1ra-669/2020 — art. 190 alin. 5, 361 alin. 1, 190 alin. 4, 190 alin. 2 CP

Prin sentința Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău, din 24 noiembrie 2016, Arapu Alexandru a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (1) Cod penal și în baza art. 60 Cod penal, a fost liberat de răspundere penală cu încetarea procesului în privința lui în legătură cu intervenirea prescripției tragerii la răspundere penală. Prin aceeași sentință a fost recunoscut vinovat Arapu Alexandru în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 190 alin. (5), art. 190 alin. (5), art. 190 alin. (5), art. 190 alin. (5), art. 190 alin. (5), art. 190 alin. (5). art. 190 alin. (5), art. 190 alin. (5), art. 190 alin. 4, art. 190 alin. (2) lit. c), art. 190 alin. (2) lit. c ) Cod penal, condamnându-1: - în baza art. 190 alin. (5) Cod penal (pe epizodul în care figurează părțile vătămate „Benfatto-Plast” SRL și „Uzina de Echipament Tehnologic” SA ) - la 10 ani închisoare cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și de a exercita o anumită activitate ce ține de gestionarea mijloacelor materiale pe un termen de 4 ani; 1 - în baza art. 190 alin. (5) Cod penal (pe epizodul în care figurează partea vătămată Juraveli Alexandru) - la 9 ani închisoare cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și de a exercita o anumită activitate ce ține de gestionarea mijloacelor materiale pe un termen de 3 (trei) ani; - în baza art. 190 alin. (5) Cod penal (pe epizodul în care figurează partea vătămată Topală Victor) - la 9 ani închisoare cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și de a exercita o anumită activitate ce ține de gestionarea mijloacelor materiale pe un termen de 3 ani; - în baza art. 190 alin. (5) Cod penal (pe epizodul în care figurează partea vătămată Pasecnic Alexandru) - la 9 ani închisoare cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și de a exercita o anumită activitate ce ține de gestionarea mijloacelor materiale pe un termen de 3 ani; - în baza art. 190 alin. (5) Cod penal (pe epizodul în care figurează partea vătămată Sîli Vladimir) - la 9 ani închisoare cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și de a exercita o anumită activitate ce ține de gestionarea mijloacelor materiale pe un termen de 3 ani; - în baza art. 190 alin. (5) Cod penal (pe epizodul în care figurează partea vătămată Talasimov Piotr) - la 9 ani închisoare cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și de a exercita o anumită activitate ce ține de gestionarea mijloacelor materiale pe un termen de 3 ani; - în baza art. 190 alin. (5) Cod penal (pe epizodul în care figurează partea vătămată Călin Ion) - la 9 ani închisoare cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și de a exercita o anumită activitate ce ține de gestionarea mijloacelor materiale pe un termen de 3 ani; - în baza art. 190 alin. (5) Cod penal (pe epizodul în care figurează partea vătămată Dragoman Gheorghe) - la 9 ani închisoare cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și de a exercita o anumită activitate ce ține de gestionarea mijloacelor materiale pe un termen de 3 ani; - în baza art. 190 alin. (4) Cod penal (pe epizodul în care figurează partea vătămată Zgardan Tamara) - la 8 ani închisoare cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și de a exercita o anumită activitate ce ține de gestionarea mijloacelor materiale pe un termen de 2 ani; - în baza art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal (pe epizodul în care figurează partea vătămată Cojocari Constantin) - la 3 ani închisoare cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și de a exercita o anumită activitate ce ține de gestionarea mijloacelor materiale pe un termen de 2 ani; - în baza art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal (pe epizodul în care figurează partea vătămată Stefu Valeriu) - la 3 ani închisoare cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și de a exercita o anumită activitate ce ține de gestionarea mijloacelor materiale pe un termen de 2 ani. 2 În baza art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost numit lui Arapu Alexandru o pedeapsă definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 11 ani cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și de a exercita o anumită activitate ce ține de gestionarea mijloacelor materiale pe un termen de 4 ani, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip închis. A fost dispusă încasarea de la Arapu Alexandru în beneficiul lui SA „Uzina de Echipament Tehnologic”, suma de 53.086 lei cu titlul de prejudiciu material. A fost dispusă încasarea de la Arapu Alexandru în beneficiul ÎM „Benfatto- Plast” SRL suma de 150.000 lei cu titlul de prejudiciu material. A fost dispusă încasarea de la Arapu Alexandru în beneficiul lui Pasecnic Alexandru suma de 27.000 EURO în lei moldovenești la momentul executării hotărârii judecătorești, conform cursului oficial al Băncii Naționale a Republicii Moldova, cu titlul de prejudiciu material. A fost dispusă încasarea de la Arapu Alexandru în beneficiul lui Piotr Talasimov suma de 15.000 EURO în lei moldovenești la momentul executării hotărârii judecătorești, conform cursului oficial al Băncii Naționale a Republicii Moldova, cu titlul de prejudiciu material. A fost dispusă încasarea de la Arapu Alexandru în beneficiul lui Zgardan Tamara suma de 6000 EURO în lei moldovenești la momentul executării hotărârii judecătorești, conform cursului oficial al Băncii Naționale a Republicii Moldova, cu titlul de prejudiciu material. A fost dispusă încasarea de la Arapu Alexandru în beneficiul lui Juraveli Alexandru suma de 14.245 EURO, în lei moldovenești la momentul executării hotărârii judecătorești, conform cursului oficial al Băncii Naționale a Republicii Moldova, cu titlul de prejudiciu material. A fost dispusă încasarea de la Arapu Alexandru în beneficiul lui Topală Victor suma de 8520 EURO în lei moldovenești la momentul executării hotărârii judecătorești, conform cursului oficial al Băncii Naționale a Republicii Moldova, cu titlul de prejudiciu material. A fost respinsă acțiunea părții civile Topală Victor în partea reparării prejudiciului material în sumă de 1885 EURO și a prejudiciului moral în sumă de 30.000 lei, ca fiind neîntemeiată A fost respinsă acțiunea părții civile Juraveli Alexandru cu privire la repararea prejudiciului moral, ca fiind neîntemeiată.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță, în fapt, a constatat că, inculpatul în luna aprilie 2009, aflându-se în relații de prietenie cu Vladislav Melnic și posedând informația despre faptul, că acesta deține în proprietate mijlocul de transport de model „XXXXX înregistrat după persoana juridică „Benfatto-Plast” SRL și mijlocul de transport de model XXXXX înregistrat după persoana juridică „Uzina de Echipament 3 Tehnologic” SA, persoane juridice fondate și administrate de către acesta și cunoscând intenția acestuia de comercializare a mijloacelor de transport supra, a elaborat un plan bine determinat privind dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune și abuz de încredere, în următoarele circumstanțe: Inculpatul la începutul lunii aprilie 2009, a încheiat o înțelegere verbală cu Vladislav Melnic de a primi pentru comercializare mijloacele de transport de model XXXXX și „XXXXX, iar după comercializarea acestora să ramburseze valoarea lor stabilită în actele de evidență contabilă și să obțină un comision pentru lucru efectuat, iar pentru eficientizarea procesului de vânzare a cerut ca mijloacele de transport să fie înregistrate după el. La 28 aprilie 2012 Alexandru Arapu întâlnindu-se cu Vlad Melnic, feciorul lui Vladislav Melnic, i-a solicitat ca în actele ce vor fi întocmite privind comercializarea mijloacelor de transport de model XXXXX și XXXXX să nu fie indicat el ca cumpărător, dar persoana pe nume Corina Țurcanu, care la acel moment era logodnica lui. Având încredere în Alexandru Arapu, de către Vladislav Melnic la 28 aprilie 2009, au fost întocmite pentru mijloacele de transport de model „XXXXX și XXXXX, actele privind înstrăinarea acestora către Țurcanu Corina și anume: contractul de vânzare cumpărare pentru un vehicul folosit din 28 aprilie 2009 încheiat între „vânzător” S.A. „Uzina de echipament tehnologic” reprezentată de către Vladislav Melnic și „cumpărător” Corina Țurcanu, privind comercializarea vehiculului marca XXXXX la prețul de 150.000 lei, întocmit în două exemplare; actul de primire predare a unităților tehnice din aprilie 2009 încheiat între „persoana ce a predat” S.A. „Uzina de echipament tehnologic” reprezentată de către Vladislav Melnic și persoana ce a primit” - Corina Țurcanu; extrasul din hotărârea fondatorilor din aprilie 2009 a S.A. „Uzina de echipament tehnologic” reprezentată de către Vladislav Melnic, privind comercializarea vehiculului marca XXXXX la prețul de 150.000 lei și ordinul nr. 5-g din aprilie 2009 privind scoaterea de la evidență S.A. „Uzina de echipament tehnologic” a vehiculului de model XXXXX în legătură cu comercializarea acestuia către Corina Țurcanu; contractul de vânzare cumpărare pentru un vehicul folosit din 28.04.2009, încheiat între „vânzător” SRL „Benfatto-Plast” reprezentată de către Vladislav Melnic și „cumpărător” Corina Țurcanu, privind comercializarea vehiculului marca XXXXX la prețul de 53.086,60 lei, întocmit în două exemplare; actul de primire predare a unităților tehnice din aprilie 2009 încheiat între „persoana ce a predat” SRL „Benfatto-Plast” reprezentată de către Vladislav Melnic și „persoana ce a primit” Corina Țurcanu; extrasul din hotărârea fondatorilor a SRL „Benfatto-Plast” reprezentată de către Vladislav Melnic, privind comercializarea vehiculului marca „XXXXX la prețul de 53.086,60 lei și ordinul nr. 2-g din aprilie 2009 privind scoaterea de la evidență SRL „Benfatto - Plast” a vehiculului XXXXX în legătură cu comercializarea acestuia către Corina Țurcanu. 4 În continuare, în vederea realizării acțiunilor sale criminale, Alexandru Arapu, a falsificat semnătura lui Corina Țurcanu în actele primite de la Vlad Melnic și anume în contractul de vânzare cumpărare pentru un vehicul folosit din 28 aprilie 2009 încheiat între „vânzător” S.A. „Uzina de echipament tehnologic” reprezentată de către Vladislav Melnic și „cumpărător” Corina Țurcanu, privind comercializarea vehiculului marca XXXXX la prețul de 150.000 lei, întocmit în două exemplare; în actul de primire predare a unităților tehnice din aprilie 2009 încheiat între „persoana ce a predat” S.A. „Uzina de echipament tehnologic” reprezentată de către Vladislav Melnic și „persoana ce a primit” Corina Țurcanu; în contractul de vânzare cumpărare pentru un vehicul folosit din 28.04.2009, încheiat între „vânzător” SRL „Benfatto-Plast” reprezentată de către Vladislav Melnic și „cumpărător” Țurcanu Corina, privind comercializarea vehiculului marca „XXXXX la prețul de 53.086.60 lei, întocmit în două exemplare; în actul de primire predare a unităților tehnice din aprilie 2009 încheiat între „persoana ce a predat” SRL „Benfatto-Plast” reprezentată de către Vladislav Melnic și „persoana ce a primit” Corina Țurcanu, transmițând-i ulterior al doilea exemplar al acestora. Tot el, la 28 aprilie 2009, deținând actele menționate ce constituie documente false, deoarece nu au fost semnate de către persoana indicată în ele, s-a prezentat la BEET nr. 8, situat XXXXX unde folosind actele menționate, continuându-și intențiile criminale și dorind să înregistreze dreptul de proprietate asupra mijloacelor de transport de model XXXXX și XXXXX după Corina Țurcanu pentru a putea ascunde acțiunile sale ilegale, din numele acesteia falsifică semnătura ei în cererea pentru proprietari particulari din 28.04.2009, din numele Corina Țurcanu, privind înregistrarea automobilului de model XXXXX, în chestionarul din 28 aprilie 2009 din numele Corina Țurcanu privind eliberarea certificatului de înmatriculare pentru vehiculul marca XXXXX, în cererea pentru proprietari particulari din 28.04.2009, din numele Corina Țurcanu privind înregistrarea automobilului de model XXXXX și în chestionarul din 28.04.2009 din numele Corina Țurcanu, privind eliberarea certificatului de înmatriculare pentru vehiculul XXXXX și înregistrează după Corina Țurcanu mijloacele de transport de model XXXXX și XXXXX, obținând totodată și pașapoartele tehnice respective. Astfel, după înregistrarea dreptului de proprietate după Corina Țurcanu a mijloacelor de transport de model XXXXX și XXXXX, Alexandru Arapu, folosindu- se de încrederea ultimei, datorită faptului că aceasta era logodnica sa și fără a-i comunica ei toate circumstanțele, a convins-o să semneze la notarul Andrei Șumcov, biroul căruia este situat în XXXXX, două procuri și anume la 29.04.2009 procura nr. 2643, prin care se deleagă dreptul de înstrăinare a mijlocului de transport de model XXXXX lui Alexandr Toporeț și la 02 decembrie 2009 procura nr. 12432. prin care se deleagă dreptul de înstrăinare a mijlocului de transport de model XXXXX lui Alexandru Tcaciuc fără a le comunica ultimilor despre faptul dat. Ulterior, la 06 mai 5 2009 Alexandru Arapu, a transmis mijlocul de transport de model XXXXX către Topereț Alexandr primind în schimb un automobil de model „Subaru”. În continuare, la 25 iunie 2010 Alexandru Arapu, folosindu-se de încrederea lui Corina Țurcanu, a convins-o să se prezinte la ВЕЕТ nr. 8, situat în XXXXX, unde aceasta nefiind înștiințată asupra acțiunilor ce urmau să se producă, având încredere în Alexandru Arapu, a semnat un contract de vânzare cumpărare, prin care a comercializat către Dumitru Svinarecno mijlocul de transport de model „XXXXX. Tot atunci, Alexandru Arapu, deținând actele ce confirmă dreptul de proprietate asupra mijlocului de transport de model v și contractul de vânzare a unității de transport nominalizată, l- a transmis lui Dumitru Svinarecno primind în schimb suma de 7000 euro. După comercializarea mijloacelor de transport de model XXXXX și XXXXX și obținerea unui profit material, până la finele anului 2011, Alexandru Arapu sub diferite pretexte inventate îl ducea în eroare pe Vladislav Melnic privind imposibilitatea rambursării valorii mijloacelor de transport. Tot, inculpatul la începutul lunii iulie 2011, urmărind scopul dobândirii ilicite a bunurilor alte persoane, sub pretextul obținerii unor venituri comune, profitând de încrederea lui Juraveli Alexandr, căruia i-a creat o falsă reprezentare referitor la ulterioarele tranzacții ce urmează a fi încheiate și efectele acestora, l-a determinat pe acesta, ca prin intermediul ICS „Express Leasing” SRL, cu sediul situat pe XXXXX, în baza contractului de împrumut din 20 iulie 2011, să procure automobilul de marca XXXXX, la prețul de 14.000 EURO, bani care imediat după încheierea tranzacției au fost primiți de către inculpat. Drept urmare, inculpatul continuând realizarea scopurilor sale ilicite, prin înșelăciune și abuz de încredere, la determinat pe Juraveli Alexandru, ca în vederea urgentării procedurii de stingere a datoriei primite de la ICS „Express Leasing” SRL, în baza procurii din 10 noiembrie 2011, să înstrăineze automobilul de marca XXXXX, cet. Bradcenco Evghenii la prețul de 12.000 Euro, iar diferența de preț a automobilului să fie împărțită între ei în părți egale, după care inculpatul, ilicit dobândind banii de la cumpărătorul automobilului, în sumă de 12.000 EURO, fără a rambursa împrumutul către compania de leasing și fără a-i transmite lui Juraveli Alexandr, a folosit mijloacele bănești indicate în scopuri personale, cauzându-i astfel părții vătămate un prejudiciu material în proporții deosebit de mari, estimat la suma totală de 190.000 lei. La 17 februarie 2012, inculpatul, aflându-se pe str. M. Costin. mun. Chișinău și urmărind scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, cunoscând cu certitudine, că nu v-a realiza cele promise, prin înșelăciune și abuz de încredere, sub pretextul aducerii unui automobil de peste hotarele Republicii Moldova (Germania), de marca XXXXX, a dobândit ilicit de la Topală Victor, bani în sumă de 13.500 EURO, care conform cursului BNM, de la data indicată, constituia echivalentul a 207.765 lei, cauzând astfel părții vătămate o pagubă materială în proporții deosebit de mari. 6 Tot el, inculpatul la 02 martie 2012, aflându-se pe str. Miron Costin 6/1, mun. Chișinău, având intenția dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, prin înșelăciune și abuz de încredere, sub pretextul procurării de la Cojocari Constantin, a automobilului de model „Hyundai Santa Fe”, de culoare argintie, anul producerii XXXXX, cu motorul XXXXX, șasiul F/N, caroseria XXXXX și XXXXX, la prețul de 13.500 euro și anume sub pretextul procurării automobilului dat, având intenția din start de a nu achita costul integral al automobilului și de a se achita doar parțial pentru el, a dobândit ilicit de la Cojocari Constantin, automobilul menționat, achitându-i costul automobilului parțial în rate și anume până în luna mai 2012, doar suma de 11.000 euro și până la data de 17.03.2015, neachitându-i suma de 2500 euro, care conform cursului oficial al BNM, constituia echivalentul a 39.252 lei MDA, cauzându- i părții vătămate Cojocari Constantin o daună materială considerabilă. În luna martie anul 2012, aflându-se pe XXXXX, prin abuz de încredere și înșelăciune sub pretextul de a vinde automobilul de model „XXXXX, a însușit de la Stefu Valeriu, bani în sumă totală de 2000 euro, care conform ratelor oficiale BNM constituia 31.220 lei. Astfel în urma acțiunilor ilicite ale lui Arapu Alexandru, părții vătămate i-a fost cauzat un prejudiciu material considerabil în suma totala de 31.220 lei. Tot el, la data de 08 mai 2012, aflându-se pe XXXXX și urmărind scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, sub pretextul de acordare a ajutorului în procurarea automobilului de peste hotarele Republicii Moldova - din Germania, cunoscând cu certitudine, că nu v-a realiza cele promise, prin înșelăciune și abuz de încredere, ilegal a dobândit de la Dragoman Gheorghe XXXXX, bani în suma de 20.000 euro, care la data comiterii infracțiunii, conform cursului oficial ai BMN, constituia echivalentul a 324.538 lei, cauzând astfel părții vătămate o pagubă materială în proporții deosebit de mari. Alexandru Arapu la data de 26 octombrie 2012, aproximativ la orele 11:00, aflându-se pe XXXXX, acționând cu scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane și anume automobilul XXXXX, înșelând proprietarul Sîli Vladimir, precum că poate obține un profit de pe acest automobil în sumă de 9000 euro și banii vor fi achitați în scurt timp, abuzând de încrederea acordată, Sîli Vladimir a perfectat la biroul notarului Florea Adelina, o procură pe numele lui Arapu Alexandru obținând astfel dreptul de proprietate asupra automobilului XXXXX precum și i-a transmis automobilul în cauză cu valoarea de 9000 EURO, care la acel moment constituiau conform cursului BNM, echivalentul a 143.190 lei, bun pe care l-a însușit, pricinuindu-i astfel părții vătămate Sîli Vladimir o daună materială în proporții deosebit de mari. La 23 august 2012, aflându-se în XXXXX, unde se află domiciliul lui Călin Ion, având intenția dobândirii bunurilor lui Călin Ion prin abuz de încredere, i-a solicitat acestuia, în vederea dezvoltării unei afaceri, suma de 22.000 de euro, echivalentul a 7 341.660 lei, promițând-i, totodată, un anumit procent din afacere, bani care au fost primiți de către Arapu Alexandru. În vederea realizării intenției sale criminale, Arapu Alexandru a însușit sumele respective de bani. Totodată, în vederea redării unui aspect de relații civile între Arapu Alexandru și Călin Ion, primul, în vederea eschivării de la răspunderea penală, i-a restituit lui Călin Ion suma de 25.000 lei și 1000 EURO, echivalentul a 16.000 de lei. Astfel, prin acțiunile sale intenționate, Arapu Alexandru a dobândit ilegal de la Călin Ion suma de 341.660 lei, cauzându-i acestuia o daună materială în proporții deosebit de mari. Alexandru Arapu la data 14 august 2013, aflându-se în preajma biroului notarial din XXXXX, urmărind scopul dobândirii ilicite prin înșelăciune și abuz de încredere a bunurilor altei persoane, sub pretextul unui împrumut pe termen scurt și restituirii acestuia până la 15 octombrie 2013, prezentându-se ca o persoană ce deține bunuri mobile și imobile de valoare și afaceri profitabile în mun. Chișinău, cunoscând despre caracterul irealizabil al promisiunii, camuflându-și acțiunile sale prin întocmirea contractului de împrumut cu nr. 4504 din 14 august 2013 în baza căruia a dobândit de la Pasecinic Alexandru suma de 17.000 euro, ce conform cursului oficial al BNM la acea dată constituia suma de 287.750,5 lei și a recipisei prin care a confirmat că a luat cu împrumut de la Pasecinic Alexandru suma de 10.000 euro, ce conform cursului oficial al BNM la acea dată constituie suma de 169.265 lei, cauzându-i astfel părții vătămate Pasecinic Alexandru, daune materiale în proporții deosebit de mari în sumă totală de 457.015,5 lei. Tot el, la data 02 septembrie 2013, aflându-se în fața Casei Sindicatelor situată pe XXXXX, urmărind scopul dobândirii ilicite prin înșelăciune și abuz de încredere a bunurilor altei persoane, sub pretextul unui împrumut de urgență și restituirii acestuia până la 01 noiembrie 2013, cunoscând despre caracterul irealizabil al promisiunii, a dobândit ilicit prin înșelăciune și abuz de încredere de la Talasimov Piotr, mijloace bănești în numerar în sumă totală de 15.000 euro, care la acel moment, conform ratelor oficiale de schimb ale BNM constituiau suma de 254.107,5 lei, cauzându-i astfel părții vătămate Talasimov Piotr, daune materiale în proporții deosebit de mari. Tot inculpatul, la 03 aprilie 2014, având scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, prin înșelăciune și abuz de încredere, sub pretextul acordării ajutorului întru înstrăinarea automobilului importat din Spania de model XXXXX care-i aparținea cu drept de proprietate lui Zgardan Tamara, a convins-o pe ultima să se deplaseze la notarul public Andrei Șumcov cu sediul pe XXXXX, unde a fost perfectată pe numele său procura generală cu dreptul de înstrăinare a automobilului respectiv, după care s-a deplasat la piața auto, amplasată în XXXXX și a luat automobilul, deplasându-se într- o direcție necunoscută. Ulterior, după înstrăinarea automobilului dat la preț de 9000 euro, i-a achitat părții vătămate Zgardan Tamara doar o parte din bani în sumă de 3000 euro, iar restul banilor în sumă de 6000 euro i-a însușit, folosindu-i în scopuri 8 personale, bani care conform cursului stabilit de BNM la acea perioadă constituiau suma de 95.634,6 lei, cauzându-i părții vătămate un prejudiciu material în proporții mari.

Legalitatea și temeinicia sentinței de condamnare, a fost atacată cu apel de către inculpat, care a solicitat casarea acesteia și încheierii privind corectarea erorilor din 22.05.2017, rejudecarea și pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie achitat de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 190 alin. (5), art. 190 alin. (5), art. 190 alin. (5), art. 190 alin.(5), 190 alin. (5), art. 190 alin. (5), art. 190 alin. (5), art. 190 alin. (5), art. 190 alin. (4), 190 alin. (2) lit. c), art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal. În argumentarea apelului declarat, inculpatul a invocat următoarele: - nu a primit sentința primei instanțe din 24.11.2016, și nici la pronunțare nu a fost, peste o perioadă de timp l-a întrebat pe avocatul său Macovei Mircea despre dosarul în cauză, la care i s-a răspuns că dosarele v-or fi conexate, apoi i s-a spus că examinarea este finisată și va cere sentința pentru a fi contestată; - în luna mai a anului 2019, fiind escortat la Curtea de Apel a aflat că sentința nu a fost contestată de nimeni; - a depus cerere privind eliberarea copiei de pe sentință, însă nu a primit-o până în prezent, rudele fiind nevoite să încheie un contract cu alt avocat; - i-a fost încălcat dreptul la apărare, din care motiv a omis termenul de declarare a apelului; - sentința primei instanțe o consideră neîntemeiată, pe motiv că nu este vinovat de comiterea infracțiunilor incriminate, nu a avut intenția să însușească de la cineva bunuri, mijloace bănești, și nu s-a eschivat de la obligațiunile asumate, iar reținerea sa și plasarea în penitenciar a agravat situația și mai mult; - toată acuzația adusă acestuia reiese din activitatea sa economică, pe care a desfășurat-o pe o perioadă îndelungată, iar obligațiile asumate rezultă din contracte care nu au fost realizate până la sfârșit din mai multe împrejurări ce nu au depins de el.

Prin decizia Colegiului Judiciar al Curții de Apel Cahul din 01 octombrie 2019, apelul inculpatului a fost respins, ca depus peste termen, cu menținerea sentinței atacate fără modificări.

În partea descriptivă a deciziei, instanța de apel a menționat că, apelul inculpatului este respins ca fiind depus peste termen, și s-a menținut fără modificări sentința din următoarele considerente: În conformitate cu art. 415 alin. (1) pct. 1) lit. a) Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând cauza în ordine de apel respinge apelul, menținând hotărârea atacată, dacă apelul a fost depus peste termen. În temeiul art. 401 alin. (1) pct. 2) și art. 402 alin. (1) Cod de procedură penală, inculpatul poate declara apel în termen de 15 zile de la data pronunțării sentinței integrale. 9 Instanța de apel a reținut că, conform datelor din materialele dosarului sentința a fost pronunțată public la data de 24 noiembrie 2016 (f.d. 106-107) și înmânată sub semnătură inculpatului la data de 01.12.2016 (f.d. 149). Conform materialelor cauzei penale și a ștampilei aplicate de Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, cererea de apel semnată de inculpat a fost înaintată și înregistrată la data de 15.07.2019 (f.d. 172), depășind astfel termenul de 15 zile acordat pentru atacarea sentinței cu apel. În acest sens instanța de apel a reținut că, repunerea în termen a apelului reprezintă mijlocul procesual prin care titularul dreptului la apel, care nu a putut declara apel din cauze independente de voința lui, este repus în dreptul de care fusese decăzut după expirarea termenului de apel. Repunerea în termen se operează doar având prezente două condiții cumulative: întârzierea a fost determinată din motive întemeiate: calamitate naturală, accident, boală, ș.a., pe care apreciindu-le instanța de apel va constata dacă situația invocată de apelant constituie în mod efectiv o cauză de împiedicare a declarării apelului; apelul a fost declarat în cel mult 15 zile de la începerea executării pedepsei sau încasării despăgubirilor materiale. Aceste condiții privindu-l doar pe inculpat și partea civilmente responsabilă. Instanța de apel a constatat că, deși inculpatul a solicitat repunerea în termen a cererii de apel, de către acesta nu au fost prezentate careva motive plauzibile ce ar confirma faptul că întârzierea a fost determinată din motive întemeiate. Situația invocată de apelant nu a constituit în mod efectiv o cauză de împiedicare a declarării apelului, or, deși inculpatul neagă primirea copiei de pe sentință, conform recipisei anexate la materialele cauzei inculpatul a primit copia sentinței pe data de 01.12.2016. Referitor la argumentele inculpatului, expuse în cererea de apel, instanța de apel nu s-a expus asupra lor, odată ce apelul a fost depus peste termen împotriva unei sentințe irevocabile.

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, avocatul Pucas Ina în numele inculpatului a atacat-o cu recurs ordinar, invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6, 8 Cod de procedură penală, solicitând casarea deciziei și dispunerea rejudecării cauzei în alt complet de judecată. În motivare recurenta a indicat că: - decizia instanței de apel este pur declarativă și prin conținutul său nu întrunește condițiile legale și nu este motivată în modul corespunzător; - instanța de apel nu s-a expus asupra tuturor motivelor invocate în apelul declarat de inculpat, circumstanțele de drept, erori procesuale și probele combătute de acesta, a apreciat eronat circumstanțele cauzei și a ajuns la concluzii contradictorii; - sentința a fost pronunțată la 24.11.2016, iar înmânată inculpatului la 01.12.2016. Inculpatul nu a fost prezent la pronunțarea sentinței motivate. La data de 01.12.2016 10 inculpatul nu a primit această sentință, din materiale dosarului reiese că la această dată sentința a fost prezentată instituției penitenciare; - prin sentința dată lui Arapu Alexandru a fost aplicată măsură preventivă- arest preventiv, însă ultimul se afla în detenție, fapt ce se confirmă prin informația anexată la recurs, și nu i-a fost întocmit vreun proces verbal de reținere. Ca urmare inculpatul nu a putut cunoaște că sentința contestată a fost pusă în executare. - instanța de apel nu s-a expus asupra motivului invocat de inculpat privind încălcarea dreptului la apărare prin faptul că instanța a solicitat prezența unui avocat din oficiu, pe care inculpatul nu l-a solicitat și care nu a contestat sentința pronunțată; - instanța de fond a pronunțat o încheiere de corectare a erorii, fapt despre care Arapu Alexandru nu a fost informat și încheierea nu i-a fost adusă la cunoștință.

În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, procurorul a depus referință privitor la opinia sa asupra recursului avocatului, menționând că acesta urmează a fi declarat inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat și lipsit de temeiuri legale.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar în baza materialelor din dosar, Colegiul penal în unanimitate decide inadmisibilitatea acestuia, din următoarele considerente. Conform prevederilor art. 415 alin. (1) lit. a) Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând cauza în ordine de apel, respinge apelul în cazul în care acesta a fost depus peste termen. Conform art. 402 Cod de procedură penală și recomandărilor pct. 6.1. al Hotărârii Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 22 din 12.12.2005 „Cu privire la practica judiciară despre judecarea cauzelor penale în ordine de apel”, termenul de apel este de 15 zile de la data pronunțării sentinței integrale sau de la data înmânării copiei de pe sentința redactată, dacă legea nu dispune altfel. După cum s-a menționat, instanța de apel a respins apelul inculpatului declarat, din motiv că s-a depus peste termen. Instanța de recurs consideră, că corect instanța de apel și-a motivat soluția adoptată privind respingerea apelului ca depus peste termen, prin faptul că, deși sentința a fost pronunțată la data de 24.11.2016 în lipsa inculpatului, în adresa Penitenciarului nr-13, unde se deținea inculpatul, a fost transmisă copia sentinței confirmată prin semnătura ultimului pe recipisă la data de 01.12.2016 (vol-14, f.d. 149), iar apelul de către inculpat a fost înaintat abia la data de 15.07.2019, adică peste 2 ani de la primirea de către acesta a sentinței (vol. 14, f.d. 172-197) Potrivit art. 403 Cod de procedură penală, apelul declarat după expirarea termenului prevăzut de lege este considerat ca fiind făcut în termen dacă instanța de apel constată că întârzierea a fost determinată de motive întemeiate, iar apelul a fost declarat în cel mult 15 zile de la începerea executării pedepsei sau încasării 11 despăgubirilor materiale. Din conținutul deciziei instanței de apel rezultă că asemenea circumstanțe nu au fost constatate și nici în recurs recurenta nu a prezentat careva motive întemeiate pentru îndreptățirea omiterii termenului de declarare a apelului. În conformitate cu art. 230 alin. (2) și (3) Cod de procedură penală, în cazul în care pentru exercitarea unui drept procesual este prevăzut un anumit termen, nerespectarea acestuia impune pierderea dreptului procesual și nulitatea actului efectuat peste termen. La calcularea termenelor pe ore sau pe zile nu se i-a în calcul ora sau ziua de la care începe să curgă termenul, nici ora sau ziua în care acesta se împlinește. Față de cele mai sus precizate, invocând doctrina și practica judiciară, Colegiul menționează că, termenul de apel este absolut și are caracter imperativ, în sensul că depășirea lui atrage decăderea din dreptul de a exercita calea de atac, cu excepția cazurilor când de către instanță au fost determinate motive întemeiate de întârziere a declarării apelului, iar apelul declarat după expirarea termenului se consideră ca tardiv. În acest context, Colegiul penal atestă că instanța de apel just a conchis că termenul de 15 zile pentru depunerea apelului de către inculpat și avocatul său a expirat și motive pentru repunere în termen nu au fost stabilite, prin urmare apelul întemeiat a fost declarat ca depus peste termen, fără a purcede la examinarea fondului acestui apel. Soluția de respingere a apelului ca depus peste termen nu implică o verificare a hotărârii atacate, întrucât instanța de apel nu poate proceda la o verificare de fapt și de drept a acesteia decât în cadrul unui apel exercitat în mod legal, or, în cazul în care apelul este tardiv, judecata nu mai are loc, deoarece instanța de apel nu a fost sesizată în conformitate cu legislația. Astfel, având în vedere că instanța de apel nu s-a expus asupra circumstanțelor de fapt și de drept ale cauzei și legalității sentinței, nu există temei nici pentru instanța de recurs de a se expune asupra legalității hotărârii referitor la condamnarea lui Arapu Alexandru, la aprecierea juridică a acțiunilor acestuia, precum și la măsura de pedeapsă aplicată. În asemenea condiții, Colegiul penal consideră că, respingerea apelului ca depus peste termen echivalează cu nerezolvarea fondului, prin neutilizarea căii de atac – apelul. Prin urmare, se conchide că lipsesc temeiurile prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală care pot fi obiect de examinare în instanța de recurs, iar recursul ordinar declarat de avocat în numele inculpatului este inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat.

În temeiul art. 432 alin. (1) – (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul Penal d e c i d e : 12 Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Ina Pucas în numele inculpatului Arapu Alexandru XXXXX, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 01 octombrie 2019, în cauza penală în privința lui Arapu Alexandru Vasile, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 12 martie 2020. Președinte Diaconu Iurie Judecător Catan Liliana Judecător Guzun Ion 13