1ra-269/2020 — art.328 alin. 1, 352 alin.3 lit. b CP

1ra-269/2020 — art.328 alin. 1, 352 alin.3 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-269/2020

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

11 februarie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Timofti Vladimir,

judecători – Cobzac Elena, Toma Nadejda, Țurcan Anatolie, Boico Victor,

a judecat în ședință, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către

procurorul în Procuratura de circumscripție Cahul, Tomița Mihail, prin care se

solicită casarea deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 23 aprilie

2019, în cauza penală privindu-l pe

Malcov Piotr Xxxxx, născut la

xxxxx, originar și domiciliat în Xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit al

Curții Supreme de Justiție,

C O N S T A T Ă :

Malcov Piotr a fost achitat de sub învinuirea comiterii infracțiunii prevăzute de art.

328 alin.(1), 352 alin.(3) lit.b) Cod penal, din motiv, că fapta inculpatului nu

întrunește elementele infracțiunii.

aceia că, exercitând funcția de primar al Xxxxx, Xxxxx, validat prin hotărârea

Judecătoriei Cantemir din 20.06.2011, fiind o persoană publică, căreia prin alegere

i-au fost acordate drepturi și obligații în vederea exercitării funcției autorității

publice prevăzute la art.29 din Legea nr.436 din 28.12.2006 privind administrația

publică locală, acționând contrar prevederilor art. 46 din Constituția Republicii

Moldova, adoptată la 29.07.1994, art.10 alin.(1), art.16 al Legii nr. 768-XVI din

02.02.2000 privind statutul alesului local, care-l obligau să-și desfășoare activitatea

pe baza respectării stricte a legilor, să fie demn de încrederea alegătorilor, să

contribuie prin exemplu personal la consolidarea autorității publice locale pe care o

reprezintă, onorarea obligațiilor civice, asigurarea ordinii publice și la respectarea

legislației, în limitele competenței sale, să contribuie la realizarea prevederilor

1

legilor și a altor acte normative, să protejeze dreptul la proprietate privată, precum

și prevederile art.29 alin.(1) lit.g), (2) al Legii nr.436-XVI din 28.12.2006 privind

administrația publică locală, care stipulează că „pornind de la domeniile de

activitate ale autorităților administrației publice locale de nivelul întâi, stabilite la

art.4 alin.(1) din Legea privind descentralizarea administrativă, primarul răspunde

de inventarierea și administrarea bunurilor domeniului public și celui privat ale

satului în limitele competenței sale, primarul, în calitatea sa de autoritate publică

locală executivă, exercită și alte atribuții prevăzute de legislația în vigoare sau

încredințate de consiliul local, fără existența unei decizii aprobate de consiliul local

al Xxxxx, Xxxxx care i-ar încredința careva atribuții suplimentare, depășind vădit

limitele atribuțiilor de serviciu acordate prin lege, exercitând un drept presupus

precum că bazinul de acumulare a apei pentru irigare a stației de pompare nr.2,

amplasată în Xxxxx, Xxxxx, se află la evidența Primăriei Xxxxx, Xxxxx, în mod

arbitrar, cu încălcarea ordinii de realizare a acestui drept, acționând cu intenție

directă îndreptată la atingerea scopului stabilit, fără a avea acordul prealabil de la

reprezentanții ÎS „Stațiunea Tehnologică pentru Irigare Cahul”, în perioada zilelor

de 01-03 septembrie 2013, având scopul de cupiditate, în prealabil prin ducerea în

eroare și împreună cu cet. Bezvolev G., Strogotean M., Petcov M. și Dan G., s-au

deplasat la bazinul de acumulare a apei pentru irigare a stației de pompare nr.2,

amplasată în Xxxxx, Xxxxx, folosindu-se de lipsa de careva reprezentanți din

partea ÎS „Stațiunea Tehnologică pentru Irigare Cahul”, având acces liber, prin

dezasamblarea și deteriorarea bazinului acvatic, care se afla la evidența contabilă a

ÎS „Stațiunea Tehnologică pentru Irigare Cahul”, a însușit 76 plite de beton de tip

PCS 4x2x0.12, fiecare cu prețul de 2250 lei, pe care ulterior le-au transportat cu

mijloace de transport în Xxxxx, Xxxxx, cauzând astfel ÎS „Stațiunea Tehnologică

pentru Irigare Cahul” daune în proporții considerabile drepturilor și intereselor

ocrotite de lege, exprimate prin privarea de dreptul său de proprietate asupra

bunurilor sale, precum și un prejudiciu material în proporții deosebit de mari în

suma totală de 171.000 lei, ceia ce este echivalent cu 8550 unități convenționale.

Acțiunile inculpatului au fost încadrate de organul de urmărire penală în baza

art.328 alin.(1) Cod penal, adică săvârșirea de către o persoană publică a unor

acțiuni care depășesc în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin

lege, care au cauzat daune în proporții considerabile intereselor publice,

drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor juridice, și pe art.352

alin.(3) lit.d) Cod penal, conform indicilor: samavolnicia, adică exercitarea unui

drept presupus în mod arbitrar prin încălcarea ordinii stabilite, care au cauzat

daune în proporții mari intereselor publice, drepturilor și intereselor ocrotite de

lege ale persoanelor juridice, soldate cu daune în proporții deosebit de mari.

apel, solicitând casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care

inculpatul să fie condamnat în baza art.328 alin.(1) la amendă în mărime de 700

2

unități convenționale, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice,

administrative de dispoziție organizatorico-economice în organizațiile și instituțiile

de stat pe un termen de 3 ani, în baza art.352 alin.(3) lit.d) 90 Cod penal, la 5 ani

închisoare, cu suspendarea executării pedepsei pe un termen de probațiune de 3

ani, iar conform art.84 alin.(3) Cod penal, executarea pedepselor penale aplicate să

fie executate de sine stătător. Pedeapsa complementară – privarea de dreptul de a

ocupa funcții publice să fie pusă în executare din data intrării sentinței în vigoare.

Corpurile delicte: 76 plite de beton de tip PCS 4x2x0,12, să fie restituite

reprezentantului Î.S. „Stațiunea Tehnologică pentru Irigare Cahul” când va deveni

sentința definitivă.

Apelantul a invocat concluziile primei instanțe, precum că fapta comisă de

către inculpat nu întrunește elementele infracțiunii, vin în contradicție cu probele

acumulate în cadrul urmăririi penale, care au fost examinate în cadrul cercetării

judecătorești.

La adoptarea hotărârii instanța de judecată, nu a luat în considerație

declarațiile martorilor acuzării cât și alte probe prezentate de către acuzare,

adoptând o hotărâre reieșind în mod parțial doar din declarațiile inculpatului și a

martorilor apărării.

Faptele constatate în sentință se combat cu declarațiile reprezentantul părții

vătămate Ciolacu V., care a declarat că bazinul de acumulare a apei și plăcile de

beton se aflau la balanța Î.S. „Stațiunea Tehnologică de Irigare Cahul” și nici de

cum, la balanța Primăriei Xxxxx. Tot el, a menționat că o placă de beton valorează

la suma de 1800 lei, iar primarul Malcov P. nu a înaintat în adresa Î.S. „Stațiunea

Tehnologică de Irigare Cahul” careva solicitări de a procura plitele de beton.

În ședința de judecată, din declarațiile reprezentantului părții vătămate -

Ciolacu V., care are dreptul să aprecieze costul bunului, a fost apreciat prețul unei

plite de beton de tip PCS 4x2x0.12, de 2250 lei și prejudiciul material cauzat prin

infracțiune constituie, în sumă totală de 171.000 lei.

Declarațiile reprezentantului părții vătămate Ciolacu V. sunt confirmate prin

adeverința eliberată de Î.S. „Stațiunea Tehnologică pentru Irigare Cahul” precum

că la balanța întreprinderii - bazinul de acumulare a apei de lângă stațiunea dată se

află la suma de 5.999.086 lei, precum și prin declarațiile martorului Țiu I., pe care

instanța de judecată nu le-a dat o apreciere cu celelalte probe ale acuzării.

Or, din declarațiile martorilor indicați, precum și procesele - verbale de

cercetare la fața locului din 06.09.2016, rezultă că stația de pompare este situată în

partea de est a Xxxxx, Xxxxx, la o distanță de aproximativ 800 m. de la sat. În

partea de est a stației de pompare este un bazin de acumulare a apei cu

dimensiunile de 200m. x 60 m.. Plăcile de pe fundul bazinului ce vede că au fost

proaspăt scoase, ceea ce s-a stabilit la locul de unde au fost demolate plitele de

beton, însă nici de cum nu sunt menționate de careva diguri betonate.

3

Nu au fost apreciate de către instanța de judecată, declarațiile martorului

Bezvolev G., care în cadrul ședinței de judecată a declarat, că activează în calitate

de tractorist la gospodăria comunală din Xxxxx Xxxxx, care este în subordinea

primăriei, unde de la primarul Malcov P. a primit însărcinare să se deplaseze cu

tractorul MTZ și să încarce niște plite de beton de la fostul bazin de acumulare a

apei și să le ducă la locul unde se va construi biserica, iar pentru aceasta primarul i-

a dat 5 l. de motorină; declarațiile martorilor Petcov M. și Strogotean M., care au

confirmat că alimentarea mijlocului de transport cu petrol a fost efectuat de către

primarul Malcov P., acestea confirmând că inculpatul Malcov P. dând însărcinări

angajaților de subordine, a folosit calitatea sa oficială de primar și doar din acest

motiv însărcinarea a fost executată de către subalterni, totodată cu alimentarea cu

motorină a mijloacelor de transport care se aflau în subordinea Primăriei.

Totodată, instanța a ignorat să dea apreciere probelor scrise, și anume: decizia

Consiliului sătesc Xxxxx Xxxxx nr. 06.03 din 06.09.2013, cu privire la

repartizarea unui lot de teren pentru construcția biserici și decizia Consiliului

sătesc Xxxxx Xxxxx nr. 08.11 din 17.12.2013, cu privire la demolarea digurilor

betonate.

Însă, potrivit conținutului acestor decizii, acestea au fost adoptate după

comiterea infracțiunii – 01-03.09.2013.

Astfel, primarul Malcov P. presupunând că bazinul de acumulare a apei se

află la balanța Primăriei Xxxxx Xxxxx, la comiterea infracțiunii nu avea careva

decizii emise de Consiliul sătesc Xxxxx, care i-ar fi permis demolarea digurilor

betonate și nici nu a repartizat careva lot de teren pentru construcția bisericii, de

aici rezultând că Consiliul Xxxxx în circumstanțe dubioase, pentru a îndreptați

acțiunile inculpatului, a emis decizia prin care se permite demolarea a trei diguri

betonate. Mai mult, conform deciziei vizate, nu este clar care diguri urmează a fi

demolate, unde sunt amplasate, cine este proprietarul și în ce proporții urmează a fi

demolate, deoarece Primăria sub conducerea inculpatului nu a dus evidența

bunurilor și edificiilor amplasate pe teritoriul Xxxxx Xxxxx, iar instanța de

judecată, fără nici o logică consecventă le-a apreciat în folosul inculpatului.

La fel, prima instanță nu s-a expus asupra faptului dacă inculpatul a respectat

sau nu prevederile legale prevăzute în art. 46 din Constituție, art.10 alin.(1), art.16

ale Legii nr.768-XVI din 02.02.2000, privind statutul alesului local, art. 29 alin.(1)

lit.g), (2) al Legii nr.436- XVI din 28.12.2006, privind administrația publică locală.

Prima instanță a ignorat și faptul că inculpatul, abia în cadrul ședinței de

judecată peste aproximativ trei ani din ziua comiterii infracțiunii, a prezentat copia

deciziei Consiliul local al Xxxxx nr. 01.09 din 21.02.2016 și extrasul din registrul

bunurilor imobile, prin care confirmă că terenul cadastral nr. 2154305.164,

extravilanul Xxxxx cu suprafața de 2,6084 ha a fost înregistrat cu drept de

proprietate după Xxxxx Xxxxx, ceea ce confirmă că inculpatul este la curent cu

4

prevederile legii și prezentând actele vizate și-a îndreptățit acțiunile sale, însă de

fapt, la momentul comiterii infracțiunii aceste acte lipseau.

Apelantul a menționat că fără suport juridic sunt și argumentele primei

instanțe cu referire la actul de învinuire, or, ordonanța de punere sub învinuire,

precum și rechizitoriul au fost întocmite în conformitate cu normele de procedură

penală.

Tot el, fiind o persoană publică, căreia prin alegere i-au fost acordate drepturi

și obligații în vederea exercitării funcției autorității publice, și-a depășit atribuțiile

de serviciu, prin faptul, că până la comiterea infracțiunii nu a respectat prevederile

legislației în vigoare invocate supra, nici procedura prealabilă și ca rezultat a

cauzat Î.S. „Stațiunea Tehnologică de Irigare Cahul”, daune în proporții

considerabile a drepturilor și intereselor ocrotite de lege, exprimate prin privarea

dreptului său de proprietate asupra bunurilor, inclusiv și prejudiciu material.

Potrivit prevederilor art.385 Cod de procedură penală, instanța de judecată la

adoptarea sentinței trebuia să soluționeze ce trebuie să se facă cu corpurile delicte,

însă, la pronunțarea sentinței, aceste prevederi legale au fost ignorate, prima

instanță omițând să se expună referitor la soarta corpurilor delicte.

Infracțiunea incriminată inculpatului este o faptă ilicită răspândită și

periculoasă, care atentează la patrimoniul și securitatea economică a statului.

respins ca fiind nefondat.

Instanța de apel a reținut, că probele administrate în cauză nu au fost de natură

a conduce la stabilirea vinovăției inculpatului. Nici din declarațiile martorilor

audiați în prezenta cauză penală și nici din depozițiile inculpatului, nu se desprind

informații suficiente în sprijinul acuzării, pentru a fi întrunite elementele

infracțiunii prevăzute de art.328 alin.(1) și nici cele prevăzute de art.352 alin. (3)

lit.d) Cod penal. Ceea ce denotă, că nici în cadrul urmăririi penale, nici în prima

instanță și nici în instanța de apel, nu s-a confirmat faptul existenței depășirii

limitelor drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, cât și lipsa samavolniciei din

partea inculpatului.

Instanța de apel a menționat că concluzia instanței de fond privind achitarea

inculpatului de învinuirea săvârșirii infracțiunilor menționate, din motivul că nu s-a

constatat existența elementelor infracțiunilor imputate, este una justă.

declarat recurs ordinar, solicitând casarea acestei decizii, cu dispunerea rejudecării

cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Recurentul a invocat, că instanța de apel nu a apreciat separat fiecare probă

cercetată în cadrul procesului penal, acestea fiind doar descrise, însă o apreciere a

lor, în decizia instanței de apel, lipsește.

august 2018 a fost admis recursul ordinar, declarat de către procurorul în

5

Procuratura de circumscripție Cahul, Tomița Mihail, casată total decizia Colegiului

judiciar al Curții de Apel Cahul din 18 aprilie 2018, și dispusă rejudecarea cauzei

de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată.

În motivarea soluției sale, instanța de recurs ordinar a menționat că în pofida

prescripțiilor legale, potrivit descriptivului și dispozitivului sentinței, instanța de

fond (pct.1, 2 din decizie):

a) doar a trecut în revistă dovezile administrate pe caz, însă nu a apreciat

fiecare probă separat, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și

veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării

lor, și nu a indicat motivele pentru care a respins probele aduse în sprijinul

acuzării, nefiind clar care probe au fost puse la baza achitării inculpatului;

Mai mult, nu a judecat cauza în raport cu circumstanțele de fapt și de drept

incriminate inculpatului în rechizitoriu, prin analiza tuturor acțiunilor concrete

imputate inculpatului, în consecutivitatea expusă, raportată la normele de drept

invocate în actul de învinuire, stipulările căror le-ar fi ignorat inculpatul în

depășirea limitelor drepturilor și atribuțiilor acordate prin aceste legi;

b) a constatat neclar și divergent în descriptivul sentinței diverse temeiuri

pentru achitarea inculpatului, dar care se exclud reciproc, cum ar fi că: „învinuirea

adusă inculpatului, nu și-a găsit confirmare, nefiind suficient de clară..., prin

probele administrate, nu s-a demonstrat că anume primarul a luat decizia de a

dezasambla și a însuși cele 76 plăci de beton ridicate..., nu a fost stabilit nici

prejudiciul material, care se pretinde a fi cauzat prin acțiunile ilegale ale

inculpatului..., în acțiunile inculpatului, nu a fost dovedit scopul de cupiditate”.

Totodată, în dispozitiv s-a contrazis indicând că inculpatul este achitat, pe

motiv că: „ fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii;

c) invocând că: „în care bazinul de acumulare a apei aparține Î.S. ,,Stațiunea

Tehnologică de Irigare Cahul”..., stația de pompare a apei din Xxxxx, inclusiv

bazinul de acumulare a apei nu funcționează, fapt confirmat inclusiv prin

declarațiile părții vătămate Ciolacu V., copiei pașaportului tehnic al stației de

pompare anexate la dosar, actele de inventariere întocmite de Î.S. ,,Stațiunea

Tehnologică de Irigare Cahul”, din care se vede că plăcile de beton lipsesc...,

inculpatul permanent a relatat, că bazinul de acumulare aparținea Primăriei Xxxxx,

iar în ședința de judecată a prezentat acte, potrivit cărora bazinul respectiv, sub

denumirea de „Diguri betonate”, a fost transmis la balanța Primăriei..., Consiliul

local Xxxxx a adoptat decizia, prin care a permis demolarea a 3 diguri betonate” a

statuat divergent, neclar și incert asupra proprietarului bunurilor – obiectul

infracțiunilor incriminate inculpatului;

d) soluția de achitare a inculpatului pe motiv că: „ fapta lui nu întrunește

elementele infracțiunii”, contrazice totalmente constatările din descriptivul

sentinței că: „primarul Xxxxx nu era în drept să dispună de bunurile respective nici

în condiția existenței unei decizii a Consiliului sătesc Xxxxx, în acest sens, nici în

6

lipsa acesteia, or unica persoană care era în drept să dispună de bunurile respective

era proprietarul..., primarul a susținut propunerea comunității și a participat

nemijlocit la lucrările de dezgropare, ridicare și transportare a plăcilor, inclusiv

prin acordarea tehnicii (tractoarelor), care activau la gospodăria comunală

subordonată Primăriei” - împrejurări care sunt de natură să confirme vinovăția

inculpatului de săvârșirea infracțiunilor imputate.

Totodată, faptul că ulterior: „...Consiliul local a adoptat decizia, prin care a

permis demolarea a 3 diguri betonate...” nu justifică acțiunile anterioare ale

inculpatului, conform căror acesta: „...a dispus de bunurile respective, a susținut

propunerea comunității și a participat nemijlocit la lucrările de dezgropare, ridicare

și transportare a plăcilor, inclusiv prin acordarea tehnicii (tractoarelor), care

activau la gospodăria comunală subordonată Primăriei...”.

Astfel, prima instanță nu a judecat fondul cauzei în conformitate cu rigorile

prevăzute de lege și a adoptat o hotărâre care nu cuprinde motive legale pe care se

întemeiază soluția, motivarea acesteia contrazicând dispozitivul sentinței adoptate.

Totodată, instanța de apel, nu a respectat prescripțiile de drept legale,

deoarece, conform descriptivului și dispozitivului deciziei atacate (pct. 4. din

decizie):

a) nu a reacționat în modul prevăzut de lege asupra erorilor de drept comise

de instanța de fond, nominalizate supra, repetându-le întocmai, nu a desființat

sentința și nu a rejudecat cauza potrivit regulilor generale pentru examinarea

cauzelor în primă instanță, menținând o sentință nemotivată și neîntemeiată legal;

b) la fel, a constatat divergent mai multe temeiuri de achitare a inculpatului,

care se exclud reciproc, cum ar fi că: „nu se desprind informații suficiente în

sprijinul acuzării, pentru a fi întrunite elementele infracțiunii..., nu s-a confirmat

faptul existenței depășirii limitelor drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, cât

și lipsa samavolniciei din partea inculpatului..., probele nu dovedesc că acțiunile

inculpatului ar fi fost îndreptate spre săvârșirea infracțiunii..., nu au fost prezentate

probe, că anume primarul a luat decizia de scoatere a plăcilor de beton, de

deteriorare a bazinul de acumulare a apei și că ar fi însușit plăcile de beton...,

plăcile de beton menționate au fost plasate pe teren public, ceea ce denotă că nici

prejudiciu nu a fost cauzat..., neexistând elementele infracțiunilor imputate..., nu au

fost aduse suficiente probe, precum că s-ar fi constatat existența faptei

infracțiunii...”, dar s-a contrazis menținând soluția de achitare a inculpatului pe

motiv că fapta lui nu întrunește elementele infracțiunii;

c) nu a apreciat fiecare probă separat, din punct de vedere al pertinenței,

concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct

de vedere al coroborării lor, inclusiv în raport cu circumstanțele în fapt și în drept

invocate în rechizitoriu, nefiind clar care probe au fost puse la baza achitării

inculpatului și neindicând motivele pentru care a respins probele acuzării;

7

d) nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul declarat de

procuror și repetate în recursul ordinar, inclusiv în felul și esența probatorie, în care

acestea sunt reproduse la pct. 3. și 5. din prezenta decizie (pct. 3., 5. din decizie);

e) și-a întemeiat concluziile pe probe neverificate în ședința de judecată a

instanței de apel și neconsemnate în procesul-verbal, cum ar fi probele scrise de la

f.d. 268-270 vol. I și de la f.d. 48-50 vol. II.

Instanța de recurs ordinar a menționat că circumstanțele expuse atestă în mod

lucid că ambele instanțe nu au judecat cauza penală în condițiile legii, deoarece au

adoptat hotărâri care nu cuprind motive legale pe care se întemeiază soluția,

motivarea soluției contrazicând dispozitivul hotărârii, că instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, și că recursul de pe rol este

întemeiat.

fost admis apelul declarat de către procurorul în Procuratura raionului Cantemir -

Sergiu Mîțăblîndă, casată integral sentința Judecătoriei Cahul (sediul Cantemir) din

27 martie 2017, cu rejudecarea cauzei, și pronunțarea unei noi hotărîri potrivit

modului stabilit după cum urmează:

Malcov Piotr a fost recunoscut vinovat de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de

art.328 alin.(1) Cod penal, cu liberarea de pedeapsă în legătură cu expirarea

termenului de prescripție.

Malcov Piotr a fost achitat de învinuirea în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de

art.352 alin.(3) lit.b) Cod penal din motivul că nu s-a constatat existența faptei

infracțiunii.

7.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a conchis că instanța de fond

eronat a constatat starea de fapt și de drept a acțiunilor săvârșite de inculpatul

Malcov Piotr, iar probele examinate, în conformitate cu prevederile art.101 din

Codul de procedură penală, nu au fost apreciate din punct de vedere al pertinenței,

concludenții, utilității și veridicității lor, inclusiv în ansamblu - din punct de vedere

al coroborării lor.

Instanța de apel a menționat că concluzia primei instanțe este eronată, precum

că acțiunile lui Malcov Piotr nu întrunesc elementele laturii obiective, nici cele ale

laturii subiective ale componenței infracțiunii prevăzute de art.328 alin.(1) Cod

penal imputate inculpatului, or arealul probelor administrate combat această

viziune.

În viziunea instanței de apel aplicarea eronată de către prima instanță a legii,

soldată cu judecarea eronată a cauzei, determină necesitatea desființării integrale a

sentinței atacate și pronunțării unei noi hotărâri, în special a unei sentințe de

condamnare.

Astfel, instanța de apel a reținut, că potrivit actului de învinuire, Malcov Piotr

se învinuiește în aceea că, exercitînd funcția de primar al Xxxxx, r-nul. Cantemir,

validat prin hotărîrea Judecătoriei Cantemir din 20.06.2011, fiind o persoană

8

publică, căreia prin alegere i-au fost acordate drepturi și obligații în vederea

exercitării funcției autorității publice prevăzute la art.29 din Legea nr.436 din

28.12.2006 privind administrația publică locală, acționând contrar prevederilor

art.46 din Constituția Republicii Moldova, adoptată la 29.07.1994, art. 10 alin. (1),

art.16 al Legii nr. 768-XVI din 02.02.2000 privind statutul alesului local, care-l

obligau să-și desfășoare activitatea pe baza respectării stricte a legilor, să fie demn

de încrederea alegătorilor, să contribuie prin exemplu personal la consolidarea

autorității publice locale pe care o reprezintă, onorarea obligațiilor civice,

asigurarea ordinii publice și la respectarea legislației, în limitele competenței sale,

să contribuie la realizarea prevederilor legilor și a altor acte normative, să protejeze

dreptul la proprietate privată, precum și prevederile art.29 alin.(1) lit.g), (2) al

Legii nr.436-XVI din 28.12.2006 privind administrația publică locală, care

stipulează că „pornind de la domeniile de activitate ale autorităților administrației

publice locale de nivelul întâi, stabilite la art.4 alin.(1) din Legea privind

descentralizarea administrativă, primarul răspunde de inventarierea și

administrarea bunurilor domeniul public și celui privat ale satului în limitele

competenței sale, primarul, în calitatea sa de autoritate publică locală executivă,

exercită și alte atribuții prevăzute de legislația în vigoare sau încredințate de

consiliul local, fără existența unei decizii aprobate de consiliul local al Xxxxx,

Xxxxx care i-ar încredința careva atribuții suplimentare, depășind vădit limitele

atribuțiilor de serviciu acordate prin lege, exercitând un drept presupus precum că

bazinul de acumulare a apei pentru irigare a stației de pompare nr. 2, amplasată în

Xxxxx, Xxxxx, se află la evidența Primăriei Xxxxx, Xxxxx, în mod arbitrar, cu

încălcarea ordinii de realizare a acestui drept, acționând cu intenție directă

îndreptată la atingerea scopului stabilit, fără a avea acordul prealabil de la

reprezentanții ÎS „Stațiunea Tehnologică pentru Irigare Cahul”, în perioada zilelor

de 01-03 septembrie 2013, având scopul de cupiditate, în prealabil prin ducerea în

eroare și împreună cu cet. Bezvolev G., Strogotean M., Petcov M. și Dan G., s-au

deplasat la bazinul de acumulare a apei pentru irigare a stației de pompare nr.2,

amplasată în Xxxxx, Xxxxx, folosindu-se de lipsa a cărorva reprezentanți din

partea ÎS „Stațiunea Tehnologică pentru Irigare Cahul”, având acces liber, prin

dezasamblarea și deteriorarea bazinului acvatic, care se afla la evidența contabilă a

ÎS „Stațiunea Tehnologică pentru Irigare Cahul”, a însușit 76 plite de beton de tip

PCS 4x2x0.12, fiecare cu prețul de 2250 lei, pe care ulterior le-au transportat cu

mijloace de transport în Xxxxx, Xxxxx, cauzând astfel ÎS „Stațiunea Tehnologică

pentru Irigare Cahul” daune în proporții considerabile drepturilor și intereselor

ocrotite de lege, exprimate prin privarea de dreptul său de proprietate asupra

bunurilor sale, precum și un prejudiciu material în proporții deosebit de mari în

suma totală de 171.000 lei, ce este echivalent cu 8550 unități convenționale.

Acțiunile inculpatului au fost încadrate de organul de urmărire penală în baza

art.328 alin.(1) Cod penal, adică săvârșirea de către o persoană publică a unor

9

acțiuni care depășesc în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin

lege, care au cauzat daune în proporții considerabile intereselor publice,

drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor juridice, și pe art.352

alin.(3) lit.d) Cod penal, conform indicilor: samavolnicia, adică exercitarea unui

drept presupus în mod arbitrar prin încălcarea ordinii stabilite, care au cauzat

daune în proporții mari intereselor publice, drepturilor și intereselor ocrotite de

lege ale persoanelor juridice, soldate cu daune în proporții deosebit de mari.

Instanța de apel a menționat că, cercetarea judecătorească s-a efectuat cu

respectarea dispozițiilor procesual-penale privind administrarea probelor, însă

instanța de fond a dat o apreciere greșită și eronată probelor administrate.

Probe noi la examinarea cauzei în instanța de apel nu au fost administrate,

însă la solicitarea procurorului au fost audiate repetat persoanele audiate în prima

instanță, și anume martorii, partea vătămată și inculpatul Malcov Piotr. Totodată,

au fost examinate materialele din dosar, verificate probele administrate și

examinate în ședința instanței de fond.

Prin urmare, analizînd obiectiv circumstanțele cauzei, în raport cu probele

prezentate instanța de apel a conchis că, prima instanță greșit a constatat

necesitatea achitării inculpatului de infracțiunile imputate, or, instanța de apel a

constatat cu certitudine că instanța de fond doar a trecut în revistă dovezile

administrate pe caz, însă nu a apreciat fiecare probă separat, din punct de vedere al

pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu

din punct de vedere al coroborării lor, și nu a indicat motivele pentru care a respins

probele aduse în sprijinul învinuirii, nefiind clar care probe au fost puse la baza

achitării inculpatului.

Mai mult de atît, instanța de apel a constatat că instanța de prim-nivel, nu a

judecat în raport cu circumstanțele de fapt și de drept incriminate inculpatului în

actul de învinuire, prin analiza acțiunilor concrete imputate inculpatului, în

consecutivitatea expusă, raportată la normele de drept invocate în actul de

învinuire, stipulările cărora le-ar fi ignorat inculpatul în depășirea limitelor

drepturilor și atribuțiilor acordate prin aceste legi.

În viziunea instanței de apel soluția de achitare a inculpatului pe motiv că

fapta lui nu întrunește elementele infracțiunii, contrazice în totalitate constatările

din descriptivul sentinței - împrejurări care sunt de natură să confirme vinovăția

inculpatului de săvîrșirea infracțiunilor imputate.

Prin urmare, prima instanță nu a judecat fondul cauzei în conformitate cu

rigorile prevăzute de lege și a pronunțat o sentință care nu cuprinde motive legale

pe care se întemeiază soluția, motivarea acesteia contrazicînd dispozitivul sentinței

adoptate, din care considerente instanța de apel a desființat total sentința atacată și

a pronunțat o nouă hotărîre potrivit modului stabilit pentru prima instanță.

Instanța de apel a reținut că, vinovăția inculpatului a fost confirmată fără nici

un dubiu rezonabil, iar nerecunoașterea vinovăției de către inculpat a considerat-o

10

ca o metodă de apărare și un mijloc de eschivare de la răspundere penală, întrucît

afirmațiile nu au fost probate.

La pronunțarea hotărârii noi, instanța de apel a constatat săvârșirea cu intenție

de către inculpatul Malcov Piotr a faptei penale, prevăzute de art.328 alin.(1) Cod

penal, în următoarele circumstanțe:

Malcov Piotr, exercitînd funcția de primar al Xxxxx, raionul Cantemir, validat

prin hotărîrea Judecătoriei Cantemir din 20.06.2011, fiind o persoană publică,

căreia prin alegere i-au fost acordate drepturi și obligații în vederea exercitării

funcției autorității publice prevăzute la art. 29 din Legea nr.436 din 28.12.2006

privind administrația publică locală, acționând contrar prevederilor art.46 din

Constituția Republicii Moldova, adoptată la 29.07.1994, art.10 alin.(1), art.16 al

Legii nr. 768-XVI din 02.02.2000 privind statutul alesului local, care-l obligau să-

și desfășoare activitatea pe baza respectării stricte a legilor, să fie demn de

încrederea alegătorilor, să contribuie prin exemplu personal la consolidarea

autorității publice locale pe care o reprezintă, onorarea obligațiilor civice,

asigurarea ordinii publice și la respectarea legislației, în limitele competenței sale,

să contribuie la realizarea prevederilor legilor și a altor acte normative, să protejeze

dreptul la proprietate privată, precum și prevederile art.29 alin.(1) lit.g), (2) al

Legii nr.436-XVI din 28.12.2006 privind administrația publică locală, care

stipulează că „pornind de la domeniile de activitate ale autorităților administrației

publice locale de nivelul întâi, stabilite la art.4 alin.(1) din Legea privind

descentralizarea administrativă, primarul răspunde de inventarierea și

administrarea bunurilor domeniul public și celui privat ale satului în limitele

competenței sale, primarul, în calitatea sa de autoritate publică locală executivă,

exercită și alte atribuții prevăzute de legislația în vigoare sau încredințate de

consiliul local, fără existența unei decizii aprobate de consiliul local al Xxxxx,

raionul Cantemir care i-ar încredința careva atribuții suplimentare, depășind în mod

vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, exercitând un drept

presupus precum că bazinul de acumulare a apei pentru irigare a stației de pompare

nr. 2, amplasată în Xxxxx, raionul Cantemir, se află la evidența Primăriei Xxxxx,

raionul Cantemir, în mod arbitrar, cu încălcarea ordinii de realizare a acestui drept,

acționând cu intenție directă îndreptată la atingerea scopului stabilit, fără a avea

acordul prealabil de la reprezentanții ÎS „Stațiunea Tehnologică pentru Irigare

Cahul”, în perioada zilelor de 01-03 septembrie 2013, având scopul de cupiditate,

în prealabil prin ducerea în eroare și împreună cu cet. Bezvolev G., Strogotean M.,

Petcov M. și Dan G., s-au deplasat la bazinul de acumulare a apei pentru irigare a

stației de pompare nr. 2, amplasată în Xxxxx, raionul Cantemir, folosindu-se de

lipsa a cărorva reprezentanți din partea ÎS „Stațiunea Tehnologică pentru Irigare

Cahul”, având acces liber, prin dezasamblarea și deteriorarea bazinului acvatic,

care se afla la evidența contabilă a ÎS „Stațiunea Tehnologică pentru Irigare

Cahul”, a însușit 76 plite de beton de tip PCS 4x2x0.12, fiecare cu prețul de 103

11

lei, pe care ulterior le-au transportat cu mijloace de transport în Xxxxx, raionul

Cantemir, cauzând astfel ÎS „Stațiunea Tehnologică pentru Irigare Cahul” daune în

proporții considerabile drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor

juridice precum și un prejudiciu material în suma totală de 7828 lei.

Instanța de apel a concluzionat, că ponderea probelor acuzării cu desăvârșire

domină asupra declarațiilor de dezvinovățire ale inculpatului Malcov Piotr,

atingând nivelul suficient pentru a justifica condamnarea inculpatului Malcov

Piotr, în afara oricărui dubiu rezonabil.

În ședința instanței de apel s-a constatat cu certitudine că, urmare a acțiunilor

ilegale a le lui Malcov Piotr care s-au manifestat prin faptul că, dînsul pînă la

comiterea infracțiunii nu a respectat prevederile expres prevăzute la art.29 din

Legea nr.436 din 28.12.2006 privind administrația publică locală, acționând

contrar prevederilor art.46 din Constituția Republicii Moldova, adoptată la

29.07.1994, art.10 alin.(1), art.16 al Legii nr. 768-XVI din 02.02.2000 privind

statutul alesului local, care-l obligau să-și desfășoare activitatea pe baza respectării

stricte a legilor, să fie demn de încrederea alegătorilor, să contribuie prin exemplu

personal la consolidarea autorității publice locale pe care o reprezintă, onorarea

obligațiilor civice, asigurarea ordinii publice și la respectarea legislației, în limitele

competenței sale, să contribuie la realizarea prevederilor legilor și a altor acte

normative, să protejeze dreptul la proprietate privată, precum și prevederile art.29

alin.(1) lit.g), (2) al Legii nr.436-XVI din 28.12.2006 privind administrația publică

locală, în rezultatul cărora a cauzat ÎS ,,Stațiunea Tehnologică de irigare Cahul”

daune în proporții considerabile a drepturilor și intereselor ocrotite de lege

persoanei juridice exprimate prin privarea dreptului său de proprietate asupra

bunurilor prin demontarea celor 76 de plite de beton.

Procuratura de circumscripție Cahul, Tomița Mihail, prin care indicînd temeiul

prevăzut de art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală solicită casarea deciziei

Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 23 aprilie 2019, în cauza penală

privindu-l pe Malcov Piotr Xxxxx, cu dispunerea rejudecării cauzei penale de către

instanța de apel, în cazul în care erorile judiciare nu pot fi corectate de către

instanța de recurs.

În motivarea cererii de recurs recurentul a indicat următoarele motive :

- recurentul consideră că decizia adoptată de către Colegiul penal al Curții de

Apel Cahul la 23.04.2019 în ce privește achitarea inculpatului Malcov Piotr de

învinuirea în comiterea infracțiunii prevăzute de art.352 alin.(3) lit.b) Cod penal

din motivul că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii este neîntemeiată și

pasibilă casării din următoarele temeiuri;

- conform art.427 alin.(l) Cod de procedură penală - hotărîrile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de

fond și de apel în următoarele temeiuri: 6) instanța de apel nu s-a pronunțat asupra

12

tuturor motivelor invocate în apel, hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care

se întemeiază soluția, instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția

instanței;

- recurentul a constatat lipsa argumentelor instanței, privind achitarea lui

Malcov Piotr de învinuirea în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art.352 alin.(3)

lit.b) Cod penal din motivul că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii,

limitîndu-se doar numai cu concluzia că, decizia primei instanță este corectă și

legală, (pag.26);

- recurentul menționează faptul că, instanța de apel recunoscîndu-1 vinovat pe

inculpatul Malcov Piotr în comiterea infracțiunii prevăzute de art.328 alin.(l) Cod

penal a dat o apreciere corectă fiecărei probe din cauza penală și acuzarea pe acest

episod nu pune la îndoială calificarea acțiunilor inculpatului;

- însă, la emiterea deciziei de achitare a inculpatului de învinuirea în săvîrșirea

infracțiunii prevăzute de art.352 alin.(3) lit.b) Cod penal, instanța de apel nu a

apreciat fiecare probă separat (la paginele 14 - 18), doar s-a limitat numai cu

descrierea probelor cercetate în cadrul procesului penal, fără a da o apreciere

ulterior acestor probe ce demonstrează faptul comiterii infracțiunii de

samovolnicie, săvîrșită de inculpatul Malcov Piotr și motivele adoptării soluției

date;

- în cadrul procesului penal în instanța de apel au fost audiați partea vătămată

Ciolacu Vladimir (vol.2, f.d. l67-168), martorii Bezvolev Gheorghe (vol.l, f.d.29;

vol.2, f.d.42), Strogoteanu Mihail (vol.2, f.d.31), Țiu Ion (vol.2, f.d.43);

- reprezentantul părții vătămate Ciolacu Vladimir a declarat că, bazinul de

acumulare a apei și plăcile de beton se aflau la balanța Î.S. „Stațiunea Tehnologică

de Irigare Cahul” și nici de cum nu la balanța primăriei Xxxxx Xxxxx. Tot el a

menționat că, primarul Malcov Piotr nici o dată nu a înaintat în adresa Î.S.

„Stațiunea Tehnologică de Irigare Cahul”, careva solicitări de a procura plitele de

beton;

- declarațiile reprezentantul părții vătămate Ciolacu Vladimir sunt confirmate

prin adeverința eliberată de Î.S. „Stațiunea Tehnologică pentru Irigare Cahul”

(f.d.8), precum că la balanța întreprinderii bazinul de acumulare a apei de lângă

stațiunea dată se află la suma de 5999086 lei;

- martorul Țiu Ion fiind audiat în cadrul urmării penale cît și în ședința de fond

și cea de apel a declarat că: „a activat în calitate de inginer la Î.S. „Stațiunea

Tehnologică de Irigare Cahul” iar lista de inventariere confirmă că bazinul de

acumulare din Xxxxx este averea STI Cahul. Stațiile de pompare chiar și dacă nu

funcționează se consideră după STI Cahul și se află la evidența contabilă indiferent

de starea tehnică”.

- după devergențile apărute în declarațiile martorului Strogoteanu Mihail în

instanța de apel, s-au dat citire cele de la urmărirea penală, care au fost susținute

integral, explicând că, în luna august anul 2013, data nu o ține minte s-a întîlnit cu

13

primarul Xxxxx Xxxxx- Malcov Piotr, care l-a rugat să-l ajute la încărcarea unor

plite din beton care se aflau pe teritoriul Xxxxx Xxxxx, din motiv că dispune de

macara care îi apaține lui. Pentru acest serviciu între el și primar nu au fost

încheiate careva contracte și nici nu s-au înțeles la careva sume de bani, dar a fost o

înțelegere să-l alimenteze pentru lucru cu motorină (vol.l. f.d.43, vol.2, f.d.31);

- recurentul consideră că cele declarate de Strogoteanu Mihail nu sunt

adevărate, deoarece el nu s-ar fi întîlnit cu acea persoană, fiind o metodă de

apărare, or, s-a constatat cert că inculpatul și Strogoteanu Mihail se cunosc ca

veteran de război și sunt în relații bune. Mai mult ca atît, însuși Strogoteanu Mihail

a declarat că personal a scos cu macaraua sa plitele de sub pămînt primind

motorină în acest sens de la primărie;

- martorul Bezvolev Gheorghe, la urmărirea penală (f.d.42, f.d.255-256) a

declarat că, „activează în calitate de tractorist la gospodăria comunală din Xxxxx

Xxxxx, care este subordinea primăriei, unde de la primarul Malcov Piotr a primit

însărcinare să se deplaseze cu tractorul MTZ și să încarce niște plite de beton de la

fostul bazin de acumulare a apei și să le ducă la locul unde se va construi biserica,

iar pentru aceasta primarul i-a dat cinci litre de motorină” cea ce confirmă faptul că

inculpatul Malcov Piotr dând însărcinări angajaților de sub ordine a folosit calitatea

sa oficială de primar și doar din acest motiv însărcinarea a fost executată de către

subaltern, totodată cu alimentarea cu motorină a mijloacelor de transport care se

afla în subordinea primăriei;

- după divergențile apărute în declarațiile martorului Petcov Matvei în instanța

de apel, s-au dat citire cele de la urmărirea penală, care au fost susținute integral,

explicând că, „activează ca tractorist la liderul Isacescu Victor din Xxxxx, Xxxxx.

Pricizează faptul că prin luna septembrie a anului 2013, data exactă nu-și

amintește, a primit o însărcinare de la primarul satului domnul Malcov Piotr să se

ducă cu tractorul cu care lucrează de model „MTZ - 80”, să încarce plite din beton

de la fostul bazin de acumulare care la moment nu funcționează și care este situat

în Xxxxx”;

- asemenea declarații ale martorilor menționați instanța de apel nu le-a dat nici

o apreciere cu celelate probe ale acuzării;

- totodată, în cadrul ședinței instanței de apel a fost audiat inculpatul Malcov

Piotr, care a declarat că, „....la demolarea din a doua zi el a fost la fața locului.

Atunci cînd plitele au fost demontate nu era încă o decizie a Consiliului cu privire

la demontarea plitelor. În total au fost demontate 76 de plite. Bazinul de

acumulare și plitele aparțineau Xxxxx și toți oamenii cunoșteau acest fapt,

dispeceratul și stația de pompare aparțineau Stațiunii de irigare Cahul, dar

bazinul de acumulare aparține Xxxxx, deoarece a fost construit de către sovhoz

„Moldova”. Bazinul de acumulare și stația de pompare nu formează un tot întreg,

bazinul nu depindea de stația de pompare. Apa era pompată din r.Prut” (Vol.II,

f.d. 178-179);

14

- recurentul consideră că cele declarate de inculpat precum că s-ar fi implicat în

demontarea plitelor deoarece acestea începeau a fi furate și că nu a promis la

nimeni că va da din plitele demontate, sunt pur declarative, argumentele invocate

fiind combătute în întregime prin prisma celor enunțate supra în coroborare cu alte

probe materiale;

- astfel, declarațiile inculpatului date în cadrul instanței de apel dovedesc

incontestabil vinovăția acestuia în comiterea infracțiunii de samavolnicie;

- totodată, instanțele de judecată nu au luat în considerație și nu au apreciat

probele scrise și anume :

- decizia consiliului sătesc Xxxxx Xxxxx nr.06.03 din 06 septembrie 2013

cu privire la repartizarea unui lot de teren pentru construcția bisericii;

- decizia consiliului sătesc Xxxxx Xxxxx nr.08.11 din 17 decembrie 2013 cu

privire demolarea digurilor betonate;

- nu a dat o apreciere faptului că, deciziile enunțate au fost adoptate după ce a

fost comisă infracțiunea (01 - 03 septembrie 2013), ceea ce rezultă că primarul

Malcov Piotr presupunînd că, bazinul de acumulare a apei se află la balanța

primăriei Xxxxx r.Cantemir, la comiterea infracțiunii nu avea careva decizii emise

de consiliul sătesc care i-ar permite demolarea digurilor betonate și nici nu a fost

repartizat careva lot de teren pentru construcția bisericii, astfel rezultă că consiliul

local din Xxxxx în circumstanțe dubioase, pentru a îndreptăți acțiunile inculpatului

Malcov Piotr, a emis decizia prin care se permite demolarea a trei diguri betonate,

însă conform deciziei vizate, nu este clar care diguri urmează a fi demolate: unde

sunt amplasate, cine este proprietarul și în ce proporții urmează a fi demolate,

deoarece în primărie sub conducerea inculpatului nu a fost dusă evidența bunurilor

și edificiilor amplasate pe teritoriul Xxxxx Xxxxx;

- instanțele de judecată nu au luat în considerație și faptul că, inculpatul

Malcov Piotr, abia în cadrul ședinței de judecată peste aproximativ trei ani din ziua

comiterii infracțiunii, a prezentat copia deciziei consiliului local Xxxxx nr. 01.09

din 21 februarie 2016 și extras din registrul bunurilor imobile, prin care confirmă

că terenul cadastral nr.2154305.164 în extravilanul Xxxxx cu suprafața de 2,6084

ha a fost înregistrat cu drept de proprietate după Xxxxx Xxxxx, ceea ce confirmă

că inculpatul era la curent cu prevederile legii și prezentând actele vizate și-a

îndreptățit acțiunile sale, însă de fapt la momentul comiterii infracțiunii aceste acte

lipseau;

- la pronunțarea hotărîrilor, instanțele judecătorești nu au luat în considerare

faptul că prin acțiunile inculpatului Malcov Piotr, a fost prejudiciat grav imaginea

autorităților publice, ceea ce a creat și creează o stare de neîncredere în

corectitudinea funcționarilor;

- fapta incriminată inculpatului a fost comisă în timpul exercitării de inculpat a

funcției publice, circumstanță ce sporește considerabil gradul social-periculos al

faptei comise;

15

- din aceste considerente hotărîrile de achitare pronunțate de instanța de fond și

de apel sunt ilegale și, prin aceasta nu sunt atinse scopurile legii penale și a

pedepsei penale, apărarea drepturilor și intereselor părții vătămate, restabilirea

echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvîrșirii de noi

infracțiuni atît din partea condamnaților, cît și a altor persoane.

concluzionează că acesta urmează a fi admis, din următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art.427 alin.(1) Cod de procedură penală,

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept,

comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

Potrivit dispoziției art.435 alin.(1) pct.2) lit.c) Cod de procedură penală,

judecând recursul, instanța de recurs este în drept să îl admită, să dispună

rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi

corectată de către instanța de recurs.

Totodată se remarcă, că instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect

legea la faptele reținute prin hotărârile atacate și dacă aceste fapte au fost

constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

În conformitate cu art.414 Cod de procedură penală, instanța de apel,

judecând apelul, este obligată să verifice legalitatea și temeinicia hotărârii atacate

pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar și

oricăror probe noi prezentate instanței de apel sau să cerceteze suplimentar probele

administrate de prima instanță.

În vederea soluționării apelului, instanța de apel poate da o nouă apreciere

probelor. Instanța de apel, este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor

invocate în apel.

Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe

prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta

reținută ori numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat

și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost evaluate prin prisma

cumulului de probe anexate și administrate la dosar, în conformitate cu art.101 Cod

de procedură penală.

La chestiunile de drept se referă cele ce țin de următoarele: dacă fapta

întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă

pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual

penal sau administrativ au fost corect aplicate și hotărârea adoptată să conțină

răspuns la toate motivele invocate.

În cazul în care se constată încălcări ale prevederilor legale referitoare la

chestiunile menționate supra, hotărârea instanței de apel urmează a fi desființată,

cu trimiterea cauzei la rejudecare în aceeași instanță de apel, în alt complet de

judecată. Relevant este de specificat în acest context că, hotărârea instanței de apel,

potrivit art.417 Cod de procedură penală, trebuie să cuprindă, printre altele, și

16

temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea

apelului, precum și motivele adoptării soluției date.

Deci, fiind investită cu o situație de fapt, instanța de apel, ca urmare a

efectuării cercetării judecătorești, urmează să expună în hotărârea adoptată situația

de fapt reținută pe baza probatoriului administrat și să formuleze niște concluzii

temeinice, cu suport probator, privitor la vinovăția inculpatului și încadrarea

juridică a faptei săvârșite de către acesta sau nevinovăția acestuia și temeiul

achitării, prevăzut de normele procesual penale.

Însă, contrar celor stipulate de legea procesual-penală, în cauza deferită

judecății instanța de apel nu a exercitat în deplină măsură aceste atribuții legale

reglementate exhaustiv de legislator.

Procurorul critică decizia contestată, invocând temeiurile de casare prevăzute

de art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, care stipulează că hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel, în cazul în care instanța de apel nu s-a pronunțat

asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele

pe care se întemeiază soluția, instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat

soluția instanței.

Din analiza textuală a recursului declarat, Colegiul reține, că se contestă

decizia instanței de apel, prin prisma temeiurilor de recurs invocate și menționate

supra, invocându-se faptul, că în rezultatul evaluării incorecte și selective a

probelor administrate la caz, instanța de apel greșit a menținut sentința de achitare

în privința inculpatului Malcov Piotr pe învinuirea de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art.352 alin.(3) lit.b) Cod penal, din motiv că nu s-a constatat

existența faptei infracțiunii.

Astfel, verificând asupra principiului respectării normelor de drept procesuale

menționate, Colegiul constată că Malcov Piotr de către organul de urmărire penală

a fost învinuit, de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.328 alin.(1) Cod penal,

adică săvârșirea de către o persoană publică a unor acțiuni care depășesc în mod

vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, care au cauzat daune în

proporții considerabile intereselor publice, drepturilor și intereselor ocrotite de

lege ale persoanelor juridice, și pe art.352 alin.(3) lit.d) Cod penal, conform

indicilor: samavolnicia, adică exercitarea unui drept presupus în mod arbitrar

prin încălcarea ordinii stabilite, care au cauzat daune în proporții mari intereselor

publice, drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor juridice, soldate

cu daune în proporții deosebit de mari, însă prima instanță prin hotărîrea din 27

martie 2017 a adoptat o sentință prin care inculpatul Malcov Piotr, a fost achitat

din motiv că fapta lui nu întrunește elementele infracțiunii prevăzute de art.328

alin.(1), 352 alin.(3) lit.b) Cod penal, soluție modificată de către instanța de apel

prin decizia din 23 aprilie 2019.

Instanța de recurs ordinar menționează că soluția instanței de apel privind

17

recunoașterea vinovat pe inculpatul Malcov Piotr în comiterea infracțiunii

prevăzute de art.328 alin.(l) Cod penal cu liberarea de pedeapsă în legătură cu

expirarea termenului de prescripție, nu se contestă, procurorul pe acest episod nu

pune la îndoială calificarea acțiunilor inculpatului.

Instanța de apel a constatat, că prima instanță, achitîndu-l pe Malcov Piotr de

învinuirea în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art.352 alin.(3) lit.b) Cod penal

din motivul că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii, s-a limitat doar numai

cu concluzia că, decizia primei instanțe este corectă și legală (pag.26).

În contextul celor expuse, Colegiul penal lărgit relevă, că instanța de apel

atunci când constată că fapta imputată prin rechizitoriu nu s-a constatat existența

faptei infracțiunii, urmează să-și argumenteze soluția prin prisma tuturor probelor

acumulate în dosar, care trebuie apreciate multilateral și obiectiv. În acest sens, se

are în vedere faptul că, așa cum s-a punctat deja mai sus, instanța de apel la

judecarea cauzei trebuia să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate

inculpatului Malcov Piotr să verifice și să aprecieze conform prevederilor art.101

Cod de procedură penală, fiecare probă din punct de vedere al pertinenței,

concludenței, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu din punct de

vedere al coroborării lor și să constate dacă fapta incriminată constituie sau nu o

infracțiune.

Colegiul penal lărgit constată că, instanța de apel, defectuos și-a argumentat

soluția și n-a înlăturat divergențele între declarațiile martorilor Strogoteanu Mihail,

Bezvolev Gheorghe, Petcov Matvei, Țiu Ion, părții vătămate și a inculpatului,

argumentelor prezentate de acuzator în susținerea apelului, or, din declarațiile

părții vătămate rezultă că „bazinul de acumulare a apei și plăcile de beton se aflau

la balanța Î.S. „Stațiunea Tehnologică de Irigare Cahul” și nici de cum nu la

balanța primăriei Xxxxx Xxxxx…primarul Malcov Piotr nici o dată nu a înaintat în

adresa Î.S. „Stațiunea Tehnologică de Irigare Cahul”, careva solicitări de a

procura plitele de beton”. Pe cînd inculpatul Malcov Piotr a declarat în cadrul

ședinței instanței de apel că „....la demolarea din a doua zi el a fost la fața locului.

Atunci cînd plitele au fost demontate nu era încă o decizie a Consiliului cu privire

la demontarea plitelor. În total au fost demontate 76 de plite. Bazinul de

acumulare și plitele aparțineau Xxxxx și toți oamenii cunoșteau acest fapt,

dispeceratul și stația de pompare aparțineau Stațiunii de irigare Cahul, dar

bazinul de acumulare aparține Xxxxx, deoarece a fost construit de către sovhozul

„Moldova”. Bazinul de acumulare și stația de pompare nu formează un tot întreg,

bazinul nu depindea de stația de pompare. Apa era pompată din r.Prut”, însă

potrivit declarațiilor martorului Bezvolev Gheorghe, acesta a declarat că,

„activează în calitate de tractorist la gospodăria comunală din Xxxxx Xxxxx, care

este subordinea primăriei, unde de la primarul Malcov Piotr a primit însărcinare

să se deplaseze cu tractorul MTZ și să încarce niște plite de beton de la fostul

bazin de acumulare a apei și să le ducă la locul unde se va construi biserica, iar

pentru aceasta primarul i-a dat cinci litre de motorină” și declarațiilor martorului

18

Petcov Matvei acesta a declarat că, „activează ca tractorist la liderul Isacescu

Victor din Xxxxx, Xxxxx. Precizează faptul că prin luna septembrie a anului 2013,

data exactă nu-și amintește, a primit o însărcinare de la primarul satului domnul

Malcov Piotr să se ducă cu tractorul cu care lucrează de model „MTZ - 80”, să

încarce plite din beton de la fostul bazin de acumulare care la moment nu

funcționează și care este situat în Xxxxx”.

Totodată, Colegiul penal lărgit menționează că martorul Țiu Ion fiind audiat

în cadrul urmării penale cît și în ședința de fond și cea de apel a declarat că: „a

activat în calitate de inginer la Î.S. „Stațiunea Tehnologică de Irigare Cahul” iar

lista de inventariere confirmă că bazinul de acumulare din Xxxxxeste averea STI

Cahul. Stațiile de pompare chiar și dacă nu funcționează se consideră după STI

Cahul și se află la evidența contabilă indiferent de starea tehnică”.

La fel, după divergențele apărute în declarațiile martorului Strogoteanu Mihail

în instanța de apel, s-au dat citire cele de la urmărirea penală, care au fost susținute

integral, acesta explicând că, în luna august anul 2013, data nu o ține minte s-a

întîlnit cu primarul Xxxxx Xxxxx- Malcov Piotr, care l-a rugat să-l ajute la

încărcarea unor plite din beton care se aflau pe teritoriul Xxxxx Xxxxx, din motiv

că dispune de macara care îi apaține lui. Pentru acest serviciu între el și primar nu

au fost încheiate careva contracte și nici nu s-au înțeles la careva sume de bani, dar

a fost o înțelegere să-l alimenteze pentru lucru cu motorină. (vol.l f.d.43, vol.2,

f.d.31). Prin urmare, declarațiile martorilor menționați mai sus instanța de apel nu

le-a dat nici o apreciere în cumul cu celelalte probe ale acuzării.

Din declarațiile tuturor părților audiate și materialele cauzei descrise în

decizie, instanța de apel a analizat și a apreciat selectiv declarațiile inculpatului,

fără a evalua celelalte probe și fără a efectua o analiză a acestora, cu aprecierea

fiecărei probe în parte, cu expunerea asupra admisibilității sau inadmisibilității

probei, ignorând totalmente probele administrate la caz. Într-o hotărâre este

necesar nu numai de a reda declarațiile participanților la proces, dar și de a expune

esența acestor depoziții și legătura lor cu conținutul altor probe care în ansamblu

confirmă sau infirmă o circumstanță pe cauză, de a argumenta de ce unele probe

sunt admise, iar altele respinse.

La acest capitol Colegiul remarcă că, instanța de apel nu a luat în considerație

și nu a dat apreciere conform art.101 Cod procedură penală probelor prezentate de

acuzare, și anume:

- decizia consiliului sătesc Xxxxx Xxxxx nr. 06.03 din 06 septembrie 2013

cu privire la repartizarea unui lot de teren pentru construcția bisericii;

- decizia consiliului sătesc Xxxxx Xxxxx nr. 08.11 din 17 decembrie 2013 cu

privire demolarea digurilor betonate.

Instanța de apel nu a dat o apreciere faptului că, deciziile enunțate au fost

adoptate după ce a fost comisă infracțiunea (01 - 03 septembrie 2013), în raport cu

argumentele procurorului precum, că din aceasta rezultă că primarul Malcov Piotr

19

presupunînd că, bazinul de acumulare a apei se află la balanța primăriei Xxxxx

Xxxxx, la comiterea infracțiunii nu avea careva decizii emise de consiliul sătesc

care i-ar permite demolarea digurilor betonate și nici nu a fost repartizat careva

lot de teren pentru construcția bisericii, astfel rezultă că consiliul local din Xxxxx

în circumstanțe dubioase, pentru a îndreptăți acțiunile inculpatului Malcov Piotr,

a emis decizia prin care se permite demolarea a trei diguri betonate, însă conform

deciziei vizate, nu este clar care diguri urmează a fi demolate: unde sunt

amplasate, cine este proprietarul și în ce proporții urmează a fi demolate,

deoarece în primărie sub conducerea inculpatului nu a fost dusă evidența

bunurilor și edificiilor amplasate pe teritoriul Xxxxx Xxxxx.

În atare circumstanțe, Colegiul constată că instanța de apel nu a luat în

considerație aceste declarații, cât și probele materiale prezentate de către partea

acuzării, apreciind prioritar declarațiile inculpatului Malcov Piotr, care are dreptul

de a nu se autoincrimina și un cumul de probe expuse selectiv, și preluate din

soluția primei instanțe.

Ca urmare, Colegiul constată că instanțele judecătorești inferioare au ajuns la

concluzia referitor la achitarea lui Malcov Piotr de comiterea infracțiunii prevăzute

de art.352 alin.(3) lit.b) Cod penal, pe motiv că nu s-a constatat existența faptei

infracțiunii, fără a-și motiva soluția, nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apelul procurorului, prin ce a admis o eroare de fapt, care a afectat

soluția instanței și anume, discordanța între cele reținute de instanțe și conținutul

real al probelor, prin ignorarea unor aspecte evidente ce au avut drept consecință

pronunțarea altei soluții decât cea pe care materialul probator o susține, instanța de

apel urmând să aprecieze obiectiv toate probele.

Astfel, Colegiul penal lărgit conchide că instanța de apel, ignorând cumulul

de probe administrate la dosar, a admis și a apreciat prioritar numai declarațiile

selective a inculpatului, care au și fost puse la baza hotărârii de achitare a acestuia,

astfel neexpunându-se doar asupra unor probe, fără o analiză în cumul a tuturor

probelor prezentate de părți, neilucidând faptele importante pentru soluționarea

justă și promptă a cauzei date.

Totodată, Colegiul menționează că concluzia instanței de apel este

contradictorie, or în partea descriptivă a deciziei sale, motivează că în acțiunile

inculpatului Malcov Piotr lipsesc elementele infracțiunii prevăzute de art.352

alin.(3) lit.b) Cod penal, iar în dispozitiv îl achită pe inculpatul Malcov Piotr pe art.

352 alin. (3) lit. b), din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii, astfel

soluția este nemotivată și contravine actelor cauzei.

În opinia instanței de recurs, instanța de apel nu a pătruns în esența problemei

de fapt și de drept, fiind prezentă discrepanța între cele reținute de instanță și

conținutul real al probelor, ignorarea unor aspecte evidente, ce au avut drept

consecință pronunțarea unei concluzii nemotivate.

Totodată, instanța de recurs ordinar menționează că, deși soluția instanței de

20

apel privind recunoașterea vinovat pe inculpatul Malcov Piotr în comiterea

infracțiunii prevăzute de art.328 alin.(l) Cod penal cu liberarea de pedeapsă în

legătură cu expirarea termenului de prescripție, nu se contestă, procurorul pe acest

episod nu pune la îndoială calificarea acțiunilor inculpatului, decizia Colegiului

judiciar al Curții de Apel Cahul urmează a fi casată integral, și în această parte,

ținând cont de învinuirea înaintată inculpatului în rechizitoriu, și erorile de drept

comise de instanțele de fond la constatarea faptei.

Rezumând cele menționate, Colegiul penal lărgit constată că, instanța de apel

urma să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate, să aprecieze conform

prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, fiecare probă din punct de vedere al

pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu

din punct de vedere al coroborării lor și în concluziile sale să motiveze admiterea

unor probe sau respingerea altora (art. 394 alin. (1) pct. 2) Cod de procedură

penală). Contrar acestor stricte prevederi legale instanța de apel selectiv a apreciat

câteva probe, ignorând restul probelor, fără să le aprecieze pe fiecare în parte și să

se expună asupra admisibilității sau inadmisibilității lor, expunând temeiul

respectiv și argumentând clar concluziile sale în decizia adoptată.

Instanța de recurs atestă că, conform prevederilor art.414 alin.(1), (2), (5), (6)

Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și

temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform

materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de

apel.

Potrivit art.419 Cod de procedură penală, rejudecarea cauzei de către instanța

de apel se desfășoară potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor în

primă instanță, care se aplică în mod corespunzător.

Din considerentele expuse mai sus, Colegiul penal lărgit constată că instanța de

apel nu și-a motivat soluția adoptată în conformitate cu dispozițiile legale și nu a

dat răspuns la motivele din apelul declarat de procurorul Mîțăblîndă Sergiu,

alegațiilor de bază invocate de către procuror, care în opinia lui au importanță în

cauză, prin ce a admis eroarea de drept prevăzută de pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod

de procedură penală.

În asemenea condiții, instanța de recurs conchide de a admite recursul ordinar

declarat la caz, iar decizia instanței de apel urmează a fi casată total cu remiterea

cauzei în instanța de apel la rejudecare, în alt complet de judecată.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de prevederile

art. 436 Cod de procedură penală, care prevăd procedura de rejudecare și limitele

acesteia: să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile

legii procesual-penale asupra motivelor esențiale invocate în cererea de apel; să

cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate, să verifice și să aprecieze

profund probele administrate și examinate în instanță în strictă conformitate cu

cerințele legii, să le dea o evaluare cuvenită cu argumentarea admisibilității sau

21

inadmisibilității fiecărei probe examinate, să elucideze faptele importante pentru

soluționarea justă și promptă a cauzei date; să-și argumenteze clar concluziile în

decizia adoptată, respectiv în caz de adoptare a unei concluzii de vinovăție sau

nevinovăție a inculpatului, să emită o soluție clară, ținând cont de motivele casării

deciziei atacate, de practica unitară în acest domeniu, precum și de practica

relevantă a CtEDO, și să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate

cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală.

procedură penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de

circumscripție Cahul, Tomița Mihail, casează total decizia Colegiului judiciar al

Curții de Apel Cahul din 23 aprilie 2019, în cauza penală privindu-l pe Malcov

Piotr Xxxxx, cu dispunerea rejudecării cauzei de către Curtea de Apel Cahul, în alt

complet de judecată.

Decizia nu se supune căilor de atac.

Decizia motivată se va pronunța la 26 martie 2020.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Cobzac Elena

Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Boico Victor

22