1ra-744/2020 — art. 190 alin. 2 lit. c CP

1ra-744/2020 — art. 190 alin. 2 lit. c CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-744/2020

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

19 februarie 2020 mun. Chișinău

Colegiul Penal în următoarea componență:

președinte Diaconu Iurie

judecători Catan Liliana

Guzun Ion

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de procurorul

în Procuratura de circumscripție Cahul, Calendari Dumitru, prin care se solicită casarea

deciziei Colegiului Judiciar al Curții de Apel Cahul din 16 octombrie 2019, în cauza

penală privind-o pe

ECHIM Maria XXXXX, născută la XXXXX,

originară și domiciliată în XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 10.04.2017 – 12.02.2018;

Instanța de apel: 01.03.2018- 03.05.2018;

28.02.2019 – 16.10.2019;

Instanța de recurs: 17.07.2018- 22.01.2019;

09.01.2020 – 19.02.2020.

c o n s t a t ă:

încetat procesul penal în privința lui Echim Maria, învinuită de săvârșirea infracțiunii

prevăzută de art. 190 alin. ( 2 ) lit. c) Cod penal, în temeiul existenței circumstanțelor

care exclud tragerea la răspunderea penală.

aceea, că la data de 13 martie 2009, având scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei

persoane în proporții mari, folosindu-se de încrederea directorului executiv al Asociației

de Economii și Împrumuturi (AEÎ) ,,Holmagea” din XXXXX, Ialanji Tatiana, și

casierului AEÎ ,,Holmagea", Raducan Victoria, prin înșelăciune și abuz de încredere, a

însușit de la ultimele suma de 100.000 lei, care aparține AEÎ ,,Holmagea”, fără

întocmirea cărorva acte confirmative, cu promisiunea că actele necesare vor fi

completate mai târziu, ceea ce nu a făcut, cauzându-i AEÎ ,,Holmagea” o pagubă

materială în proporții considerabile în valoare de 100.000 lei.

1

Acțiunile lui Echim Maria au fost încadrate de organul de urmărire penală în baza

art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal, conform indiciilor: dobândirea ilicită a bunurilor altei

persoane prin înșelăciune sau abuz de încredere, săvârșită cu cauzarea de daune în

proporții considerabile.

inculpatei Echim Maria.

3.1. Procurorul, a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei

noi hotărâri, potrivit modului stabilit, pentru prima instanță, prin care Echim Maria să

fie recunoscută vinovată de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (2) lit. c)

Cod penal și stabilită pedepsea sub formă de 2 (doi) ani închisoare, cu privarea de

dreptul de a ocupa funcții legate cu gestionarea mijloacelor bănești pe un termen de 2

(doi) ani. Potrivit art. 90 Cod penal, executarea pedepsei cu închisoarea să fie

suspendată condiționat, cu stabilirea unui termen de probă de 2 (doi) ani.

În motivare a invocat că, prima instanță nu a avut nici un temei pentru încetarea

procesului penal, or, procedura de pornire a urmăririi penale, după caracterul său juridic,

nu poate fi asociată cu formularea unei acuzații împotriva persoanei, având menirea de

a declanșa în mod legal investigarea unei cauze penale și semnificația de a institui cadrul

procesual legal în care se va desfășura respectiva cercetare. În dispozitivul ordonanței

de începere a urmăririi penale din 04 mai 2015, este clar stipulat că, urmărirea penală a

fost pornită pe faptul însușirii prin înșelăciune și abuz de încredere de la AEÎ

,,Holmagea” a sumei de 100.000 lei, și nu în privința unei persoane concrete.

Respectiv termenul de trei luni, care se circumscrie calității procesuale de bănuit

a lui Echim Maria, urmează a fi calculat din 01 iunie 2015, data când în privința acesteia

a fost emisă ordonanță de recunoaștere a persoanei în calitate de bănuit, emisă în

conformitate cu alin. (1), art. 63 Cod de procedură penală. Prevederile alin. (1) art. 63

Cod de procedură penală, au caracter exhaustiv, iar interpretarea normei legale, dată de

către instanță, în sensul că calitatea de bănuit a lui Echim Maria a fost condiționată deja

de ordonanța de începere a urmăriri penale, nu are nici un suport juridic. Așadar, în

cadrul urmăririi penale nu s-au încălcat prevederile art. 63 Cod de procedură penală.

Mai mult ca atât, în cadrul urmăririi penale, partea apărării nu a înaintat o astfel

de cerere, prin care să invoce înaintarea învinuirii lui Echim Maria, în afara cadrului

legal. Astfel, instanța de fond urma să țină cont de prevederile art. 251 alin. (4) Cod de

procedură penală, care stabilește că, încălcarea oricărei alte prevederi legale decât cele

prevăzute în alin. (2) atrage nulitatea actului dacă a fost invocată în cursul efectuării

acțiunii - când partea este prezentă, sau la terminarea urmăririi penale - când partea i-a

cunoștință de materialele dosarului, sau în instanța de judecată - când partea a fost

absentă la efectuarea acțiunii procesuale, precum și în cazul în care proba este

prezentată nemijlocit în instanța.

2

În opinia acuzatorului de stat, vinovăția inculpatei a fost demonstrată prin probele

acumulate și examinate de către instanța de judecată și deci, urmează să fie trasă la

răspundere penală pentru infracțiunea imputată.

3.2. Avocatul Șoitu Vasile în numele inculpatei a solicitat casarea sentinței, cu

pronunțarea unei noi hotărâri, prin care Echim Maria, învinuită de comiterea infracțiunii

prevăzută de art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal, să fie achitată.

În motivarea apelului a invocat că, în cadrul urmăririi penale, cât și în cadrul

cercetării judecătorești, inculpata nu și-a recunoscut vinovăția, comunicând instanței

toate circumstanțele cauzei în detalii și foarte amănunțit, fapte confirmate de alți

participanți la proces și de probele examinate în instanță. Pronunțând sentința, instanța

de fond nu a luat în considerație cele menționate, și a dat o apreciere eronată situației

de drept și de fapt, ori toate probele indică la nevinovăția inculpatei în săvârșirea

infracțiunii imputate. A indicat că motivele suplimentare în susținerea apelului vor fi

prezentate în apelul suplimentar, după ce va lua cunoștință cu materialele dosarului.

admis apelul declarat de procuror, sentința casată total și pronunțată o nouă hotărâre,

potrivit modului stabilit, pentru prima instanță, prin care Echim Maria, învinuită de

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal, a fost achitată, pe

motiv că fapta inculpatei nu întrunește elementele infracțiunii.

primei instanțe privind încetarea procesului penal în privința lui Echim Maria, în

temeiul existenței circumstanțelor care exclud tragerea la răspundere penală, constatând

că, prin conținutul ordonanței din 04 mai 2015 cu privire la pornirea urmăririi penale,

organul de urmărire penală s-a expus într-o manieră care exclude apariția suspiciunilor

față de alte persoane decât Echim Maria, adică fapta infracțională ca pe o faptă deja

constatată și săvârșită de o persoană concretă, în cazul dat Echim Maria, însoțită de

calificare juridico-penală a acestei fapte.

Respectiv, prin ordonanța din 24 august 2015, Echim Maria a fost pusă sub

învinuire în afară termenului de trei luni, contrar prevederilor art. 63 alin. (2) pct. 3)

Cod de procedură penală, care statuează că, organul de urmărire penală nu este în drept

să mențină în calitate de bănuit persoana în privința căreia a fost dată o ordonanță în

această calitate - mai mult de trei luni.

În această ordine de idei, instanța de apel a menționat că, art.63 Cod de procedură

penală prevede exhaustiv actele procedurale, prin care persoana poate fi recunoscută în

calitate de bănuit, după caz: 1) procesul-verbal de reținere; 2) Ordonanța sau încheierea

de aplicare a unei măsurii preventive neprivative de libertate; 3) Ordonanța de

recunoaștere a persoanei în calitate de bănuit.

Așadar, în speță, instanța de apel a constatat că, potrivit ordonanței de începere a

urmăririi penale din 04 mai 2015, de către organul de urmărire penală a fost începută

urmărirea penală, pe faptul însușirii prin înșelăciune și abuz de încredere de la AEÎ

3

,,Holmagea”, a sumei de 100.000 lei (f.d. 1 vol. I), iar în partea constatatoare a

ordonanței menționate, este relatat că, directorul executiv al AEÎ ,,Holmagea”, și

casierul asociației Răducan Victoria, sub influența și încrederea sporită față de Echim

Maria i-au dat ultimei suma de 100.000 lei, cu condiția de a perfecta mai târziu actele

corespunzătoare. Astfel, Echim Maria, prin înșelăciune și abuz de încredere a însușit

mijloace bănești, ce aparțineau asociației, care nu au fost restituiți, cauzând asociației

un prejudiciu în sumă de 100.000 lei.

Instanța de apel a indicat că, în sensul prevederilor art. 63 Cod de procedură

penală, procesul-verbal privind depistarea infracțiunii ori constatarea bănuielii

rezonabile privitor la o infracțiune comisă, în baza căruia s-a emis respectiva ordonanță,

nu poate servi drept temei pentru a considera că inculpata, a fost din start pusă sub

bănuială, că anume dânsa a comis infracțiunea imputată. Deci, prin ordonanța de

începere a urmăririi penale din 04 mai 2015, inculpatei nu i-a fost atribuit statutul de

bănuit în prezenta cauza penală, așa cum a constatat instanța de fond în sentința

contestată, or, în partea dispozitivă a ordonanței, a fost dispusă pornirea urmăririi penale

pe faptul comiterii infracțiunii și nu pe persoană.

Analizând materialele cauzei, instanța de apel a reliefat că, prin ordonanța de

recunoaștere în calitate de bănuit din 01 iunie 2015, organul de urmărire penală pentru

prima dată expune că fapta infracțională a fost comisă anume de inculpata, iar ultima a

fost pusă sub învinuire la data de 24 august 2015, astfel, fiind respectate toate termenele

procesuale de aflare în calitate de bănuit. (f.d. 137, vol. I).

Totodată, instanța de apel a menționat că, instanța de fond urma să țină cont de

prevederile art. 251 alin. (4) Cod de procedură penală, deoarece în speță, s-a constatat

că, în momentul atribuirii inculpatei a calității de bănuit, dânsa era prezentă la efectuarea

acestei acțiunii procesuale, fiind asistată de avocatul său, și nu a înaintat cereri privind

aflarea ilegală în calitate de bănuit, precum și nici la terminarea urmăririi penale - când

a luat cunoștință de materialele dosarului, invocând acest fapt doar în instanța de

judecată. Or, potrivit art. 251 alin. (4) Cod de procedură penală, faptul respectiv poate

fi invocat în instanța de judecată doar dacă partea a fost absentă la efectuarea acțiunii

procesuale, ceea ce nu s-a demonstrat.

Instanța de apel, lecturând conținutul apelului declarat de către procuror, a

considerat că sunt nefondate argumentele invocate, precum că prin cumulul de probe

anexate la materialele dosarului și examinate în instanța de fond, a fost dovedită

vinovăția inculpatei în comiterea infracțiunii incriminate, or, analizând fiecare probă

administrată, prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al

pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din

punct de vedere al coroborării lor, și notificând elementele constitutive ale infracțiunii

de escrocherie, Colegiul a ajuns la concluzia, că în speța, nu au fost îndeplinite condițiile

pentru existența cât a laturii obiective, atât și a laturii subiective ale infracțiunii imputate

inculpatei.

4

În acest sens, instanța de apel a indicat că, potrivit ordonanței de punere sub

învinuire din 24 august 2015 inculpata a fost pusă sub învinuire în baza art. 190 alin.

(4) Cod penal, potrivit indiciilor calificativi: dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane

prin înșelăciune sau abuz de încredere, săvârșită cu cauzarea de daune în proporții mari

(f.d. 190 vol. I), iar ulterior, prin ordonanță de modificare a învinuirii din 29 octombrie

2015, inculpata a fost pusă sub învinuire în baza alin. (2) lit. c) al art. 190 Cod penal,

potrivit indiciilor calificativi: dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin

înșelăciune sau abuz de încredere, săvârșită cu cauzarea de daune în proporții

considerabile. (f.d. 215 vol. I).

Din materialele cauzei, instanța de apel a reținut că, la data de 05 martie 2009,

între Întreprinderea Mixtă Organizație de Microfinanțare (ÎM OMF) ,,Microinvest" în

calitate de împrumutător și AEÎ ,,Holmagea" în calitate de împrumutat, au fost încheiate

contracte de împrumut nr. CHEM-A-11.09 și nr. CHEM-A-10.09, prin care

împrumutatului i s-au acordat sumele de 183.000 și respectiv 221.000 lei, cu titlu de

împrumut. Totodată, fiind încheiat contractul de fidejusiune nr. CHEM/F-A-10.09 între

ÎM OMF ,,Microinvest”, în calitate de creditor, și persoanele Ialanji Tatiana, Volcioc

Tatiana, Marian Viorica, Chelban Ana, Știrbeț Alexandra și Caraivan Clavdia, în

calitate de fidejusori (f.d. 11, 12-17, vol. I).

La data de 13 martie 2009, Ialanji Tatiana, Răducan Victoria și inculpata, au

ridicat de la bancă prima tranșă a împrumutului obținut, în sumă de 256.300 lei, dintre

care au transmis inculpatei suma de 100.000 lei, fără a întocmi careva acte confirmative.

Instanța de apel a menționat că, potrivit declarațiilor inculpatei Echim Maria, suma

de 100.000 lei, a fost luată de către inculpată în scopul achitării datoriilor persoanelor

Bria Ion, Manoli Svetlana, Uzunova Zinaida, Vodă Valeriu, față de ÎM OMF

,,Microinvest”, deoarece aceste persoane au luat această sumă cu titlu de împrumut de

la întreprindere, și au transmis banii persoanei Bria Nina, care s-a angajat să achite

împrumutul respectiv. Inculpata, activând în cadrul ÎM OMF ,,Microinvest”, a întocmit

actele necesare acordării împrumutului. Potrivit declarațiilor inculpatei date în ședința

primei instanțe, ea s-a implicat, deoarece a dorit să ajute aceste persoane, fiindcă sunt

consătenii ei. Aceste declarații fiind confirmate pe deplin prin declarațiile martorilor

Uzunova Zinaida, Manoli Svetlana, precum și de către reprezentantul părții vătămate

Ialanji Tatiana, care în ședința instanței de apel, cât și în cadrul ședinței primei instanțe,

a declarat că cunoștea despre suma solicitată de către inculpată, în scopul achitării

datoriilor persoanelor sus menționate față de ÎM OMF ,,Microinvest”.

Astfel, de către instanța de apel au fost apreciate critic declarațiile reprezentantului

părții vătămate Ialanji Tatiana, depuse în ședința primei instanțe, precum că nu cunoaște

dacă cu persoanele menționate în cauză au fost sau nu încheiate contracte de împrumut

cu asociația, or, materialele dosarului denotă că, între AEÎ ,,Holmagea” și persoanele

Bria Ion, Uzunova Zinaida, Manoli Svetlana și Vodă Valeriu, au fost încheiate contracte

de împrumut nr. 160, 157, 158 și 161, prin care ultimelor li s-au acordat împrumuturi.

5

Mai mult ca atât, contractele respective au fost semnate de însuși reprezentantul părții

vătămate Ialanji Tatiana și nici o parte a procesului penal nu a contestat valabilitatea

acestor contracte (f.d. 86-93, vol. I). Astfel, în sensul existenței laturii obiective, în

situația formată nu există careva elemente nici a înșelăciunii verbale, nici scrise sau

oricărei altei forme al înșelăciunii.

La fel, instanța de apel nu a constatat existența abuzului de încredere or, potrivit

declarațiilor reprezentantului părții vătămate Ialanji Tatiana, inculpata Echim Maria nu

avea careva relații oficiale cu asociația, fiind doar curator al asociației, activând în

cadrul ÎM OMF ,,Microinvest”, exercitând direct atribuțiile ei de serviciu. Astfel, în

sensul laturii obiective și noțiunii de abuzul de încredere, nu s-a constatat că ar fi existat

o premeditare din partea inculpatei, pentru a comite infracțiunea imputată.

Un alt argument, care combate argumentele acuzării, este faptul că, inculpata,

obținând în ordinea procedurii civile câștig de cauza împotriva lui Bria Nina și primind

titlu executoriu privind încasarea de la ultima a sumei de 120.000 lei, a perfectat procura

pe numele lui Ialanji Tatiana, și a predat acest titlu executoriu ultimei pentru ridicarea

sumei de bani, fapt confirmat de către Ialanji Tatiana în ședința primei instanțe. (f.d.

123-124 vol. I).

Faptul că suma împrumutată a fost solicitată în scopul achitării datoriei lui Bria

Ion, Uzunova Zinaida, Manoli Svetlana și Vodă Valeriu, mai este confirmat prin

ordinele de încasare în beneficiul ÎM OMF ,,Microinvest”, pe numele acestor persoane.

(f.d. 25-41, vol. II).

Prin urmare, nu a fost demonstrată eschivarea inculpatei de la restituirea

împrumutului primit de la AEÎ ,,Holmagea”, respectiv nu este demonstrată intenția

inculpatei de a nu restitui împrumutul primit de la asociație.

Cu atât mai mult, de către inculpata a fost eliberată recipisa, prin care ultima

confirmă primirea împrumutului în sumă de 120.000 lei de la AEÎ ,,Holmagea”,

eliberată la data de 24 mai 2013. (f.d. 125, vol. I)

Astfel, în opinia instanței de apel, în cauza penală deferită judecății, pe tot

parcursul examinării, de către acuzare nu a fost demonstrată nici rea-voința, nici frauda

din partea inculpatei, iar probele anexate la materialele dosarului și declarațiile

participanților, din contra demonstrează că, inculpata prin predarea reprezentantului

părții vătămate a titlului executoriu și perfectarea procurii, prin care a împuternicit pe

acesta să ridice suma indicată în titlul executoriu, manifestă dorința de soluționare

benevolă a problemei apărute.

Totodată, fiind menționat că, în cadrul ședinței instanței de apel, inculpata a

declarat că la moment în cadrul procedurii de executare a titlului executoriu menționat,

urmează să fie realizate terenurile agricole ale lui Bria Nina și suma împrumutului va fi

restituită asociației.

Mai mult ca atât, instanța de apel a remarcat că, reprezentantul părții vătămate

având recipisa, precum că inculpata Echim Maria recunoaște că a luat de la AEÎ

6

,,Holmagea” suma de 100.000 lei, cu titlu de împrumut, nu a demonstrat că valoarea

lezată nu poate fi obținută în ordinea procedurii civile. Or, având la mână aceasta

recipisă, partea vătămată se află în poziția egală de drepturi cu inculpata, respectiv, are

toate temeiurile pentru adresare în instanța de judecată în ordinea procedurii civile

privind încasarea împrumutului. Reprezentantul părții vătămate nu a demonstrat că este

imposibilă realizarea drepturilor sale în ordinea procedurii civile, or, acesta nici nu s-a

adresat în instanța civilă, pentru apărarea drepturilor sale.

Instanța de apel a considerat important de menționat că, imixtiunea penalului în

sfera privată, sfera bazată pe principiul egalității părților, trebuie să fie privită ca o

ultimă măsură. Or, dacă ambele părți, cât debitorul atât și creditorul obțin profituri de

pe urma parteneriatului lor, rămânând proprietari asupra bunurilor sale, atunci

raporturile dintre cele două părți trebuie în continuare să fie guvernate de normele

dreptului civil. În speța respectivă, AEÎ ,,Holmagea” nicidecum nu pierde dreptul de

proprietate asupra sumei acordate inculpatei, respectiv, raportul juridic existent între

părți, urmează să fie soluționat în ordinea procedurii civile.

În această ordine de idei, instanța de apel a statuat că, pe tot parcursul examinării

cauzei, cât în ședința instanței de fond, atât și în cadrul cercetării judecătorești în

instanța de apel, prin probatoriul anexat la materialele dosarului, s-a constatat doar

existența unor relații reciproce, bazate pe voința reciprocă a părților în vederea acordării

împrumutului, și nu a fost demonstrată nici într-un mod existența infracțiunii prevăzute

de art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal.

Referitor la apelul declarat de către avocatul Șoitu Vasile în numele inculpatei,

instanța de apel a menționat că, înaintea începerii cercetării judecătorești, apărătorul a

depus cerere semnată și susținută de inculpată, prin care a solicitat retragerea apelului

declarat, invocând ca motiv lipsa temeiurilor pentru a declara apel împotriva sentinței

pronunțate și prin încheierea din 12 aprilie 2018 a fost admisă cererea inculpatei și a

avocatului său Șoitu Vasile cu privire la retragerea apelului declarat, cu dispunerea

încetării procedurii de judecare a apelului depus de către avocatul Șoitu Vasile în

numele inculpatei împotriva sentinței.

temeiurile de drept prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, în

care a solicitat casarea acesteia cu dispunerea rejudecării cauzei în instanță apel în alt

complet de judecată, din următoarele considerente:

- cumulul de probe administrate și prezentate de către acuzatorul de stat în sprijinul

învinuirii, demonstrează vinovăția inculpatei în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.

190 alin. (2) lit. c) Cod penal, or, în acțiunile acesteia sunt întrunite elementele

infracțiunii imputate, iar instanța de apel eronat a apreciat probele, ajungând pripit la

concluzia de achitare a inculpatei;

- suma primită de la AEÎ „Holmagea” inculpata a însușit-o, iar versiunea precum

că acești bani i-a folosit pentru a stinge datoriile altor persoane nu are suport probator

7

și a fost înaintată doar cu scopul de a se eschiva de răspundere penală, or, faptul că a

împrumutat această sumă în scopul achitării datoriei lui Bria Ion, Uzunova Zinaida,

Manoli Svetlana. și Vodă Valeriu nu are nici o importanță;

- prin transmiterea titlului executoriu privind încasarea de la Bria Nina în

beneficiul lui Echim Maria a sumei de 120.000 lei, reprezentantului părții vătămate

Ialanji Tatiana, inculpata a încercat să ducă în eroare organele de drept, or, executarea

acestui titlu este imposibilă din motivul lipsei lui Bria Nina pe teritoriul R. Moldova și

din motivul lipsei bunurilor materiale ale acesteia, prin urmare, asemenea acțiuni sunt

fictive;

- instanța de apel a examinat apelul procurorului, care a fost declarat în defavoarea

inculpatei și a pronunțat o hotărâre de achitare a lui Echim Maria, prin ce a încălcat

principiul neagravării situației în propriul apel prevăzut în art. 410 alin. (1) din Codul

de procedură penală.

a fost admis recursul ordinar declarat de procuror, casată total hotărîrea contestată, s-a

dispus rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

de recurs a considerat că acesta urmează a fi admis din următoarele considerente.

Analizând decizia recurată, Colegiul lărgit a conchis că, instanța de apel a ignorat

prevederile indicate supra, or, hotărârea de achitare a lui Echim Maria de sub învinuirea

de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal, pe motiv că

fapta inculpatei nu întrunește elementele infracțiunii, este bazată exclusiv pe probele

administrate și prezentate de către procuror în sprijinul învinuirii.

Astfel, Colegiul penal lărgit a atestat, că, deși, potrivit materialelor cauzei

inculpata a recunoscut faptul primirii în anul 2009 a sumei de 100.000 lei ce aparțineau

AEÎ ,,Holmagea” și care i-a fost eliberată de către președintele Asociației Ialanji Tatiana

și contabilul Raducan Victoria, fără ca în acest sens să fie întocmit la data eliberării

sumelor indicate a căruiva act confirmativ, instanța de apel în mod pripit a considerat

că această sumă nu a fost însușită de Echim Maria, ci folosită pentru stingerea datoriei

altor persoane, conform înțelegerii avute cu reprezentanții părții vătămate, menționând

că, „...pe tot parcursul examinării de către acuzare nu a fost demonstrată nici rea-

voința, nici frauda din partea inculpatei. Probele anexate la materialele dosarului și

declarațiile participanților din contra demonstrează că, inculpata Echim Maria, prin

predarea reprezentantului părții vătămate a titlului executoriu și perfectarea procurii,

prin care a împuternicit pe acesta să ridice suma indicată în titlul executoriu, manifestă

dorința de soluționare benevolă a problemei apărute. Astfel, Colegiul judiciar constată

că, la moment există posibilitatea de soluționare amiabilă a problemei apărute.”

În acest sens instanța de apel nu s-a expus asupra faptului că potrivit materialelor

cauzei, recipisa eliberată de către inculpata prin care recunoaște că a luat de la AEÎ

8

,,Holmagea” suma de 100.000 lei, cu titlu de împrumut, a fost întocmită abia la data de

24 mai 2013.

Instanța de apel n-a oferit nici o motivare concluziilor sale, deoarece potrivit

materialelor cauzei inculpata a declarat că ar fi transmis acești bani lui Bria Nina, care

ar fi luat anterior prin intermediul altor persoane împrumuturi de la AEÎ ,,Holmagea” și

urma să achite datoriile acestor persoane către Asociație din banii oferiți de inculpată,

instanța de apel omițând să se expună asupra faptului că sumele oferite de către

inculpată nu-i aparțineau și au fost obținute tot de la Asociație.

S-a menționat că la momentul primirii de către inculpata a banilor, aceștia nu

figurau în AEÎ ,,Holmagea” ca datorii ale inculpatei, ci ca datorii a Asociației, garantate

de fidejusori – persoane fizice, care în prezent sunt obligate prin hotărâre judecătorească

să restituie aceste sume.

În acest sens instanța de apel n-a dat apreciere nici faptului, că în urma acțiunilor

inculpatei, care nu și-a onorat „înțelegerea reciprocă” față de AEÎ ,,Holmagea” în

persoana - președintelui asociației Ialanji Tatiana și contabilului Raducan Victoria din

anul 2009, la 08 aprilie 2014 Judecătoria Cahul a pronunțat hotărârea, prin care s-a

dispus încasarea în mod solidar de la A.E.Î. ,,Holmagea”, Ialanji Tatiana, Volcioc

Tatiana, Marian Viorica, Chelban Anna, Știrbeț Alexandra și Caraivan Clavdia în

beneficiul ÎM OMF ,,Microinvest” datoria în sumă de 114.195 lei, dobândă în mărime

de 221.35,27 lei și penalitatea în mărime de 66.319,78 lei, în total 202.650,05 lei (f.d.

18 vol. I). Această datorie, fiind formată în baza contractului de împrumut nr. CHEM-

A-10.09 din 05 martie 2009 încheiat între ÎM OMF ,,Microinvest” S.R.L. și A.E.Î.

,,Holmagea”, și contractului de fidejusiune nr. CHEM/F-A10.09 din 05 martie 2009

încheiat între ÎM OMF ,,Microinvest” și Ialanji Tatiana, Volcioc Tatiana, Marian

Viorica, Chelban Anna, Știrbeț Alexandra și Caraivan Clavdia (f. d. 76- 78, 82, vol. I).

În aceste condiții Colegiul penal lărgit consideră, că instanța de apel în mod pripit

și nemotivat a ajuns la concluzia, că adoptarea hotărârii de către Judecătoria Cahul la

06 iunie 2011, prin care s-a dispus încasarea de la Bria Nina în beneficiul lui Echim

Maria 120.000 lei, în contul recuperării datoriei conform recipisei de împrumut din 01

august 2008 (f.d.123, 125, vol. I) precum și faptul că, inculpata, obținând în ordinea

procedurii civile câștig de cauza împotriva lui Bria Nina și primind titlu executoriu

privind încasarea de la ultima a sumei de 120.000 lei, a perfectat procura pe numele lui

Ialanji Tatiana, și a predat acest titlu executoriu ultimei pentru ridicarea sumei de bani,

fapt confirmat de către Ialanji Tatiana în ședința primei instanțe (f.d. 123-124 vol. I), ar

putea influența asupra încadrării juridice a acțiunilor inculpatei următoarele

circumstanțe, deoarece n-a ținut cont de faptul, că primind banii, inculpata a dispus de

aceștia conform dorinței sale și nu are nici o importanță în speță care a fost destinația

acestor sume.

Reieșind din cele expuse supra, Colegiul lărgit a considerat că, instanța de apel

pripit a ajuns la concluzia că în acțiunile inculpatei Echim Maria nu sunt întrunite

9

elementele infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal, or, în speță, din

materialele cauzei s-a reținut că, inculpata în perioada anilor 1999-2009 a lucrat la ÎM

OMF ,,Microinvest” în calitate de agent de dezvoltare/expert de creditare, fiind

responsabilă de Asociațiile de Economii și Împrumuturi prin monitorizarea acestora,

adică intermediar între acestea și bancă. Din declarațiile însăși a inculpatei, A.E.Î.

,,Holmagea” a fost creată de dânsa și se bazau pe încredere, și cunoscând de faptul că,

A.E.Î. ,,Holmagea” trebuia să beneficieze de un împrumut de la ÎM OMF ,,Microinvest”

s-a rugat către membrii asociației să-i împrumute niște bani pentru a acoperi datoria

altor persoane, astfel că, a fost ajutată, iar la momentul acordării sumei respective n-au

fost întocmite careva acte, inculpata dispunând de mijloacele bănești, nerestituindu-le

ulterior, ba mai mult decât atât, considerând că nici nu trebuie să le restituie.

În această ordine de idei, Colegiul lărgit a menționat că, prin abuz de încredere se

înțelege exploatarea de către făptuitor a raporturilor de încredere care s-au stabilit între

el și victimă. De regulă, raporturile de încredere decurg din încheierea unor convenții

de drept civil sau din alte fapte juridice. În alte cazuri, aceste raporturi se creează pe

fondul atitudinii de colegialitate, prietenie, afecțiune între făptuitor și victimă, atitudine

care, de multe ori, este artificial creată și susținută, timp îndelungat, prin eforturile

făptuitorului, ori de autoritatea funcției pe care o ocupă făptuitorul etc.

a fost admis apelul declarat de procuror, sentința casată totală, cu adoptarea unei noi

hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, după cum urmează.

Echim Maria a fost achitată pe învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de

art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal, din motiv că fapta acesteia nu întrunește elementele

constitutive ale infracțiuni.

prezența în acțiunile inculpatei a elementelor constitutive ale infracțiunii incriminate,

astfel învinuirea adusă în privința acesteia nu și-a găsit confirmare. În opinia instanței

de apel, acuzarea nu a prezentat probe, care ar confirma cu certitudine faptul, că Echim

Maria la 13.03.2009 prin înșelăciune și abuz de încredere a însușit de la directorul

executiv al AEÎ ,,Holmagea”, Ialanji Tatiana, și casierul Răducan Victoria, suma de

100.000 lei, fără a întocmi acte confirmative, cu promisiunea că actele necesare vor fi

completate mai târziu, ceea ce nu a făcut, și a cauzat AEÎ ,,Holmagea” o pagubă

materială în proporții considerabile în valoare de 100.000 lei.

Ialanji Tatiana și Răducan Victoria din start cunoșteau că contractele de împrumut

încheiate cu cele 4 persoane erau fictive, or acordarea împrumutului era posibilă doar

pentru membrii Asociației, ele cunoșteau că beneficiarul efectiv al împrumuturilor

respective este Bria Nina, care va rambursa împrumutul, și au dat acordul la eliberarea

viciată a acestor împrumuturi. În confirmare vin declarațiile martorului Ialanji Tatiana,

precum că ”din start ea și contabila Răducan Victoria au cunoscut că cele 4 contracte

de împrumut vor fi fictive”, precum și declarațiile martorului Răducan Victoria, precum

10

că ”ea împreună cu Ialanji au hotărât să-i dea banii lui Echim M. ... a auzit de Bria

Nina de la Echim Maria, care i-a spus că pentru dânsa ia banii. Nu a văzut-o

niciodată”.

De asemenea Ialanji Tatiana și Răducan Victoria au cunoscut că Echim Maria era

un intermediar între AEÎ „Holmagea” și Bria Nina, care a dorit s-o ajute pe ultima să-și

stingă datoria față de ”Microinvest”, și Echim Maria nu a ascuns nici o informație

referitor la scopul împrumutului, identitatea celor 4 persoane și beneficiarul faptic al

împrumuturilor. Însăși Ialanji Tatiana a confirmat acest fapt prin declarațiile sale în

ședința instanței de apel. Deși alocuri Răducan Viorica a declarat că nu a cunoscut inițial

despre împrumuturile perfectate pe numele acelor 4 persoane, circumstanțele constatate

atestă, că Răducan Viorica pe lângă atribuțiile sale oficiale de casier, de fapt, ducea și

evidența contabilă la AEÎ ”Holmagea”, iar în virtutea funcției sale de casier avea

obligația de a elibera mijloacele bănești contractate doar titularilor contractelor, dar nu

inculpatei Echim Maria. În plus Răducan Victoria a declarat că ”a întâlnit așa nume ca

Uzunov Z., Manoli, Bria I., Vodă V. – au figurat precum că au luat împrumut de la

Asociația lor. Dna Echim i-a adus cu contractele și cu cererile semnate”. Mai mult că

Răducan Victoria nu putea să nu cunoască despre împrumuturile fictive acelor 4

persoane, deoarece s-a constatat că în perioada 2005 – 2010 Răducan Victoria de fapt

ducea evidența contabilă a AEÎ ”Holmagea”, despre care fapt declară martorul Ialanji

Tatiana: ”Contractele de împrumut au fost întocmite de contabil Răducan Victoria,

dânsa fiind și casier ... Răducan V. nu avea studii de contabilitate, și oficial nu putea fi

contabilă, dânsa doar conducea contabilitatea”.

În cursul cercetării judecătorești au apărut anumite dubii cu privire la veridicitatea

semnăturilor din unele contracte de împrumut încheiate cu AEÎ ”Holmagea”, și în afara

oricărui dubiu s-a constatat că cererile de împrumut și contractele de împrumut din

26.12.2007 încheiate între AEÎ ”Holmagea” și împrumutații Bria Ion, Manole Svetlana,

Uzunov Zinaida și Vodă Valeriu sunt fictive, un aport și implicare substanțială în aceste

ilegalități având inculpata. Însă aceste circumstanțe, precum și legalitatea acțiunilor

inculpatei la contractarea, obținerea și valorificarea acestor împrumuturi de la AEÎ

”Holmagea” nu au fost investigate de organul de urmărire penală, și, nefiindu-i imputate

inculpatei în actul de acuzare, nu fac obiectul învinuirii în cadrul prezentului proces

penal.

Contractele de împrumut pe numele celor 4 persoane - Bria Ion, Manole Svetlana,

Uzunov Zinaida și Vodă Valeriu cu AEÎ „Holmagea” au fost încheiate pe un termen de

un an, însă la data scadenței 20.11.2008 împrumuturile nu au fost stinse. AEÎ

„Holmagea”, fiind o organizație necomercială, desfășura activitate de acordare a

împrumuturilor membrilor săi. Astfel AEÎ „Holmagea” contracta împrumut de la SRL

„Microinvest”, stabilind suma și termenul împrumutului în dependență de necesitățile

economice ale membrilor săi (în baza cererilor prealabile), apoi împrumutul primit de

la SRL ”Microinvest” era utilizat pentru acordarea împrumuturilor membrilor

11

Asociației, în baza contractelor. Prin urmare, membrul asociației era obligat să

ramburseze împrumutul acordat și dobânda la scadența stabilită în contractul de

împrumut.

Din declarațiile inculpatei pe care instanța de apel le-a apreciat ca fiind veridice,

care coroborează cu alte probe administrate, rezultă că la termenul de scadență a

împrumuturilor acordate pe numele celor 4 persoane indicate, Ialanji Tatiana și Răducan

Victoria s-au adresat către Echim Maria, comunicând că Bria Nina nu a restituit datoria,

iar dacă AEÎ „Holmagea” la rândul său nu va achita datoria față de SRL „Microinvest”

– nu va acorda un nou împrumut. În acel moment Asociația de la Haragîș, r-l Cantemir,

avea în casă o sumă disponibilă de bani, iar Echim Maria le-a explicat Victoriei Răducan

și Tatianei Ialanji că poate lua împrumut de la altă asociație pentru o săptămână-două,

ca apoi ele după ce vor primi credit, să restituie împrumutul. Răducan V. și Ialanji T.

au căzut de acord, și au garantat că vor întoarce datoria de 100.000 lei când vor lua un

nou împrumut. Echim Maria a luat de la Asociația „Haragîș” suma de 100.000 lei și a

achitat în casa AEÎ „Holmagea”. Ambele asociații cunoșteau despre scopul

împrumutului, și anume ca AEÎ „Holmagea” să poată beneficia de un nou împrumut.

În confirmarea acestor circumstanțe au venit și declarațiile martorului Ialanji

Tatiana, care a confirmat primirea de la Echim Maria a sumei de 100.000 lei pentru ca

AEÎ ”Holmagea” să poată beneficia de o nouă tranșă de creditare în martie 2009, și la

obținerea împrumuturilor noi imediat i-a fost transmisă inculpatei Echim Maria aceiași

sumă – 100.000 lei.

Înainte de a beneficia de un nou împrumut AEÎ „Holmagea” avea deficit de

mijloace bănești, format grație nerestituirii la timp a împrumuturilor acordate celor 4

persoane - Bria Ion, Manole Svetlana, Uzunov Zinaida, Vodă Valeriu, care împiedica

posibilitatea de a lua un nou împrumut. Și anume acest deficit a fost acoperit de Echim

Maria la rugămintea Tatianei Ialanji, prin luarea împrumutului de 100.000 lei de la

Asociația „Haragîș” și plasată în capitalul AEÎ ”Holmagea”. Însăși faptul că AEÎ

„Holmagea” a obținut un nou împrumut atestă că această Asociație nu avea datorii față

de ”Microinvest”. Astfel, la 05.03.2009 între SRL „Microinvest” și AEÎ „Holmagea”

au fost încheiate contractul de împrumut nr.CHM-A-11.09 la suma 183.000 lei, pe

termen de 24 luni, cu scadența la 05.03.2011, și contractul de împrumut nr.CHEM-a-

10.09 la suma 221.000 lei, pe termen de un an, cu scadența la 05.03.2010 /f.d.76-83

vol.I/. Potrivit extrasului din cont eliberat de BC „Moldindconbank” SA, la 13.03.209

pe contul AEÎ „Holmagea” a fost transferată suma 256.300 lei, ce constituie prima

tranșă a împrumutului acordat de SRL „Microinvest” /f.d.114 vol.I/. Această sumă a

fost reflectată și în Actul de circulație a mijloacelor bănești AEÎ „Holmagea” pentru

anul 2009, în care mai era făcută mențiunea că la 13.03.2009 Mariei Echim i-a fost

eliberată fără dispoziție de plată suma de 100.000 lei în temeiul recipisei, titlului

executoriu și procurii /f.d.119, 126 vol.I/.

12

În consecință, în ziua când AEÎ „Holmagea” a primit prima tranșă a împrumutului

în suma de 256.300 lei, adică la 13.03.2009, ridicată de la bancă de către Ialanji Tatiana

și Răducan Victoria, acestea i-au transmis inculpatei Echim Maria suma de 100.000 lei,

pentru a fi restituită Asociației „Haragîș”. Nici primirea împrumutului de la Asociația

„Haragîș” în sumă de 100.0000 și nici restituirea nu a fost reflectată în nici un act scris,

dat fiind că tranzacția respectivă a fost efectuată în baza înțelegerii verbale între două

asociații de economie și împrumut, în care Echim Maria avea un rol de intermediar, dat

fiind că activa în calitate de curator al acestor asociații și avea relații de încredere cu

conducerea asociațiilor. Cel puțin nici o probă contrară acestei constatări nu a fost

prezentată de procuror. Inculpata Echim Maria doar a luat cu titlu de împrumut suma

de 100.000 lei de la Asociația „Haragîș” pentru a acoperi deficitul de mijloace bănești

la AEÎ „Holmagea”, ca apoi, după ce AEÎ „Holmagea” a obținut un nou împrumut de

la SRL „Microinvest”, imediat în aceiași zi să fie restituită Asociației „Haragîș” prin

intermediul inculpatei.

În vederea acestei constatări este relevant și faptul, că intrarea banilor în sumă de

100.000 lei la AEÎ ”Holmagea”, care a precedat încheierea contractelor de împrumut cu

SRL ”Microinvest” din 05.03.2019, nu a fost reflectată în evidența contabilă a AEÎ

”Holmagea” – nu se regăsește în Actul de circulație a mijloacelor bănești pentru anul

este evidentă, or în caz contrar eventual pretențiile față de Echim Maria aveau să

depășească suma 190.000 lei (datoria celor 4 împrumutați fictivi + suma datorată

conform rechizitoriului), însă pretențiile AEÎ ”Holmagea” se reduc doar la sumele

datorate în baza celor 4 contracte de împrumut fictive.

În lipsa oricăror acte contabile cu referire la circulația sumei 100.000 lei de la AEÎ

”Haragîș” la AEÎ ”Holmagea” și invers, prin intermediul inculpatei Echim Maria, este

extrem de dificil de a stabili cu certitudine care a fost destinația oficială a acestor

100.000 lei la momentul când au fost plasați în capitalul AEÎ ”Holmagea”, aceasta se

datorează efectuării defectuoase și incomplete a urmăririi penale și poziției pasive a

părților pe parcursul judecării cauzei, care nu au adus probe certe în vederea existenței

sau lipsei unor astfel de acte contabile. Din aceste considerente aceste circumstanțe sunt

deduse în mare parte din declarațiile martorilor și inculpatei.

Declarațiile alocuri evazive ale martorilor Ialanji Tatiana și Răducan Victoria au

fost apreciate critic nu doar grație faptului că ele au fost trase la răspundere penală

pentru ilegalitățile comise, dar și din motiv că dânsele și ulterior tentează să prezinte

informații denaturate. Spre exemplu, în Actul de circulație a mijloacelor bănești AEÎ

„Holmagea” pentru anul 2009 /f.d.119, 126 vol.I/ a fost introdusă mențiunea: ”la

13.03.2009 Mariei Echim i-a fost eliberată fără dispoziție de plată suma de 100.000 lei

în temeiul recipisei, titlului executoriu și procurii”. Această mențiune din actul de

circulație a mijloacelor bănești este una falsă, or Echim Maria a primit suma de 100.000

lei la 13.03.2009, iar Ialanji Tatiana doar la 24.05.2013 a primit titlul executoriu emis

13

la 24.05.2013 procura din 24.05.2013 iar recipisa de către Echim Maria a fost scrisă tot

la 24.05.2013.

Referitor la înșelăciune, Ialanji Tatiana și Răducan Victoria au știut din start

destinația acestor bani, astfel inculpata Echim Maria nu a însușit mijloacele bănești în

sumă de 100.000 lei. Nici una din persoanele respective (Ialanji T. și Răducan V.) nu s-

a adresat până în prezent organelor de drept pe faptul sustragerii prin înșelăciune și abuz

de încredere a mijloacelor bănești de către inculpata Maria Echim, nu au întreprins

acțiuni de recuperare de la Echim Maria a datoriei față de Asociație, și doar în anul 2013

Ialanji Tatiana a solicitat de la Echim Maria o recipisă în care se menționează, că ultima

a luat un împrumut în sumă de 100.000 lei de la AEÎ „Holmagea” și transmite titlul

executoriu în sumă de 120.000 lei cu procura de reprezentare a creditorului, pentru a

putea obține suma datorată prin executarea titlului executoriu. Este de menționat, că

inculpata Echim Maria nu a refuzat să scrie recipisa, în situația în care ea nu a beneficiat

de nici un împrumut de la asociația AEÎ „Holmagea”, ceea ce atestă lipsa înșelăciunii

și abuzului de încredere.

Este reținut argumentul apărătorului, precum că, grație faptului că transmiterea

sumei de 100.000 lei nu a fost perfectată printr-un înscris și nu existau probe scrise în

confirmarea acestei operațiuni, intenția inculpatei Echim Maria de a însuși această sumă

în mod indirect s-ar fi confirmat prin negarea faptului obținerii banilor de la AEÎ

”Holmagea”, știind că ar fi epuizată posibilitatea probării acestui fapt. Pe când inculpata

Echim Maria niciodată nu a negat faptul primirii banilor în sumă de 100.000 lei, și

totdeauna era conștientă că are obligația de a restitui datoriile pe care și le asumă.

În cursul cercetării judecătorești nu și-a găsit confirmare nici faptul, că Echim

Maria le-ar fi determinat pe Ialanji Tatiana și Răducan Victoria să-i dea bani fără

întocmirea actelor confirmative, cu promisiunea că actele necesare vor fi completate

mai târziu, după cum îi este imputat în actul de învinuire. Unicul martor care a făcut

asemenea declarații este Răducan Victoria, însă aceste declarații ale ei nu sunt reținute

din mai multe considerente. În primul rând această afirmație nu a fost confirmată de

martorul Ialanji Tatiana, nici de inculpata Echim Maria. În al doilea rând, însăși Ialanji

Tatiana împreună cu Răducan Victoria au comis acțiuni ilegale intenționate prin

eliberarea în afara evidenței contabile a sumei de 100.000 lei, fapta lui Ialanji Tatiana

în acest sens constituind o faptă penală constatată. Și în al treilea rând, acest segment al

învinuirii ar fi imputabil atunci, când inculpata Echim Maria măcar o singură dată ar fi

negat faptul primirii banilor sau existența obligațiunii de a restitui mijloacele bănești

datorate; însă probele atestă că Echim Maria tot timpul a recunoscut faptul primirii

banilor și propria obligație de restituire a banilor în sumă de aproximativ 100.000 lei,

indiferent că procurorul consideră că obligația de plată a inculpatei a luat naștere din

actul primirii banilor la 13.03.2009, iar inculpata are convingerea că este obligată de a

acoperi datoriile formate în baza celor 4 contracte de împrumut fictive din 26.12.2007

încheiate cu Bria Ion, Manole Svetlana, Uzunov Zinaida, Vodă Valeriu.

14

După cum s-a menționat supra, latura subiectivă a escrocheriei se caracterizează

prin intenție directă de a însuși, a înstrăina, a sustrage careva sume bănești și scop de

profit. Totodată, pentru realizarea laturii subiective este necesar ca făptuitorul încă la

momentul intrării în stăpânire asupra acestor bunuri, urmărea scopul sustragerii lor și

nu avea intenția să-și execute angajamentul asumat, ce este demonstrat prin: situația

financiară extrem de neprielnică a persoanei care și-a asumat angajamentul la momentul

încheierii tranzacției; lipsa de fundamentare economică și caracterul nerealizabil al

angajamentului asumat; lipsa unei activități aducătoare de beneficii, necesare onorării

angajamentului.

Acuzarea nu a prezentat probe, care ar confirma cu certitudine faptul, că la

momentul primirii sumei de 100.000 lei Echim Maria urmărea scopul sustragerii și nu

avea intenția să-și execute angajamentul asumat. Or, inculpata nu a primit suma de

100.000 lei pentru sine, dar sub răspundere și garanție personală, a negociat cu asociația

”Haragîș”, care este asociată tot la SRL „Microinvest”, lucru cunoscut de Ialanji Tatiana

și Răducan Victoria, și a luat cu titlu de împrumut suma de 100.000 lei pentru a rezolva

problemele financiare ale AEÎ „Holmagea” și ulterior a restituit suma respectivă. Ea a

acționat în favoarea asociației AEÎ „Holmagea” și nu a dispus de mijloacele bănești.

Tot ea, a restituit datoria formată din cele patru contracte de împrumut încheiate cu -

Bria Ion, Manole Svetlana, Uzunov Zinaida, Vodă Valeriu și asociația AEÎ

„Holmagea”, restituind anul trecut 20.000 lei și în iunie 2019- a achitat ultima sumă

80.000 lei.

Lipsa scopului infracțional de sustragere a mijloacelor bănești, indiferent din care

act juridic sau acțiune ar fi provenit, rezultă și din acțiunile concrete și constructive

întreprinse de Maria Echim, pentru a remedia situația creată, care se caracterizează prin

faptul că dânsa a scris benevol recipisă la 24.05.2013 precum că a primit suma de

100.000 lei, a înaintat acțiune împotriva lui Bria Nina, care a beneficiat de

împrumuturile acordate de AEÎ „Holmagea” și, obținând titluri executoriu la

24.05.2013, a transmis Tatianei Ialanji titlul executoriu, oferindu-i ultimei prin procură

împuterniciri pentru prezentarea spre executare a documentului executoriu și ridicarea

sumei adjudecate de 120.000 lei de la debitorul Bria Nina. Însă Ialanji Tatiana a

confirmat că nu a întreprins nici o acțiune în acest sens.

temeiurile de drept prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, în

care solicită casarea acesteia cu dispunerea rejudecării cauzei în instanță apel în cazul

în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs, din următoarele

considerente:

Recurentul consideră că s-a constatat existența abuzului de încredere or, potrivit

declarațiilor reprezentantului părții vătămate Ialanji Tatiana, Echim Maria nu avea

careva relații oficiale cu asociația, fiind doar curator al asociației, activând în cadrul ÎM

OMF „Microinvest”.

15

Faptul că suma împrumutată a fost solicitată în scopul achitării datoriei lui Bria

Ion, Uzunova Zinaida, Manoli Svetlana și Vodă Valeriu, care este confirmată prin

ordinele de încasare în beneficiul IM OMF „Microinvest”, pe numele acestor persoane

nu liberează pe Echim Maria de obligațiunea de a întoarce banii împrumutați primiți

personal. Faptul respectiv demonstrează că, a fost dovedită eschivarea lui Echim Maria

de la restituirea împrumutului primit de la AEÎ „Holmagea'’, respectiv a fost

demonstrată intenția ei de a nu restitui împrumutul primit de la asociație.

În acțiunile lui Echim Maria se regăsesc circumstanțele necesare pentru existența

laturii subiective a infracțiunii încriminate. Or, pe tot parcursul procesului penal au fost

demonstrate intenția directă a acesteia de a nu îndeplini angajamentul asumat față de

partea vătămată. La fel, au fost stabilite circumstanțele care demonstrează intenția cu

privire la sustragere cum ar fi, situația financiară, caracterul irealizabil al

angajamentului asumat, or, potrivit declarațiilor participanților la proces, coroborate cu

probele anexate la materialele dosarului, Echim Maria era angajată oficial în câmpul

muncii în cadrul ÎM OMF „Microinvest”, respectiv beneficia de salariul pentru

atribuțiile de serviciu efectuate. Astfel, a fost constatat, că Echim Maria, având careva

venituri, nu ducea lipsa de activitate aducătoare de beneficii, îndreptate spre încasarea

mijloacelor bănești necesare pentru onorarea angajamentului asumat față de partea

vătămată, până în prezent nu a executat obligațiunile sale de restituire a banilor

împrumutate timp de 9 ani.

Probele anexate la materialele dosarului și declarațiile participanților au

demonstrat că, Echim Maria a acționat cu intenție de a lua banii sub formă de împrumut,

restituirea cărora ar fi dificilă pentru dânsa, iar prin predarea reprezentantului părții

vătămate a titlului executoriu și perfectarea procurii, prin care a împuternicit pe aceasta

să ridice suma indicată în titlul executoriu, nu este o manifestare a dorinței de

soluționare benevolă a problemei apărute ci o încercare de a induce organele de drept

în eroare și de a arăta că nu are nimic comun cu dobândirea banilor prin înșelăciune.

Instanța de apel n-a dat apreciere nici faptului, că în urma acțiunilor lui Echim

Maria care nu și-a onorat „înțelegerea reciprocă” față de AEÎ „Holmagea” în persoana

președintelui asociației Ialanji Tatiana și contabilului Raducan Victoria din anul 2009,

la 08 aprilie 2014 Judecătoria Cahul a pronunțat hotărârea, prin care s-a dispus încasarea

în mod solidar de la A.E.Î. „Holmagea”, Ialanji Tatiana, Volcioc Tatiana, Marian

Viorica. Chelban Anna, Știrbeț Alexandra și Caraivan Clavdia în beneficiul ÎM OMF

„Microinvest” datoria în sumă de 114.195 lei, dobândă în mărime de 221.35,27 lei și

penalitatea în mărime de 66.319,78 lei, în total 202.650,05 lei (f.d. 18 vol. I).

Recurentul a menționat că împotriva sentinței a declarat apel procurorul care a

solicitat recunoașterea vinovăției lui Echim Maria de comiterea infracțiunii imputate,

însă instanța de apel, la apelul procurorului declarat în defavoarea inculpatei, a adoptat

o decizie prin care ea a fost achitată, pronunțând astfel o hotărâre prin care s-a creat o

16

situație favorabilă lui Echim Maria, deci, în opinia recurentului, s-a încălcat principiul

neagravării situației în propriul apel, art. 410 alin. (1) Cod procedura penală.

citarea părților, în baza actelor din dosar, Colegiul penal al instanței de recurs conchide

asupra inadmisibilității acestuia, pentru următoarele considerente.

Pornind de la dispoziția art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, în care

se relevă că instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului

declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu,

este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că

recursul este vădit neîntemeiat. Soluția instanței prin care se dispune inadmisibilitatea

cererii de recurs, din motiv că este vădit neîntemeiată, este precedată de efectuarea

verificării temeiurilor de casare invocate de parte, în raport cu actele dosarului, drept

urmare constatându-se că actul recurat este conform legii, fără a prezenta vreo lipsă de

natură să-l afecteze și să genereze desființarea acestuia.

În art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, se relevă că instanța de recurs

examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de procedură

penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și motivate corespunzător de

titularul cererii de recurs.

Din conținutul cererii de recurs, se constată că recurentul face trimitere la temeiul

de casare stipulat de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, potrivit căruia

sunt pasibile contestării cu recurs ordinar hotărârile adoptate de instanța de apel în cazul

în care instanța nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea

atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției

contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o

eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței.

În general, cerința textuală a acestui caz de casare (legea enumerând 5 cazuri)

presupune că, la etapa judecării cauzei de către instanța de apel s-au încălcat prevederile

legii procesual penale, și nici un indiciu nu poate sugera recurentului precum că,

chestiunea de apreciere a probatoriului ar putea constitui în sine o eroare de drept care

să se subscrie măcar unuia din cele 5 subpuncte ale pct. 6) din alin. (1) al art. 427 Cod

de procedură penală.

Însă, din contextul cererii de recurs, se poate de conchis cu certitudine că, critica

primordială a recurentului vizează doar chestiunea de apreciere a probelor, procurorul

afirmând în acest sens că, achitând-o pe Echim Maria, instanța de apel s-a bazat

preponderent doar pe probele cercetate și declarațiile ei și a martorilor audiați în ședința

de judecată. Prin aceasta instanța de apel a dat o apreciere justă probatoriului

administrat, formulând o concluzie corectă despre lipsa elementelor infracțiunii

incriminate lui Echim Maria în baza rechizitoriului.

Într-un prim aspect, este relevant de a specifica că, raționamentele pe care se

fundamentează soluția de inadmisibilitate a prezentului recurs, se bazează pe aceea că,

17

Colegiul consideră inacceptabil faptul că procurorul, pe calea recursului ordinar, dorește

să se ajungă practic la o nouă analiză a circumstanțelor de fapt din sentința primei

instanțe și din decizia instanței de apel nu pentru a fi corectată vreo eroare judiciară, ci

doar în vederea reaprecierii probatoriului, în acest sens instanța de recurs ordinar

transformându-se într-o veritabilă instanță de apel, ceea ce excede scopul pentru care

aceasta a fost creată.

Totodată, este indubitabil faptul că, aprecierea probelor este unul din cele mai

importante momente ale procesului penal, deoarece întregul volum de muncă depus de

către organele de urmărire, instanțele judecătorești, cât și de părțile din proces, se

concretizează pe soluția ce va fi dată în urma acestei activități. Legea stabilește că

probele admisibile sunt apreciate după pertinența, concludența, veridicitatea și utilitatea

acestora și toate probele în ansamblul lor sunt apreciate din punct de vedere al

coroborării lor.

Însă, cu referire la faptul dacă chestiunea de apreciere a probelor poate fi invocată

la această etapă a procedurilor, instanța de recurs reiterează că la etapa judecării

recursului nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere

materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de

instanțele ierarhic inferioare, acestea fiind atributul exclusiv al instanțelor de fond.

De altfel, simplul fapt că pot exista două puncte de vedere distincte cu privire la

modul de apreciere a probelor nu este un motiv suficient și plauzibil pentru a dispune

rejudecarea unei cauze penale, după cum solicită procurorul.

Din atare considerente, Colegiul penal nu va analiza și verifica probele

administrate în cauză. Mai mult, că în cauza deferită judecății nu s-a constatat

discrepanța între cele reținute de instanțele inferioare în vederea încetării cauzei penale

și achitarea lui Echim Maria de către instanța de apel, și conținutul real al probelor, sau

ignorarea unor aspecte evidente ce ar fi avut drept consecință pronunțarea altei soluții

decât cea pe care materialul probator o susține.

Totodată, Colegiul tine să evidențieze că, afirmațiile recurentului precum că

soluția de achitare a inculpatei este fondată preponderent pe declarațiile martorilor

audiați sunt neîntemeiate, deoarece, după cum se constată din conținutul decizia

instanței de apel, pentru dispunerea achitării inculpatei în baza articolelor incriminate,

s-au luat în vedere toate probele acumulate de partea acuzării la etapa urmăririi penale,

justificat ajungându-se la concluzia că acțiunile lui Echim Maria nu întrunesc

elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. ( 2 ) lit. c) Cod penal.

Prin urmare, opozabil celor enunțate de recurent, Colegiul penal, verificând

suplimentar materialele dosarului, specifică că, judecând apelul instanța a examinat

cauza sub toate aspectele, complet și obiectiv, adoptând o soluție corectă de achitare,

concluzie preluată integral de către instanța de recurs.

Invocând eroarea de drept prevăzută de pct. 6), procurorul menționează, printre

altele, despre faptul că instanța de apel nu s-a expus argumentat asupra tuturor motivelor

18

din cererea de apel, cu toate acestea nu indică expres asupra căror anume motive instanța

nominalizată nu s-a pronunțat. În atare situație, Colegiul penal consideră nefondate

alegațiile titularului dreptului de recurs în această parte și reiterează că invocarea unor

pretinse erori admise la etapa judecării cauzei de către instanța de apel, urmează a fi

precedate de o motivare corespunzătoare privind esența acestora și indicarea expresă a

circumstanțelor cauzei cărora sunt subsecvente, ceea ce în cazul dat nu s-a realizat.

Decizia recurată cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, în sensul că

argumentele pe care instanța de apel le-a expus în partea descriptivă a deciziei,

echivalează cu o motivare conformă rigorilor și exigențelor impuse de legea procesual-

penală și de art. 6 CEDO și dă răspuns la toate argumentele apelantului expuse în cererea

de apel.

Respectiv, Colegiul nu poate să achieseze la argumentele recurentului precum că

instanța de apel nu a respectat cerințele art. 414 Cod de procedură penală, care obligă

instanța să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel. Or, aici urmează a se

reține că motivarea hotărârii este un proces de analiză și sinteză a actelor și lucrărilor

dosarului care nu presupune în mod necesar expunerea tuturor elementelor amănunțit,

atâta timp cât sunt valorificate toate aspectele relevante din punct de vedere probatoriu

și sunt menționate componentele obligatorii ale unei motivări a hotărârii penale de

condamnare, adică așa cum s-a procedat, de altfel, în cauza de față.

Investită cu o situație de fapt, instanța de apel, ca urmare a efectuării cercetării

judecătorești, a expus situația de fapt reținută în cauză și a concluzionat corect că

urmează a fi achitată Echim Maria de cele incriminate prin rechizitoriu în baza art. 190

alin. (2) lit. c) Cod penal, deoarece faptele nu întrunesc elementele infracțiunii

incriminate.

În acest context, Colegiul consideră oportun de a se referi și la jurisprudența

constantă a Curții Europene, prin care s-a statuat cu titlul de principiu că instanțele

judecătorești trebuie să-și motiveze deciziile în temeiul art. 6§1 al Convenției (a se

vedea în acest sens cauza Ruiz Torija vs. Spain, 9 decembrie 1994, §29). Totuși,

instanțele nu sunt obligate să ofere un răspuns detaliat la fiecare argument al părților,

mai cu seamă dacă el este invocat în mod repetat, iar extinderea la care se aplică această

obligație de a prezenta motive poate să varieze în dependență de caracterul deciziei și

circumstanțele cauzei. Or, în opinia Curții, în cazul în care instanța supremă refuză să

admită o cauză din motivul că nu sunt întrunite temeiurile legale pentru această cauză,

o motivare foarte succintă poate satisface cerințele art. 6 din Convenție. (a se vedea în

acest sens cauza Bachowski v. Polonia din 02.11.2010).

Referitor la argumentul recurentului precum că prin achitarea inculpatei de către

instanța de apel i-a fost agravată situația procurorului-apelant care a solicitat

condamnarea inculpatei Colegiul îl consideră neîntemeiat și contrar legii din

următoarele considerente.

19

Conform prevederilor art. 410 Cod de procedură penală instanța de apel,

soluționând cauza, nu poate crea o situație mai gravă pentru persoana care a declarat

apelul. În apelul declarat de procuror în favoarea unei părți, instanța de apel nu poate

agrava situația acesteia.

Din conținutul acestor norme de drept rezultă că doar persoana (fizică sau

juridică) care participă în procesul penal cu interese personale, beneficiază de principiul

neagravării situației în propriul apel.

Procurorul, la rândul său, este persoană oficială numită, în modul stabilit de lege,

pentru a conduce sau a exercita urmărirea penală și a reprezenta în judecată învinuirea

în numele statului (art. 6 pct. 37 Cod de procedură penală). Procurorul care participă la

judecarea cauzei are funcție de acuzator de stat. Deci, procurorul nu are și nici nu poate

avea careva interese personale în procesul penal și nu poate beneficia de principiul

neagravării situației în propriul apel. Aceeași concluzie rezultă și din explicațiile date

la pct 12.4 de către Plenul Curții Supreme de Justiție în hotărârea nr. 22 din 12.12.2005

cu ulterioarele modificări ”Cu privire la practica judecării cauzelor penale în ordine de

apel”.

Colegiul ține să consemneze că, declanșând o continuare a judecării cauzei în fond

prin prisma prevederilor art.408-411 Cod de procedură penală, apelul produce mai

multe efecte: suspensiv, devolutiv, neagravarea situației în propriul apel și extensiv.

Deci, apelul este o cale de atac sub aspect de fapt și de drept, adică odată exercitat are

efect devolutiv complet, în sensul că provoacă un control integral atât în fapt, cât și în

drept, asupra cauzei deferite judecății.

Conceptual principiul non reformatio in pejus, care are o conotație internațională

și presupune că, părții ce a exercitat o cale de atac, să nu i se înrăutățească situația față

de cea stabilită prin hotărârea judecătorească supusă controlului judiciar. Acest

principiu, în esență, funcționează și ca o garanție a respectării dreptului de apărare al

părților venind în întâmpinarea unui interes general, acela ca prin declanșarea

controlului judiciar, să nu rămână în ființă hotărâri nelegale și netemeinice și să se

ajungă la stabilirea adevărului și la aplicarea corectă a legii în cauzele deduse judecății.

Efectul neagravării situației părții în propria cale de atac se mai justifică și prin

ideea că agravarea situației acesteia ar însemna o satisfacție pentru partea adversă, spre

exemplu pentru procuror, de a obține ce nu s-a cerut – ultra petița – întrucât deși nu s-a

exercitat efectiv calea de atac în defavoare, s-a pronunțat o soluție mai gravă în calea

de atac a părții care de fapt solicita o soluție mai blândă în privința sa.

Libertatea folosirii căilor de atac - determinată de inexistența riscului agravării

situației juridice prin declanșarea controlului judiciar - se înscrie astfel în sfera

garanțiilor care asigură buna desfășurare a procesului și garantează drepturile părților.

Rolul acestui principiu este nu numai acela de a proteja interesul particular al celui care

a declarat calea de atac, ci și de a asigura o desfășurare echitabilă a procesului, cu

finalitatea corespunzătoare: pronunțarea unei hotărâri legale și temeinice.

20

Mai mult ca atât, regula neagravării situației în propria cale de atac presupune că,

chiar dacă s-a constatat o eroare de fapt sau de drept, produsă în defavoarea părții care

a declarat calea de atac, nu se poate desființa hotărârea pentru aceste lipsuri, fiind astfel

interzisă agravarea situației în propria cale de atac.

Colegiul, asumându-și riscul de a se repeta, totuși ține să reitereze aici că,

principiul despre care s-a amintit mai sus și regula neagravării situației în propria cale

de atac, prevede implicit că, chiar dacă s-a constatat o eroare de fapt sau de drept,

produsă în defavoarea părții care a declarat calea de atac, nu se poate desființa hotărârea

pentru aceste lipsuri, fiind astfel interzisă agravarea situației în propria cale de atac.

Având în vedere considerentele menționate în partea descriptivă a prezentei

decizii și raportând situația reținută în cauză la prevederile art. 432 alin. (2) Cod de

procedură penală, Colegiul penal concluzionează că, la judecarea cauzei în ordine de

apel, instanța a respectat prevederile legale pertinente și relevante, prescrise de art.414-

419 Cod de procedură penală, iar argumentele din recursul ordinar declarat de procuror,

sunt vădit neîntemeiate.

Penal

d e c i d e :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de procurorul în Procuratura de

circumscripție Cahul, Calendari Dumitru, împotriva deciziei Colegiului Judiciar al

Curții de Apel Cahul din 16 octombrie 2019, în cauza penală privind-o pe Echim Maria

XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 19 martie 2020.

Președinte Diaconu Iurie

Judecător Catan Liliana

Judecător Guzun Ion

21