1ra-687/20 — 290 alin. 1 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- 290 alin. 1 CP
- Temei legal
- 427 CPP
1ra-687/20 — 290 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)
Dosarul 1ra-687/2020
C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E
D E C I Z I E
12 februarie 2020 mun. Chișinău
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în următoarea componență:
Președinte: Iurie Diaconu
Judecători: Liliana Catan
Ion Guzun
a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către inculpatul
Coltuc Piotr, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Comrat
din 30 septembrie 2019, în cauza penală în privința lui
Coltuc Piotr XXXXX, născut la XXXXX,
originar din XXXXX, domiciliat în XXXXX
Termenul de examinare a cauzei:
Prima instanță: 03.09.2018 - 26.06.2019;
Instanța de apel: 08.08.2019 - 30.09.2019;
Instanța de recurs: 26.12.2019 - 12.02.2020.
c o n s t a t ă:
Prin sentința Judecătoriei Cimișlia, sediul Central, din 26 iunie 2019, cauza fiind
examinată conform prescripțiilor din art. 3641 Cod de procedură penală, Coltuc Piotr a fost
recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 290 alin. (1) Cod penal, fiindu-
i stabilită o pedeapsă sub formă de munca neremunerată în folosul comunității în volum de
160 ore.
De la inculpat în beneficiul statului au fost încasate cheltuielile suportate pentru
efectuarea expertizelor în suma de 4830 lei.
Pentru a pronunța sentința, prima instanță, în fapt, a constatat că, inculpatul în
perioada nestabilită de organul de urmărire penală și până la 21 iunie 2018 a păstrat într-o
secție de la canapea în dormitorul din domiciliul său, situat pe adresa: XXXXX, o grenadă
ofensivă de mînă de model RGD- 5 cu focos de model UZRGM-2, care conform concluziei
expertului nr. 34/12/1-R- 2967 din 03 iulie 2018 este o muniție și poate fi utilizată conform
destinației, care a fost depistată de către colaboratorii procuraturii și poliției la 21 iunie 2018
în perioada de timp între orele 06.50-09.40 în cadrul efectuării percheziției autorizate.
Astfel, prin acțiunile inculpatul a fost săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 290 alin. (1)
Cod penal- păstrarea munițiilor fără autorizația corespunzătoare.
Legalitatea și temeinicia sentinței de condamnare, a fost atacată cu apel de către
avocatul Cîrboba Haralampie în numele inculpatului, care a solicitat casarea parțială a
acesteia în partea ce ține de cheltuielile judiciare, cu emiterea unei noi hotărâri, potrivit
modului stabilit pentru prima instanță, prin care sentința să fie casată în partea încadrării
cheltuielilor judiciare în mărime de 4830 lei pentru efectuarea expertizei judiciare.
1
În motivarea cererii a indicat că în prezenta cauza penală din inițiativa procurorului a
fost efectuată expertiza judiciară nr. 34/12/1 -R-2987 din 03.07.2018 în suma de 3150 lei și
expertiza judiciară nr. 34/12/1 -R-2923 din 27.07.2018 în suma de 1680 lei. Suma totală a
expertizelor judiciare constituind 4830 lei, suma pe care instanța de judecată a considerat-o
ca cheltuieli judiciare și încasat-o de la învinuit.
Art. 143 alin. (1) Cod de procedură penală, stabilește cazurile când efectuarea expertizei
judiciare este obligatorie. Astfel, apărarea a considerat, că procurorul a fost obligat să
efectueze aceste expertize, și rezultatele expertului sunt probe ale procurorului, pe care el din
proprie inițiativă le-a primit în cadrul urmăririi penale.
Autorul apelului a indicat că nici partea apărării, nici învinuitul nu au înaintat demers
pentru efectuarea expertizei. De aceea, apelantul a considerat că cheltuielile judiciare urmează
a fi încasate din contul statului.
Apelantul a menționat că situația dată este reflectată în decizia Curții Supreme de Justiție
din 08.11.2017 pe cauza nr. lra-1542/2017, în decizia CSJ din 28.02.2018 pe cauza nr. 1 ra-
473/2018m în decizia CSJ din 29.05.2018 pe cauza nr. 1 ra-946/2018 și în decizia CSJ din
30.05.2018 pe cauza nr. lra-971/2018.
Reieșind din acest fapt, apelantul a considerat că cheltuielile în suma de 4830 pentru
efectuarea expertizelor judiciare, raportate în conformitate cu art. 227 Cod de procedură
penală la cheltuielile judiciare și efectuate din inițiativa organului de urmărire penală conform
art. 228, 229 Cod de procedură penală se recuperează din contul statului.
De asemenea apelantul a considerat că este necesar de ținut cont de faptul, că Coltuc
Piotr, este invalid de gradul II, nu este angajat în câmpul muncii, iar referirea instanței de
judecată la aceea că el are cotă-parte de pământ, care o dă în arendă și de aceea are posibilitate
să plătească această sumă, este una neîntemeiată.
Prin decizia Colegiului Judiciar al Curții de Apel Comrat din 30 septembrie 2019,
apelul avocatului Cîrboba Haralampi a fost respins ca nefondat. Sentința s-a menținut fără
modificări.
În partea descriptivă a deciziei, instanța de apel a menționat că, instanța de judecată
corect a calificat fapta inculpatului vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 290 alin.
(1) Cod penal, ce nu se contestă de către partea apărării, precum și se confirmă prin materialele
dosarului și prin probele dobândite atât în cadrul urmăririi penale, cât și prin cele stabilite în
ședința de judecată a instanței de fond.
Instanța de apel a considerat că instanța de fond întemeiat a ajuns la concluzie privind
admiterea demersului procurorului privind încasarea de la inculpatul în venitul statului a
cheltuielilor judiciare în suma de 4830 lei, suportate în legătura cu efectuarea în cadrul
urmăririi penale expertizelor judiciare, reieșind din prevederile art. 227 Cod de procedură
penală.
Invocând prevederile art. 229 Cod de procedură penală, instanța de judecată poate obliga
condamnatul să recupereze cheltuielile judiciare, cu excepția sumelor plătite interpreților,
traducătorilor, precum și apărătorilor în cazul asigurării inculpatului cu avocat care acordă
asistență juridică garantată de stat, atunci când aceasta o cer interesele justiției și condamnatul
nu dispune de mijloacele necesare. Achitarea cheltuielilor judiciare poate fi suportată și de
condamnatul care a fost eliberat de pedeapsă sau căruia i-a fost aplicată pedeapsă, precum și
de persoana în privința căreia urmărirea penală a fost încetată pe temeiuri de nereabilitare.
2
Reieșind din caracterul dispozitiv al art. 229 alin. (2), (3) Cd de procedură penală,
instanța de apel a ajuns la concluzia privind faptul, că impunerea pe seama condamnatului a
cheltuielilor de judecată nu poate fi o alegere întâmplătoare a instanței de judecată deoarece
această alegere a legislatorului este stipulată prin caracteristica personalității inculpatului și
în primul rând prin starea lui materială.
Instanța de fond, discutând chestiunea privind impunerea pe seama inculpatului a
cheltuielilor judiciare pe cauza penală, a admis demersul procurorului privind încasarea de la
inculpat în beneficiul bugetului de stat a cheltuielilor judiciare în mărime de 4830 lei suportate
în legătura cu efectuarea expertizelor judiciare.
Instanța de apel a menționat că cheltuielile judiciare nu urmează a fi suportate în mod
obligatoriu din contul bugetului de stat, însă la soluționarea chestiunii privind repartizarea
cheltuielilor judiciare, instanța de judecată este în drept, dar nu este obligată, reieșind din
starea materială a condamnatului, la emiterea sentinței să-1 oblige pe condamnat de a achita
cheltuielile judiciare.
Discutând argumentul apelantului precum că Coltuc Piotr este invalid de gradul II, nu
este angajat în câmpul muncii, și de aceea nu are posibilitate să achite această sumă, instanța
l-a considerat neîntemeiat, deoarece în materialele dosarului lipsesc probe care ar confirma
această circumstanță.
Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, inculpatul a atacat-o cu recurs ordinar,
solicitând casarea hotărârii în partea cheltuielilor judiciare și pronunțarea în această parte a
unei noi hotărâri prin care el să fie scutit de achitarea în contul statului a cheltuielilor pentru
efectuarea rapoartelor judiciare în mărime de 4830 lei.
În motivare recurentul a indicat că, la solicitarea procurorului au fost efectuate
expertizele judiciare nr. 34/12/1 -R-2987 din 03.07.2018 în suma de 3150 lei și nr. 34/12/1 -
R-2923 din 27.07.2018 în suma de 1680 lei, ca urmare aceste acțiuni intrau în împuternicirile
statului să achite pentru expertizele date efectuate în etapa de urmărire penală.
Invocând prevederile art. 227-229 Cod de procedură penală recurentul consideră că nu
este obligat să achite în bugetul statului cheltuielile judiciare în mărime de 4830 lei. De
asemenea, a menționat că este invalid de gr. II, neangajat în câmpul muncii, deținând doar o
cotă-parte de pământ, care o dă în arendă și prin urmare, este în imposibilitate să plătească
această sumă. Coltuc Ecaterina este invalid de gr. II, ce înrăutățește situația financiară a
familiei în achitarea sumei.
În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală,
procurorul a depus referință privitor la opinia sa asupra recursului inculpatului, menționând
că acesta urmează a fi declarat admisibil.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar nominalizat pe baza
materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează că acesta
urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală instanța de recurs,
examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de
apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este
vădit neîntemeiat.
În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală hotărârile instanței de apel pot fi
supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel.
Colegiul penal constată că recurentul în recursul declarat nu invocă nici un temei de
3
drept prevăzut la art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, însă, critică achitarea cheltuielilor
de judecată în mărime de 4830 lei.
Instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin
hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept
formal și material.
Referitor la solicitarea recurentului precum că instanța de apel nefondat a menținut
încasarea cheltuielilor de judecată de la inculpat, Colegiul penal reține ca fiind argumentată
poziția instanței, deoarece, potrivit art. 227 Cod procedură penală, (1) cheltuieli judiciare sunt
cheltuielile suportate potrivit legii pentru asigurarea bunei desfășurări a procesului penal.
(2) Cheltuielile judiciare cuprind sumele plătite sau care urmează a fi plătite martorilor,
părții vătămate, reprezentanților lor, experților, specialiștilor, interpreților, traducătorilor și
asistenților procedurali; cheltuite pentru păstrarea, transportarea și cercetarea corpurilor
delicte; care urmează a fi plătite pentru acordarea asistenței juridice garantate de stat;
cheltuite pentru restituirea contravalorii obiectelor deteriorate sau nimicite în procesul de
efectuare a expertizei sau de reconstituire a faptei; cheltuite în legătură cu efectuarea
acțiunilor procesuale în cauza penală. (3) Cheltuielile judiciare se plătesc din sumele alocate
de stat dacă legea nu prevede altă modalitate.
Conform alin. (2) art. 229 Cod de procedură penală, instanța de judecată poate obliga
condamnatul să recupereze cheltuielile judiciare, cu excepția sumelor plătite interpreților,
traducătorilor, precum și apărătorilor în cazul asigurării inculpatului cu avocat care acordă
asistența juridică garantată de stat, atunci când aceasta o cer interesele justiției și
condamnatul nu dispune de mijloacele necesare. Achitarea cheltuielilor judiciare poate fi
suportată și de condamnatul care a fost eliberat de pedeapsă sau căruia i-a fost aplicată
pedeapsă, precum și de persoana în privința căreia urmărirea penală a fost încetată pe
temeiuri de nereabilitare.
În cazul supus judecării, cheltuielile judiciare în sumă de 4830 lei au fost suportate de
stat pentru efectuarea expertizelor judiciare.
Obligația inculpatului de a suporta cheltuielile judiciare este principală și integrală,
întrucât săvârșirea unei infracțiuni atrage în mod inevitabil desfășurarea urmăririi penale și a
judecării cauzei, pentru a i se aplica pedeapsa infractorului, astfel, obligația de a suporta
cheltuielile judiciare îi revine în principal acestuia.
Conform alin. (3) art. 229 Cod de procedură penală, instanța poate elibera de plata
cheltuielilor judiciare, total sau parțial, condamnatul sau persoana care trebuie să suporte
cheltuielile judiciare în caz de insolvabilitate a acestora sau dacă plata cheltuielilor judiciare
poate influenta substanțial asupra situației materiale a persoanelor care se află la
întreținerea lor. În speță, Colegiul constată că, situația materială a inculpatului îi permite să
achite cheltuielile de judecată pentru rapoartele de expertiză în sumă de 4830 lei. În același
timp, careva dovezi care ar indica la prezența persoanelor la întreținere, etc., nu au fost
prezentate la dosarul dat.
Prin urmare, instanța de recurs conchide că la judecarea cauzei în ordine de apel,
instanța a respectat prevederile legale relevante prescrise la art. 414-419 Cod de procedură
penală și a pronunțat o hotărâre legală și întemeiată, iar temei pentru admiterea recursului
ordinar declarat de avocat în numele inculpatului nu există și potrivit legii, se impune
respingerea lui ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate.
4
Rezumând aceste constatări, Colegiul atestă corectitudinea concluziei instanței de apel,
care a examinat și a realizat o justă interpretare și aplicare a normelor de procedură penală,
decizia adoptată fiind întemeiată și argumentată, iar temei pentru admiterea recursului ordinar
declarat de inculpat nu există și potrivit legii, se impune respingerea lui ca inadmisibil, fiind
vădit neîntemeiat, cu menținerea hotărârii atacate.
În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) și alin. (2) pct. 4) Cod de procedură
penală, Colegiul penal,
d e c i d e :
Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către inculpatul Coltuc Piotr, împotriva
deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Comrat din 30 septembrie 2019, în cauza penală
în privința lui Coltuc Piotr XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat.
Decizia este irevocabilă, pronunțată la 12 martie 2020.
Președinte Iurie Diaconu
Judecători Liliana Catan
Ion Guzun
5