1ra-1555/2018 — art. 220 al. 1, art. 220 al. 2 lit. a CP

1ra-1555/2018 — art. 220 al. 1, art. 220 al. 2 lit. a CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 1ra-1555/2018

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

06 noiembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Elena Covalenco,

Judecători – Ion Guzun, Liliana Catan, Iurie Diaconu, Iurie Bejenaru,

judecând în ședință, fără participarea părților, recursurile ordinare, declarate de

avocatul Popovici Oleg în numele inculpatei Macari Veronica, de avocatul Mîrzîncu

Aurelia în numele inculpatei Negruța Rodica, de inculpata Alexei Elena, prin care se

solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 04 iunie

2018, în cauza penală în privința lui

Negruța Rodica XXX, născută la XXX,

originară din XXX;

Alexei Elena XXX, năsută la XXX, originară și

domiciliată în XXX;

și

Macari Veronica XXX, năsută la XXX, originară

și domiciliată în XXX.

Termenul examinării cauzei:

Instanța de fond de la 06.12.2013 pînă la 01.02.2016;

Instanța de apel de la 19.02.2016 pînă la 04.06.2018;

Instanța de recurs de la 06.07.2018 pînă la 06.11.2018.

Procedura prevăzută de art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală a fost

legal executată.

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție asupra recursurilor ordinare în

cauză, în baza actelor din dosar,

C O N S T A T Ă :

Negruța Rodica a fost declarată culpabilă de comiterea infracțiunii prevăzută de art.

220 alin. (2) lit. a) Cod penal și condamnată, cu aplicarea art. 82 Cod penal, la 4 ani

de închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar pentru femei de tip închis.

Conform prevederile art. 85 Cod penal, la pedeapsa aplicată inculpatei Negruța

Rodica, i s-a adăugat parțial partea neexecutată a pedepsei stabilite prin sentința

Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 31.01.11, de 5 ani închisoare, stabilindu-i lui

Negruța Rodica, pedeapsă definitivă 6 ani și 6 luni de închisoare, cu executarea

pedepsei în penitenciar pentru femei de tip închis.

Alexei Elena, a fost declarată culpabilă de comiterea infracțiunii prevăzută de

art. 220 alin. (1) Cod penal și condamnată, la 3 ani de închisoare, cu executarea

pedepsei în penitenciar pentru femei de tip semiînchis.

Conform art. 90 Cod penal, a fost suspendată condiționat executarea pedepsei cu

închisoare, pe o perioadă de probațiune de 2 ani.

1

Macari Veronica, a fost declarată culpabilă de comiterea infracțiunii prevăzută

de art. 220 alin. (1) Cod penal și condamnată, la 3 ani de închisoare, cu executarea

pedepsei în penitenciar pentru femei de tip semiînchis.

Conform art. 90 Cod penal, a fost suspendată condiționat executarea pedepsei

cu închisoare, pe o perioadă de probațiune de 2 ani.

Rodica, în a doua jumătate a lunii ianuarie 2012, aflându-se în incinta cafenelei

„XXX” amplasate pe str. XXX, mun. Chișinău, urmărind scopul tragerea de foloase

de pe urma practicării prostituției de către o altă persoană, a îndemnat, a determinat și

a înlesnit practicarea prostituției, de către XXX, născută la XXX, i-a propus să

practice prostituția în mun. Chișinău. În continuare, la sfârșitul lunii ianuarie 2012,

Negruța Rodica, aflându-se în incinta cafenelei „XXX”, amplasate pe str. XXX, mun.

Chișinău, a înlesnit practicarea prostituției pe teritoriul parcării de automobile de pe

str. XXX mun. Chișinău, prin punerea la dispoziție a clienților solicitanți de

serviciilor sexuale, în rezultatul cărui fapt XXX a acordat servicii sexuale contra plată

persoanei de origine turcă pe nume „XXX”. Ulterior, pe parcursul perioadei de timp a

lunilor aprilie 2012 - ianuarie 2013, Negruța Rodica aflându-se în mun. Chișinău,

urmărind scopul realizării în continuare a intențiilor sale infracționale, privind

practicarea prostituției de către XXX, născută la XXXX, a asigurat legătura cu

clienții și punerea la dispoziție a clienților solicitanți ai serviciilor sexuale, în

rezultatul cărui fapt XXX a acordat servicii sexuale contra plată pe teritoriul mun.

Chișinău mai multor persoane de origine turcă, sub supravegherea și patronajul

Rodicăi Negruța.

Tot Negruța Rodica, în vara anului 2011, aflându-se în mun. Chișinău, urmărind

scopul tragerii de foloase de pe urma practicării prostituției de către o altă persoană, a

îndemnat, a determinat și a înlesnit practicarea prostituției, de către Alexei Elena, i-a

propus ultimei să practice prostituția în mun. Chișinău, prin convingeri că va fi bine

plătită în rezultatul practicării acestei activități, îndemnând-o astfel pe Alexei Elena la

practicarea prostituției pe teritoriul mun. Chișinău. În continuare, pe parcursul

perioadei de timp, din vara anului 2011 până în luna februarie 2012, Negruța Rodica

aflându-se în mun. Chișinău, urmărind scopul realizării în continuare a intențiilor sale

infracționale, privind practicarea prostituției de către Alexei Elena, obținând

consemțămîntul acesteia la practicarea acestei activități, a înlesnit practicarea

prostituției pe teritoriul mun. Chișinău de către Alexei Elena, prin asigurarea legăturii

cu clienții și punerea la dispoziție a clienților solicitanți ai serviciilor sexuale, în

rezultatul cărui fapt Alexei Elena acordat servicii sexuale contra plată pe teritoriul

mun. Chișinău mai multor persoane de origine turcă, sub supravegherea și patronajul

Rodicăi Negruța.

Inculpata Alexei Elena, în a doua jumătate a lunii ianuarie 2012, aflându-se în

mun. Chișinău, urmărind scopul îndemnării, determinării și înlesnirii practicării

prostituției, a îndemnat, a determinat și a înlesnit practicarea prostituției de către

2

XXX, născută la XXX, i-a propus să practice prostituția în mun. Chișinău. În

continuare, pe parcursul perioadei de timp a lunilor ianuarie-martie 2012, Alexei

Elena, aflându-se în mun. Chișinău, urmărind scopul realizării în continuare a

intențiilor sale infracționale, privind practicarea prostituției de către o altă persoană, i-

a propus și a înlesnit practicarea prostituției pe teritoriul mun. Chișinău de către

XXX, prin asigurarea legăturii cu clienții și punerea la dispoziție a clienților

solicitanți ai serviciilor sexuale, în rezultatul cărui fapt XXX a acordat servicii

sexuale contra plată pe teritoriul mun. Chișinău mai multor persoane de origine turcă.

Inculpata Macari Veronica, în a doua jumătate a lunii noiembrie 2012 aflându-se

în incinta cafenelei „XXX” amplasată pe str. XXX mun. Chișinău, urmărind scopul

îndemnării, determinării și înlesnirii practicării prostituției a îndemnat, a determinat și

a înlesnit practicarea prostituției de către XXX, născută la 03.04.1996, i-a propus să

practice prostituția în mun. Chișinău. În continuare, la 14.01.2013, Macari Veronica,

aflându-se în mun. Chișinău, urmărind scopul realizării în continuare a intențiilor sale

infracționale, privind practicarea prostituției de către XXX, născută la XXX, a

înlesnit practicarea prostituției într-un apartament de pe bd. XXX, prin punerea la

dispoziție a clienților solicitanți ai serviciilor sexuale, în rezultatul cărui fapt XXX a

acordat servicii sexuale contra plată persoanelor de origine turcă.

Dumitru și apărătorul Popovici Oleg în numele inculpatei Macari Veronica, prin

care:

 procurorul, a solicita casarea sentinței primei instanțe, privind condamnarea

inculpatelor Negruța Rodica, Alexei Elena și Macari Veronica, din motivul ilegalității

sentinței pronunțate, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care

Negruța Rodica să fie recunoscută culpabilă de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de

art. 206 alin. (2) lit. c) și art. 220 alin. (1) Cod penal, iar Macari Veronica și Alexei

Elena, recunoscute culpabile de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 206 alin. (2)

lit. c) Cod penal, cu stabilirea pedepselor:

 inculpatei Negruța Rodica, în baza art. 206 alin. (2) lit. c) Cod penal, o

pedeapsă sub formă de 10 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și

de a exercita activitate legată cu minorii pe un termen de 5 ani, iar în baza art. 220

alin. (1) Cod penal, o pedeapsă sub formă de 3 ani închisoare. Conform art. 84 Cod

penal, prin cumul parțial de infracțiuni, a-i stabili inculpatei Negruța Rodica o

pedeapsă sub formă de 12 ani închisoare în penitenciar pentru femei de tip închis, cu

privarea de dreptul de a ocupa funcții și a exercita activitate legată cu minorii pe un

termen de 5 ani.

Dat fiind faptul că anterior inculpata Negruța Rodica a fost condamnat prin

sentința Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 31.01.2011, la 5 ani închisoare și în

baza art. 90 Cod penal, fiindu-i suspendată condiționat executarea pedepsei pe o

perioadă de probațiune 2 ani, în conformitate cu prevederile art. 82 Cod penal,

3

privind aplicarea pedepsei pentru recidivă de infracțiuni și art. 85 Cod penal, privind

aplicarea pedepsei în cazul unui cumul de sentințe, ținând cont de circumstanțele în

virtutea cărora pedeapsa anterioară a fost insuficientă pentru corectarea vinovatei, a-i

numi inculpatei Negruța Rodica o pedeapsă definitivă sub formă de 15 ani închisoare

în penitenciar pentru femei de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și a

exercita activități legate cu minorii pe un termen de 5 ani;

În termenul de executare a pedepsei aplicate inculpatei Negruța Rodica, de

inclus perioada de timp cât aceasta s-a aflat sub arest preventive și arest la domiciliu,

de la 16.09.2013 până la 15.03.2014.

- inculpatei Alexei Elena, în baza art. 206 alin. (2), lit. c) Cod penal, o

pedeapsă sub formă de 10 ani închisoare în penitenciar pentru femei de tip închis, cu

privarea de dreptul de a ocupa funcții și de a exercita activități legate cu minorii pe un

termen de 5 ani;

- inculpatei Macari Veronica, în baza art. 206 alin. (2), lit. c) Cod penal, o

pedeapsă sub formă de 10 ani închisoare în penitenciar pentru femei de tip închis, cu

privarea de dreptul de a ocupa funcții și de a exercita activități legate cu minorii pe un

termen de 5 ani.

Astfel, procurorul a considerat că, sentința adoptată este nefondată, iar motivele

aduse de instanța de fond în favoarea recalificării acțiunilor inculpatelor, din trafic de

copii, prevăzut la art.206 alin.(2), lit. c) Cod penal, în infracțiune de proxenetism,

prevăzută la art.220 alin.(2), lit. c) Cod penal), sunt neîntemeiate pe motiv că, în

ședința de judecată acuzarea a administrat și prezentat instanței suficiente probe,

examinate minuțios și sub toate aspectele și dobândite în procesul urmăririi penale în

mod legal, cu respectarea normelor procesuale, care demonstrează faptele comise de

inculpate.

Temeiurile invocate de către inculpate referitoare la nevinovăția lor se combat

prin materialele cauzei, nefiind stabilite careva erori procesuale, iar nerecunoașterea

vinovăției de către inculpate nu echivalează cu nevinovăția acestora.

Mai mult ca atât, în cadrul cercetării judecătorești, în conformitate cu

prevederile art. 101 Cod de procedură penală, s-a constatat că probele administrate de

acuzare coroborează între ele și confirmă vinovăția inculpatelor în comiterea

infracțiunii ce le-au fost incriminate.

Prin urmare, acuzarea a considerat că, instanța de fond incorect a dat apreciere

probelor administrate în cadrul cercetării judecătorești și nu a ținut cont că această

infracțiune este de o rezonanță socială sporită, de gradul prejudiciabil a infracțiunilor

care atentează asupra vieții sexuale a unui minor, la sănătatea, integritatea corporală,

libertatea, cinstea și demnitatea persoanei, relațiile sociale ocrotite de lege,

pronunțând o sentință ilegală, deoarece în acțiunile inculpatelor sunt prezente

elementele infracțiunii prevăzute de art. 206 alin. (2), lit. c) Cod penal.

 apărătorul Popovici Oleg în numele inculpatei Macari Veronica, a solicitat

casarea sentinței Judecătoriei sect. Centru, mun. Chișinău din 01 februarie 2016 și

4

pronunțarea unei hotărâri privind achitarea inculpatei Macari Veronica, din motiv că,

fapta inculpatei nu întrunește elementele infracțiunii incriminate.

Astfel, apărătorul Popovici Oleg a considerat că, probele acumulate și cercetate

în cadrul ședinței de judecată, cât și depozițiile celorlalte inculpate Alexei Elena și

Negruța Rodica, al unicului martor Severin Ina, nu dovedesc nici în mod indirect

careva acțiuni ale inculpatei Macari Veronica ce țin de îndemnul, determinarea și

înlesnirea practicării prostituției de către partea vătămată XXX. Declarațiile părții

vătămate XXX, că „Macari Veronica îi dădea clienți“, vis-a-vis de declarațiile

inculpatei Macari Veronica care neagă acest fapt, nu sunt confirmate prin careva

probe în acest sens.

Astfel, materialele acestui dosar penal nu pot avea calitatea de probe în sensul

vinovăției inculpatei Macari Veronica, acuzarea cât și concluzia instanței sunt

afectate de dubii, lipsite de suport probatoriu și se bazează în exclusivitate numai pe

niște presupuneri - situație de fapt și de drept, care urmează să fie tratată în favoarea

inculpatei cu emiterea unei hotărîri de achitare.

a fost respins, ca nefondat, apelul apărătorului Popovici Oleg în numele inculpatei

Macari Veronica, declarat împotriva sentinței Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din

01 februarie 2016.

A fost admis apelul procurorului, casată sentința primei instanțe, în partea

penală și pronunțată, în această parte, o nouă hotărâre, după cum urmează:

Se recunoaște vinovată Negruța Rodica în comiterea infracțiunilor prevăzute de

art. 206 alin.(2) lit. c) și art. 220 alin. (1) Cod penal și se numește pedeapsa:

Pe art. 206 alin. (2) lit. c) Cod penal, sub formă de închisoare pe un termen de

12 ani, cu privarea de dreptul de a practica activități și de a ocupa funcții legate de

educația minorilor pe un termen de 5 ani;

Pe art. 220 alin. (1) Cod penal, sub formă de închisoare pe un termen de 3ani;

De numit pedeapsa lui Negruța Rodica, pentru concurs de infracțiuni, prin

cumularea parțială a pedepselor numite, conform art. 84 alin. (1) Cod penal, sub

formă de închisoare pe un termen de 13 ani, cu privarea de dreptul de a practica

activități și de a ocupa funcții legate de educația minorilor pe un termen de 5 ani;

De numit pedeapsa definitivă lui Negruța Rodica, pentru cumul de sentințe, prin

adăugarea parțială, la pedeapsa numită, a părții neexecutate a pedepsei numite prin

sentința Judecătoriei Ciocana din 31 ianuarie 2011, conform art. 85 Cod penal, sub

formă de închisoare pe un termen de 15 ani, cu privarea de dreptul de a practica

activități și de a ocupa funcții legate de educația minorilor pe un termen de 5 ani, cu

executarea pedepsei în penitenciare de tip închis pentru femei.

Se recunosc vinovate Alexei Elena și Macari Veronica în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 206 alin. (2) lit. c) Cod penal și se numește pedeapsa sub formă de

închisoare pe un termen de 10 ani și 6 luni, fiecare, cu privarea fiecăreia, de dreptul

5

de a practica activități și de a ocupa funcții legate de educația minorilor pe un termen

de câte 5 ani;

4.1. Pentru a se pronunța, instanța de apel a constatat că, inculpata Negruța

Rodica, în a doua jumătate a lunii ianuarie 2012, aflându-se în incinta cafenelei

„XXX”, amplasate pe str. XXX, urmărind scopul exploatării sexuale comerciale și în

prostituție a copilului XXX, născută la XXX, cunoscând despre vârsta minoră a

acesteia, profitând de poziția de vulnerabilitate a copilului XXX, exprimată prin

situația precară din punct de vedere al supraviețuirii sociale, manifestată prin lipsa

surselor de existență și starea psihologică, a recrutat-o pe minora XXX, propunându-i

să practice prostituția în mun. Chișinău.

În continuare, la sfârșitul lunii ianuarie 2012, Negruța Rodica, aflându-se în

incinta cafenelei „XXX” amplasate pe str. XXX, mun. Chișinău, urmărind scopul

exploatării sexuale comerciale și în prostituție a copilului XXX, născută la XXX,

cunoscând despre vârsta minoră a acesteia, profitând de poziția de vulnerabilitate a

copilului XXX, i-a propus acesteia să practice prostituția, înlesnindu-i practicarea

prostituției pe teritoriul parcării de automobile de pe str. XXX, mun. Chișinău, prin

punerea la dispoziție a clienților solicitanți ai serviciilor sexuale, în rezultatul cărui

fapt XXX a acordat servicii sexuale contra plată persoanei de origine turcă pe nume

„XXX”.

Ulterior, pe parcursul perioadei de timp a lunilor aprilie 2012 - ianuarie 2013,

Negruța Rodica aflându-se în mun. Chișinău, urmărind scopul realizării în continuare

a intențiilor sale infracționale, privind exploatarea sexuală comercială și în prostituție

a copilului XXX născută la XXX, profitând de poziția de vulnerabilitate a acesteia, a

înlesnit practicarea prostituției pe teritoriul mun. Chișinău de către copilul XXX, prin

asigurarea legăturii cu clienții și punerea la dispoziție a clienților solicitanți ai

serviciilor sexuale, în rezultatul cărui fapt XXX a fost exploatată sexual, acordând

servicii sexuale contra plată pe teritoriul mun. Chișinău mai multor persoane de

origine turcă, sub supravegherea și patronajul Rodicăi Negruța.

Astfel, instanța de apel a conchis că, prin acțiunile sale intenționate,

Negruța Rodica a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 206 alin. (2), lit. c)

Cod penal, traficul de copii, adică recrutarea, unui copil, în scop de exploatare

sexuală comercială și în prostituție, acțiuni însoțite de profitare de abuz de situația de

vulnerabilitate a copilului.

Tot ea, Negruța Rodica, în vara anului 2011, aflându-se în mun. Chișinău,

urmărind scopul îndemnării la practicarea prostituției de către Alexei Elena, i-a

propus ultimei să practice prostituția în mun. Chișinău, prin convingeri că va fi bine

plătită în rezultatul practicării acestei activități, îndemnând-o astfel pe Alexei Elena,

la practicarea prostituției pe teritoriul mun. Chișinău.

În continuare, pe parcursul perioadei de timp, din vara anului 2011 - până în

luna februarie 2012, Negruța Rodica aflându-se în mun. Chișinău, urmărind scopul

realizării în continuare a intențiilor sale infracționale, privind îndemnul și înlesnirea

6

practicării prostituției de către Alexei Elena, obținând consimțământul acesteia la

practicarea acestei activități, a înlesnit practicarea prostituției pe teritoriul mun.

Chișinău de către Alexei Elena, prin asigurarea legăturii cu clienții și punerea la

dispoziție a clienților solicitanți ai serviciilor sexuale, în rezultatul cărui fapt Alexei

Elena a acordat servicii sexuale contra plată pe teritoriul mim. Chișinău mai multor

persoane de origine turcă, sub supravegherea și patronajul Rodicăi Negruța.

Astfel, instanța de apel a conchis că, Negruța Rodica prin acțiunile sale

intenționate a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 220 alin. (1) Cod penal,

proxenetismul, adică îndemnarea la practicarea prostituției și înlesnirea practicării

prostituției de către o altă persoană.

Alexei Elena, în a doua jumătate a lunii ianuarie 2012, aflându-se în mun.

Chișinău, urmărind scopul exploatării sexuale comerciale și în prostituție a copilului

XXX, născută la XXX, cunoscând despre vârsta minoră a acesteia, profitând de

poziția de vulnerabilitate a copilului XXX, exprimată prin situația precară din punct

de vedere al supraviețuirii sociale, manifestată prin lipsa surselor de existență și

starea psihologică, a recrutat-o pe minora XXX, propunându-i să practice prostituția

în mun. Chișinău.

În continuare, pe parcursul perioadei de timp a lunilor ianuarie-martie 2012,

Alexei Elena, aflându-se în mun. Chișinău, urmărind scopul realizării în continuare a

intențiilor sale infracționale, privind exploatarea sexuală comercială și în prostituție a

copilului XXX născută la XXX, profitând de poziția de vulnerabilitate a acesteia, i-a

propus și a înlesnit practicarea prostituției pe teritoriul mun. Chișinău de către copilul

XXX, prin asigurarea legăturii cu clienții și punerea la dispoziție a clienților

solicitanți ai serviciilor sexuale, în rezultatul cărui fapt XXX a fost exploatată sexual,

acordând servicii sexuale contra plată pe teritoriul mun.Chișinău mai multor persoane

de origine turcă.

Astfel, prin acțiunile sale intenționate, Alexei Elena a săvârșit

infracțiunea prevăzută de art.206 alin.(2), lit. c) Cod penal - traficul de copii,

adică recrutarea, unui copil, în scop de exploatare sexuală comercială și în

prostituție, acțiuni însoțite de profitare de abuz de situația de vulnerabilitate a

copilului.

Macari Veronica, în a doua jumătate a lunii noiembrie 2012, aflându-se în

incinta cafenelei „XXX” amplasată pe str. XXX, mun. Chișinău, urmărind scopul

exploatării sexuale comerciale și în prostituție a copilului XXX, născută la XXX,

cunoscând despre vârsta minoră a acesteia, profitând de poziția de vulnerabilitate a

copilului XXX, exprimată prin situația precară din punct de vedere al supraviețuirii

sociale, manifestată prin lipsa surselor de existență și starea psihologică, a recrutat-o

pe minora XXX, propunându-i să practice prostituția în mun. Chișinău.

În continuare, la 14.01.2013, Macari Veronica, aflându-se în mun. Chișinău,

urmărind scopul realizării în continuare a intențiilor sale infracționale, privind

exploatarea sexuală comercială și în prostituție a copilului XXX, născută la XXX,

7

cunoscând despre vârsta minoră a acesteia, profitând de poziția de vulnerabilitate a

copilului XXX, i-a propus acesteia să practice prostitul ia, înlesnindu-i practicarea

prostituției într-un apartament de pe XXX, prin punerea la dispoziție a clienților

solicitanți ai serviciilor sexuale, în rezultatul cărui fapt XXX a acordat servicii

sexuale contra plată persoanelor de origine turcă.

Astfel, instanța de apel a conchis că, prin acțiunile sale intenționate, Alexei

Elena a săvârșit infracțiunea prevăzută de art.206 alin.(2), lit. c) Cod penal - traficul

de copii, adică recrutarea, unui copil, în scop de exploatare sexuală comercială și în

prostituție, acțiuni însoțite de profitare de abuz de situația de vulnerabilitate a copilului.

Instanța de apel a considerat că, prima instanță, la pronunțarea sentinței, eronat a

apreciat probele, fără a ține seama de cerințele art. 101 Cod de procedură penală,

conform cărora, 1) Fiecare probă urmează să fie apreciată din punct de vedere al

pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din

punct de vedere al coroborării lor. (2) Reprezentantul organului de urmărire penală sau

judecătorul apreciază probele conform propriei convingeri, formate în urma examinării

lor în ansamblu, sub toate aspectele și în mod obiectiv, călăuzindu-se de lege. (3) Nici o

probă nu are o valoare dinainte stabilită pentru organul de urmărire penală sau instanța

de judecată, și în așa mod a ajuns la concluzia greșită de a recalifica faptele inculpatei

Negruța Rodica, de la art. 206 alin. (2) lit. c) și art. 220 alin. (1) Cod penal, la art. 220

alin. (2) lit. a) Cod penal și a inculpatelor Alexei Elena și Macari Veronica, de la art.

206 alin. (2) lit. c) Cod penal, la art. 220 alin. (1) Codul penal.

Astfel, vinovăția inculpatei Negruța Rodica pe art. 206 alin. (2) lit. c), art. 220

alin. (1) Cod penal și a inculpatelor Alexei Elena și Macari Veronica pe art. 206 alin.

(2) lit. c) Cod penal, a fost dovedită prin următoarea sistemă de probe veridice,

concludente, pertinente și utile, care coroborează între ele, cum ar fi:declarațiile

părții vătămate XXX (f. d. 167, 168, vol. II); declarațiile martorului Severin Ina (f.d.

169, 170, vol. 11); precum și:

- procesul-verbal de confruntare din 18.09.2013 dintre partea vătămată XXX și

bănuita Negruța Rodica (f. d. 156, 157, vol. I);

- procesul-verbal de confruntare din 16.10.2013 dintre partea vătămată XXX și

bănuita Macari Veronica.( f. d. 199, 200, vol. I);

- procesul-verbal de examinare a obiectului din 10.10.2013, prin care au fost

examinate descifrările computerizate ale apelurilor telefonice în regim de intrare-

ieșire, efectuate de la posturile de telefon cu numărul: XXX de care se folosește

Negruța Rodica, pentru perioada de timp 01.01.2012 până la 22.05.2013 și de la

posturile de telefon cu numărul: XXX de care se folosește XXX, XXX de care se

folosește Macari Veronica și XXX de care se folosește Alexei Elena, pentru perioada

de timp 01.01.2012 până la 20.05.2013, stabilindu-se legătura dintre bănuitele Macari

Veronica și Alexei Elena cu învinuita Negruța Rodica, precum și legătura dintre

partea vătămată și bănuitele Macari Veronica și Alexei Elena, precum și cu învinuita

Negruța Rodica (f. d. 86, 89, vol. I);

8

- procesul-verbal de examinare a obiectului din 17.10.2013, prin care a fost

examinat telefonul care aparține cet. Negruța Rodica precum și a diferitor documente

care au fost ridicate de la ultima (f. d. 113, vol. I): un CD de model „Verbatim CD-

R”, cu informația privind descifrările computerizate ale apelurilor telefonice în regim

de intrare-ieșire, efectuate de la posturile de telefon cu numărul: XXX, pentru

perioada de timp 01.01.2012 pînă la 22.05.2013 și de la posturile de telefon cu

numărul: XXX, pentru perioada de timp 01.01.2012 până la 20.05.2013; telefonul

mobil de culoare neagră modelul „S- Color Q 99” cu cartela sim. Agendă pentru

notițe de culoare neagră pe care este inscripția „Virtia” pe coperta căreia este indicat

cu manuscris de mână „Negruța Rodica, nr. de telefon XXX; o filă cu dimensiunile

de 20.4cm/28.5 cm, pe prima parte este notat cu stilou de culoare roșie data de

18.05.2013, fila este completată pe ambele părți cu manuscris de mînă. Pe filă este

indicată o mică evidență a produselor de consum alimentar, tutungerie și băuturi

alcoolice; o filă de format A4, care reprezintă formularul de primire a banilor din data

de 14.05.2013, pe care este indicat, că cet. Rodica Negruța a primit de la cetățeanul

Turciei XXX suma de 150 euro; o filă ce conține cererea de primire a banilor pe

numele cet. Negruța Rodica de la cetățeanul Turciei XXX suma de 50 euro; o filă cu

dimensiunile de 20.4cm/28.5 cm, pe prima parte este notat cu manuscris data de

01.07.2013, fila este completată pe ambele părți cu manuscris de mână. Pe filă este

indicată o mică evidență a produselor de consum alimentar, tutungerie și băuturi

alcoolice.

- ancheta socială din 04 aprilie 2013 cu privire la examinarea condițiilor de trai a

familiei minorei XXX.(f. d. 20, 21, vol. I).

Instanța de apel a considerat că, aceste probe nu indică la faptul că inculpata

Negruța Rodica ar fi comis infracțiunea prevăzută art. 220 alin. (2) lit. a) Cod penal,

iar inculpatele Alexei Elena și Macari Veronica, ar fi comis infracțiunea prevăzută de

art. 220 alin. (1) Codul penal, precum a calificat instanța de fond, ci indică la

comiterea de către Negruța Rodica a infracțiunilor prevăzute de art. 206 alin. (2), lit.

c), 220 alin. (1) Cod penal, iar Alexei Elena și Macari Veronica au comis infracțiunea

prevăzută la art. 206 alin. (2) lit. c) Cod penal.

Instanța de apel a considerat că declarațiile inculpatelor Negruța Rodica, Alexei

Elena și Macari Veronica nu corespund adevărului, sunt mincinoase și sunt date de

către inculpate în scopul de a se eschiva de la răspunderea penală pentru faptele

comise, deoarece ele se combat de întreaga sistemă de probe analizată mai sus, și

apreciate prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală și care integral

demonstrează vina lor în comiterea infracțiunilor imputate.

Instanța de apel a conchis că probele enumerate mai sus coroborează între ele și

demonstrează, incontestabil, faptul comiterii de către inculpatele Negruța Rodica,

Alexei Elena și Macari Veronica a infracțiunilor încriminate și nu contravin

prevederilor art. 93, 94 Cod de procedură penală, de aceea urmează a fi puse la baza

sentinței de condamnare.

9

Mai mult ca atât, acestea nu au fost contestate în modul prevăzut de lege de către

partea apărării la etapele respective ale procesului penal.

Temeiurile invocate de către apărătorului Popovici Oleg în numele inculpatei

Macari Veronica referitoare la nevinovăția inculpatei se combat prin materialele

cauzei, nefiind stabilite careva temeiuri de achitare, de aceea apelul apărătorului

Popovici Oleg în interesele inculpatei urmează a fi respins ca nefondat.

Astfel, instanța de apel a considerat nefondate motivațiile aduse de instanța de

fond în favoarea recalificării acțiunilor inculpatelor din trafic de copii, prevăzut la art.

206 alin.(2) lit. c) Cod penal, în infracțiune de proxenetism, prevăzută la art. 220

alin.(2), lit. c) și art.220 alin.(l) Cod penal, din următoarele considerente:

Atât în ședința de judecată a instanței de fond cât și în cea de apel, acuzarea a

administrat și prezentat instanței suficiente probe, examinate minuțios și sub toate

aspectele și dobândite în procesul urmăririi penale în mod legal, cu respectarea

normelor procesuale, care demonstrează faptele comise de inculpate.

În scopul argumentării sentinței, instanța de judecată a invocat că, ,,...prin

trafic de copii se înțelege comerțul, negoțul cu copii în scopul de a obține profit(???).

Minora XXX, nu a fost privată de libertate fizică de către inculpate, aceasta benevol

venea cînd era telefonată ca să presteze servicii sexuale. Inculpatele nu au înfăptuit

careva acțiuni privind atragerea părții vătămate în scopul exploatării sexuale, ultima

nu a fost angajată s-au năimită, lipsesc acțiuni ce ar denota racolarea ultimei cit

ofertarea să-și dea consimțământul la realizarea asupra ei a unei tranzacții cu

caracter patrimonial, astfel fiind lipsă semnul calificativ recrutarea, incriminat de

către organul de urmărire penală, ca semn component a laturii obiective a

infracțiunii”.

Aceste invocări ale instanței de fond au fost nejustificate, deoarece conform

doctrinei juridice, latura obiectivă a infracțiunii se realizează prin: recrutarea,

transportarea, transferul, adăpostirea sau primirea unui copil, iar pentru realizarea

laturii obiective a traficului de copii este de ajuns existența cel puțin a unei acțiuni

(inacțiuni) infracționale menționate. La încadrarea juridică a acțiunilor făptuitorului

în baza art. 206 Cod penal, nu se ia în considerație consimțământul victimei de a fi

recrutată, transportată, transferată, adăpostită sau primită, chiar dacă aceasta era

informată în privința scopurilor în care va fi folosită, precum și despre mijloacele

utilizate în trafic.

Mai mult ca atît, instanța nu a ținut cont de faptul că, obiectul juridic al

infracțiunii prevăzute de art. 206 Cod penal, constituie relațiile ce vizează dezvoltarea

normală fizică și psihică a copilului, libertatea lui individuală.

Recrutarea, transportarea... sau primirea unui copil în scopurile menționate în

art. 206 Cod penal, sunt considerate ca trafic de copii, chiar dacă nu au fost utilizate

niciunul din mijloacele enunțate.

Conform comentariului Codului penal al Republicii Moldova se indică că

recrutarea presupune căutarea, invitarea și alegerea minorilor.

10

Recrutarea în scopul traficului de ființe umane presupune atragerea persoanelor

prin selecționare, într-o anumită activitate determinată de scopurile stipulate de art.

206 Cod penal. La recrutare nu are importantă împrejurările în care a avut loc

recrutarea (în locurile de odihnă, prin rețele neconvenționale., etc.).

Traficul de copii face parte din componența de infracțiune formală și se

consideră consumată din momentul săvârșirii cel puțin a unei acțiuni specificate la

art. 206 Cod penal, indiferent de survenirea consecințelor prejudiciabile.

Conform art. 3 lit. c) a Protocolului din 15.11.2000 privind prevenirea,

reprimarea și pedepsirea traficului de persoane, în special al femeilor și copiilor,

adițional la Convenția Națiunilor Unite împotriva criminalității transnaționale

organizate, și conform art.4 lit. c) al Convenției din 16.05.2005 a Consiliului Europei

privind lupta împotriva traficului de ființe umane, recrutarea, transportarea, transferul,

adăpostirea sau primirea unui copil în scopul exploatării este considerată trafic de

copii, chiar dacă aceștia nu fac apel la nici unul dintre mijloacele menționate la art.

165 Cod penal.

Astfel, concluzia instanței de fond precum, că acțiunile inculpatelor Negruța

Rodica, Alexei Elena și Macari Veronica conțin elementele constitutive ale

infracțiunii de proxenetism este una eronată.

De asemenea, în cadrul cercetării judecătorești s-a stabilit cu certitudine, că

inculpatele Negruța Rodica, Alexei Elena și Macari Veronica, cunoscând că XXX

este minoră, profitând de vârsta minoră a acesteia și de starea de vulnerabilitate a

copilului, exprimată prin situația precară din punct de vedere al supraviețuirii sociale,

manifestată prin lipsa surselor de existență și starea psihologică acesteia, au recrutat-o

în vederea practicării prostituției în mun. Chișinău.

Mai mult ca atât, instanța a ignorat și faptul că minora XXX era în poziție de

vulnerabilitate și situația materială a acesteia era precară, deoarece conceptul de

vulnerabilitate se referă la capacitatea de rezistență a unui organism în fața factorilor

aversivi.

Gradul de vulnerabilitate variază de la un individ la altul. Capacitatea de a

rezista stresului este determinată în mare parte de resursele biologice care sunt

determinate genetic dar și de suportul social de care beneficiază un individ precum și

de nivelul de dezvoltare, bagajul de cunoștințe pe care îl posedă.

Astfel, când este vorba despre copii, în virtutea faptului că aceștia sunt în proces

activ de dezvoltare/formare a tuturor sistemelor (biologic, psihologic, social) gradul

de vulnerabilitate este indiscutabil sporit.

Conceptul de copil prin definiție presupune persoană vulnerabilă. Dacă în cazul

copiilor care au primit tot suportul necesar unei dezvoltări sănătoase în familie, apare

discernământul între „experiențe pozitive” versus „experiențe distructive” atunci în

cazul copilului care provine dintr-un mediu mai puțin suportiv această distincție nu

este clară, fapt care explică de ce unii oameni nu reușesc să iasă din categoria „caz

social” pe parcursul întregii vieți. Chiar dacă un adolescent oficial se regăsește in

11

stadiul gândirii abstracte, capabil de a prevedea consecințele acțiunilor, de a opera pe

plan mintal cu concepte abstracte, baza de cunoștință a acestora încă este limitată,

tendința de a dobândi independența marchează această vârstă.

Un alt criteriu care menține copilul în categoria vulnerabil este fizicul fragil,

inferior adulților. Acest aspect plasează copilul în poziția de supus în paralel cu

aspectul fizic vine și dependenta socio-economică a copilului față de adult fapt care

oarecum explică atitudinea supusă a minorului față de adulți, chiar și atunci când

acțiunile adultului sunt îndreptate împotriva copilului.

În concluzie: Copilul este vulnerabil datorită nivelului său de dezvoltare fizică,

intelectuală, emoțională. De asemenea, curiozitatea copiilor față de tot ce este nou,

inclusiv modificările fizice care au loc în pubertate plasează copilul în poziția de

vulnerabilitate.

Prin abuz de poziție de vulnerabilitate se înțelege utilizarea de către traficant a

stării speciale în care se găsește o persoană, în cazul nostru datorită situației precare

din punct de vedere a supraviețuirii sociale a minorului. Starea de vulnerabilitate,

fiind condiționată de situația economică și psihică grea a victimei, acestea fiind luate

în vedere, în ansamblu, care au făcut copilul să accepte exploatarea sa.

Probatoriul examinat în cadrul cercetării judecătorești și pe care instanța de fond

l-a interpretat greșit în favoarea recalificării acțiunilor inculpatelor, nestabilind astfel

în esență toate clementele traficului de copii indicate de partea acuzării, se remarcă,

că acuzarea adusă privind existența în acțiunile inculpatelor a semnelor componenței

acestei infracțiuni se demonstrează prin: declarațiile pății vătămate XXX, declarațiile

martorului Severin Ina și obiectiv prin celelalte probe, acumulate în procesul

urmăririi penale, care au fost examinate în cadrul cercetării judecătorești.

Prin urmare, instanța incorect a dat apreciere probelor administrate în cadrul

cercetării judecătorești și nu a ținut cont că această infracțiune este de o rezonată

socială sporită, de gradul prejudiciabil a infracțiunilor care atentează asupra vieții

sexuale a unui minor, la sănătatea, integritatea corporală, libertatea, cinstea și

demnitatea persoanei relațiile sociale ocrotite de lege, pronunțând o sentință ilegală

deoarece în acțiunile inculpatelor sunt prezente elementele infracțiunii prevăzute de

art.206 alin.(2) lit. c) Cod penal.

Cât privește la numirea felului și măsurii de pedeapsă inculpatelor Negruța

Rodica, Macari Veronica și Alexei Elena, instanța de apel a ținut cont de unele

circumstanțe reale și personale, cum ar fi: caracterul și gradul de pericol social a

infracțiunilor săvârșite, că au fost săvârșite intenționat, conform prevederilor art. 16

al Cod penal, infracțiunea prevăzută de art. 206 alin. (2) lit. c) Cod penal se referă la

infracțiuni deosebit de grave, iar infracțiunea prevăzută la art. 220 alin. (1) Cod penal,

se referă la infracțiuni mai puțin grave, de personalitatea infractorului, Negruța

Rodica, care anterior a mai fost condamnată, săvârșind infracțiunile incriminate în

perioada de probațiune, Macari Veronica și Alexei Elena, la locul de trai se

caracterizează pozitiv, au la întreținere un copil minor, fapt pe care îl consideră ca

12

circumstanțe atenuate în privința inculpatelor Macari Veronica și Alexei Elena, iar

circumstanțe agravante nu au fost stabilite.

ordinare:

- avocatul Popovici Oleg în numele inculpatei Macari Veronica, care făcând

trimitere la prevederile art. 427 alin. (1) pct. 7) Cod de procedură penală, solicită

casarea acesteia cu pronunțarea unei hotărâri de achitare în privința lui Macari

Veronica din motiv că, fapta inculpatei nu întrunește elementele infracțiunii

incriminate. În textul recursului, recurentul invocă art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de

procedură penală și menționează că, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel său, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția și instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția

instanței. Totodată, se invocă că, din declarațiile părții vătămate și a martorului

Severin Irina, se dovedește cert că, Macari Veronica nu cunoștea despre vârsta părții

vătămate și nu a participat la săvârșirea infracțiunii incriminate. Totodată, recurentul

menționează că, lipsește latura obiectivă și subiectivă a infracțiunii imputate;

- avocatul Mîrzîncu Aurelia în numele inculpatei Negruța Rodica, făcând

trimitere la prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, solicită

casarea acesteia cu transmiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel. Recurentul

invocă dezacordul cu modalitatea de apreciere a probelor motivînd că, instanța a

examinat cauze unilateral, soluția fiind bazată pe presupuneri. Totodată, recurentul

menționează că, instanța de apel nu s-a expus asupra apelurilor declarate de

Lozovscaia T. și Mîrzincu A..

- inculpata Alexei Elena, solicită casarea acesteia cu menținerea sentinței

primei instanțe. Recurenta invocă dezacordul cu decizia instanței de apel referitor la

condamnarea acesteia în baza art. 206 alin.(2) lit. c) Cod penal, ori fapta inculpatei

nu întrunește elementele infracțiunii incriminate.

5.1. Pe cauză a fost depusă referință de către procuror, care a pledat pentru

dispunerea inadmisibilității recursurilor ordinare declarate în cauză, ca fiind vădit

neîntemeiate. În susținerea acestei solicitări, procurorul a invocat legalitatea

acțiunilor de urmărire penală și instanțelor ierarhic inferioare. Suplimentar,

procurorul a menționat că instanța de apel s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apel, decizia adoptată fiind susținută de motivele legale pe care se

întemeiază soluția.

lărgit ajunge la concluzia că acestea urmează a fi admise, cu casarea deciziei instanței

de apel și trimiterea cauzei la rejudecare.

Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,

judecând recursul, instanța de recurs este în drept să îl admită, să dispună

rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi

corectată de către instanța de recurs.

13

Instanța de recurs judecând recursul verifică legalitatea și temeinicia hotărârii

atacate pe baza materialului din dosarul cauzei și a oricăror documente noi

prezentate. De asemenea, instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de

apel, inclusiv și să o caseze, atunci când se constată comiterea unei erori de drept,

care a dus la adoptarea unei hotărâri ilegale, totodată verificând dacă s-a aplicat

corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost

constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Conform art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul,

verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de

prima instanță, conform materialelor din dosar, și oricăror probe noi prezentate

instanței de apel sau cercetează suplimentar probele administrate de instanța de fond.

Instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Instanța de apel, este

obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Potrivit cerințelor aceluiași articol, chestiunile de fapt asupra cărora s-a

pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit

instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată s-a săvîrșit ori nu, dacă

fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au

fost apreciate prin prisma cumulului de probe anexate la dosar în conformitate cu art.

101 Cod de procedură penală.

La chestiunile de drept se referă cele ce țin de următoarele: dacă fapta întrunește

elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost

individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual penale au fost corect

aplicate și hotărârea adoptată să conțină răspuns la toate motivele invocate.

Colegiul lărgit constată că, aceste prevederi legale, deși sunt obligatorii, nu au

fost întocmai respectate la judecarea cauzei în apel, iar erorile admise nu pot fi

corectate în ordinea procedurii de recurs.

În prezenta cauză, Colegiul lărgit constată că, și-au găsit confirmarea temeiurile

pentru recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, cazurile

când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel de

către apelant, în legătură cu ce urmează a fi casată decizia instanței de apel, cu

dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, deoarece această eroare nu poate fi

corectată de instanța de recurs.

Din materialele dosarului se constată că, sentința primei instanțe din 01 februarie

2016, a fost atacată de avocatul Popovici Oleg în numele inculpatei Macari Veronica

(f.d. 221, vol. II), de procurorul în Secția combatere trafic de ființe umane a

Procuraturii Generale, Dumitru Robu (f.d. 222-231, vol. II), de avocatul Lazovscaia

Tatiana în numele inculpatei Negruța Rodica, cu apel nemotivat (f.d. 236, vol. II) și

de avocatul Mîrzîncu Aurelia în numele inculpatei Negruța Rodica, cu apel

suplimentar (f.d. 112-113, vol. III).

La 04 iunie 2018, Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău, a respins apelul

avocatului Popovici Oleg în numele inculpatei Macari Veronica și a admis apelul

procurorului (f.d. 155-176, vol. III).

Astfel, Colegiul penal lărgit menționează că, instanța de apel, prin decizia sa din

04 iunie 2018, nici în partea descriptivă, nici în dispozitivul hotărârii, nu s-a expus în

14

privința apelurilor apărătorilor Lazovscaia Tatiana și Mîrzîncu Aurelia în numele

inculpatei Negruța Rodica.

Potrivit legislației în vigoare, dacă instanța de apel a judecat apelurile declarate

de mai multe părți, în dispozitiv trebuie să se expună concluzia asupra fiecăruia.

Omiterea expunerii concluziei respective se consideră nerezolvarea fondului apelului.

Din decizia instanței de apel rezultă că, aceste prevederi nu s-au respectat.

În acest context, Colegiul penal lărgit consideră că, eroarea comisă nu poate fi

reparată de către instanța de recurs în prezenta procedură, deoarece nu este abilitată

cu atribuții de a judeca cauza și a se pronunța asupra legalității sentinței, substituind

instanța care a judecat apelul cu încălcarea prevederilor procesuale penale la

pronunțarea hotărârii judecătorești.

Referitor la recursurile ordinare declarate de avocatul Popovici Oleg în numele

inculpatei Macari Veronica și inculpata Alexei Elena, Colegiul penal lărgit la fel le va

admite din motiv că, în cazul în care în aceeași cauză au fost declarate mai multe

apeluri, fiecare dintre acestea trebuie să primească o rezolvare proprie, care, în raport

cu poziția procesuală și cu interesele apelanților, poate fi diferită de a celorlalte: un

apel sau unele apeluri pot fi respinse, iar altul sau altele admise.

Prin urmare, Colegiul penal conchide asupra necesității casării deciziei instanței

de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt

complet de judecată.

De asemenea, instanța de apel urmează să se conducă și de prevederile art. 436

Cod de procedură penală, care se referă la procedura de rejudecare și limitele

acesteia, să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu rigorile legii

procesual-penale asupra tuturor motivelor invocate în apel, să verifice și să aprecieze

profund probele administrate și examinate în instanță în strictă conformitate cu

cerințele legii, să le dea apreciere cuvenită cu argumentarea admisibilității sau

inadmisibilității fiecărei probe examinate, să elucideze faptele importante pentru

soluționarea justă și promptă a cauzei, să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii

înaintate, să analizeze la modul cuvenit prezența sau lipsa vinovăției inculpatelor în

comiterea infracțiunii imputate, ținând cont de motivele invocate în recurs și

dispozițiile expuse la pct. 6 a prezentei decizii și ca urmare să pronunțe o hotărâre

legală și întemeiată.

Colegiul penal lărgit,

D E C I D E:

Admite recursurile ordinare, declarate de avocatul Popovici Oleg în numele

inculpatei Macari Veronica, de avocatul Mîrzîncu Aurelia în numele inculpatei

Negruța Rodica, de inculpata Alexei Elena, casează total decizia Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 04 iunie 2018, în cauza penală, în privința lui Negruța

Rodica XXX, Alexei Elena XXX, Macari Veronica XXX și dispune rejudecarea

cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Se dispune eliberarea lui Alexei Elena XXX, Macari Veronica XXX, din

penitenciar în caz dacă nu se dețin în baza unei alte hotărâri de condamnare sau

măsuri de reprimare.

Decizia nu este susceptibilă căilor de atac.

15

Pronunțată integral la 27 noiembrie 2018.

Președinte Elena Covalenco

Judecători Ion Guzun

Liliana Catan

Iurie Diaconu

Iurie Bejenaru

16