1ra-8/2019 — art.190 alin.2 lit.c CP

1ra-8/2019 — art.190 alin.2 lit.c CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-8/2019

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

D E C I Z I E

22 ianuarie 2019 mun. Chișinău

Colegiul lărgit în următoarea componență:

președinte Timofti Vladimir

judecători Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

Boico Victor

judecând, fără citarea părților la proces, recursul ordinar declarat de procurorul

în Procuratura de circumscripție Cahul, Calendari Dumitru, prin care se solicită casarea

deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 03 mai 2018, în cauza penală în

privința lui

Echim Maria XXXXX, născută la

XXXXX, originară XXXXX, domiciliată XXXXX.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

C O N S T A T Ă :

încetat procesul penal în privința lui Echim Maria, învinuită de săvârșirea infracțiunii

prevăzută de art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal, în temeiul existenței circumstanțelor

care exclud tragerea la răspunderea penală.

în aceea, că la data de 13 martie 2009, având scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei

persoane în proporții mari, folosindu-se de încrederea directorului executiv al

Asociației de Economii și Împrumuturi (AEÎ) ,,Holmagea” din satul Iujnoe, raionul

Cahul, Ialanji Tatiana, și casierului AEÎ ,,Holmagea", Raducan Victoria, prin înșelăciune

și abuz de încredere, a însușit de la ultimele suma de 100 000 lei, care aparține AEÎ

,,Holmagea”, fără întocmirea cărorva acte confirmative, cu promisiunea că actele

necesare vor fi completate mai târziu, ceea ce nu a făcut, cauzându-i AEÎ ,,Holmagea” o

pagubă materială în proporții considerabile în valoare de 100 000 lei.

Acțiunile lui Echim Maria au fost încadrate de organul de urmărire penală în baza

art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal, conform indiciilor: dobândirea ilicită a bunurilor altei

1

persoane prin înșelăciune sau abuz de încredere, săvârșită cu cauzarea de daune în

proporții considerabile.

numele inculpatei Echim Maria.

3.1. Procurorul, a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea

unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit, pentru prima instanță, prin care Echim

Maria să fie recunoscută vinovată de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190

alin. (2) lit. c) Cod penal și stabilită pedepsea sub formă de 2 (doi) ani închisoare, cu

privarea de dreptul de a ocupa funcții legate cu gestionarea mijloacelor bănești pe un

termen de 2 (doi) ani. Potrivit art. 90 Cod penal, executarea pedepsei cu închisoarea să

fie suspendată condiționat, cu stabilirea unui termen de probă de 2 (doi) ani.

În motivare a invocat că, prima instanță nu a avut nici un temei pentru încetarea

procesului penal, or, procedura de pornire a urmăririi penale, după caracterul său

juridic, nu poate fi asociată cu formularea unei acuzații împotriva persoanei, având

menirea de a declanșa în mod legal investigarea unei cauze penale și semnificația de a

institui cadrul procesual legal în care se va desfășura respectiva cercetare. În

dispozitivul ordonanței de începere a urmăririi penale din 04 mai 2015, este clar

stipulat că, urmărirea penală a fost pornită pe faptul însușirii prin înșelăciune și abuz

de încredere de la Asociație de Economii și Împrumuturi ,,Holmagea” a sumei de

100 000 lei, și nu în privința unei persoane concrete.

Respectiv termenul de trei luni, care se circumscrie calității procesuale de bănuit a

lui Echim Maria, urmează a fi calculat din 01 iunie 2015, data când în privința acesteia a

fost emisă ordonanță de recunoaștere a persoanei în calitate de bănuit, emisă în

conformitate cu alin. (1), art. 63 Cod de procedură penală. Prevederile alin. (1) art. 63

Cod de procedură penală, au caracter exhaustiv, iar interpretarea normei legale, dată

de către instanță, în sensul că calitatea de bănuit a lui Echim Maria a fost condiționată

deja de ordonanța de începere a urmăriri penale, nu are nici un suport juridic. Așadar,

în cadrul urmăririi penale nu s-au încălcat prevederile art. 63 Cod de procedură penală.

Mai mult ca atât, în cadrul urmăririi penale, partea apărării nu a înaintat o astfel

de cerere, prin care să invoce înaintarea învinuirii lui Echim Maria, în afara cadrului

legal. Astfel, instanța de fond urma să țină cont de prevederile art. 251 alin. (4) Cod de

procedură penală, care stabilește că, încălcarea oricărei alte prevederi legale decât cele

prevăzute în alin. (2) atrage nulitatea actului dacă a fost invocată în cursul efectuării

acțiunii - când partea este prezentă, sau la terminarea urmăririi penale - când partea ia

cunoștință de materialele dosarului, sau în instanța de judecată - când partea a fost

absentă la efectuarea acțiunii procesuale, precum și în cazul în care proba este

prezentată nemijlocit în instanța.

În opinia acuzatorului de stat, vinovăția inculpatei Echim Maria a fost

demonstrată prin probele acumulate și examinate de către instanța de judecată și deci,

urmează să fie trasă la răspundere penală pentru infracțiunea imputată.

3.2. Avocatul Șoitu Vasile în numele inculpatei a solicitat casarea sentinței, cu

pronunțarea unei noi hotărâri, prin care Echim Maria, învinuită de comiterea

infracțiunii prevăzută de art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal, să fie achitată.

În motivarea apelului a invocat că, în cadrul urmăririi penale, cât și în cadrul

cercetării judecătorești, inculpata nu și-a recunoscut vinovăția, comunicând instanței

2

toate circumstanțele cauzei în detalii și foarte amănunțit, fapte confirmate de alți

participanți la proces și de probele examinate în instanță. Pronunțând sentința,

instanța de fond nu a luat în considerație cele menționate, și a dat o apreciere eronată

situației de drept și de fapt, ori toate probele indică la nevinovăția inculpatei în

săvârșirea infracțiunii imputate. A indicat că motivele suplimentare în susținerea

apelului vor fi prezentate în apelul suplimentar, după ce va lua cunoștință cu

materialele dosarului.

admis apelul declarat de procuror, casată total, inclusiv din oficiu sentința Judecătoriei

Cahul, sediul Central din 12 februarie 2018, și pronunțată o nouă hotărâre, potrivit

modului stabilit, pentru prima instanță, prin care Echim Maria, învinuită de săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal, a fost achitată, pe motiv că

fapta inculpatei nu întrunește elementele infracțiunii.

primei instanțe privind încetarea procesului penal în privința lui Echim Maria, în

temeiul existenței circumstanțelor care exclud tragerea la răspundere penală,

constatând că, prin conținutul ordonanței din 04 mai 2015 cu privire la pornirea

urmăririi penale, organul de urmărire penală s-a expus într-o manieră care exclude

apariția suspiciunilor față de alte persoane decât Echim Maria, adică fapta infracțională

ca pe o faptă deja constatată și săvârșită de o persoană concretă, în cazul dat Echim

Maria, însoțită de calificare juridico-penală a acestei fapte.

Respectiv, prin ordonanța din 24 august 2015, Echim Maria a fost pusă sub

învinuire în afară termenului de trei luni, contrar prevederilor art. 63 alin. (2) pct. 3)

Cod de procedură penală, care statuează că, organul de urmărire penală nu este în

drept să mențină în calitate de bănuit persoana în privința căreia a fost dată o

ordonanță în această calitate - mai mult de trei luni.

În această ordine de idei, instanța de apel a menționat că, art.63 Cod de procedură

penală prevede exhaustiv actele procedurale, prin care persoana poate fi recunoscută

în calitate de bănuit, după caz: 1) procesul-verbal de reținere; 2) Ordonanța sau

încheierea de aplicare a unei măsurii preventive neprivative de libertate; 3) Ordonanța

de recunoaștere a persoanei în calitate de bănuit.

Așadar, în speță, instanța de apel a constatat că, potrivit ordonanței de începere a

urmăririi penale din 04 mai 2015, de către organul de urmărire penală a fost începută

urmărirea penală, pe faptul însușirii prin înșelăciune și abuz de încredere de la

Asociația de Economii și Împrumuturi ,,Holmagea”, a sumei de 100 000 lei (f.d 1 vol. I),

iar în partea constatatoare a ordonanței menționate, este relatat că, directorul executiv

al Asociației de Economii și Împrumuturi ,,Holmagea”, și casierul asociației Răducan

Victoria, sub influența și încrederea sporită față de Echim Maria i-au dat ultimei suma

de 100 000 lei, cu condiția de a perfecta mai târziu actele corespunzătoare. Astfel,

Echim Maria, prin înșelăciune și abuz de încredere a însușit mijloace bănești, ce

aparțineau asociației, care nu au fost restituiți, cauzând asociației un prejudiciu în sumă

de 100 000 lei.

Instanța de apel a indicat că, în sensul prevederilor art. 63 Cod de procedură

penală, procesul-verbal privind depistarea infracțiunii ori constatarea bănuielii

3

rezonabile privitor la o infracțiune comisă, în baza căruia s-a emis respectiva

ordonanță, nu poate servi drept temei pentru a considera că inculpata Echim Maria, a

fost din start pusă sub bănuială, că anume dânsa a comis infracțiunea imputată. Deci,

prin ordonanța de începere a urmăririi penale din 04 mai 2015, inculpatei Echim Maria

nu i-a fost atribuit statutul de bănuit în prezenta cauza penală, așa cum a constatat

instanța de fond în sentința contestată, or, în partea dispozitivă a ordonanței, a fost

dispusă pornirea urmăririi penale pe faptul comiterii infracțiunii și nu pe persoană.

Analizând materialele cauzei, instanța de apel a reliefat că, prin ordonanța de

recunoaștere în calitate de bănuit din 01 iunie 2015, organul de urmărire penală pentru

prima dată expune că fapta infracțională a fost comisă anume de inculpata Echim

Maria, iar ultima a fost pusă sub învinuire la data de 24 august 2015, astfel, fiind

respectate toate termenele procesuale de aflare în calitate de bănuit. (f.d 137, vol. I).

Totodată, instanța de apel a menționat că, instanța de fond urma să țină cont de

prevederile art. 251 alin. (4) Cod de procedură penală, deoarece în speță, s-a constatat

că, în momentul atribuirii inculpatei a calității de bănuit, dânsa era prezentă la

efectuarea acestei acțiunii procesuale, fiind asistată de avocatul său, și nu au înaintat

cereri privind aflarea ilegală în calitate de bănuit, precum și nici la terminarea urmăririi

penale - când au luat cunoștință de materialele dosarului, invocând acest fapt doar în

instanța de judecată. Or, potrivit art. 251 alin. (4) Cod de procedură penală, faptul

respectiv poate fi invocat în instanța de judecată, doar dacă partea a fost absentă la

efectuarea acțiunii procesuale, ceea ce nu s-a demonstrat.

Instanța de apel, lecturând conținutul apelului declarat de către procuror, a

considerat că sunt nefondate argumentele invocate, precum că prin cumulul de probe

anexate la materialele dosarului și examinate în instanța de fond, a fost dovedită

vinovăția inculpatei în comiterea infracțiunii incriminate, or, analizând fiecare probă

administrată, prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al

pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din

punct de vedere al coroborării lor, și notificând elementele constitutive ale infracțiunii

de escrocherie, Colegiul a ajuns la concluzia, că în speța, nu au fost îndeplinite condițiile

pentru existența cât a laturii obiective, atât și a laturii subiective al infracțiunii

imputate inculpatei Echim Maria.

În acest sens, instanța de apel a indicat că, potrivit ordonanței de punere sub

învinuire din 24 august 2015 inculpata Echim Maria a fost pusă sub învinuire în baza

art. 190 alin. (4) Cod penal, potrivit indiciilor calificativi: dobândirea ilicită a bunurilor

altei persoane prin înșelăciune sau abuz de încredere, săvârșită cu cauzarea de daune în

proporții mari (f.d. 190 vol. I), iar ulterior, prin ordonanță de modificare a învinuirii din

29 octombrie 2015, inculpata Echim Maria a fost pusă sub învinuire în baza alin. (2)

lit. c) al art. 190 Cod penal, potrivit indiciilor calificativi: dobândirea ilicită a bunurilor

altei persoane prin înșelăciune sau abuz de încredere, săvârșită cu cauzarea de daune în

proporții considerabile. (f.d. 215 vol. I).

Din materialele cauzei, instanța de apel a reținut că, la data de 05 martie 2009,

între Întreprinderea Mixtă Organizație de Microfinanțare ,,Microinvest" în calitate de

împrumutător și Asociația de Economii și Împrumuturi ,,Holmagea" în calitate

de împrumutat, au fost încheiate contracte de împrumut nr. CHEM-A-11.09 și

4

nr. CHEM-A-10.09, prin care împrumutatului i s-au acordat sumele de 183 000 și

respectiv 221 000 lei, cu titlu de împrumut Totodată, fiind încheiat contractul de

fidejusiune nr. CHEM/F-A-10.09 între Întreprinderea Mixtă organizație de

Microfinanțare ,,Microinvest”, în calitate de creditor, și persoanele Ialanji Tatiana,

Volcioc Tatiana, Marian Viorica, Chelban Ana, Știrbeț Alexandra și Caraivan Clavdia, în

calitate de fidejusori (f.d. 11, 12-17, vol. I).

La data de 13 martie 2009, Ialanji Tatiana, Răducan Victoria și inculpata Echim

Maria, au ridicat de la bancă prima tranșă a împrumutului obținut, în sumă de 256 300

lei, dintre care au transmis inculpatei suma de 100 000 lei, fără a întocmi careva acte

confirmative.

Instanța de apel a menționat că, potrivit declarațiilor inculpatei Echim Maria,

suma de 100 000 lei, a fost luată de către inculpată în scopul achitării datoriilor

persoanelor Bria Ion, Manoli Svetlana, Uzunova Zinaida, Vodă Valeriu, față de

Întreprinderea Mixtă Organizație de Microfinanțare ,,Microinvest”, deoarece aceste

persoane au luat această sumă cu titlu de împrumut de la întreprindere, și au transmis

banii persoanei Bria Nina, care s-a angajat să achite împrumutul respectiv. Inculpata

Echim Maria, activând în cadrul Întreprinderii Mixte Organizație de Microfinanțare

,,Microinvest”, a întocmit actele necesare acordării împrumutului. Potrivit declarațiilor

inculpatei date în ședința primei instanțe, ea s-a implicat, deoarece a dorit să ajute

aceste persoane, fiindcă sunt consătenii ei. Aceste declarații fiind confirmate pe deplin

prin declarațiile martorilor Uzunova Zinaida, Manoli Svetlana, precum și de către

reprezentantul părții vătămate Ialanji Tatiana, care în ședința instanței de apel, cât și în

cadrul ședinței primei instanțe, a declarat că cunoștea despre suma solicitată de către

inculpată, în scopul achitării datoriilor persoanelor sus menționate față de

Întreprinderea Mixtă Organizație de Microfinanțare ,,Microinvest”.

Astfel, de către instanța de apel au fost apreciate critic declarațiile

reprezentantului părții vătămate Ialanji Tatiana, depuse în ședința primei instanțe,

precum că nu cunoaște dacă cu persoanele menționate în cauză au fost sau nu încheiate

contracte de împrumut cu asociația, or, materialele dosarului denotă că, între Asociația

de Economii și Împrumuturi ,,Holmagea” și persoanele Bria Ion, Uzunova Zinaida,

Manoli Svetlana și Vodă Valeriu, au fost încheiate contracte de împrumut nr. 160, 157,

158 și 161, prin care ultimelor li s-au acordat împrumuturi. Mai mult ca atât,

contractele respective au fost semnate de însuși reprezentantul părții vătămate Ialanji

Tatiana și nici o parte a procesului penal nu a contestat valabilitatea acestor contracte

(f.d. 86-93, vol. I). Astfel, în sensul existenței laturii obiective, în situația formată nu

există careva elemente nici a înșelăciunii verbale, nici scrise sau oricărei altei forme al

înșelăciunii.

La fel, instanța de apel nu a constatat existența abuzului de încredere or, potrivit

declarațiilor reprezentantului părții vătămate Ialanji Tatiana, inculpata Echim Maria nu

avea careva relații oficiale cu asociația, fiind doar curator al asociației, activând în

cadrul Întreprinderii Mixte Organizație de Microfinanțare ,,Microinvest”, exercitând

direct atribuțiile ei de serviciu. Astfel, în sensul laturii obiective și noțiunii de abuzul de

încredere, nu s-a constatat că ar fi existat o premeditare din partea inculpatei, pentru a

comite infracțiunea imputată.

5

Un alt argument, care combate argumentele acuzării, este faptul că, inculpata

Echim Maria, obținând în ordinea procedurii civile câștig de cauza împotriva lui Bria

Nina și primind titlu executoriu privind încasarea de la ultima a sumei de 120 000 lei, a

perfectat procura pe numele lui Ialanji Tatiana, și a predat acest titlu executoriu ultimei

pentru ridicarea sumei de bani, fapt confirmat de către Ialanji Tatiana în ședința primei

instanțe. (f.d. 123-124 vol. I).

Faptul că suma împrumutată a fost solicitată în scopul achitării datoriei lui Bria

Ion, Uzunova Zinaida, Manoli Svetlana și Vodă Valeriu, mai este confirmat prin ordinele

de încasare în beneficiul Întreprinderii Mixte Organizație de Microfinanțare

,,Microinvest”, pe numele acestor persoane. (f.d. 25-41, vol. II).

Prin urmare, nu a fost demonstrată eschivarea inculpatei Echim Maria de la

restituirea împrumutului primit de la Asociația de Economii și Împrumuturi

,,Holmagea”, respectiv nu este demonstrată intenția inculpatei de a nu restitui

împrumutul primit de la asociație.

Cu atât mai mult, de către inculpata Echim Maria a fost eliberată recipisa, prin

care ultima confirmă primirea împrumutului în sumă de 120 000 lei de la Asociația de

Economii și Împrumuturi ,,Holmagea”, eliberată la data de 24 mai 2013. (f.d. 125, vol. I)

Astfel, în opinia instanței de apel, în cauza penală deferită judecății, pe tot

parcursul examinării, de către acuzare nu a fost demonstrată nici rea-voința, nici frauda

din partea inculpatei, iar probele anexate la materialele dosarului și declarațiile

participanților, din contra demonstrează că, inculpata Echim Maria, prin predarea

reprezentantului părții vătămate a titlului executoriu și perfectarea procurii, prin care a

împuternicit pe acesta să ridice suma indicată în titlul executoriu, manifestă dorința de

soluționare benevolă a problemei apărute.

Totodată, fiind menționat că, în cadrul ședinței instanței de apel, inculpata Echim

Maria a declarat că la moment în cadrul procedurii de executare a titlului executoriu

menționat, urmează să fie realizate terenurile agricole ale lui Bria Nina și suma

împrumutului va fi restituită asociației.

Mai mult ca atât, instanța de apel a remarcat că, reprezentantul părții vătămate

având recipisa, precum că inculpata Echim Maria recunoaște că a luat de la Asociația de

Economii și Împrumuturi ,,Holmagea” suma de 100 000 lei, cu titlu de împrumut, nu a

demonstrat că valoarea lezată nu poate fi obținută în ordinea procedurii civile. Or,

având la mână aceasta recipisă, partea vătămată se află în poziția egală de drepturi cu

inculpata, respectiv, are toate temeiurile pentru adresare în instanța de judecată în

ordinea procedurii civile privind încasarea împrumutului. Reprezentantul părții

vătămate nu a demonstrat că este imposibilă realizarea drepturilor sale în ordinea

procedurii civile, or, acesta nici nu s-a adresat în instanța civilă, pentru apărarea

drepturilor sale.

Instanța de apel a considerat important de menționat că, imixtiunea penalului în

sfera privată, sfera bazată pe principiul egalității părților, trebuie să fie privită ca o

ultimă măsură. Or, dacă ambele părți, cât debitorul atât și creditorul obțin profituri de

pe urma parteneriatului lor, rămânând proprietari asupra bunurilor sale, atunci

raporturile dintre cele două părți trebuie în continuare să fie guvernate de normele

dreptului civil. În speța respectivă, Asociația de Economii și Împrumuturi ,,Holmagea”

nicidecum nu pierde dreptul de proprietate asupra sumei acordate inculpatei Echim

6

Maria, respectiv, raportul juridic existent între părți, urmează să fie soluționat în

ordinea procedurii civile.

În această ordine de idei, instanța de apel a statuat că, pe tot parcursul examinării

cauzei, cât în ședința instanței de fond, atât și în cadrul cercetării judecătorești în

instanța de apel, prin probatoriul anexat la materialele dosarului, s-a constatat doar

existența unor relații reciproce, bazate pe voința reciprocă a părților în vederea

acordării împrumutului, și nu a fost demonstrată nici într-un mod existența infracțiunii

prevăzute de art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal.

Referitor la apelul declarat de către avocatul Șoitu Vasile în numele inculpatei

Echim Maria, instanța de apel a menționat că, înaintea începerii cercetării judecătorești,

apărătorul a depus cerere semnată și susținută de inculpată, prin care a solicitat

retragerea apelului declarat, invocând ca motiv lipsa temeiurilor pentru a declara apel

împotriva sentinței pronunțate și prin încheierea din 12 aprilie 2018 a fost admisă

cererea inculpatei Echim Maria și a avocatului său Șoitu Vasile cu privire la retragerea

apelului declarat, cu dispunerea încetării procedurii de judecare a apelului depus de

către avocatul Șoitu Vasile în numele inculpatei Echim Maria împotriva sentinței

Judecătoriei Cahul sediul Central din 12 februarie 2018.

recurs ordinar de procuror, la 28 iunie 2018, care, invocând temeiurile de drept

prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală - hotărîrea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, instanța a admis o eroare gravă de fapt,

care a afectat soluția instanței, solicită casarea acesteia cu dispunerea rejudecării cauzei

în instanță apel în alt complet de judecată, din următoarele considerente:

- cumulul de probe administrate și prezentate de către acuzatorul de stat în

sprijinul învinuirii, demonstrează vinovăția inculpatei Echim Maria în săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal, or, în acțiunile acesteia sunt

întrunite elementele infracțiunii imputate, iar instanța de apel eronat a apreciat

probele, ajungând pripit la concluzia de achitare a inculpatei;

- suma primită de la AEM „Holmagea” inculpata a însușit-o, iar versiunea

precum că acești bani i-a folosit pentru a stinge datoriile altor persoane nu are suport

probator și a fost înaintată doar cu scopul de a se eschiva de răspundere penală, or,

faptul că a împrumutat această sumă în scopul achitării datoriei lui Bria I., Uzunova Z.,

Manoli S. și Vodă V. nu are nici o importanță;

- prin transmiterea titlului executoriu privind încasarea de la Bria Nina în

beneficiul lui Echim Maria a sumei de 120 000 lei, reprezentantului părții vătămate

Ialanji T., inculpata a încercat să ducă în eroare organele de drept, or, executarea

acestui titlu este imposibilă din motivul lipsei cet. Bria N. pe teritoriul R. Moldova și din

motivul lipsei bunurilor materiale ale acesteia, prin urmare, asemenea acțiuni sunt

fictive;

- instanța de apel a examinat apelul procurorului, care a fost declarat în

defavoarea inculpatei și a pronunțat o hotărâre de achitare a lui Echim M., prin ce a

încălcat principiul neagravării situației în propriul apel prevăzut în art. 410 alin. (1) din

Codul de procedură penală.

că acesta urmează a fi admis din următoarele considerente.

7

Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,

judecând recursul, instanța de recurs este în drept să admită recursul, să caseze total

decizia atacată și să dispună rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care

eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Potrivit art. 414 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând

apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de

prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi

prezentate instanței de apel. Alin. (4) și (5) al aceleiași norme, prevede că în vederea

soluționării apelului, instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor,

pronunțându-se asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Conform cerințelor art. 414 Cod de procedură penală, chestiunile de drept, asupra

cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima instanță și care prin apel se

transmit instanței de apel, sunt: dacă fapta reținută ori imputată a fost săvârșită ori nu,

dacă fapta a fost comisă de inculpat și, dacă da, în ce împrejurări a fost comisă, dacă

probele au fost apreciate corect de prima instanță prin prisma cumulului de probe

anexate la dosar, în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală.

La chestiunile de drept se referă cele ce țin de următoarele: dacă fapta întrunește

elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost

individualizată și aplicată just; dacă normele de drept procesual, penal, administrativ

ori civil au fost corect aplicate. În cazul în care s-ar constata încălcări ale prevederilor

legale referitor la ele, hotărârea instanței de fond urmează a fi desființată cu

rejudecarea cauzei.

În acest sens este relevantă și practica judiciară constantă ,,Cu privire la practica

judecării cauzelor penale în ordine de apel”, care stipulează că: ,,…în decizie se expune

concluzia generală a instanței pe marginea apelului și temeiurile de fapt și de drept,

motivele adoptării soluției respective. Instanța de apel este obligată să se pronunțe

asupra tuturor motivelor indicate în apel. Nerespectarea acestor cerințe echivalează cu

nerezolvarea fondului apelului”.

Prin urmare, decizia instanței de apel, conform art. 417 Cod de procedură penală,

trebuie să cuprindă fapta constatată de prima instanță și conținutul dispozitivului

sentinței, fondul apelului și temeiurile de fapt și de drept care au dus după caz, la

respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date. Potrivit

cerințelor aceluiași articol, chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia

să se pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă

fapta reținută ori numai imputată a fost săvârșită ori nu, dacă fapta a fost comisă de

inculpat și în ce împrejurări a fost comisă, dacă probele corect au fost apreciate prin

prisma cumulului de probe anexate la dosar în conformitate cu art. 101 Cod de

procedură penală.

Totodată, instanța de recurs menționează, că potrivit art. 93 alin. (1) și alin. (2)

Cod de procedură penală, probele sunt elemente de fapt dobândite în modul stabilit de

prezentul cod, care servesc la constatarea existenței sau inexistenței infracțiunii, la

identificarea făptuitorului, la constatarea vinovăției, precum și la stabilirea altor

împrejurări importante pentru justa soluționare a cauzei, și în calitate de probe în

procesul penal se admit elementele de fapt constatate prin intermediul următoarelor

8

mijloace: 1) declarațiile bănuitului, învinuitului, inculpatului, ale părții vătămate, părții

civile, părții civilmente responsabile, martorului; 2) raportul de expertiză, etc.

Conform art. 100 alin. (4) Cod de procedură penală, toate probele administrate în

cauza penală vor fi verificate sub toate aspectele, complet și obiectiv. Verificarea

probelor constă în analiza probelor administrate, coroborarea lor cu alte probe,

administrarea de noi probe și verificarea sursei din care provin probele, în

conformitate cu prevederile prezentului cod, prin procedee probatorii respective, iar în

conformitate cu art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală, fiecare probă urmează să fie

apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar

toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor.

Analizând decizia recurată, Colegiul lărgit conchide că, instanța de apel a ignorat

prevederile indicate supra, or, hotărârea de achitare a lui Echim Maria de sub

învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal, pe

motiv că fapta inculpatei nu întrunește elementele infracțiunii, este bazată exclusiv pe

probele administrate și prezentate de către procuror în sprijinul învinuirii.

Astfel, Colegiul penală lărgit atestă, că deși potrivit materialelor cauzei inculpata

Echim Maria recunoaște faptul primirii în anul 2009 a sumei de 100 000 lei ce

aparțineau AEÎ ,,Holmagea” și care i-a fost eliberată de către Președintele Asociației

Ialanji Tatiana și contabilul Raducan Victoria, fără ca în acest sens să fie întocmit la

data eliberării sumelor indicate a căruiva act confirmativ, instanța de apel în mod

pripit a considerat că această sumă nu a fost însușită de Echim Maria, ci folosită pentru

stingerea datoriei altor persoane, conform înțelegerii avute cu reprezentanții părții

vătămate, menționând că, „...pe tot parcursul examinării de către acuzare nu a fost

demonstrată nici rea-voința, nici frauda din partea inculpatei. Probele anexate la

materialele dosarului și declarațiile participanților din contra demonstrează că,

inculpata Echim Maria, prin predarea reprezentantului părții vătămate a titlului

executoriu și perfectarea procurii, prin care a împuternicit pe acesta să ridice suma

indicată în titlul executoriu, manifestă dorința de soluționare benevolă a problemei

apărute. Astfel, Colegiul judiciar constată că, la moment există posibilitatea de

soluționare amiabilă a problemei apărute.”

În acest sens instanța de apel nu s-a expus asupra faptului că potrivit materialelor

cauzei, recipisa eliberată de către inculpata Echim Maria, prin care recunoaște că a luat

de la Asociația de Economii și Împrumuturi ,,Holmagea” suma de 100 000 lei, cu titlu de

împrumut, a fost întocmită abia la data de 24 mai 2013.

Colegiul penal lărgit de asemenea atrage atenția asupra faptului, că instanța de

apel n-a oferit nici o motivare concluziilor sale, deoarece potrivit materialelor cauzei

inculpata declară că ar fi transmis acești bani lui Bria Nina, care ar fi luat anterior prin

intermediul altor persoane împrumuturi de la Asociația de Economii și Împrumuturi

,,Holmagea” și urma să achite datoriile acestor persoane către Asociație din banii oferiți

de inculpată, instanța de apel omițând să se expună asupra faptului că sumele oferite de

către inculpată nu-i aparțineau și au fost obținute tot de la Asociație.

Totodată Colegiul penal lărgit menționează, că la momentul primirii de către

inculpata Echim M. a banilor, aceștia nu figurau în Asociația de Economii și Împrumuturi

,,Holmagea” ca datorii ale inculpatei, ci ca datorii a Asociației, garantate de fidejusori –

9

persoane fizice, care în prezent sunt obligate prin hotărâre judecătorească să restituie

aceste sume.

În acest sens Colegiul penal menționează, că instanța de apel n-a dat apreciere nici

faptului, că în urma acțiunilor inculpatei Echim Maria, care nu și-a onorat „înțelegerea

reciprocă” față de Asociația de Economii și Împrumuturi ,,Holmagea” în persoana

Președintelui asociației Ialanji Tatiana și contabilului Raducan Victoria din anul 2009,

la 08 aprilie 2014 Judecătoria Cahul a pronunțat hotărârea, prin care s-a dispus

încasarea în mod solidar de la A.E.Î. ,,Holmagea”, Ialanji Tatiana, Volcioc Tatiana,

Marian Viorica, Chelban Anna, Știrbeț Alexandra și Caraivan Clavdia în beneficiul

Întreprinderii Mixte Organizației de Microfinanțare ,,Microinvest” datoria în sumă de

114195 lei, dobândă în mărime de 22135,27 lei și penalitatea în mărime de 66319,78

lei, în total 202650,05 lei (f.d. 18 vol. I). Această datorie, fiind formată în baza

contractului de împrumut nr. CHEM-A-10.09 din 05 martie 2009 încheiat între ÎM OMF

,,Microinvest” S.R.L. și A.E.Î. ,,Holmagea”, și contractului de fidejusiune nr. CHEM/F-A-

10.09 din 05 martie 2009 încheiat între ÎM OMF ,,Microinvest” și Ialanji Tatiana, Volcioc

Tatiana, Marian Viorica, Chelban Anna, Știrbeț Alexandra și Caraivan Clavdia (f. d. 76-

78, 82, vol. I).

În aceste condiții Colegiul penal lărgit consideră, că instanța de apel în mod pripit

și nemotivat a ajuns la concluzia, că adoptarea hotărârii de către Judecătoria Cahul la

06 iunie 2011, prin care s-a dispus încasarea de la Bria Nina în beneficiul lui Echim

Maria 120 000 lei, în contul recuperării datoriei conform recipisei de împrumut din 01

august 2008 (f.d.123, 125, vol. I) precum și faptul că, inculpata Echim Maria, obținând

în ordinea procedurii civile câștig de cauza împotriva lui Bria Nina și primind titlu

executoriu privind încasarea de la ultima a sumei de 120 000 lei, a perfectat procura pe

numele lui Ialanji Tatiana, și a predat acest titlu executoriu ultimei pentru ridicarea

sumei de bani, fapt confirmat de către Ialanji Tatiana în ședința primei instanțe

(f.d. 123-124 vol. I), ar putea influența asupra încadrării juridice a acțiunilor inculpatei

următoarele circumstanțe, deoarece n-a ținut cont de faptul, că primind banii, inculpata

a dispus de aceștia conform dorinței sale și nu are nici o importanță în speță care a fost

destinația acestor sume.

Astfel, Colegiul penal lărgit menționează, că instanța de apel a lăsat fără apreciere

faptul, că prin acțiunile inculpatei s-a cauzat prejudiciu AEÎ ,,Holmagea”, căruia și

urmează a fi restituit, iar Ialanji Tatiana potrivit materialelor cauzei are calitate de

martor și nu de reprezentant al asociației sau parte vătămată în speța dată.

Reieșind din cele expuse supra, Colegiul lărgit consideră că, instanța de apel pripit

a ajuns la concluzia că în acțiunile inculpatei Echim Maria nu sunt întrunite elementele

infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal, or, în speță, din materialele

cauzei Colegiul reține că, inculpata Echim Maria în perioada anilor 1999-2009 a lucrat

la ÎM OMF ,,Microinvest” în calitate de agent de dezvoltare/expert de creditare, fiind

responsabilă de Asociațiile de Economii și Împrumuturi prin monitorizarea acestora,

adică intermediar între acestea și bancă. Din declarațiile însăși a inculpatei, A.E.Î.

,,Holmagea” a fost creată de dânsa și se bazau pe încredere, și cunoscând de faptul că,

A.E.Î. ,,Holmagea” trebuia să beneficieze de un împrumut de la ÎM OMF ,,Microinvest”

s-a rugat către membrii asociației să-i împrumute niște bani pentru a acoperi datoria

altor persoane, astfel că, a fost ajutată, iar la momentul acordării sumei respective n-au

10

fost întocmite careva acte, inculpata dispunând de mijloacele bănești, nerestituindu-le

ulterior, ba mai mult decât atât, considerând că nici nu trebuie să le restituie.

În această ordine de idei, Colegiul lărgit menționează că, prin abuz de încredere se

înțelege exploatarea de către făptuitor a raporturilor de încredere care s-au stabilit

între el și victimă. De regulă, raporturile de încredere decurg din încheierea unor

convenții de drept civil sau din alte fapte juridice. În alte cazuri, aceste raporturi se

creează pe fondul atitudinii de colegialitate, prietenie, afecțiune între făptuitor și

victimă, atitudine care, de multe ori, este artificial creată și susținută, timp îndelungat,

prin eforturile făptuitorului, ori de autoritatea funcției pe care o ocupă făptuitorul etc.

Astfel că, victima prognozează deficient conduita făptuitorului, ignorând elementara

precauție.

În speța dată, s-a constatat de către instanțe că Echim Maria a primit suma de

100 000 lei, care aparține AEÎ ,,Holmagea”, de la directorul executiv al Asociației de

Economii și Împrumuturi ,,Holmagea”, Ialanji Tatiana și casierul Raducan Victoria, fără

a întocmi acte corespunzătoare în acest sens, or, instanța de apel în mod nemotivat n-a

dat apreciere probelor prezentate de acuzare că relațiile dintre aceste persoane la

momentul oferirii sumei indicate supra erau de încredere.

Din considerentele menționate, Colegiul lărgit conchide că soluția adoptată de

către instanța de apel este una pripită și nemotivată, deoarece instanța, judecând cauza

dată, a comis eroarea de drept prevăzută în art. 427 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură

penală, la care se face referire în recurs, eroare ce nu poate fi corectată de către

instanța de recurs, deci există temeiul de casare a soluției adoptate de către instanța de

apel.

Reieșind din aceste circumstanțe, Colegiul lărgit consideră necesar a casa total

decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 03 mai 2018, cu dispunerea

rejudecării cauzei de către instanța de apel, în strictă conformitate cu prevederile

legale.

La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să se conducă de prevederile

art. 436 Cod de procedură penală, care stabilește procedura de rejudecare și limitele

acesteia, să se pronunțe în modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile legale

asupra motivelor indicate în apelul declarat, să cerceteze, să verifice și să aprecieze

profund probele administrate pe parcursul procesului penal în strictă conformitate cu

cerințele legii, să le dea apreciere cuvenită cu argumentarea admisibilității sau

inadmisibilității fiecărei probe examinate, să-și argumenteze clar concluziile sale în

decizia adoptată, ținând cont de motivele casării deciziei atacate, de practica unitară în

acest domeniu, de practica relevantă a CtEDO, să pronunțe o hotărâre legală și

întemeiată.

penală, Colegiul lărgit,

D E C I D E:

Se admite recursul ordinar declarat de procurorul în Procuratura de

circumscripție Cahul, Calendari Dumitru, se casează total decizia Colegiului judiciar al

Curții de Apel Cahul din 03 mai 2018, în cauza penală în privința lui Echim Maria

11

XXXXX, și se dispune rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet

de judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată.

Pronunțată integral la 21 februarie 2019.

Președinte Timofti Vladimir

Judecător Toma Nadejda

Judecător Țurcan Anatolie

Judecător Cobzac Elena

Judecător Boico Victor

12