Elena și Macari Veronica este pe deplin demonstrată de probele sus-indicate, instanța de apel a conchis că vinovăția lor se confirmă integral și prin materialele și probele scrise, anexate la dosarul penal, cum ar fi: procesul-verbal de confruntare din 18.09.2013 dintre partea vătămată XXXXX și bănuita Negruța Rodica (f. d. 156, 157, vol. I); procesul-verbal de confruntare din 16.10.2013 dintre partea vătămată XXXXX și bănuita Macari Veronica (f. d. 199, 200, vol. I); procesul-verbal de examinare a obiectului din 10.10.2013 (f.d. 86, 89, vol.I); procesul-verbal de examinare a obiectului din 17.10.2013 (f. d. 113, vol. I); Ancheta socială din 04 aprilie 2013 cu privire la examinarea condițiilor de trai a familiei minorei XXXXX (f. d. 20, 21, vol. I). Ca urmare, instanța de apel a considerat că și aceste probe nu indică la faptul că inculpata Negruța Rodica ar fi comis infracțiunea prevăzută art. 220 alin. (2) lit. a) Cod penal, iar inculpatele Alexei Elena și Macari Veronica, ar fi comis infracțiunea prevăzută de art. 220 alin. (1) Cod penal, precum a calificat prima instanță, ci indică la comiterea de către Negruța Rodica a infracțiunilor prevăzute de art. 206 alin. (2) lit. c), 220 alin. (1) Cod penal, iar Alexei Elena și Macari Veronica au comis infracțiunea prevăzută la art. 206 alin. (2) lit. c) Cod penal. Totodată, instanța de apel a considerat că declarațiile inculpatelor Negruța Rodica, Alexei Elena și Macari Veronica nu corespund adevărului, și sunt date de către inculpate în scopul de a se eschiva de la răspunderea penală pentru faptele comise, deoarece ele se combat de întreaga sistemă de probe analizată mai sus, și apreciate prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală și care integral demonstrează vina lor în comiterea infracțiunilor imputate. Nerecunoașterea vinovăției de către inculpatele Negruța Rodica, Alexei Elena și Macari Veronica, nu echivalează cu achitarea acestora sau cu recalificarea faptelor lor în baza altor articole devreme ce în ședința de judecată au fost prezentate probe, care din punct de vedere a pertinenței, concludentei, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu, din punct de vedere al coroborării lor indică incontestabil că Negruța Rodica, prin acțiunile sale intenționate a comis infracțiunile prevăzute de art. 206 alin. (2) lit. c), 220 alin. (1) Cod penal, iar Alexei Elena și Macari Veronica, prin acțiunile sale intenționate au comis infracțiunea prevăzută la art. 206 alin. (2) lit. c) Cod penal. Astfel, probele enumerate mai sus coroborează între ele și demonstrează, incontestabil, faptul comiterii de către inculpatele Negruța Rodica, Alexei Elena și Macari Veronica a infracțiunilor incriminate și nu contravin prevederilor art. 93, 94 Cod de procedură penală, de aceea urmează a fi puse la baza sentinței de condamnare. 12 Cu referire la temeiurile invocate de către avocatul Popovici Oleg în numele inculpatei Macari Veronica, avocatul Lazovscaia Tatiana în numele inculpatei Negruța Rodica și apelul avocatului Mîrzîncu Aurelia în numele inculpatei Negruța Rodica referitoare la nevinovăția inculpatelor, instanța de apel a menționat că acestea se combat prin materialele cauzei, nefiind stabilite careva temeiuri de achitare, de aceea apelurile declarate de avocat în numele inculpatei Macari Veronica și a avocaților în numele inculpatelor Negruța Rodica urmează a fi respinse ca nefondate. Astfel, instanța de apel a considerat nefondate motivațiile aduse de prima instanță în favoarea recalificării acțiunilor inculpatelor din trafic de copii, prevăzut la art. 206 alin. (2), lit. c) Cod penal, în infracțiune de proxenetism, prevăzută la art. 220 alin. (2) lit. c) și art. 220 alin. (1) Cod penal, din următoarele motive. Atât în ședința de judecată a primei instanțe cât și în cea de apel, acuzarea a administrat și prezentat instanței suficiente probe, examinate minuțios și sub toate aspectele și dobândite în procesul urmăririi penale în mod legal, cu respectarea normelor procesuale, care demonstrează faptele comise de inculpate. În scopul argumentării sentinței, instanța de judecată a invocat că: „prin trafic de copii se înțelege comerțul, negoțul cu copii în scopul de a obține profit. Minora XXXXX, nu a fost privată de libertate fizică de către inculpate, aceasta benevol venea când era telefonată ca să presteze servicii sexuale. Inculpatele nu au înfăptuit careva acțiuni privind atragerea părții vătămate în scopul exploatării sexuale, ultima nu a fost angajată s-au năimită, lipsesc acțiuni ce ar denota racolarea ultimei cât ofertarea să-și dea consimțământul la realizarea asupra ei a unei tranzacții cu caracter patrimonial, astfel fiind lipsă semnul calificativ recrutarea, incriminat de către organul de urmărire penală, ca semn component a laturii obiective a infracțiunii”. În sensul dat, cu referire la practica judiciară cu privire la practica aplicării legislației în cauzele despre traficul de ființe umane și traficul de copii, instanța de apel a remarcat, că latura obiectivă a infracțiunii se realizează prin: recrutarea, transportarea, transferul, adăpostirea sau primirea unui copil, iar pentru realizarea laturii obiective a traficului de copii este de ajuns existența cel puțin a unei acțiuni (inacțiuni) infracționale menționate. La încadrarea juridică a acțiunilor făptuitorului în baza art. 206 Cod penal, nu se ia în considerație consimțământul victimei de a fi recrutată, transportată, transferată, adăpostită sau primită, chiar dacă aceasta era informată în privința scopurilor în care va fi folosită, precum și despre mijloacele utilizate în trafic. Mai mult ca atât, prima instanță nu a ținut cont de faptul că, obiectul juridic al infracțiunii prevăzute de art. 206 Cod penal, constituie relațiile ce vizează dezvoltarea normală fizică și psihică a copilului, libertatea lui individuală. Totodată, recrutarea, transportarea sau primirea unui copil în scopurile menționate în art. 206 Cod penal, sunt considerate ca trafic de copii, chiar dacă nu au fost utilizate niciunul din mijloacele enunțate. De asemenea se indică faptul că copil este orice persoană cu vârsta până la 18 ani. Recrutarea presupune căutarea, invitarea și alegerea minorilor. 13 Recrutarea în scopul traficului de ființe umane presupune atragerea persoanelor prin selecționare, într-o anumită activitate determinată de scopurile stipulate de art. 206 Cod penal. La recrutare nu are importantă împrejurările în care a avut loc recrutarea (în locurile de odihnă, prin rețele neconvenționale., .etc.). Traficul de copii face parte din componența de infracțiune formală și se consideră consumată din momentul săvârșirii cel puțin a unei acțiuni specificate la art. 206 Cod penal, indiferent de survenirea consecințelor prejudiciabile. Conform art. 3 lit. c) a Protocolului din 15.11.2000 privind prevenirea, reprimarea și pedepsirea traficului de persoane, în special al femeilor și copiilor, adițional la Convenția Națiunilor Unite împotriva criminalității transnaționale organizate, și conform art. 4 lit. c) al Convenției din 16.05.2005 a Consiliului Europei privind lupta împotriva traficului de ființe umane, recrutarea, transportarea, transferul, adăpostirea sau primirea unui copil în scopul exploatării este considerată trafic de copii, chiar dacă aceștia nu fac apel la nici unul dintre mijloacele menționate la art. 165 Cod penal. Concluzia instanței de fond precum, că acțiunile inculpatelor Negruța Rodica, Alexei Elena și Macari Veronica conțin elementele constitutive ale infracțiunii de proxenetism este una eronată. Astfel, în cadrul cercetării judecătorești s-a stabilit cu certitudine, că inculpatele Negruța Rodica, Alexei Elena și Macari Veronica, cunoscând că XXXXX este minoră, profitând de vârsta minoră a acesteia și de starea de vulnerabilitate a copilului, exprimată prin situația precară din punct de vedere al supraviețuirii sociale, manifestată prin lipsa surselor de existență și starea psihologică acesteia, au recrutat-o în vederea practicării prostituției în mun. Chișinău. Este de menționat faptul, că în corespundere cu art. 1 al Convenției cu privire la drepturile copilului din 20.11.89 (New York), în vigoare pentru Republica Moldova din 25.02.1993, prin copil se înțelege orice ființă umană de până la 18 ani. Totodată conform art. 35 al aceleiași Convenții, Statele părți vor lua toate măsurile corespunzătoare pe plan național, bilateral sau multilateral pentru a împiedica răpirea, vânzarea și traficul de copii în orice scop și în orice formă. Regulile Națiunilor Unite cu privire la protecția minorilor definesc drept minor „orice persoană sub vârsta de 18 ani”. Convenția ONU cu privire la drepturile copilului definește copilul drept „orice persoană în vârstă de până la 18 ani” cu excepția cazurilor când majoratul este atins mai devreme în conformitate cu legislația națională, astfel ca vârsta majoratului este determinată de fiecare stat în parte. Aderând la Convenția ONU cu privire la Drepturile Copilului, Republica Moldova și-a asumat obligația de a asigura bunăstarea și dezvoltarea normală a copilului, protecția drepturilor și intereselor lor fundamentale. Prevederile Convenției au fost incluse în dreptul național al Republicii Moldova. Astfel art. 1 al Legii Republicii Moldova cu privire la drepturile copilului prevede, că un copil este orice persoană sub 18 ani. Mai mult ca atât, instanța a ignorat și faptul că minora XXXXX era în poziție de vulnerabilitate și situația materială a acesteia era precară, deoarece conceptul 14 de vulnerabilitate se referă la capacitatea de rezistență a unui organism în fața factorilor adversivi. Gradul de vulnerabilitate variază de la un individ la altul. Capacitatea de a rezista stresului este determinată în mare parte de resursele biologice care sunt determinate genetic dar și de suportul social de care beneficiază un individ precum și de nivelul de dezvoltare, bagajul de cunoștințe pe care îl posedă. Astfel, când este vorba despre copii, în virtutea faptului că aceștia sunt în proces activ de dezvoltare/formare a tuturor sistemelor (biologic, psihologic, social) gradul de vulnerabilitate este indiscutabil sporit. Conceptul de copil prin definiție presupune persoană vulnerabilă. Dacă în cazul copiilor care au primit tot suportul necesar unei dezvoltări sănătoase în familie, apare discernământul între „experiențe pozitive” versus „experiențe distructive” atunci în cazul copilului care provine dintr-un mediu mai vulnerant această distincție nu este clară, fapt care explică de ce unii oameni nu reușesc să iasă din categoria „caz social” pe parcursul întregii vieți. Chiar dacă un adolescent oficial se regăsește în stadiul gândirii abstracte, capabil de a prevedea consecințele acțiunilor, de a opera pe plan mintal cu concepte abstracte, baza de cunoștință a acestora încă este limitată, tendința de a dobândi independența marchează această vârstă. Un alt criteriu care menține copilul în categoria vulnerabil este fizicul fragil, inferior adulților. Acest aspect plasează copilul în poziția de supus în paralel cu aspectul fizic vine și dependenta socio-economică a copilului față de adult fapt care oarecum explică atitudinea supusă a minorului față de adulți, chiar și atunci când acțiunile adultului sunt îndreptate împotriva copilului. În concluzie, copilul este vulnerabil datorită nivelului său de dezvoltare fizică, intelectuală, emoțională. De asemenea, curiozitatea copiilor față de tot ce este nou, inclusiv modificările fizice care au loc în pubertate plasează copilul în poziția de vulnerabilitate. Tot cu referire la practica judiciară, instanța de apel a remarcat că, prin abuz de poziție de vulnerabilitate se înțelege utilizarea de către traficant a stării speciale în care se găsește o persoană, în cazul nostru datorită situației precare din punct de vedere a supraviețuirii sociale a minorului. Starea de vulnerabilitate, fiind condiționată de situația economică și psihică grea a victimei, acestea fiind luate în vedere, în ansamblu, care au făcut copilul să accepte exploatarea sa. Astfel, în speță prima instanță nu a apreciat fiecare probă din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor și a emis o sentință lovită de erori. Probatoriul examinat în cadrul cercetării judecătorești și pe care prima instanță l-a interpretat greșit în favoarea recalificării acțiunilor inculpatelor, nestabilind astfel în esență toate elementele traficului de copii indicate de partea acuzării, fiind notat că acuzarea adusă privind existența în acțiunile inculpatelor a semnelor componenței acestei infracțiuni se demonstrează prin: declarațiile pății vătămate XXXXX, declarațiile martorului XXXXX și obiectiv prin celelalte probe, acumulate în procesul urmăririi penale, care au fost examinate în cadrul cercetării judecătorești. 15 Cu referire la argumentele apărării, precum că în acțiunile inculpatelor Negruța Rodica, Alexei Elena și Macari Veronica nu se regăsesc elementele infracțiunilor prevăzute de art. 206 alin. (2) lit. c) Cod penal - traficul de copii, adică recrutarea, unui copil, în scop de exploatare sexuală comercială și în prostituție, acțiuni însoțite de profitare de abuz de situația de vulnerabilitate a copilului cât și art. 220 alin. (1) Codul penal, proxenetismul, adică îndemnarea la practicarea prostituției și înlesnirea practicării prostituției de către o altă persoană, instanța de apel a reținut că declarațiile inculpatelor, date la etapa cercetării judecătorești, prin care neagă comiterea faptei, creează dubii rezonabile sub aspect de veridicitate, iar faptul că inculpatele Negruța Rodica, Alexei Elena și Macari Veronica nu-și recunosc vinovăția instanța o consideră ca o modalitate de apărare, îndreptată spre eschivarea de la răspunderea penală, or, declarațiile lor nu coroborează cu alte probe administrate, fiind în contradicție. Prin urmare, instanța de apel a considerat că prima instanță incorect a dat apreciere probelor administrate în cadrul cercetării judecătorești și nu a ținut cont că această infracțiune este de o rezonanță socială sporită, de gradul prejudiciabil a infracțiunilor care atentează asupra vieții sexuale a unui minor, la sănătatea, integritatea corporală, libertatea, cinstea și demnitatea persoanei relațiile sociale ocrotite de lege, pronunțând o sentință ilegală deoarece în acțiunile inculpatelor sunt prezente elementele infracțiunii prevăzute de art. 206 alin. (2) lit. c) Cod penal. În concluzie instanța de apel a conchis că prima instanță a pronunțat o soluție nefondată. La capitolul individualizării pedepselor penale inculpatelor Negruța Rodica, Alexei Elena și Macari Veronica, instanța de apel a ținut cont de prevederile art. 6, 7, 16, 61, 75, 76, 77, 78, 84, 85 Cod penal, de gravitatea infracțiunilor săvârșite, de personalitatea inculpatelor, care nu au recunoscut vina, nu figurează la evidența medicului narcolog și psihiatru, care duc la concluzia privind aplicarea față de inculpate a unei sancțiuni penale cu închisoare. Pedeapsa și modalitatea de executare a acesteia trebuie individualizate în așa fel încât inculpatul să se convingă de necesitatea respectării legii penale și evitarea în viitor a săvârșirii unor fapte similare. La numirea tipului și măsurii de pedeapsă inculpatelor Negruța Rodica, Macari Veronica și Alexei Elena, instanța de apel a notat că a ținut cont de unele circumstanțe reale și personale, cum ar fi: caracterul și gradul de pericol social a infracțiunilor săvârșite, că au fost săvârșite intenționat, conform prevederilor art. 16 Cod penal, infracțiunea prevăzută de art. 206 alin. (2) lit. c) Cod penal se referă la infracțiuni deosebit de grave, iar infracțiunea prevăzută la art. 220 alin. (1) Cod penal, se referă la infracțiuni mai puțin grave, de personalitatea inculpatei Negruța Rodica, care anterior a mai fost condamnată, săvârșind infracțiunile incriminate în perioada de probațiune, inculpatele Macari Veronica și Alexei Elena, la locul de trai se caracterizează pozitiv, au la întreținere câte un copil minor, fapt pe care îl consideră ca circumstanțe atenuate în privința ultimelor, iar circumstanțe agravante nu au fost stabilite. 16 Din aceste considerente, ținând cont de faptul că inculpata Negruța Rodica nu și-a recunoscut și nu și-a conștientizat vina, la nivelul de înțelegere a situației în care s-a pomenit, prin urmare nu se căiește, instanța de apel a considerat că reeducarea ei este posibilă doar cu aplicarea pedepsei: în baza art. 206 alin. (2), lit. c) Cod penal - sub formă de închisoare pe un termen de 10 ani, cu privarea de dreptul de a practica activități și de a ocupa funcții legate de educația minorilor pe un termen de 5 ani; și în baza art. 220 alin. (1) Cod penal - sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani, cu aplicarea prevederilor conform art. 84 alin. (1) și 85 Cod penal, considerând că pedeapsa aplicată este echitabilă în raport cu faptele penale comise și care, va fi pe măsură de a-și atinge scopul instituit de cadrul legal pertinent. Totodată, ținând cont de prezența circumstanțelor atenuante și lipsa circumstanțelor agravante, instanța de apel a considerat că inculpatele Macari Veronica și Alexei Elena, trebuie să poarte răspundere penală pentru faptele săvârșite în condițiile sus-indicate și că reeducarea lor este posibilă doar cu izolarea reală de societate și consideră necesar a le stabili inculpatelor Macari Veronica și Alexei Elena pedeapsa prevăzută la art. 206 alin. (2) lit. c) Cod penal, sub formă de închisoare pe un termen de câte 10 ani, fiecare, cu privarea fiecărei, de dreptul de a practica activități și de a ocupa funcții legate de educația minorilor pe un termen de câte 5 ani. Analizând în ansamblu circumstanțele cauzei, instanța de apel a concluzionat că inculpatele pot fi reeducate și corectate doar prin aplicarea pedepsei privative de libertate, deoarece pedeapsa aplicată anterior în privința inculpatei Negruța Rodica, ce are drept scop de a influența inculpata de a-și revizui atitudinea față de valorile sociale și comportamentul față de membrii societății, nu și-a atins scopul, fiind suspendată executarea acesteia și, respectiv, scopul educativ și preventiv al pedepsei aplicate pentru corectarea inculpatului poate fi atins doar prin izolarea ei de societate. Respectiv, în asemenea situații pentru a fi atins scopul legii penale, urmează a se interveni mai prompt, cu aplicarea unor pedepse reale cu executare, pentru ca inculpatele, precum și alte persoane să-și facă concluziile de rigoare, pentru a nu fi admise pe viitor săvârșirea unor astfel de fapte.

Decizia instanței de apel din 02 aprilie 2019, pronunțată motivat la 13 mai 2019, a fost atacată cu recursuri de către: - Inculpata Alexei Elena, fără invocarea temeiurilor de drept, a solicitat casarea deciziei instanței de apel cu menținerea sentinței. În argumentarea recursului inculpata reiterează că nici la etapa urmăririi penale și nici în cadrul cercetărilor judecătorești nu a recunoscut vinovăția, partea acuzării nu a dovedit vinovăția sa, respectiv în acțiunile sale nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii. Subliniază că subiect al infracțiunii de trafic de copii este părintele, adoptatorul sau orice altă persoană la care copilul se află la întreținere legală. De asemenea invocă faptul, că contrar prevederilor art. 412 Cod de procedură penală, în instanța de apel partea vătămată nu a fost audiată, deși prezența acesteia era obligatorie. 17 Susține că pentru prima dată este învinuită de săvârșirea unei infracțiuni, este căsătorită, are la întreținere un copil minor, partea vătămată nu a înaintat careva pretenții față de ea, și având în vedere aceste circumstanțe solicită să nu fie sancționată dur. - Avocatul Cazacu Dumitru în numele inculpatei Alexei Elena, invocând temeiurile prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, a solicitat casarea hotărârilor instanțelor judecătorești de grad inferior cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri de achitare de sub învinuirea în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. art. 206 alin. (2) lit. c), 220 alin. (1) Cod penal, din motiv că fapta inculpatei nu întrunește elementele infracțiunii. În argumentarea recursului apărarea invocă dezacordul cu soluția primei instanțe și de apel din motiv că, în acțiunile inculpatei nu au fost întrunite elementele infracțiunii, care a influențat temeinicia soluției adoptate de către instanța de judecată și la capitolul calificării acțiunilor inculpatei în baza art. 206 alin. (2) lit. c) și 220 alin. (1) Cod penal. Susține că instanța de apel nu s-a expus motivat asupra argumentelor inculpatei, de asemenea nu a respectat principiile generale ce reglementează desfășurarea procesului penal la capitolul administrării și prezentării probelor de către părți. Hotărârile pronunțate pe cauză sunt pasibile casării din următoarele considerente: - inculpata Alexei Elena pe parcursul cercetării cauzei la urmărirea penală nu și-a recunoscut vina, explicând că nu i-a propus părții vătămate să presteze servicii sexuale, nu a primit careva bani de la partea vătămată, nu cunoștea starea ei materială, și nici vârsta acesteia; - plângerea depusă de partea vătămată împotriva inculpatei este o răzbunare, deoarece partea vătămată a sustras bani de la cetățean de origine turcă și credea că are influență asupra lui, cerea să-i comunice și să-l convingă să încheie tranzacție de împăcare, în caz contrar vor avea dosare penale, cetățeanul turc a refuzat să încheie tranzacția de împăcare; - partea vătămată XXXXX nu a arătat că inculpata a convins-o să se ocupe cu prostituția și că primea de la ea bani, că știa ce vârstă are și situația ei materială, în genere nu a spus că a avut careva relații cu inculpata Alexei Elena și Negruță Rodica; - în instanța de apel partea vătămată nici nu s-a prezentat pentru a-și susține declarațiile care de fiecare dată erau contradictorii. Acuzatorul de stat, nu a întreprins toate măsurile în vederea audierii părții vătămate și a celorlalți martori ai acuzării, iar instanța de apel a pus la baza soluției de condamnare, depozițiile acestora din prima instanță, dându-le o altă apreciere; - instanța de apel nu este în drept să pronunțe o hotărâre de condamnare, bazându-se exclusiv pe materialele administrate la urmărirea penală și din prima instanță, care conține depozițiile martorilor și declarațiile inculpatului; - instanța de apel urmează să procedeze la o nouă audiere atât a părților vătămate, inculpatului, cât și a anumitor martori solicitați de părți (hotărârile CtEDO Popovici c. Moldovei din 27.11.2007 și Dănila c. României din 08.03.2007); 18 - martorii acuzării se audiază din nou în cazul în care depozițiile lor constituie o mărturie acuzatorie, susceptibilă să întemeieze într-un mod substanțial condamnarea învinuitului (hotărârea Spânu c. României din 29.04.2008). - Avocatul Mîrzîncu Aurelia în numele inculpatei Negruța Rodica, invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, a solicitat casarea hotărârilor judecătorești pronunțate de către instanțele de fond cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri de achitare, din motiv că fapta inculpatei nu întrunește elementele infracțiunilor incriminate. În argumentarea recursului apărarea a indicat argumente identice cu cele din recursul avocatului Cazacu Dumitru în numele inculpatei Alexei Elena. - Avocatul Răileanu Petru în numele inculpatului Macari Veronica, invocând temeiul prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei instanței de apel cu remiterea cauzei la rejudecare în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. În motivarea recursului a menționat că instanța de apel nu a verificat nici încălcările depistate și nu a verificat probele așa cum prevede legislația penală. Într-o hotărâre este necesar nu numai de a enumera probele, dar și de a expune esența acestora și legătura lor cu conținutul altor probe care în ansamblu confirmă sau infirmă o circumstanță pe cauză, de a argumenta de ce unele probe sunt admise, iar altele respinse. La noua rejudecare a cauzei, instanța de apel avea obligația să verifice legalitatea și temeinicia sentinței atacate, să dea apreciere obiectivă probelor administrate în cauză, având în vedere prevederile art. 93, 95, 101 Cod de procedură penală, să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel și, în dependență de datele obținute, să pronunțe o hotărâre legală, întemeiată și motivată, care să corespundă prevederilor art. 417 Cod de procedură penală, precum să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate, să analizeze versiunea apărării privind prezența sau lipsa în acțiunile inculpatului a infracțiunilor incriminate, argumentând clar concluziile sale în decizia adoptată, ținând cont de decizia Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 25.04.2017. - Avocatul Popovici Oleg în numele inculpatei Macari Veronica, invocând temeiul prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 7) Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei instanței de apel cu dispunerea achitării inculpatei de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 206 alin. (2) lit. c) Cod penal, din motiv că fapta inculpatei nu întrunește elementele infracțiunii. Invocând prevederile art. art. 93, 99, 100 alin. (4), 101 alin. (1)-(4) Cod de procedură penală, apărarea evidențiază că instanța de apel a pus în exclusivitate la baza vinovăției inculpatei Macari Veronica, declarațiile părții vătămate XXXXX, care sunt prea contradictorii și divergente pentru a avea calitatea de probă într-un act de acuzare sau de condamnare. Astfel, la capitolul cunoașterii de către Macari Veronica a vârstei reale a părții vătămate XXXXX, ultima a făcut 3 declarații absolut contradictorii: 19 - la urmărirea penală în cadrul confruntării din 16.10.2013 dintre partea vătămată XXXXX și bănuita Macari Veronica (f. d. 199, 200, vol. I), partea vătămată a afirmat că a mințit în privința vârstei sale, spunând că are 19 ani, în realitate având 16 ani; - în prima instanță partea vătămată XXXXX a declarat, că Macari Veronica a aflat aproximativ în luna XXXXX, în timp ce se aflau la o discotecă situată în mun. Chișinău, str. V. Pârcălab, despre faptul că este minoră (f. d. 167, 168, vol. II); - în instanța de apel la întrebarea apărării XXXXX n-a putut să numească circumstanțele în care inculpata Macari Veronica a aflat despre vârsta ei, dar a numit locul - în bar, mai declarând că nu are careva pretenții față de Macari Veronica și refuzând să mai răspundă la careva întrebări. Relevă apărarea, că declarațiile părții vătămate XXXXX nu pot fi luate în considerație, deoarece atât la urmărirea penală, cât și în ședințele primei instanțe și de apel, dânsa a dat declarații inconsecvente și contradictorii, cel puțin în privința cunoașterii de către Macari Veronica a vârstei sale. Ne cătând la acest fapt aceste declarații ale părții vătămate XXXXX, instanța de apel le-a considerat corespunzătoare adevărului, nefiind clar care anume din cele trei versiuni diferite expuse de către aceasta la diferite etape ale acestui proces penal. Anume pentru a clarifica aceste circumstanțe și a înlătura dubiile existente apărarea a insistat la prezența obligatorie a părții vătămate XXXXX în ședință și în imposibilitatea examinării cauzei în lipsa acesteia. Este de opinia că instanța de apel însă, a ignorat opinia părții apărării în acest sens, astfel făcând ca dubiile neînlăturate să dea declarațiilor părții vătămate calitate de presupuneri, respectiv lipsindu-le de orice valoare probantă în sensul acuzării. O astfel de situație de fapt și de drept în corespundere cu prevederile art. 8 Cod de procedură penală, urmează inevitabil a fi interpretată în favoarea inculpatei Macari Veronica. Așadar, declarațiile părții vătămate XXXXX nu pot să combată declarațiile inculpatei Veronicăi Macari, care pe tot parcursul acestui proces penal nu și-a recunoscut vina în comiterea infracțiunii incriminate, declarând inclusiv că nu cunoștea ce vârstă avea ultima, și că nici Alexei Elena nu a comunicat ce vârstă are partea vătămată. În atare circumstanțe apărarea consideră, că n-au fost prezentate probe, care din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu, din punct de vedere al coroborării indică incontestabil la vinovăția inculpatei Macari Veronica. În această ordine de idei se constată lipsa laturii obiective și subiective a traficului de copii, infracțiune prevăzută de art. 206 alin. (2) lit. c) Cod penal. - Inculpata Macari Veronica a depus recurs ordinar, susținând și motivele din recursul declarat de către avocatul Popovici Oleg, însă fără a expune o solicitare cu privire la hotărârile emise la caz. În argumentarea recursului inculpata relatează următoarele: - ea nu a tras foloase din urma practicării prostituției de către XXXXX, deoarece suma de 600 lei a fost transmisă lui Negruța Rodica; 20 - făcând referire la dosarul de viol în care XXXXX este parte vătămată, inculpata consideră că aceasta denunțând-o calomnios are intenția de a se îmbogăți, deoarece de la cet. de naționalitate turcă ea a primit mai multe sume de bani; - inițial partea vătămată a cerut câte o mie euro de la fiecare din inculpate, apoi câte două mii euro de fiecare, total 6000 euro; - mai mult, XXXXX a furat de la cet. de origine turcă suma de 3200 dolari, pe care nu i-a restituit; - în perioada când a fost angajată la barul „XXXXX”, pe teritoriul parcării acestui bar activau câteva grupuri de prostituate unde activa și Alexei Mariana, sora lui XXXXX încadrată anterior în acest sistem de către Alexei Elena și Negruța Rodica; - în ședințele de judecată XXXXX nu a declarat că are pretenții față de inculpata Macari Veronica; - nimeni din persoanele de naționalitate turcă nu a adeverit faptul că personal, Macari Veronica, le-a propus relații sexuale cu XXXXX; - consideră că XXXXX trebuie să fie cercetată penal pentru denunțări calomnioase săvârșite din interes material - art. 311 alin. (2) lit. b) Cod penal.

Procurorul a depus referință la recursurile declarate, pledând pentru inadmisibilitatea acestora, ca fiind vădit neîntemeiate, deoarece instanța de apel în conformitate cu prevederile art. 100-101 Cod de procedura penală, a dat apreciere întregului sistem de probe, întemeiat ajungând la concluzia condamnării inculpatelor.

Judecând recursurile ordinare pe baza materialelor din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal lărgit consideră că acesta urmează a fi respinse, ca inadmisibile, din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 424 Cod de procedură penală, instanța de recurs judecă recursul numai cu privire la persoana la care se referă declarația de recurs și numai în raport cu calitatea pe care aceasta o are în proces. Instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute în art. 427, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația condamnaților. Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol. Conform art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, judecând recursul, instanța respinge recursul ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate, adoptând soluția respectivă în cazul în care se constată că recursul nu a fost declarat cu respectarea condițiilor legale (este tardiv sau inadmisibil) ori nu este întemeiat legal (este nefondat). Recursul este nefondat atunci când hotărârea atacată este legală, întemeiată și motivată. Reieșind din conținutul cererilor de recurs declarate de către partea apărării, Colegiul penal lărgit atestă, că recurenții invocă în calitate de temeiuri pentru casarea deciziei instanței de apel art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de 21 procedură penală, care stabilesc, că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazurile, când: 6) instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; precum și când 8) nu au fost întrunite elementele infracțiunii. În viziunea Colegiului penal, nici un temei din cele menționate supra nu și-au găsit confirmarea în prezenta speță, iar întru desfășurarea concluziilor sale instanța de recurs va purcede la analiza punctată asupra argumentelor invocate, prin prisma temeiurilor pentru recurs nominalizate mai sus. Analizând decizia instanței de apel prin prisma erorii de drept prevăzută de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit constată că asemenea eroare nu se confirmă, dat fiind faptul, că instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), 417 alin. (8) Cod de procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelurile apărării, decizia cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată. Potrivit prevederilor art. 414 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. Totodată, conform prevederilor art. 417 alin. (8) Cod de procedură penală, decizia instanței de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date. Cu referire la aceste aspecte, Colegiul penal lărgit menționează că motivarea hotărârii este un proces de analiză și sinteză a actelor și lucrărilor dosarului care nu presupune în mod necesar expunerea tuturor elementelor amănunțit, atât timp cât sunt valorificate toate aspectele relevante din punct de vedere probatoriu și sunt menționate componentele obligatorii ale unei motivări a hotărârii penale, așa cum s-a procedat în speță. De asemenea, reieșind din esența criticilor invocate în recursurile părții apărării, Colegiul penal lărgit reține că acestea se referă în mare parte la chestiunea de apreciere a probelor și anume a declarațiilor părții vătămate depuse pe parcursul procesului penal, autorii recursurilor expunând o proprie evaluare a materialului probator, prezentând versiunea potrivit căreia probele administrate de către instanța de apel nu confirmă vinovăția inculpatelor în infracțiunile incriminate și constatate de către instanța de apel. Sub acest aspect, însă, se impune precizarea că aprecierea probelor este unul din cele mai importante momente ale procesului penal, deoarece întregul volum de muncă depus de către organele de urmărire penală, instanțele judecătorești, cât și de părțile în proces, se concentrează pe soluția ce va fi dată în urma acestei activități. 22 Aprecierea probelor după intima convingere a judecătorului trebuie să se bazeze pe prevederile legale, precum și pe examinarea tuturor probelor în ansamblu, sub toate aspectele, complet și obiectiv. Legea stabilește că probele admisibile sunt apreciate după pertinența, concludența, veridicitatea și utilitatea acestora și toate probele în ansamblul lor sunt apreciate din punct de vedere al coroborării acestora. Însă, cu referire la faptul dacă chestiunea de apreciere a probelor poate fi invocată la această etapă a procedurilor, instanța de recurs reiterează, că motivele de reapreciere a probelor, nu se conțin în temeiurile prevăzute la alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, și astfel nu pot fi considerate ca motiv sub aspectul casării ca fiind ilegală a hotărârii contestate, deoarece instanța de recurs nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțele de fond, aceasta fiind sarcina primordială și competența instanțelor respective. Din aceste considerente, Colegiul penal lărgit nu examinează criticile referitoare la presupusa greșită reținere, pe baza probelor administrate în cauză, a anumitor elemente faptice, ci verifică, prin raportare la situația de fapt stabilită de instanțele de fond, corectitudinea dispunerii condamnării inculpatelor conform învinuirii incriminate, astfel că reaprecierea probelor, în modul propus de către autorii recursurilor, nu se încadrează în prevederile art. 427 Cod de procedură penală, iar o altă opinie asupra probelor, verificate și reapreciere de instanța de apel, prin continuarea judecării cauzei în fond, nu poate servi temei pentru reexaminarea cauzei, întrucât instanța de apel corect a coordonat procesul de examinare a probelor, or, la caz nu a fost stabilită discrepanța dintre conținutul mijloacelor de probă și aprecierile instanței. În acest sens Colegiul penal lărgit atestă că la soluționarea cauzei instanța de apel a ținut cont de prevederile art. art. 99-101, 414 Cod de procedură penală, a cercetat probele sub toate aspectele, verificându-le și apreciindu-le prin prisma pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, astfel întemeiat ajungând la concluzia privind recunoașterea vinovăției inculpatei Negruța Rodica în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 206 alin. (2) lit. c) și art. 220 alin. (1) Cod penal și a inculpatelor Alexei Elena și Macari Veronica în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 206 alin. (2) lit. c) Cod penal. Contrar argumentelor recurenților prin care se invocă faptul că de către instanța de apel nu au fost administrate probe suficiente pentru o condamnare penală, Colegiul penal lărgit conchide că instanța de apel a examinat toate probele din dosar și nu a dat prioritate celor în favoarea condamnării inculpatelor conform învinuirii înaintate, așa cum susține partea apărării, însă le-a analizat în ansamblul lor prin coroborare, corect ajungând la concluzia că ele sunt suficiente pentru a fundamenta o acuzație penală în privința inculpatelor Negruța Rodica, Alexei Elena și Macari Veronica. Astfel, analizând hotărârea atacată a instanței ierarhic inferioare, Colegiul penal lărgit constată că în speță au fost examinate problemele esențiale care au fost puse în fața instanței, argumentând amplu motivele care i-au format 23 convingerea în susținerea soluției adoptate, atât în raport cu argumentele din apelurile părții apărării cât și a poziției primei instanțe expuse în sentință, ceea ce deduce concluzia că argumentele invocate de recurenți prin prisma temeiului pentru recurs prevăzut la pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, poartă un caracter formal, fără o argumentare temeinică. În continuare, examinând recursul prin prisma incidenței temeiului pentru recurs prevăzut la pct. 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit notează, că acest temei pentru recurs este aplicabil atunci când nu a fost stabilită fapta care corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici mijloacele de probă prin intermediul cărora s-au constatat elementele infracțiunii, ori când nu au fost stabilite faptele care invocă circumstanțele atenuante și agravante ale infracțiunii. Potrivit lucrărilor dosarului se constată că prin rechizitoriu Negruța Rodica a fost învinuită în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 206 alin. (2) lit. c) și art. 30, 220 alin. (1) Cod penal, Alexei Elena în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 206 alin. (2) lit. c) Cod penal și Macari Veronica în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 206 alin. (2) lit. c) Cod penal. La rândul său, prima instanță a considerat că acțiunile inculpatei Negruța Rodica se încadrează în prevederile art. 220 alin. (2) lit. a) Cod penal, iar acțiunile inculpatelor Alexei Elena și Macari Veronica în prevederile art. 220 alin. (1) Cod penal, condamnându-le corespunzător pe fiecare. În cauza supusă judecării Colegiul penal lărgit apreciază ca fiind corecte concluziile instanței de apel cu privire la faptul că prima instanță a stabilit eronat circumstanțele de fapt și de drept, or, verificând probele materiale examinate în ședința de judecată în fond precum și în instanța de apel, dându-le o nouă apreciere, instanța de apel în urma reținerii faptelor inculpatelor ca fiind dovedite, corect a stabilit că prin acțiunile sale intenționate, Negruța Rodica a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 206 alin. (2) lit. c) Cod penal - traficul de copii, adică recrutarea, unui copil, în scop de exploatare sexuală comercială și în prostituție, acțiuni însoțite de profitare de abuz de situația de vulnerabilitate a copilului, precum și infracțiunea prevăzută de art. 220 alin. (1) Codul penal, proxenetismul, adică îndemnarea la practicarea prostituției și înlesnirea practicării prostituției de către o altă persoană, iar inculpatele Alexei Elena și Macari Veronica au săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 206 alin. (2) lit. c) Cod penal - traficul de copii, adică recrutarea, unui copil, în scop de exploatare sexuală comercială și în prostituție, acțiuni însoțite de profitare de abuz de situația de vulnerabilitate a copilului. Instanța de recurs ordinar constată că în prezenta speță, instanța de apel judecând cauza în fond, inclusiv în baza apelului procurorului, a respectat și dat deplină eficiență prevederilor art. 413-415 Cod de procedură penală, și a supus unei verificări minuțioase toate probele administrate și anume declarațiile părții vătămate XXXXX (f.d. 167, 168, vol. II), apreciindu-le că acestea combat versiunile inculpatelor întrucât coroborează cu declarațiile martorului XXXXX (f.d. 169, 170, vol. II) și celelalte probe scrise și documente anexate la materialele cauzei penale cum sunt: procesul-verbal de confruntare din 18.09.2013 dintre partea vătămată XXXXX și bănuita Negruța Rodica (f. d. 156, 157, vol. I); procesul-verbal de 24 confruntare din 16.10.2013 dintre partea vătămată XXXXX și bănuita Macari Veronica (f. d. 199, 200, vol. I); procesul-verbal de examinare a obiectului din 10.10.2013 (f.d. 86, 89, vol.I); procesul-verbal de examinare a obiectului din 17.10.2013 (f. d. 113, vol. I); ancheta socială din 04 aprilie 2013 cu privire la examinarea condițiilor de trai a familiei minorei XXXXX (f. d. 20, 21, vol. I), și care nu demonstrează vina inculpatei Negruța Rodica în comiterea infracțiunii prevăzută art. 30, 220 alin. (2) lit. a) Cod penal, iar a inculpatelor Alexei Elena și Macari Veronica, în comiterea infracțiunii prevăzută de art. 220 alin. (1) Codul penal, precum a calificat prima instanță, dar indică la comiterea de către Negruța Rodica a infracțiunilor prevăzute de art. 206 alin. (2) lit. c) și 220 alin. (1) Cod penal, iar Alexei Elena și Macari Veronica infracțiunea prevăzută la art. 206 alin. (2) lit. c) Cod penal. În opinia Colegiului penal lărgit, instanța de apel întemeiat a reținut că în cauza supusă judecării s-au stabilit toate elementele componente ale infracțiunilor imputate inculpatelor conform faptelor reținute la etapa judecării în ordine de apel, inclusiv vinovăția acestora, instanța pronunțându-se asupra circumstanțelor de fapt și de drept, concluziile fiind motivate prin cumulul de probe pertinente, concludente și utile, administrate pe parcursul judecării cauzei și ulterior apreciate în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, în mod obiectiv. Contrar criticilor recurenților privind lipsa recrutării, corespunzător și a laturii obiective ca semn component al infracțiunii de trafic de copii, Colegiul penal lărgit în acest sens susține ca fiind corectă aprecierea instanței de apel în sensul că latura obiectivă a infracțiunii se realizează prin: recrutarea, transportarea, transferul, adăpostirea sau primirea unui copil, iar pentru realizarea laturii obiective a traficului de copii este de ajuns existența cel puțin a unei acțiuni (inacțiuni) infracționale menționate. La încadrarea juridică a acțiunilor făptuitorului în baza art. 206 Cod penal, nu se ia în considerație consimțământul victimei de a fi recrutată, transportată, transferată, adăpostită sau primită, chiar dacă aceasta era informată în privința scopurilor în care va fi folosită, precum și despre mijloacele utilizate în trafic. În sensul dat deși prima instanță a reținut că: „…minora XXXXX, nu a fost privată de libertate fizică de către inculpate, aceasta benevol venea când era telefonată ca să presteze servicii sexuale”, eronat a reținut lipsa elementelor constitutive a infracțiunii de trafic de copii. Astfel, în cadrul cercetării judecătorești instanța de apel corect a stabilit că inculpatele Negruța Rodica, Alexei Elena și Macari Veronica, cunoscând că XXXXX este minoră, profitând de vârsta minoră a acesteia și de starea de vulnerabilitate a copilului, exprimată prin situația precară din punct de vedere al supraviețuirii sociale, manifestată prin lipsa surselor de existență și starea psihologică acesteia, au recrutat-o în vederea practicării prostituției în mun. Chișinău. În consecință, instanța de recurs consideră că toate probele administrate au primit o apreciere la justa valoare, iar concluziile privind vinovăția inculpatelor în comiterea infracțiunilor imputate rezultă din circumstanțele de fapt stabilite în cauză. 25 În privința alegațiilor recurenților prin care se invocă faptul că inculpatele nu cunoșteau vârsta părții vătămate, Colegiul penal lărgit notează faptul că însăși inculpata Macari Veronica în recursul declarat a expus detalii cu privire la activitatea părții vătămate de la vârsta de 12-13 ani, fapt care atestă clar despre cunoașterea vârstei părții vătămate la momentul comiterii infracțiunii, astfel alegațiile inculpatelor în sensul că nu cunoșteau vârsta reală a părții vătămate se combat prin materialele cauzei, chestiune ce a fost corect identificată de către instanța de apel. Totodată urmează de evidențiat faptul, că argumentele invocate de partea apărării în recursurile declarate au constituit deja obiect de judecare în instanța de apel, care respectând prevederile art. 414 Cod de procedură penală, minuțios le-a examinat și apreciind toate probele în ansamblu, s-a pronunțat argumentat și detaliat asupra lor. În concluzie, rezumând cele expuse mai sus, constatând că în cauză există o concordanță deplină între probele administrate și situația de fapt stabilită, cu efectuarea unei încadrări juridice corecte a acțiunilor comise de către inculpate, nefiind identificate de instanța de recurs careva erori judiciare, ce ar putea servi drept temei de casare a hotărârilor judecătorești atacate, Colegiul penal lărgit consideră ca fiind neîntemeiate criticile formulate de către recurenți în recursurile ordinare declarate la caz. Cu referire la pedeapsa stabilită inculpatelor, reieșind din solicitările recurentei Alexei Elena de a nu fi pedepsită dur, Colegiul penal lărgit apreciază că mărimea pedepselor aplicate inculpatelor de către instanța de apel sunt în limitele prevederilor legii penale, fiind corect aplicate prevederile art. 6, 7, 16, 61, 75-78, 84, 85 Cod penal, temeiuri de a interveni în soluția instanței de apel inclusiv în această parte nefiind identificate. Din analiza deciziei recurate Colegiul penal lărgit conchide că erorile de drept invocate în recursurile părții apărării nu și-au găsit confirmare, dat fiind faptul că, argumentele invocate au constituit obiect de discuție în instanța de apel, care la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), (5), 417 alin. (8) Cod de procedură penală, hotărârea adoptată cuprinzând motive clare pe care se întemeiază soluția, așa cum este indicat în pct. 8.1. al prezentei decizii, motivare pe care instanța de recurs ordinar o însușește integral reieșind din temeinicia acesteia, acțiune ce este conformă practicii CtEDO, expuse inclusiv în pct. 37 a hotărârii Albert c. România din 16.02.2010. Prin urmare, Colegiul penal lărgit constată că, concluzia instanței de apel privind recalificarea acțiunilor inculpatei Negruță Rodica pe un capăt de acuzare, și condamnarea tuturor inculpatelor potrivit învinuirii înaintate prin rechizitoriu, corespunde circumstanțelor cauzei și criteriilor generale de judecare a cauzelor penale în ordine de apel, soluția emisă fiind motivată și aplicată în limitele legii, iar la judecarea cauzei instanța n-a comis erorile de drept invocate în recursurile depuse, motiv din care se impune respingerea ca inadmisibile a recursurilor părții apărării declarate în prezenta cauză penală. 10. În conformitate cu art. art. 434, 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, 26 D E C I D E : Respinge, ca inadmisibile, recursurile ordinare declarate de către avocatul Mîrzîncu Aurelia în numele inculpatei Negruța Rodica, de către avocații Răileanu Petru și Popovici Oleg în numele inculpatei Macari Veronica și de către inculpata Macari Veronica, de către avocatul Cazacu Dumitru în numele inculpatei Alexei Elena și de către inculpata Alexei Elena, cu menținerea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 02 aprilie 2019, în cauza penală în privința lui Negruța Rodica XXXXX, Alexei Elena XXXXX și Macari Veronica XXXXX. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 27 martie 2020. Președinte Timofti Vladimir Judecători Toma Nadejda Țurcan Anatolie Boico Victor Craiu Nicolae 27