1ra-561/2020 — art. 369 alin. 3 lit. a CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 369 alin. 3 lit. a CP
- Temei legal
- nu a indicat niciun temei prevazut la art. 427 CPP
1ra-561/2020 — art. 369 alin. 3 lit. a CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)
Dosarul nr. 1ra-561/2020
C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E
D E C I Z I E
29 ianuarie 2020 mun. Chișinău
Colegiul Penal în următoarea componență:
președinte Diaconu Iurie
judecători Catan Liliana
Guzun Ion
examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de avocatul
Mîrzîncu Aurelia în numele inculpatului, prin care se solicită casarea deciziei
Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 24 septembrie 2019, în cauza penală
privindu-l pe
CORTAC Grigore XXXXX, născut XXXXX,
originar XXXXX.
Termenul de examinare a cauzei:
Prima instanță: 23.05.2018 – 30.10.2018;
Instanța de apel: 20.11.2018 – 24.09.2019;
Instanța de recurs: 09.12.2019 – 29.01.2020.
c o n s t a t ă:
Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 30 octombrie 2019,
cauza fiind examinată conform prescripțiilor din art. 3641 Cod de procedură penală,
Cortac Grigore a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.
369 alin. (3) lit. a) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe
un termen de 4 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu
privarea de dreptul de a ocupa funcții în domeniul circulației substanțelor narcotice
pe un termen de 2 ani.
Conform art. 90 alin. (1) Cod penal s-a suspendat condiționat executarea
pedepsei pe un termen de probă de 3 ani și nu va fi executată dacă condamnatul în
termenul de probă nu va comite o nouă infracțiune și prin purtarea exemplară va
confirma încrederea acordată, totodată obligându-l să nu-și schimbe domiciliul fără
consimțământul organului care exercită controlul asupra comportării celui
condamnat.
1
Prin aceiași sentință au fost condamnați Ciornâi Mihail XXXXX, Mîrca Sergiu
XXXXX, Gandrabura Victor XXXXX, Grama Ion XXXXX și Marjinean Petru
XXXXX în privința cărora recurs nu a fost declarat.
Pentru a pronunța sentința, prima instanță, în fapt, a constatat că, inculpații
Cortac Grigore, Ciornâi Mihiail, Mîrca Sergiu, Gandrabura Victor, Grama Ion,
Marjinean Petru la 18.12.2017, în jurul orei 22, aflându-se în exercitarea obligațiilor
de serviciu pe teritoriul unității militare 1006, dislocată în XXXXX, unde au fost
detașat la 01.11.2017, încălcând grav cerințele art.26 lit. b), c), e) și g) din Legea nr.
162/22.07.2005 cu privire la statutul militarilor, cerințele pct. 14, 15 subpct. 2). 3). 5)
și 7). pct. 94 ale Regulamentului Serviciului Interior al Forțelor Armate ale Republicii
Moldova, care-i obligă să respecte prevederile legilor Republicii Moldova,
regulamentelor militare, să fie disciplinați, să prețuiască camaraderia militară, să se
comporte cu demnitate în unitatea militară, precum și cerințele art. 2 alin. (3), art. 4
alin. (l), art. 5 lit. e). g). k). 1) și m) ale Regulamentului Disciplinei Militare, care-i
obligă să mențină și să respecte cu strictețe disciplina militară și să contribuie la
menținerea ordinii regulamentare, soldatul Cortac Gheorghe în urma înțelegerii
prealabile cu militarul în termen din unitatea militară 1002, soldatul Ciornâi Mihail,
care la 14.12.2017 a fost detașat în unitatea militară 1006 și militarii în termen ai
unității militare 1006, soldații Mîrca Sergiu, Gandrabura Victor, Grama Ion și
Maijinean Petru, în încăperea dormitorului unității militare 1006, cu scopul de a-l
pedepsi pe soldatul Adrian Perlug pentru presupusele denunțuri făcute superiorilor
privind încălcările de disciplină în unitate, au aplicat intenționat acte de violenta
asupra soldatului, supunându-1 unei proceduri înjositoare, în următoarele împrejurări:
Astfel, la 18.12.2017, în jurul orei 22, după stingerea efectivului, soldatul Grigore
Cortac, căruia i-a revenit rolul de organizator și instigator, a trezit din somn soldații
Ciomâi Mihail, Mîrca Sergiu, Gandrabura Victor, Grama Ion și Maijinean Petru,
cărora le-a revenit rolul de autori la săvârșirea infracțiunii, acționând de comun acord
și dirijând acțiunile acestora, orientate la încălcarea regulilor statutare cu privire la
relațiile dintre militari, l-au trezit din somn pe soldatul Adrian Perlug, pe care l-au
întors forțat în pat cu față în jos, iar în timp ce era ținut cu forța de mâni și de picioare
de către soldații Ciornâi Mihail, Mîrca Sergiu, Gandrabura Victor și Grama Ion,
soldatul Petru Maijinean i-a dat lenjeria în jos până la genunchi, aplicându-i 25
lovituri în regiunea feselor cu un ștergar în care a fost învelit un săpun. În rezultatul
actelor de violență aplicate de către soldatul Grigore Cortac împreună cu celelalte
persoane, părții vătămate Adrian Perlug i-a fost cauzată durere fizică, adică bătăi.
Legalitatea și temeinicia sentinței de condamnare, a fost atacată cu apel de
către avocatul Mîrzîncu Aurelia în numele inculpatului, care a solicitat casarea
sentinței cu pronunțarea unei noi hotărâri și aplicarea în privința lui Cortac Grigore a
2
prevederilor art. 90 Cod Penal cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pe
un termen de probă mai mic.
În susținerea apelului s-a invocat dezacordul cu soluția instanței de fond în partea
stabilirii pedepsei, menționând că instanța de fond nu a respectat în deplină măsură
prevederile art. 61,79 Cod penal, iar pedeapsa aplicată inculpatului este una prea aspră
în raport cu fapta comisă și consecințele acesteia, neluând în considerație faptul că
inculpatul și-a recunoscut pe deplin vina, a colaborat activ cu organele de urmărire
penală și-a cerut scuze de la partea vătămată.
Apelantul a relevat că inculpatul și-a recunoscut pe deplin vina, se căiește sincer
în cele comise, nu are antecedente penale, este angajat în câmpul muncii, iar la
momentul comiterii infracțiunii avea 18 ani.
Prin decizia Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 24 septembrie
2019, apelul apărătorului a fost respins ca nefondat, menținând sentința Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru, din 30 octombrie 2018.
În partea descriptivă a deciziei, instanța de apel a menționat că, ținând cont de
rolul care l-a avut inculpatul la comiterea infracțiunii (el fiind instigator și cel care a
dat indicații celorlalți militari în scopul comiterii infracțiunii), instanța de fond just a
constatat faptul că ultimul este predispus la comiterea infracțiunilor, prezentând
permanent un pericol iminent societății și cetățenilor Republicii Moldova.
Instanța de apel apreciază că concluziile cu privire la pedeapsa penală aplicată
inculpatului sunt motivate, fapt ce determină instanța de apel de a nu interveni în
sentința atacată. Temei legal pentru aplicarea pedepsei mai blânde decât cea prevăzută
de lege - nu se constată, în cauză lipsind cu desăvârșire circumstanțe excepționale sau
alte cauze, ce justifică aplicarea prevederilor art. 79 Cod penal.
În afară de temeiurile invocate și cererile formulate de apelant, examinând
aspectele de fapt și de drept ale cauzei conform cerințelor din articolul 409 alin. (2)
Cod de procedură penală, instanța de apel a concluzionat că nu există temeiuri de a
interveni în sentință. Urmărirea penală și judecata în fond s-a desfășurat cu
respectarea procedurii prevăzute de lege și, respectiv, nu s-a constatat încălcări care
atrag nulitatea actelor procedurale efectuate.
În atare situație, este corectă calificarea infracțiunii reținute în sarcina
inculpatului, prin determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între
semnele faptelor prejudiciabile săvârșite de inculpat și semnele componenței de
infracțiune prevăzută la art. 369 alin. (3) lit. a) Cod penal.
Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, avocatul Mîrzîncu Aurelia în
numele inculpatului a atacat-o cu recurs ordinar, solicitând casarea deciziei în partea
aplicării pedepsei, cu pronunțarea unei noi hotărâri și aplicarea în privința lui Cortac
Grigore pedeapsa în baza art. 369 alin. (3) lit. a) Cod penal cu aplicarea prevederilor
art. 90 Cod penal și suspendarea condiționată executarea pe un termen de probă mai
3
mic.
În motivare recurenta a indicat că, sentința și decizia sunt ilegale și neîntemeiate,
bazate pe apreciere eronată a tuturor probelor anexate la dosar, mai mult instanțele
inferioare au examinat cauza unilateral. Urma celor expuse recurenta consideră că
inculpatului i s-a aplicat o pedeapsă prea aspră. În cadrul ședințelor de judecată de
fond și de apel inculpatul și-a recunoscut vina. A considerat că instanțele nu au
respectat în deplină măsură prevederile normelor art. 61 alin. (2), 75 și 79 alin. (1)
Cod penal, iar pedeapsa aplicată inculpatului este una prea aspră în raport cu fapta
comisă și consecințele acesteia, neluând în considerație că inculpatul și-a recunoscut
pe deplin vina, a colaborat activ cu organele de urmărire penală, a cerut scuze de la
partea vătămată, precum și cauza a fost examinată în procedura simplificată conform
art. 3641 Cod de procedură penală.
Recurenta menționează că inculpatul la momentul comiterii infracțiunii avea 18
ani. Urmare că instanța de fond urma la aplicarea pedepsei să țină cont de prevederile
art. 79 Cod penal, luând în considerație vârsta fragedă a inculpatului și caracteristica
acestuia.
În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură
penală, procurorul a depus referință privitor la opinia sa asupra recursului avocatului,
menționând că acesta urmează a fi declarat inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat și
lipsit de temeiuri legale.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar nominalizat pe
baza materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal
concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele
considerente.
Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de
recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute în art. 427 Cod de
procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent.
Colegiul penal constată că recurenta în recursul declarat nu invocă nici un temei
de drept prevăzut la art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, însă, critică pedeapsa
aplicată inculpatului, solicitând micșorarea termenului de probă.
În acest sens, Colegiul reține, că recurenta este de acord cu starea de fapt stabilită
de instanțele de judecată, precum și cu încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului și
critică decizia instanței de apel numai cu referire la pedeapsa stabilită cu aplicarea art.
90 Cod penal.
Analizând temeiul invocat, în raport cu circumstanțele și materialele cauzei,
Colegiul consideră că, în prezenta speță acesta nu și-a găsit confirmarea, iar instanța
de apel la soluționarea chestiunii cu privire la individualizarea pedepsei în privința
inculpatului și-a motivat just soluția adoptată, ținând cont de prevederile art. 61, 75,
90 Cod penal, precum și de art. 3641 Cod de procedură penală.
4
Pedeapsa stabilită inculpatului este echitabilă, legală și bine individualizată,
aplicată în limitele fixate în partea specială a Codului penal și în strictă conformitate
cu dispozițiile părții generale ale aceluiași Cod, ținându-se cont de gravitatea
infracțiunilor săvârșite, de motivul acestuia, de persoana celui vinovat, de
circumstanțele cauzei care atenuează sau agravează răspunderea, de influența
pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului.
Instanța de judecată este singura în măsură să înfăptuiască nemijlocit acțiunea
de individualizare a pedepsei pentru infractorul care a comis o infracțiune, având
deplina libertate de acțiune în vederea realizării operațiunii respective, ținând cont de
regulile și principiile prevăzute de Codul penal la stabilirea felului, duratei și
cuantumului pedepsei. Chestiunea de individualizare a pedepsei este un proces
obiectiv, de evaluare a tuturor elementelor circumscrise faptei și autorului, având ca
finalitate stabilirea unei pedepse în limitele prevăzute de sancțiunea articolului din
Codul penal, în baza căruia a fost condamnat inculpatul și prin urmare, instanța de
apel corect a ajuns la concluzia că scopul educativ și preventiv al pedepsei aplicate în
privința lui Cortac Grigorii poate fi atins doar prin stabilirea pedepsei sub formă de
închisoare, cu suspendarea condiționată a executării acesteia pe un termen de
probațiune de 3 ani.
În ce privește argumentele apărătorului cu privire la posibilitatea aplicării
termenului de probațiune mai mic, conform prevederilor art. 90 Cod penal, Colegiul
le consideră neîntemeiate, deoarece analizând decizia atacată, se constată că instanța
de apel și-a motivat soluția în ce privește stabilirea categoriei și măsurii de pedeapsă
în privința inculpatului și reieșind din cele expuse supra, din materialele cauzei,
instanța de recurs conchide că, concluzia instanța de apel referitor la stabilirea
pedepsei și a termenului de executare în privința inculpatului este legală și întemeiată.
Prin urmare, Colegiul concluzionează că instanța de apel a pronunțat o decizie
legală, întemeiată și motivată prin menținerea soluției instanței de fond, aplicând în
privința inculpatului o pedeapsă non privativă de libertate, pedeapsă care răspunde
scopului de corectare și reeducare a inculpatului prevăzut de art. 61 Cod penal și care
va duce la formarea unei atitudini pozitive a acestuia față de ordinea de drept, regulile
de conviețuire socială și principiile morale.
Referitor la cerința recurentei de a aplica în privința inculpatului prevederile art.
79 Cod penal Colegiul penal consideră că și aceasta a fost respinsă de către instanța
de apel motivat și întemeiat. Conform prevederilor art. 79 alin. (1) Cod penal
săvârșirea infracțiunii de către persoanele care au atins vârsta de 18 ani, dar nu au
atins vârsta de 21 de ani poate fi apreciată de către instanța de judecată drept
circumstanță excepțională. Deci, este discreția instanței de a aplica sau nu această
prevedere legală. După cum rezultă din conținutul deciziei instanței de apel, instanța
a pus în discuție această oportunitate și a considerat-o inaplicabilă, reieșind din
5
circumstanțele cauzei și rolul inculpatului la săvârșirea infracțiunii.
În consecință, Colegiul conchide că hotărârea recurată corespunde tuturor
prevederilor legii de procedură penală, este întemeiată, iar temeiurile invocate nu
persistă în cauză. Argumentele invocate de recurent nu au suport probatoriu și
contravin probelor administrate și prin urmare, prezența circumstanțelor nominalizate
permit instanței de recurs să concluzioneze asupra inadmisibilității recursului
declarat, pe motiv că acesta este vădit neîntemeiat.
În consecință, raportând situația reținută în cauză la prevederile art. 432 alin.(2)
Cod de procedură penală, instanța de recurs nu constată prezenta erorilor de drept ce
ar genera casarea hotărârii atacate, și prin urmare, se impune soluția inadmisibilității
recursului ordinar declarat, ca fiind vădit neîntemeiat.
În temeiul art. 432 alin. (1) – (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul
Penal
d e c i d e :
Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Mîrzîncu Aurelia în
numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău
din 24 septembrie 2019, în cauza penală privindu-l pe Cortac Grigore XXXXX, ca
fiind vădit neîntemeiat.
Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 28 februarie 2020.
Președinte Diaconu Iurie
Judecător Catan Liliana
Judecător Guzun Ion
6