1ra-269/2020 — art.328 alin. 1, 352 alin.3 lit. b CP

Prima instanță: 14.08.2015 – 27.03.2017;

Instanța de apel : 07.06.2017 – 18.04.2018;

Instanța de recurs ordinar : 28.06.2018 – 07.08.2018;

Instanța de apel : 19.09.2018 – 23.04.2019;

Instanța de recurs ordinar : 06.09.2019 – 11.02.2020. Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, C O N S T A T Ă : 1. Prin sentința Judecătoriei Cahul, sediul Cantemir din 27 martie 2017, Malcov Piotr a fost achitat de sub învinuirea comiterii infracțiunii prevăzute de art. 328 alin.(1), 352 alin.(3) lit.b) Cod penal, din motiv, că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii. 2. Instanța de fond a constatat că inculpatul Malcov Piotr se învinuiește în aceia că, exercitând funcția de primar al Xxxxx, Xxxxx, validat prin hotărârea Judecătoriei Cantemir din 20.06.2011, fiind o persoană publică, căreia prin alegere i-au fost acordate drepturi și obligații în vederea exercitării funcției autorității publice prevăzute la art.29 din Legea nr.436 din 28.12.2006 privind administrația publică locală, acționând contrar prevederilor art. 46 din Constituția Republicii Moldova, adoptată la 29.07.1994, art.10 alin.(1), art.16 al Legii nr. 768-XVI din 02.02.2000 privind statutul alesului local, care-l obligau să-și desfășoare activitatea pe baza respectării stricte a legilor, să fie demn de încrederea alegătorilor, să contribuie prin exemplu personal la consolidarea autorității publice locale pe care o reprezintă, onorarea obligațiilor civice, asigurarea ordinii publice și la respectarea legislației, în limitele competenței sale, să contribuie la realizarea prevederilor 1 legilor și a altor acte normative, să protejeze dreptul la proprietate privată, precum și prevederile art.29 alin.(1) lit.g), (2) al Legii nr.436-XVI din 28.12.2006 privind administrația publică locală, care stipulează că „pornind de la domeniile de activitate ale autorităților administrației publice locale de nivelul întâi, stabilite la art.4 alin.(1) din Legea privind descentralizarea administrativă, primarul răspunde de inventarierea și administrarea bunurilor domeniului public și celui privat ale satului în limitele competenței sale, primarul, în calitatea sa de autoritate publică locală executivă, exercită și alte atribuții prevăzute de legislația în vigoare sau încredințate de consiliul local, fără existența unei decizii aprobate de consiliul local al Xxxxx, Xxxxx care i-ar încredința careva atribuții suplimentare, depășind vădit limitele atribuțiilor de serviciu acordate prin lege, exercitând un drept presupus precum că bazinul de acumulare a apei pentru irigare a stației de pompare nr.2, amplasată în Xxxxx, Xxxxx, se află la evidența Primăriei Xxxxx, Xxxxx, în mod arbitrar, cu încălcarea ordinii de realizare a acestui drept, acționând cu intenție directă îndreptată la atingerea scopului stabilit, fără a avea acordul prealabil de la reprezentanții ÎS „Stațiunea Tehnologică pentru Irigare Cahul”, în perioada zilelor de 01-03 septembrie 2013, având scopul de cupiditate, în prealabil prin ducerea în eroare și împreună cu cet. Bezvolev G., Strogotean M., Petcov M. și Dan G., s-au deplasat la bazinul de acumulare a apei pentru irigare a stației de pompare nr.2, amplasată în Xxxxx, Xxxxx, folosindu-se de lipsa de careva reprezentanți din partea ÎS „Stațiunea Tehnologică pentru Irigare Cahul”, având acces liber, prin dezasamblarea și deteriorarea bazinului acvatic, care se afla la evidența contabilă a ÎS „Stațiunea Tehnologică pentru Irigare Cahul”, a însușit 76 plite de beton de tip PCS 4x2x0.12, fiecare cu prețul de 2250 lei, pe care ulterior le-au transportat cu mijloace de transport în Xxxxx, Xxxxx, cauzând astfel ÎS „Stațiunea Tehnologică pentru Irigare Cahul” daune în proporții considerabile drepturilor și intereselor ocrotite de lege, exprimate prin privarea de dreptul său de proprietate asupra bunurilor sale, precum și un prejudiciu material în proporții deosebit de mari în suma totală de 171.000 lei, ceia ce este echivalent cu 8550 unități convenționale. Acțiunile inculpatului au fost încadrate de organul de urmărire penală în baza art.328 alin.(1) Cod penal, adică săvârșirea de către o persoană publică a unor acțiuni care depășesc în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, care au cauzat daune în proporții considerabile intereselor publice, drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor juridice, și pe art.352 alin.(3) lit.d) Cod penal, conform indicilor: samavolnicia, adică exercitarea unui drept presupus în mod arbitrar prin încălcarea ordinii stabilite, care au cauzat daune în proporții mari intereselor publice, drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor juridice, soldate cu daune în proporții deosebit de mari. 3. Procurorul în Procuratura r-lui Cantemir, Sergiu Mîțăblîndă, a declarat apel, solicitând casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul să fie condamnat în baza art.328 alin.(1) la amendă în mărime de 700 2 unități convenționale, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice, administrative de dispoziție organizatorico-economice în organizațiile și instituțiile de stat pe un termen de 3 ani, în baza art.352 alin.(3) lit.d) 90 Cod penal, la 5 ani închisoare, cu suspendarea executării pedepsei pe un termen de probațiune de 3 ani, iar conform art.84 alin.(3) Cod penal, executarea pedepselor penale aplicate să fie executate de sine stătător. Pedeapsa complementară – privarea de dreptul de a ocupa funcții publice să fie pusă în executare din data intrării sentinței în vigoare. Corpurile delicte: 76 plite de beton de tip PCS 4x2x0,12, să fie restituite reprezentantului Î.S. „Stațiunea Tehnologică pentru Irigare Cahul” când va deveni sentința definitivă. Apelantul a invocat concluziile primei instanțe, precum că fapta comisă de către inculpat nu întrunește elementele infracțiunii, vin în contradicție cu probele acumulate în cadrul urmăririi penale, care au fost examinate în cadrul cercetării judecătorești. La adoptarea hotărârii instanța de judecată, nu a luat în considerație declarațiile martorilor acuzării cât și alte probe prezentate de către acuzare, adoptând o hotărâre reieșind în mod parțial doar din declarațiile inculpatului și a martorilor apărării. Faptele constatate în sentință se combat cu declarațiile reprezentantul părții vătămate Ciolacu V., care a declarat că bazinul de acumulare a apei și plăcile de beton se aflau la balanța Î.S. „Stațiunea Tehnologică de Irigare Cahul” și nici de cum, la balanța Primăriei Xxxxx. Tot el, a menționat că o placă de beton valorează la suma de 1800 lei, iar primarul Malcov P. nu a înaintat în adresa Î.S. „Stațiunea Tehnologică de Irigare Cahul” careva solicitări de a procura plitele de beton. În ședința de judecată, din declarațiile reprezentantului părții vătămate - Ciolacu V., care are dreptul să aprecieze costul bunului, a fost apreciat prețul unei plite de beton de tip PCS 4x2x0.12, de 2250 lei și prejudiciul material cauzat prin infracțiune constituie, în sumă totală de 171.000 lei. Declarațiile reprezentantului părții vătămate Ciolacu V. sunt confirmate prin adeverința eliberată de Î.S. „Stațiunea Tehnologică pentru Irigare Cahul” precum că la balanța întreprinderii - bazinul de acumulare a apei de lângă stațiunea dată se află la suma de 5.999.086 lei, precum și prin declarațiile martorului Țiu I., pe care instanța de judecată nu le-a dat o apreciere cu celelalte probe ale acuzării. Or, din declarațiile martorilor indicați, precum și procesele - verbale de cercetare la fața locului din 06.09.2016, rezultă că stația de pompare este situată în partea de est a Xxxxx, Xxxxx, la o distanță de aproximativ 800 m. de la sat. În partea de est a stației de pompare este un bazin de acumulare a apei cu dimensiunile de 200m. x 60 m.. Plăcile de pe fundul bazinului ce vede că au fost proaspăt scoase, ceea ce s-a stabilit la locul de unde au fost demolate plitele de beton, însă nici de cum nu sunt menționate de careva diguri betonate. 3 Nu au fost apreciate de către instanța de judecată, declarațiile martorului Bezvolev G., care în cadrul ședinței de judecată a declarat, că activează în calitate de tractorist la gospodăria comunală din Xxxxx Xxxxx, care este în subordinea primăriei, unde de la primarul Malcov P. a primit însărcinare să se deplaseze cu tractorul MTZ și să încarce niște plite de beton de la fostul bazin de acumulare a apei și să le ducă la locul unde se va construi biserica, iar pentru aceasta primarul i- a dat 5 l. de motorină; declarațiile martorilor Petcov M. și Strogotean M., care au confirmat că alimentarea mijlocului de transport cu petrol a fost efectuat de către primarul Malcov P., acestea confirmând că inculpatul Malcov P. dând însărcinări angajaților de subordine, a folosit calitatea sa oficială de primar și doar din acest motiv însărcinarea a fost executată de către subalterni, totodată cu alimentarea cu motorină a mijloacelor de transport care se aflau în subordinea Primăriei. Totodată, instanța a ignorat să dea apreciere probelor scrise, și anume: decizia Consiliului sătesc Xxxxx Xxxxx nr. 06.03 din 06.09.2013, cu privire la repartizarea unui lot de teren pentru construcția biserici și decizia Consiliului sătesc Xxxxx Xxxxx nr. 08.11 din 17.12.2013, cu privire la demolarea digurilor betonate. Însă, potrivit conținutului acestor decizii, acestea au fost adoptate după comiterea infracțiunii – 01-03.09.2013. Astfel, primarul Malcov P. presupunând că bazinul de acumulare a apei se află la balanța Primăriei Xxxxx Xxxxx, la comiterea infracțiunii nu avea careva decizii emise de Consiliul sătesc Xxxxx, care i-ar fi permis demolarea digurilor betonate și nici nu a repartizat careva lot de teren pentru construcția bisericii, de aici rezultând că Consiliul Xxxxx în circumstanțe dubioase, pentru a îndreptați acțiunile inculpatului, a emis decizia prin care se permite demolarea a trei diguri betonate. Mai mult, conform deciziei vizate, nu este clar care diguri urmează a fi demolate, unde sunt amplasate, cine este proprietarul și în ce proporții urmează a fi demolate, deoarece Primăria sub conducerea inculpatului nu a dus evidența bunurilor și edificiilor amplasate pe teritoriul Xxxxx Xxxxx, iar instanța de judecată, fără nici o logică consecventă le-a apreciat în folosul inculpatului. La fel, prima instanță nu s-a expus asupra faptului dacă inculpatul a respectat sau nu prevederile legale prevăzute în art. 46 din Constituție, art.10 alin.(1), art.16 ale Legii nr.768-XVI din 02.02.2000, privind statutul alesului local, art. 29 alin.(1) lit.g), (2) al Legii nr.436- XVI din 28.12.2006, privind administrația publică locală. Prima instanță a ignorat și faptul că inculpatul, abia în cadrul ședinței de judecată peste aproximativ trei ani din ziua comiterii infracțiunii, a prezentat copia deciziei Consiliul local al Xxxxx nr. 01.09 din 21.02.2016 și extrasul din registrul bunurilor imobile, prin care confirmă că terenul cadastral nr. 2154305.164, extravilanul Xxxxx cu suprafața de 2,6084 ha a fost înregistrat cu drept de proprietate după Xxxxx Xxxxx, ceea ce confirmă că inculpatul este la curent cu 4 prevederile legii și prezentând actele vizate și-a îndreptățit acțiunile sale, însă de fapt, la momentul comiterii infracțiunii aceste acte lipseau. Apelantul a menționat că fără suport juridic sunt și argumentele primei instanțe cu referire la actul de învinuire, or, ordonanța de punere sub învinuire, precum și rechizitoriul au fost întocmite în conformitate cu normele de procedură penală. Tot el, fiind o persoană publică, căreia prin alegere i-au fost acordate drepturi și obligații în vederea exercitării funcției autorității publice, și-a depășit atribuțiile de serviciu, prin faptul, că până la comiterea infracțiunii nu a respectat prevederile legislației în vigoare invocate supra, nici procedura prealabilă și ca rezultat a cauzat Î.S. „Stațiunea Tehnologică de Irigare Cahul”, daune în proporții considerabile a drepturilor și intereselor ocrotite de lege, exprimate prin privarea dreptului său de proprietate asupra bunurilor, inclusiv și prejudiciu material. Potrivit prevederilor art.385 Cod de procedură penală, instanța de judecată la adoptarea sentinței trebuia să soluționeze ce trebuie să se facă cu corpurile delicte, însă, la pronunțarea sentinței, aceste prevederi legale au fost ignorate, prima instanță omițând să se expună referitor la soarta corpurilor delicte. Infracțiunea incriminată inculpatului este o faptă ilicită răspândită și periculoasă, care atentează la patrimoniul și securitatea economică a statului. 4. Potrivit deciziei Curții de Apel Cahul din 18 aprilie 2018, apelul a fost respins ca fiind nefondat. Instanța de apel a reținut, că probele administrate în cauză nu au fost de natură a conduce la stabilirea vinovăției inculpatului. Nici din declarațiile martorilor audiați în prezenta cauză penală și nici din depozițiile inculpatului, nu se desprind informații suficiente în sprijinul acuzării, pentru a fi întrunite elementele infracțiunii prevăzute de art.328 alin.(1) și nici cele prevăzute de art.352 alin. (3) lit.d) Cod penal. Ceea ce denotă, că nici în cadrul urmăririi penale, nici în prima instanță și nici în instanța de apel, nu s-a confirmat faptul existenței depășirii limitelor drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, cât și lipsa samavolniciei din partea inculpatului. Instanța de apel a menționat că concluzia instanței de fond privind achitarea inculpatului de învinuirea săvârșirii infracțiunilor menționate, din motivul că nu s-a constatat existența elementelor infracțiunilor imputate, este una justă. 5. Procurorul în procuratura de Circumscripție Cahul, Mihail Tomița a declarat recurs ordinar, solicitând casarea acestei decizii, cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. Recurentul a invocat, că instanța de apel nu a apreciat separat fiecare probă cercetată în cadrul procesului penal, acestea fiind doar descrise, însă o apreciere a lor, în decizia instanței de apel, lipsește.

Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 07 august 2018 a fost admis recursul ordinar, declarat de către procurorul în 5 Procuratura de circumscripție Cahul, Tomița Mihail, casată total decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 18 aprilie 2018, și dispusă rejudecarea cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată. În motivarea soluției sale, instanța de recurs ordinar a menționat că în pofida prescripțiilor legale, potrivit descriptivului și dispozitivului sentinței, instanța de fond (pct.1, 2 din decizie): a) doar a trecut în revistă dovezile administrate pe caz, însă nu a apreciat fiecare probă separat, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor, și nu a indicat motivele pentru care a respins probele aduse în sprijinul acuzării, nefiind clar care probe au fost puse la baza achitării inculpatului; Mai mult, nu a judecat cauza în raport cu circumstanțele de fapt și de drept incriminate inculpatului în rechizitoriu, prin analiza tuturor acțiunilor concrete imputate inculpatului, în consecutivitatea expusă, raportată la normele de drept invocate în actul de învinuire, stipulările căror le-ar fi ignorat inculpatul în depășirea limitelor drepturilor și atribuțiilor acordate prin aceste legi; b) a constatat neclar și divergent în descriptivul sentinței diverse temeiuri pentru achitarea inculpatului, dar care se exclud reciproc, cum ar fi că: „învinuirea adusă inculpatului, nu și-a găsit confirmare, nefiind suficient de clară..., prin probele administrate, nu s-a demonstrat că anume primarul a luat decizia de a dezasambla și a însuși cele 76 plăci de beton ridicate..., nu a fost stabilit nici prejudiciul material, care se pretinde a fi cauzat prin acțiunile ilegale ale inculpatului..., în acțiunile inculpatului, nu a fost dovedit scopul de cupiditate”. Totodată, în dispozitiv s-a contrazis indicând că inculpatul este achitat, pe motiv că: „ fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii; c) invocând că: „în care bazinul de acumulare a apei aparține Î.S. ,,Stațiunea Tehnologică de Irigare Cahul”..., stația de pompare a apei din Xxxxx, inclusiv bazinul de acumulare a apei nu funcționează, fapt confirmat inclusiv prin declarațiile părții vătămate Ciolacu V., copiei pașaportului tehnic al stației de pompare anexate la dosar, actele de inventariere întocmite de Î.S. ,,Stațiunea Tehnologică de Irigare Cahul”, din care se vede că plăcile de beton lipsesc..., inculpatul permanent a relatat, că bazinul de acumulare aparținea Primăriei Xxxxx, iar în ședința de judecată a prezentat acte, potrivit cărora bazinul respectiv, sub denumirea de „Diguri betonate”, a fost transmis la balanța Primăriei..., Consiliul local Xxxxx a adoptat decizia, prin care a permis demolarea a 3 diguri betonate” a statuat divergent, neclar și incert asupra proprietarului bunurilor – obiectul infracțiunilor incriminate inculpatului; d) soluția de achitare a inculpatului pe motiv că: „ fapta lui nu întrunește elementele infracțiunii”, contrazice totalmente constatările din descriptivul sentinței că: „primarul Xxxxx nu era în drept să dispună de bunurile respective nici în condiția existenței unei decizii a Consiliului sătesc Xxxxx, în acest sens, nici în 6 lipsa acesteia, or unica persoană care era în drept să dispună de bunurile respective era proprietarul..., primarul a susținut propunerea comunității și a participat nemijlocit la lucrările de dezgropare, ridicare și transportare a plăcilor, inclusiv prin acordarea tehnicii (tractoarelor), care activau la gospodăria comunală subordonată Primăriei” - împrejurări care sunt de natură să confirme vinovăția inculpatului de săvârșirea infracțiunilor imputate. Totodată, faptul că ulterior: „...Consiliul local a adoptat decizia, prin care a permis demolarea a 3 diguri betonate...” nu justifică acțiunile anterioare ale inculpatului, conform căror acesta: „...a dispus de bunurile respective, a susținut propunerea comunității și a participat nemijlocit la lucrările de dezgropare, ridicare și transportare a plăcilor, inclusiv prin acordarea tehnicii (tractoarelor), care activau la gospodăria comunală subordonată Primăriei...”. Astfel, prima instanță nu a judecat fondul cauzei în conformitate cu rigorile prevăzute de lege și a adoptat o hotărâre care nu cuprinde motive legale pe care se întemeiază soluția, motivarea acesteia contrazicând dispozitivul sentinței adoptate. Totodată, instanța de apel, nu a respectat prescripțiile de drept legale, deoarece, conform descriptivului și dispozitivului deciziei atacate (pct. 4. din decizie): a) nu a reacționat în modul prevăzut de lege asupra erorilor de drept comise de instanța de fond, nominalizate supra, repetându-le întocmai, nu a desființat sentința și nu a rejudecat cauza potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă instanță, menținând o sentință nemotivată și neîntemeiată legal; b) la fel, a constatat divergent mai multe temeiuri de achitare a inculpatului, care se exclud reciproc, cum ar fi că: „nu se desprind informații suficiente în sprijinul acuzării, pentru a fi întrunite elementele infracțiunii..., nu s-a confirmat faptul existenței depășirii limitelor drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, cât și lipsa samavolniciei din partea inculpatului..., probele nu dovedesc că acțiunile inculpatului ar fi fost îndreptate spre săvârșirea infracțiunii..., nu au fost prezentate probe, că anume primarul a luat decizia de scoatere a plăcilor de beton, de deteriorare a bazinul de acumulare a apei și că ar fi însușit plăcile de beton..., plăcile de beton menționate au fost plasate pe teren public, ceea ce denotă că nici prejudiciu nu a fost cauzat..., neexistând elementele infracțiunilor imputate..., nu au fost aduse suficiente probe, precum că s-ar fi constatat existența faptei infracțiunii...”, dar s-a contrazis menținând soluția de achitare a inculpatului pe motiv că fapta lui nu întrunește elementele infracțiunii; c) nu a apreciat fiecare probă separat, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor, inclusiv în raport cu circumstanțele în fapt și în drept invocate în rechizitoriu, nefiind clar care probe au fost puse la baza achitării inculpatului și neindicând motivele pentru care a respins probele acuzării; 7 d) nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul declarat de procuror și repetate în recursul ordinar, inclusiv în felul și esența probatorie, în care acestea sunt reproduse la pct. 3. și 5. din prezenta decizie (pct. 3., 5. din decizie); e) și-a întemeiat concluziile pe probe neverificate în ședința de judecată a instanței de apel și neconsemnate în procesul-verbal, cum ar fi probele scrise de la f.d. 268-270 vol. I și de la f.d. 48-50 vol. II. Instanța de recurs ordinar a menționat că circumstanțele expuse atestă în mod lucid că ambele instanțe nu au judecat cauza penală în condițiile legii, deoarece au adoptat hotărâri care nu cuprind motive legale pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazicând dispozitivul hotărârii, că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, și că recursul de pe rol este întemeiat.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Cahul din 23 aprilie 2019 a fost admis apelul declarat de către procurorul în Procuratura raionului Cantemir - Sergiu Mîțăblîndă, casată integral sentința Judecătoriei Cahul (sediul Cantemir) din 27 martie 2017, cu rejudecarea cauzei, și pronunțarea unei noi hotărîri potrivit modului stabilit după cum urmează: Malcov Piotr a fost recunoscut vinovat de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art.328 alin.(1) Cod penal, cu liberarea de pedeapsă în legătură cu expirarea termenului de prescripție. Malcov Piotr a fost achitat de învinuirea în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art.352 alin.(3) lit.b) Cod penal din motivul că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. 7.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a conchis că instanța de fond eronat a constatat starea de fapt și de drept a acțiunilor săvârșite de inculpatul Malcov Piotr, iar probele examinate, în conformitate cu prevederile art.101 din Codul de procedură penală, nu au fost apreciate din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, inclusiv în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor. Instanța de apel a menționat că concluzia primei instanțe este eronată, precum că acțiunile lui Malcov Piotr nu întrunesc elementele laturii obiective, nici cele ale laturii subiective ale componenței infracțiunii prevăzute de art.328 alin.(1) Cod penal imputate inculpatului, or arealul probelor administrate combat această viziune. În viziunea instanței de apel aplicarea eronată de către prima instanță a legii, soldată cu judecarea eronată a cauzei, determină necesitatea desființării integrale a sentinței atacate și pronunțării unei noi hotărâri, în special a unei sentințe de condamnare. Astfel, instanța de apel a reținut, că potrivit actului de învinuire, Malcov Piotr se învinuiește în aceea că, exercitînd funcția de primar al Xxxxx, r-nul. Cantemir, validat prin hotărîrea Judecătoriei Cantemir din 20.06.2011, fiind o persoană 8 publică, căreia prin alegere i-au fost acordate drepturi și obligații în vederea exercitării funcției autorității publice prevăzute la art.29 din Legea nr.436 din 28.12.2006 privind administrația publică locală, acționând contrar prevederilor art.46 din Constituția Republicii Moldova, adoptată la 29.07.1994, art. 10 alin. (1), art.16 al Legii nr. 768-XVI din 02.02.2000 privind statutul alesului local, care-l obligau să-și desfășoare activitatea pe baza respectării stricte a legilor, să fie demn de încrederea alegătorilor, să contribuie prin exemplu personal la consolidarea autorității publice locale pe care o reprezintă, onorarea obligațiilor civice, asigurarea ordinii publice și la respectarea legislației, în limitele competenței sale, să contribuie la realizarea prevederilor legilor și a altor acte normative, să protejeze dreptul la proprietate privată, precum și prevederile art.29 alin.(1) lit.g), (2) al Legii nr.436-XVI din 28.12.2006 privind administrația publică locală, care stipulează că „pornind de la domeniile de activitate ale autorităților administrației publice locale de nivelul întâi, stabilite la art.4 alin.(1) din Legea privind descentralizarea administrativă, primarul răspunde de inventarierea și administrarea bunurilor domeniul public și celui privat ale satului în limitele competenței sale, primarul, în calitatea sa de autoritate publică locală executivă, exercită și alte atribuții prevăzute de legislația în vigoare sau încredințate de consiliul local, fără existența unei decizii aprobate de consiliul local al Xxxxx, Xxxxx care i-ar încredința careva atribuții suplimentare, depășind vădit limitele atribuțiilor de serviciu acordate prin lege, exercitând un drept presupus precum că bazinul de acumulare a apei pentru irigare a stației de pompare nr. 2, amplasată în Xxxxx, Xxxxx, se află la evidența Primăriei Xxxxx, Xxxxx, în mod arbitrar, cu încălcarea ordinii de realizare a acestui drept, acționând cu intenție directă îndreptată la atingerea scopului stabilit, fără a avea acordul prealabil de la reprezentanții ÎS „Stațiunea Tehnologică pentru Irigare Cahul”, în perioada zilelor de 01-03 septembrie 2013, având scopul de cupiditate, în prealabil prin ducerea în eroare și împreună cu cet. Bezvolev G., Strogotean M., Petcov M. și Dan G., s-au deplasat la bazinul de acumulare a apei pentru irigare a stației de pompare nr.2, amplasată în Xxxxx, Xxxxx, folosindu-se de lipsa a cărorva reprezentanți din partea ÎS „Stațiunea Tehnologică pentru Irigare Cahul”, având acces liber, prin dezasamblarea și deteriorarea bazinului acvatic, care se afla la evidența contabilă a ÎS „Stațiunea Tehnologică pentru Irigare Cahul”, a însușit 76 plite de beton de tip PCS 4x2x0.12, fiecare cu prețul de 2250 lei, pe care ulterior le-au transportat cu mijloace de transport în Xxxxx, Xxxxx, cauzând astfel ÎS „Stațiunea Tehnologică pentru Irigare Cahul” daune în proporții considerabile drepturilor și intereselor ocrotite de lege, exprimate prin privarea de dreptul său de proprietate asupra bunurilor sale, precum și un prejudiciu material în proporții deosebit de mari în suma totală de 171.000 lei, ce este echivalent cu 8550 unități convenționale. Acțiunile inculpatului au fost încadrate de organul de urmărire penală în baza art.328 alin.(1) Cod penal, adică săvârșirea de către o persoană publică a unor 9 acțiuni care depășesc în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, care au cauzat daune în proporții considerabile intereselor publice, drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor juridice, și pe art.352 alin.(3) lit.d) Cod penal, conform indicilor: samavolnicia, adică exercitarea unui drept presupus în mod arbitrar prin încălcarea ordinii stabilite, care au cauzat daune în proporții mari intereselor publice, drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor juridice, soldate cu daune în proporții deosebit de mari. Instanța de apel a menționat că, cercetarea judecătorească s-a efectuat cu respectarea dispozițiilor procesual-penale privind administrarea probelor, însă instanța de fond a dat o apreciere greșită și eronată probelor administrate. Probe noi la examinarea cauzei în instanța de apel nu au fost administrate, însă la solicitarea procurorului au fost audiate repetat persoanele audiate în prima instanță, și anume martorii, partea vătămată și inculpatul Malcov Piotr. Totodată, au fost examinate materialele din dosar, verificate probele administrate și examinate în ședința instanței de fond. Prin urmare, analizînd obiectiv circumstanțele cauzei, în raport cu probele prezentate instanța de apel a conchis că, prima instanță greșit a constatat necesitatea achitării inculpatului de infracțiunile imputate, or, instanța de apel a constatat cu certitudine că instanța de fond doar a trecut în revistă dovezile administrate pe caz, însă nu a apreciat fiecare probă separat, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, și nu a indicat motivele pentru care a respins probele aduse în sprijinul învinuirii, nefiind clar care probe au fost puse la baza achitării inculpatului. Mai mult de atît, instanța de apel a constatat că instanța de prim-nivel, nu a judecat în raport cu circumstanțele de fapt și de drept incriminate inculpatului în actul de învinuire, prin analiza acțiunilor concrete imputate inculpatului, în consecutivitatea expusă, raportată la normele de drept invocate în actul de învinuire, stipulările cărora le-ar fi ignorat inculpatul în depășirea limitelor drepturilor și atribuțiilor acordate prin aceste legi. În viziunea instanței de apel soluția de achitare a inculpatului pe motiv că fapta lui nu întrunește elementele infracțiunii, contrazice în totalitate constatările din descriptivul sentinței - împrejurări care sunt de natură să confirme vinovăția inculpatului de săvîrșirea infracțiunilor imputate. Prin urmare, prima instanță nu a judecat fondul cauzei în conformitate cu rigorile prevăzute de lege și a pronunțat o sentință care nu cuprinde motive legale pe care se întemeiază soluția, motivarea acesteia contrazicînd dispozitivul sentinței adoptate, din care considerente instanța de apel a desființat total sentința atacată și a pronunțat o nouă hotărîre potrivit modului stabilit pentru prima instanță. Instanța de apel a reținut că, vinovăția inculpatului a fost confirmată fără nici un dubiu rezonabil, iar nerecunoașterea vinovăției de către inculpat a considerat-o 10 ca o metodă de apărare și un mijloc de eschivare de la răspundere penală, întrucît afirmațiile nu au fost probate. La pronunțarea hotărârii noi, instanța de apel a constatat săvârșirea cu intenție de către inculpatul Malcov Piotr a faptei penale, prevăzute de art.328 alin.(1) Cod penal, în următoarele circumstanțe: Malcov Piotr, exercitînd funcția de primar al Xxxxx, raionul Cantemir, validat prin hotărîrea Judecătoriei Cantemir din 20.06.2011, fiind o persoană publică, căreia prin alegere i-au fost acordate drepturi și obligații în vederea exercitării funcției autorității publice prevăzute la art. 29 din Legea nr.436 din 28.12.2006 privind administrația publică locală, acționând contrar prevederilor art.46 din Constituția Republicii Moldova, adoptată la 29.07.1994, art.10 alin.(1), art.16 al Legii nr. 768-XVI din 02.02.2000 privind statutul alesului local, care-l obligau să- și desfășoare activitatea pe baza respectării stricte a legilor, să fie demn de încrederea alegătorilor, să contribuie prin exemplu personal la consolidarea autorității publice locale pe care o reprezintă, onorarea obligațiilor civice, asigurarea ordinii publice și la respectarea legislației, în limitele competenței sale, să contribuie la realizarea prevederilor legilor și a altor acte normative, să protejeze dreptul la proprietate privată, precum și prevederile art.29 alin.(1) lit.g), (2) al Legii nr.436-XVI din 28.12.2006 privind administrația publică locală, care stipulează că „pornind de la domeniile de activitate ale autorităților administrației publice locale de nivelul întâi, stabilite la art.4 alin.(1) din Legea privind descentralizarea administrativă, primarul răspunde de inventarierea și administrarea bunurilor domeniul public și celui privat ale satului în limitele competenței sale, primarul, în calitatea sa de autoritate publică locală executivă, exercită și alte atribuții prevăzute de legislația în vigoare sau încredințate de consiliul local, fără existența unei decizii aprobate de consiliul local al Xxxxx, raionul Cantemir care i-ar încredința careva atribuții suplimentare, depășind în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, exercitând un drept presupus precum că bazinul de acumulare a apei pentru irigare a stației de pompare nr. 2, amplasată în Xxxxx, raionul Cantemir, se află la evidența Primăriei Xxxxx, raionul Cantemir, în mod arbitrar, cu încălcarea ordinii de realizare a acestui drept, acționând cu intenție directă îndreptată la atingerea scopului stabilit, fără a avea acordul prealabil de la reprezentanții ÎS „Stațiunea Tehnologică pentru Irigare Cahul”, în perioada zilelor de 01-03 septembrie 2013, având scopul de cupiditate, în prealabil prin ducerea în eroare și împreună cu cet. Bezvolev G., Strogotean M., Petcov M. și Dan G., s-au deplasat la bazinul de acumulare a apei pentru irigare a stației de pompare nr. 2, amplasată în Xxxxx, raionul Cantemir, folosindu-se de lipsa a cărorva reprezentanți din partea ÎS „Stațiunea Tehnologică pentru Irigare Cahul”, având acces liber, prin dezasamblarea și deteriorarea bazinului acvatic, care se afla la evidența contabilă a ÎS „Stațiunea Tehnologică pentru Irigare Cahul”, a însușit 76 plite de beton de tip PCS 4x2x0.12, fiecare cu prețul de 103 11 lei, pe care ulterior le-au transportat cu mijloace de transport în Xxxxx, raionul Cantemir, cauzând astfel ÎS „Stațiunea Tehnologică pentru Irigare Cahul” daune în proporții considerabile drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor juridice precum și un prejudiciu material în suma totală de 7828 lei. Instanța de apel a concluzionat, că ponderea probelor acuzării cu desăvârșire domină asupra declarațiilor de dezvinovățire ale inculpatului Malcov Piotr, atingând nivelul suficient pentru a justifica condamnarea inculpatului Malcov Piotr, în afara oricărui dubiu rezonabil. În ședința instanței de apel s-a constatat cu certitudine că, urmare a acțiunilor ilegale a le lui Malcov Piotr care s-au manifestat prin faptul că, dînsul pînă la comiterea infracțiunii nu a respectat prevederile expres prevăzute la art.29 din Legea nr.436 din 28.12.2006 privind administrația publică locală, acționând contrar prevederilor art.46 din Constituția Republicii Moldova, adoptată la 29.07.1994, art.10 alin.(1), art.16 al Legii nr. 768-XVI din 02.02.2000 privind statutul alesului local, care-l obligau să-și desfășoare activitatea pe baza respectării stricte a legilor, să fie demn de încrederea alegătorilor, să contribuie prin exemplu personal la consolidarea autorității publice locale pe care o reprezintă, onorarea obligațiilor civice, asigurarea ordinii publice și la respectarea legislației, în limitele competenței sale, să contribuie la realizarea prevederilor legilor și a altor acte normative, să protejeze dreptul la proprietate privată, precum și prevederile art.29 alin.(1) lit.g), (2) al Legii nr.436-XVI din 28.12.2006 privind administrația publică locală, în rezultatul cărora a cauzat ÎS ,,Stațiunea Tehnologică de irigare Cahul” daune în proporții considerabile a drepturilor și intereselor ocrotite de lege persoanei juridice exprimate prin privarea dreptului său de proprietate asupra bunurilor prin demontarea celor 76 de plite de beton.

Împotriva deciziei instanței de apel a declarat recurs ordinar procurorul în Procuratura de circumscripție Cahul, Tomița Mihail, prin care indicînd temeiul prevăzut de art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală solicită casarea deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 23 aprilie 2019, în cauza penală privindu-l pe Malcov Piotr Xxxxx, cu dispunerea rejudecării cauzei penale de către instanța de apel, în cazul în care erorile judiciare nu pot fi corectate de către instanța de recurs. În motivarea cererii de recurs recurentul a indicat următoarele motive : - recurentul consideră că decizia adoptată de către Colegiul penal al Curții de Apel Cahul la 23.04.2019 în ce privește achitarea inculpatului Malcov Piotr de învinuirea în comiterea infracțiunii prevăzute de art.352 alin.(3) lit.b) Cod penal din motivul că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii este neîntemeiată și pasibilă casării din următoarele temeiuri; - conform art.427 alin.(l) Cod de procedură penală - hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în următoarele temeiuri: 6) instanța de apel nu s-a pronunțat asupra 12 tuturor motivelor invocate în apel, hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; - recurentul a constatat lipsa argumentelor instanței, privind achitarea lui Malcov Piotr de învinuirea în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art.352 alin.(3) lit.b) Cod penal din motivul că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii, limitîndu-se doar numai cu concluzia că, decizia primei instanță este corectă și legală, (pag.26); - recurentul menționează faptul că, instanța de apel recunoscîndu-1 vinovat pe inculpatul Malcov Piotr în comiterea infracțiunii prevăzute de art.328 alin.(l) Cod penal a dat o apreciere corectă fiecărei probe din cauza penală și acuzarea pe acest episod nu pune la îndoială calificarea acțiunilor inculpatului; - însă, la emiterea deciziei de achitare a inculpatului de învinuirea în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art.352 alin.(3) lit.b) Cod penal, instanța de apel nu a apreciat fiecare probă separat (la paginele 14 - 18), doar s-a limitat numai cu descrierea probelor cercetate în cadrul procesului penal, fără a da o apreciere ulterior acestor probe ce demonstrează faptul comiterii infracțiunii de samovolnicie, săvîrșită de inculpatul Malcov Piotr și motivele adoptării soluției date; - în cadrul procesului penal în instanța de apel au fost audiați partea vătămată Ciolacu Vladimir (vol.2, f.d. l67-168), martorii Bezvolev Gheorghe (vol.l, f.d.29; vol.2, f.d.42), Strogoteanu Mihail (vol.2, f.d.31), Țiu Ion (vol.2, f.d.43); - reprezentantul părții vătămate Ciolacu Vladimir a declarat că, bazinul de acumulare a apei și plăcile de beton se aflau la balanța Î.S. „Stațiunea Tehnologică de Irigare Cahul” și nici de cum nu la balanța primăriei Xxxxx Xxxxx. Tot el a menționat că, primarul Malcov Piotr nici o dată nu a înaintat în adresa Î.S. „Stațiunea Tehnologică de Irigare Cahul”, careva solicitări de a procura plitele de beton; - declarațiile reprezentantul părții vătămate Ciolacu Vladimir sunt confirmate prin adeverința eliberată de Î.S. „Stațiunea Tehnologică pentru Irigare Cahul” (f.d.8), precum că la balanța întreprinderii bazinul de acumulare a apei de lângă stațiunea dată se află la suma de 5999086 lei; - martorul Țiu Ion fiind audiat în cadrul urmării penale cît și în ședința de fond și cea de apel a declarat că: „a activat în calitate de inginer la Î.S. „Stațiunea Tehnologică de Irigare Cahul” iar lista de inventariere confirmă că bazinul de acumulare din Xxxxx este averea STI Cahul. Stațiile de pompare chiar și dacă nu funcționează se consideră după STI Cahul și se află la evidența contabilă indiferent de starea tehnică”. - după devergențile apărute în declarațiile martorului Strogoteanu Mihail în instanța de apel, s-au dat citire cele de la urmărirea penală, care au fost susținute integral, explicând că, în luna august anul 2013, data nu o ține minte s-a întîlnit cu 13 primarul Xxxxx Xxxxx- Malcov Piotr, care l-a rugat să-l ajute la încărcarea unor plite din beton care se aflau pe teritoriul Xxxxx Xxxxx, din motiv că dispune de macara care îi apaține lui. Pentru acest serviciu între el și primar nu au fost încheiate careva contracte și nici nu s-au înțeles la careva sume de bani, dar a fost o înțelegere să-l alimenteze pentru lucru cu motorină (vol.l. f.d.43, vol.2, f.d.31); - recurentul consideră că cele declarate de Strogoteanu Mihail nu sunt adevărate, deoarece el nu s-ar fi întîlnit cu acea persoană, fiind o metodă de apărare, or, s-a constatat cert că inculpatul și Strogoteanu Mihail se cunosc ca veteran de război și sunt în relații bune. Mai mult ca atît, însuși Strogoteanu Mihail a declarat că personal a scos cu macaraua sa plitele de sub pămînt primind motorină în acest sens de la primărie; - martorul Bezvolev Gheorghe, la urmărirea penală (f.d.42, f.d.255-256) a declarat că, „activează în calitate de tractorist la gospodăria comunală din Xxxxx Xxxxx, care este subordinea primăriei, unde de la primarul Malcov Piotr a primit însărcinare să se deplaseze cu tractorul MTZ și să încarce niște plite de beton de la fostul bazin de acumulare a apei și să le ducă la locul unde se va construi biserica, iar pentru aceasta primarul i-a dat cinci litre de motorină” cea ce confirmă faptul că inculpatul Malcov Piotr dând însărcinări angajaților de sub ordine a folosit calitatea sa oficială de primar și doar din acest motiv însărcinarea a fost executată de către subaltern, totodată cu alimentarea cu motorină a mijloacelor de transport care se afla în subordinea primăriei; - după divergențile apărute în declarațiile martorului Petcov Matvei în instanța de apel, s-au dat citire cele de la urmărirea penală, care au fost susținute integral, explicând că, „activează ca tractorist la liderul Isacescu Victor din Xxxxx, Xxxxx. Pricizează faptul că prin luna septembrie a anului 2013, data exactă nu-și amintește, a primit o însărcinare de la primarul satului domnul Malcov Piotr să se ducă cu tractorul cu care lucrează de model „MTZ - 80”, să încarce plite din beton de la fostul bazin de acumulare care la moment nu funcționează și care este situat în Xxxxx”; - asemenea declarații ale martorilor menționați instanța de apel nu le-a dat nici o apreciere cu celelate probe ale acuzării; - totodată, în cadrul ședinței instanței de apel a fost audiat inculpatul Malcov Piotr, care a declarat că, „… la demolarea din a doua zi el a fost la fața locului. Atunci cînd plitele au fost demontate nu era încă o decizie a Consiliului cu privire la demontarea plitelor. În total au fost demontate 76 de plite. Bazinul de acumulare și plitele aparțineau Xxxxx și toți oamenii cunoșteau acest fapt, dispeceratul și stația de pompare aparțineau Stațiunii de irigare Cahul, dar bazinul de acumulare aparține Xxxxx, deoarece a fost construit de către sovhoz „Moldova”. Bazinul de acumulare și stația de pompare nu formează un tot întreg, bazinul nu depindea de stația de pompare. Apa era pompată din r.Prut” (Vol.II, f.d. 178-179); 14 - recurentul consideră că cele declarate de inculpat precum că s-ar fi implicat în demontarea plitelor deoarece acestea începeau a fi furate și că nu a promis la nimeni că va da din plitele demontate, sunt pur declarative, argumentele invocate fiind combătute în întregime prin prisma celor enunțate supra în coroborare cu alte probe materiale; - astfel, declarațiile inculpatului date în cadrul instanței de apel dovedesc incontestabil vinovăția acestuia în comiterea infracțiunii de samavolnicie; - totodată, instanțele de judecată nu au luat în considerație și nu au apreciat probele scrise și anume : - decizia consiliului sătesc Xxxxx Xxxxx nr.06.03 din 06 septembrie 2013 cu privire la repartizarea unui lot de teren pentru construcția bisericii; - decizia consiliului sătesc Xxxxx Xxxxx nr.08.11 din 17 decembrie 2013 cu privire demolarea digurilor betonate; - nu a dat o apreciere faptului că, deciziile enunțate au fost adoptate după ce a fost comisă infracțiunea (01 - 03 septembrie 2013), ceea ce rezultă că primarul Malcov Piotr presupunînd că, bazinul de acumulare a apei se află la balanța primăriei Xxxxx r.Cantemir, la comiterea infracțiunii nu avea careva decizii emise de consiliul sătesc care i-ar permite demolarea digurilor betonate și nici nu a fost repartizat careva lot de teren pentru construcția bisericii, astfel rezultă că consiliul local din Xxxxx în circumstanțe dubioase, pentru a îndreptăți acțiunile inculpatului Malcov Piotr, a emis decizia prin care se permite demolarea a trei diguri betonate, însă conform deciziei vizate, nu este clar care diguri urmează a fi demolate: unde sunt amplasate, cine este proprietarul și în ce proporții urmează a fi demolate, deoarece în primărie sub conducerea inculpatului nu a fost dusă evidența bunurilor și edificiilor amplasate pe teritoriul Xxxxx Xxxxx; - instanțele de judecată nu au luat în considerație și faptul că, inculpatul Malcov Piotr, abia în cadrul ședinței de judecată peste aproximativ trei ani din ziua comiterii infracțiunii, a prezentat copia deciziei consiliului local Xxxxx nr. 01.09 din 21 februarie 2016 și extras din registrul bunurilor imobile, prin care confirmă că terenul cadastral nr.2154305.164 în extravilanul Xxxxx cu suprafața de 2,6084 ha a fost înregistrat cu drept de proprietate după Xxxxx Xxxxx, ceea ce confirmă că inculpatul era la curent cu prevederile legii și prezentând actele vizate și-a îndreptățit acțiunile sale, însă de fapt la momentul comiterii infracțiunii aceste acte lipseau; - la pronunțarea hotărîrilor, instanțele judecătorești nu au luat în considerare faptul că prin acțiunile inculpatului Malcov Piotr, a fost prejudiciat grav imaginea autorităților publice, ceea ce a creat și creează o stare de neîncredere în corectitudinea funcționarilor; - fapta incriminată inculpatului a fost comisă în timpul exercitării de inculpat a funcției publice, circumstanță ce sporește considerabil gradul social-periculos al faptei comise; 15 - din aceste considerente hotărîrile de achitare pronunțate de instanța de fond și de apel sunt ilegale și, prin aceasta nu sunt atinse scopurile legii penale și a pedepsei penale, apărarea drepturilor și intereselor părții vătămate, restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvîrșirii de noi infracțiuni atît din partea condamnaților, cît și a altor persoane.

Judecând recursul în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal lărgit concluzionează că acesta urmează a fi admis, din următoarele considerente. În conformitate cu prevederile art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept, comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol. Potrivit dispoziției art.435 alin.(1) pct.2) lit.c) Cod de procedură penală, judecând recursul, instanța de recurs este în drept să îl admită, să dispună rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. Totodată se remarcă, că instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârile atacate și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. În conformitate cu art.414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, este obligată să verifice legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar și oricăror probe noi prezentate instanței de apel sau să cerceteze suplimentar probele administrate de prima instanță. În vederea soluționării apelului, instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor. Instanța de apel, este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel. Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost evaluate prin prisma cumulului de probe anexate și administrate la dosar, în conformitate cu art.101 Cod de procedură penală. La chestiunile de drept se referă cele ce țin de următoarele: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual penal sau administrativ au fost corect aplicate și hotărârea adoptată să conțină răspuns la toate motivele invocate. În cazul în care se constată încălcări ale prevederilor legale referitoare la chestiunile menționate supra, hotărârea instanței de apel urmează a fi desființată, cu trimiterea cauzei la rejudecare în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. Relevant este de specificat în acest context că, hotărârea instanței de apel, potrivit art.417 Cod de procedură penală, trebuie să cuprindă, printre altele, și 16 temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date. Deci, fiind investită cu o situație de fapt, instanța de apel, ca urmare a efectuării cercetării judecătorești, urmează să expună în hotărârea adoptată situația de fapt reținută pe baza probatoriului administrat și să formuleze niște concluzii temeinice, cu suport probator, privitor la vinovăția inculpatului și încadrarea juridică a faptei săvârșite de către acesta sau nevinovăția acestuia și temeiul achitării, prevăzut de normele procesual penale. Însă, contrar celor stipulate de legea procesual-penală, în cauza deferită judecății instanța de apel nu a exercitat în deplină măsură aceste atribuții legale reglementate exhaustiv de legislator. Procurorul critică decizia contestată, invocând temeiurile de casare prevăzute de art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, care stipulează că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, în cazul în care instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței. Din analiza textuală a recursului declarat, Colegiul reține, că se contestă decizia instanței de apel, prin prisma temeiurilor de recurs invocate și menționate supra, invocându-se faptul, că în rezultatul evaluării incorecte și selective a probelor administrate la caz, instanța de apel greșit a menținut sentința de achitare în privința inculpatului Malcov Piotr pe învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.352 alin.(3) lit.b) Cod penal, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. Astfel, verificând asupra principiului respectării normelor de drept procesuale menționate, Colegiul constată că Malcov Piotr de către organul de urmărire penală a fost învinuit, de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.328 alin.(1) Cod penal, adică săvârșirea de către o persoană publică a unor acțiuni care depășesc în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, care au cauzat daune în proporții considerabile intereselor publice, drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor juridice, și pe art.352 alin.(3) lit.d) Cod penal, conform indicilor: samavolnicia, adică exercitarea unui drept presupus în mod arbitrar prin încălcarea ordinii stabilite, care au cauzat daune în proporții mari intereselor publice, drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor juridice, soldate cu daune în proporții deosebit de mari, însă prima instanță prin hotărîrea din 27 martie 2017 a adoptat o sentință prin care inculpatul Malcov Piotr, a fost achitat din motiv că fapta lui nu întrunește elementele infracțiunii prevăzute de art.328 alin.(1), 352 alin.(3) lit.b) Cod penal, soluție modificată de către instanța de apel prin decizia din 23 aprilie 2019. Instanța de recurs ordinar menționează că soluția instanței de apel privind 17 recunoașterea vinovat pe inculpatul Malcov Piotr în comiterea infracțiunii prevăzute de art.328 alin.(l) Cod penal cu liberarea de pedeapsă în legătură cu expirarea termenului de prescripție, nu se contestă, procurorul pe acest episod nu pune la îndoială calificarea acțiunilor inculpatului. Instanța de apel a constatat, că prima instanță, achitîndu-l pe Malcov Piotr de învinuirea în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art.352 alin.(3) lit.b) Cod penal din motivul că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii, s-a limitat doar numai cu concluzia că, decizia primei instanțe este corectă și legală (pag.26). În contextul celor expuse, Colegiul penal lărgit relevă, că instanța de apel atunci când constată că fapta imputată prin rechizitoriu nu s-a constatat existența faptei infracțiunii, urmează să-și argumenteze soluția prin prisma tuturor probelor acumulate în dosar, care trebuie apreciate multilateral și obiectiv. În acest sens, se are în vedere faptul că, așa cum s-a punctat deja mai sus, instanța de apel la judecarea cauzei trebuia să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate inculpatului Malcov Piotr să verifice și să aprecieze conform prevederilor art.101 Cod de procedură penală, fiecare probă din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor și să constate dacă fapta incriminată constituie sau nu o infracțiune. Colegiul penal lărgit constată că, instanța de apel, defectuos și-a argumentat soluția și n-a înlăturat divergențele între declarațiile martorilor Strogoteanu Mihail, Bezvolev Gheorghe, Petcov Matvei, Țiu Ion, părții vătămate și a inculpatului, argumentelor prezentate de acuzator în susținerea apelului, or, din declarațiile părții vătămate rezultă că „bazinul de acumulare a apei și plăcile de beton se aflau la balanța Î.S. „Stațiunea Tehnologică de Irigare Cahul” și nici de cum nu la balanța primăriei Xxxxx Xxxxx…primarul Malcov Piotr nici o dată nu a înaintat în adresa Î.S. „Stațiunea Tehnologică de Irigare Cahul”, careva solicitări de a procura plitele de beton”. Pe cînd inculpatul Malcov Piotr a declarat în cadrul ședinței instanței de apel că „… la demolarea din a doua zi el a fost la fața locului. Atunci cînd plitele au fost demontate nu era încă o decizie a Consiliului cu privire la demontarea plitelor. În total au fost demontate 76 de plite. Bazinul de acumulare și plitele aparțineau Xxxxx și toți oamenii cunoșteau acest fapt, dispeceratul și stația de pompare aparțineau Stațiunii de irigare Cahul, dar bazinul de acumulare aparține Xxxxx, deoarece a fost construit de către sovhozul „Moldova”. Bazinul de acumulare și stația de pompare nu formează un tot întreg, bazinul nu depindea de stația de pompare. Apa era pompată din r.Prut”, însă potrivit declarațiilor martorului Bezvolev Gheorghe, acesta a declarat că, „activează în calitate de tractorist la gospodăria comunală din Xxxxx Xxxxx, care este subordinea primăriei, unde de la primarul Malcov Piotr a primit însărcinare să se deplaseze cu tractorul MTZ și să încarce niște plite de beton de la fostul bazin de acumulare a apei și să le ducă la locul unde se va construi biserica, iar pentru aceasta primarul i-a dat cinci litre de motorină” și declarațiilor martorului 18 Petcov Matvei acesta a declarat că, „activează ca tractorist la liderul Isacescu Victor din Xxxxx, Xxxxx. Precizează faptul că prin luna septembrie a anului 2013, data exactă nu-și amintește, a primit o însărcinare de la primarul satului domnul Malcov Piotr să se ducă cu tractorul cu care lucrează de model „MTZ - 80”, să încarce plite din beton de la fostul bazin de acumulare care la moment nu funcționează și care este situat în Xxxxx”. Totodată, Colegiul penal lărgit menționează că martorul Țiu Ion fiind audiat în cadrul urmării penale cît și în ședința de fond și cea de apel a declarat că: „a activat în calitate de inginer la Î.S. „Stațiunea Tehnologică de Irigare Cahul” iar lista de inventariere confirmă că bazinul de acumulare din Xxxxxeste averea STI Cahul. Stațiile de pompare chiar și dacă nu funcționează se consideră după STI Cahul și se află la evidența contabilă indiferent de starea tehnică”. La fel, după divergențele apărute în declarațiile martorului Strogoteanu Mihail în instanța de apel, s-au dat citire cele de la urmărirea penală, care au fost susținute integral, acesta explicând că, în luna august anul 2013, data nu o ține minte s-a întîlnit cu primarul Xxxxx Xxxxx- Malcov Piotr, care l-a rugat să-l ajute la încărcarea unor plite din beton care se aflau pe teritoriul Xxxxx Xxxxx, din motiv că dispune de macara care îi apaține lui. Pentru acest serviciu între el și primar nu au fost încheiate careva contracte și nici nu s-au înțeles la careva sume de bani, dar a fost o înțelegere să-l alimenteze pentru lucru cu motorină. (vol.l f.d.43, vol.2, f.d.31). Prin urmare, declarațiile martorilor menționați mai sus instanța de apel nu le-a dat nici o apreciere în cumul cu celelalte probe ale acuzării. Din declarațiile tuturor părților audiate și materialele cauzei descrise în decizie, instanța de apel a analizat și a apreciat selectiv declarațiile inculpatului, fără a evalua celelalte probe și fără a efectua o analiză a acestora, cu aprecierea fiecărei probe în parte, cu expunerea asupra admisibilității sau inadmisibilității probei, ignorând totalmente probele administrate la caz. Într-o hotărâre este necesar nu numai de a reda declarațiile participanților la proces, dar și de a expune esența acestor depoziții și legătura lor cu conținutul altor probe care în ansamblu confirmă sau infirmă o circumstanță pe cauză, de a argumenta de ce unele probe sunt admise, iar altele respinse. La acest capitol Colegiul remarcă că, instanța de apel nu a luat în considerație și nu a dat apreciere conform art.101 Cod procedură penală probelor prezentate de acuzare, și anume: - decizia consiliului sătesc Xxxxx Xxxxx nr. 06.03 din 06 septembrie 2013 cu privire la repartizarea unui lot de teren pentru construcția bisericii; - decizia consiliului sătesc Xxxxx Xxxxx nr. 08.11 din 17 decembrie 2013 cu privire demolarea digurilor betonate. Instanța de apel nu a dat o apreciere faptului că, deciziile enunțate au fost adoptate după ce a fost comisă infracțiunea (01 - 03 septembrie 2013), în raport cu argumentele procurorului precum, că din aceasta rezultă că primarul Malcov Piotr 19 presupunînd că, bazinul de acumulare a apei se află la balanța primăriei Xxxxx Xxxxx, la comiterea infracțiunii nu avea careva decizii emise de consiliul sătesc care i-ar permite demolarea digurilor betonate și nici nu a fost repartizat careva lot de teren pentru construcția bisericii, astfel rezultă că consiliul local din Xxxxx în circumstanțe dubioase, pentru a îndreptăți acțiunile inculpatului Malcov Piotr, a emis decizia prin care se permite demolarea a trei diguri betonate, însă conform deciziei vizate, nu este clar care diguri urmează a fi demolate: unde sunt amplasate, cine este proprietarul și în ce proporții urmează a fi demolate, deoarece în primărie sub conducerea inculpatului nu a fost dusă evidența bunurilor și edificiilor amplasate pe teritoriul Xxxxx Xxxxx. În atare circumstanțe, Colegiul constată că instanța de apel nu a luat în considerație aceste declarații, cât și probele materiale prezentate de către partea acuzării, apreciind prioritar declarațiile inculpatului Malcov Piotr, care are dreptul de a nu se autoincrimina și un cumul de probe expuse selectiv, și preluate din soluția primei instanțe. Ca urmare, Colegiul constată că instanțele judecătorești inferioare au ajuns la concluzia referitor la achitarea lui Malcov Piotr de comiterea infracțiunii prevăzute de art.352 alin.(3) lit.b) Cod penal, pe motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii, fără a-și motiva soluția, nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul procurorului, prin ce a admis o eroare de fapt, care a afectat soluția instanței și anume, discordanța între cele reținute de instanțe și conținutul real al probelor, prin ignorarea unor aspecte evidente ce au avut drept consecință pronunțarea altei soluții decât cea pe care materialul probator o susține, instanța de apel urmând să aprecieze obiectiv toate probele. Astfel, Colegiul penal lărgit conchide că instanța de apel, ignorând cumulul de probe administrate la dosar, a admis și a apreciat prioritar numai declarațiile selective a inculpatului, care au și fost puse la baza hotărârii de achitare a acestuia, astfel neexpunându-se doar asupra unor probe, fără o analiză în cumul a tuturor probelor prezentate de părți, neilucidând faptele importante pentru soluționarea justă și promptă a cauzei date. Totodată, Colegiul menționează că concluzia instanței de apel este contradictorie, or în partea descriptivă a deciziei sale, motivează că în acțiunile inculpatului Malcov Piotr lipsesc elementele infracțiunii prevăzute de art.352 alin.(3) lit.b) Cod penal, iar în dispozitiv îl achită pe inculpatul Malcov Piotr pe art. 352 alin. (3) lit. b), din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii, astfel soluția este nemotivată și contravine actelor cauzei. În opinia instanței de recurs, instanța de apel nu a pătruns în esența problemei de fapt și de drept, fiind prezentă discrepanța între cele reținute de instanță și conținutul real al probelor, ignorarea unor aspecte evidente, ce au avut drept consecință pronunțarea unei concluzii nemotivate. Totodată, instanța de recurs ordinar menționează că, deși soluția instanței de 20 apel privind recunoașterea vinovat pe inculpatul Malcov Piotr în comiterea infracțiunii prevăzute de art.328 alin.(l) Cod penal cu liberarea de pedeapsă în legătură cu expirarea termenului de prescripție, nu se contestă, procurorul pe acest episod nu pune la îndoială calificarea acțiunilor inculpatului, decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul urmează a fi casată integral, și în această parte, ținând cont de învinuirea înaintată inculpatului în rechizitoriu, și erorile de drept comise de instanțele de fond la constatarea faptei. Rezumând cele menționate, Colegiul penal lărgit constată că, instanța de apel urma să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate, să aprecieze conform prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, fiecare probă din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor și în concluziile sale să motiveze admiterea unor probe sau respingerea altora (art. 394 alin. (1) pct. 2) Cod de procedură penală). Contrar acestor stricte prevederi legale instanța de apel selectiv a apreciat câteva probe, ignorând restul probelor, fără să le aprecieze pe fiecare în parte și să se expună asupra admisibilității sau inadmisibilității lor, expunând temeiul respectiv și argumentând clar concluziile sale în decizia adoptată. Instanța de recurs atestă că, conform prevederilor art.414 alin.(1), (2), (5), (6) Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. Potrivit art.419 Cod de procedură penală, rejudecarea cauzei de către instanța de apel se desfășoară potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă instanță, care se aplică în mod corespunzător. Din considerentele expuse mai sus, Colegiul penal lărgit constată că instanța de apel nu și-a motivat soluția adoptată în conformitate cu dispozițiile legale și nu a dat răspuns la motivele din apelul declarat de procurorul Mîțăblîndă Sergiu, alegațiilor de bază invocate de către procuror, care în opinia lui au importanță în cauză, prin ce a admis eroarea de drept prevăzută de pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală. În asemenea condiții, instanța de recurs conchide de a admite recursul ordinar declarat la caz, iar decizia instanței de apel urmează a fi casată total cu remiterea cauzei în instanța de apel la rejudecare, în alt complet de judecată. La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de prevederile art. 436 Cod de procedură penală, care prevăd procedura de rejudecare și limitele acesteia: să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile legii procesual-penale asupra motivelor esențiale invocate în cererea de apel; să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate, să verifice și să aprecieze profund probele administrate și examinate în instanță în strictă conformitate cu cerințele legii, să le dea o evaluare cuvenită cu argumentarea admisibilității sau 21 inadmisibilității fiecărei probe examinate, să elucideze faptele importante pentru soluționarea justă și promptă a cauzei date; să-și argumenteze clar concluziile în decizia adoptată, respectiv în caz de adoptare a unei concluzii de vinovăție sau nevinovăție a inculpatului, să emită o soluție clară, ținând cont de motivele casării deciziei atacate, de practica unitară în acest domeniu, precum și de practica relevantă a CtEDO, și să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală.

În conformitate cu prevederile art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, D E C I D E : Admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de circumscripție Cahul, Tomița Mihail, casează total decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 23 aprilie 2019, în cauza penală privindu-l pe Malcov Piotr Xxxxx, cu dispunerea rejudecării cauzei de către Curtea de Apel Cahul, în alt complet de judecată. Decizia nu se supune căilor de atac. Decizia motivată se va pronunța la 26 martie 2020. Președinte Timofti Vladimir Judecători Cobzac Elena Toma Nadejda Țurcan Anatolie Boico Victor 22