1ra-509/2020 — art. 172 alin. 3, lit. a CP

1ra-509/2020 — art. 172 alin. 3, lit. a CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-509/2020

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

22 ianuarie 2020 mun. Chișinău

Colegiul Penal lărgit în componența:

președinte Diaconu Iurie

judecători Catan Liliana

Guzun Ion

examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de

avocatul Modval Ion în numele lui Chetrean Valeriu, inculpații Mura Daniel și

Chetrean Valeriu, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului Penal al Curții de

Apel Chișinău din 01 octombrie 2019, în cauza penală privindu-i pe

MURA Daniel XXXXX, XXXXX,

domiciliat XXXXX;

CHETREAN Valeriu XXXXX, născut

la XXXXX, domiciliat XXXXX

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 16.01.2019 – 05.07.2019;

Instanța de apel: 08.08.2019 – 01.10.2019;

Instanța de recurs: 02.12.2019 – 22.01.2020.

c o n s t a t ă:

Daniel a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 172 alin.

(3) lit. a) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un

termen de 9 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis.

Chetrean Valeriu a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 172 alin. (3) lit. a) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de

închisoare pe un termen de 10 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

închis.

S-a încasat în mod solidar de la Mura Daniel și Chetrean Valeriu în contul

statului suma de 3250,12 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare suportate în acest caz.

1

noiembrie 2017, data și ora exactă în cadrul urmăririi penale nu a fost posibil de

stabilit, Chetrean Valeriu, împreună și după o înțelegere prealabilă cu Mura Daniel,

aflându-se la domiciliul lui Mura Daniel din XXXXX, intenționat, având scopul

satisfacerii actului de homosexualitate, aplicând constrângerea fizică și psihică față

de XXXXX, despre care se știa cu certitudine că este minor și nu a împlinit vârsta

de 14 ani, pentru a înfrânge rezistența fizică și pentru a face astfel posibil actul

sexual, profitând de imposibilitatea acestuia de a se apăra și a-și exprima voința

deoarece era minor, forțat au întreținut cu XXXXX multiple acte sexuale în formă

orală, contrar voinței lui.

Astfel, prin acțiunile sale intenționate, Chetrean Valeriu și Mura Daniel au

comis infracțiunea de acțiuni violente cu caracter sexual, adică homosexualitatea,

săvârșită prin constrângere fizică și psihică a persoanei, profitând de imposibilitatea

acesteia de a se apăra, săvârșită cu bună știință asupra unei persoane despre care se

știa că nu a atins vârsta de 14 ani, infracțiunea prevăzută de art. 172 alin. (3), lit. a)

Codul penal.

către inculpatul Mura Daniel și de avocatul Erhan Andrei în numele inculpaților,

prin care au solicitat casarea sentinței Judecătoriei Chișinău.

3.1 Sentința de condamnare, a fost atacată cu apel de către inculpatul Mura

Daniel, care a solicitat să îi fie aplicat o pedeapsă mai blândă din motiv că nu este

vinovat de cele întâmplate cu partea vătămată.

3.2 De asemenea, apel a declarat și avocatul Erhan Andrei în numele

inculpaților, care a solicitat casarea sentinței, cu adoptarea unei noi hotărâri, prin

care inculpații să fie achitați.

În motivarea cerințelor sale avocatul a invocat că instanță a ignorat art.8 și 101

alin. (1) Codul de procedură penală, iar la baza sentinței, instanța a pus declarațiile

părții vătămate minorul XXXXX, nefiind apreciate critic, având în vedere

personalitatea lui, modul în care povestea, desfășurarea evenimentelor petrecute.

Instanța incorect a constatat timpul comiterii crimei - luna noiembrie 2017, pe

când șeful de Poliție Rusu Ion a stabilit că acesta a fost comisă la începutul lunii

noiembrie, iar victima a indicat că fapta a fost comisă toamna, septembrie- noiembrie

2017.

Inculpații nu au recunoscut învinuirea și au declarat, că în toamna anului 2017,

împreună lucrau la un antreprenor în or. Cricova și veneau în sat câte o dată în lună.

Instanța n-a întreprins nici o măsură de a verifica aceste declarații.

Instanța neîntemeiat a constatat faptul, că inculpații cunoșteau cu certitudine

vârsta părții vătămate, indicând că conform materialelor cauzei ei sunt din același

sat, fiind menționat și faptul că partea vătămată merge la școală, dar și în ședința de

judecată unul dintre inculpați a declarat că vârsta părții vătămate este de 13-14, or

2

este imposibil ca toți locuitorii satului să cunoască vârsta unul la altul, la școală merg

cu vârsta de la 6 ani până la 19-20 ani, unii în clasa a cincea pot avea și 17 ani.

2019, a fost admis în parte apelul inculpatului Mura Daniel și în parte apelul

avocatului în numele inculpatului Mura Daniel, s-a casat parțial sentința Judecătoriei

Criuleni, sediul Criuleni din 05.07.2019, doar privindu-l pe Mura Daniel și doar în

partea stabilirii pedepsei și a pronunțat în acest sens o nouă hotărâre potrivit modului

stabilit pentru prima instanță prin care lui Mura Daniel i s-a stabilit o pedeapsă de 5

ani închisoare, cu ispășirea în penitenciar de tip închis. În rest apelul avocatului în

numele inculpaților Mura Daniel și Chetrean Valeriu a fost respins ca nefondat. S-a

menținut celelalte dispoziții ale sentinței.

dovedită vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunii pentru care au fost deferiți

justiției.

Instanța de apel nu a putut admite alegațiile apărării referitor la aprecierea

critică a declarațiilor părții vătămate minore, urmând a se ține cont de personalitatea

acestuia și de faptul că a modificat declarațiile, or inculpații în cadrul urmăririi

penale, au refuzat să facă declarații, iar în fața comisiei de experți au declarat că de

fapt martorul Gherciu Valeriu avea ură pe ei și a impus partea vătămată minoră să

facă declarații de învinuire a lor.

S-a reținut ca fiind irelevante și necoroborate cu alte probe aceste declarații, în

contextul în care martorul Rusu Ion, care este și polițistul de sector, primul care a

fost sesizat în acest caz, a declarat sub jurământ în ședința de judecată că Gherciu

Valeriu la data când i-a comunicat această informație nu era în stare de ebrietate, era

adecvat și conștient. Imediat după ce minorul a făcut primele declarații în prezența

mamei sale, la sectorul de poliție și informația care ia devenit cunoscută de la

Gherciu Valeriu, a fost pe deplin confirmată, doar că minorul a vorbit în detalii cum

aceasta s-a întâmplat.

De asemenea s-a apreciat critic și argumentele martorului Gherciu Valeriu

scrise în explicația lui din 23.11.2017 prezentată la faza de urmărire penală și

anexată la prezenta cauză din care reiese că el este cel care l-a pus pe partea vătămată

minoră să declare la poliție precum că în privința sa au fost comise 3 acte sexuale de

către inculpați în mod oral, or aceasta contravine declarațiilor martorului Rusu Ion

date în ședința de judecată, care a declarat cert că martorul Gherciu Valeriu a spus

că această informație i-a devenit cunoscută de la partea vătămată minoră, contravine

și declarațiile părții vătămate minore, dar și declarațiilor aceluiași martor date în

ședința de judecată sub jurământ, conform cărora acesta a menționat că de fapt a

aflat despre aceste fapte ilegale de la partea vătămată minoră care i le-a comunicat

3

și nu a mai insistat că el a fost cel care i-ar fi spus să meargă la poliție să declare un

neadevăr.

În context, s-a reținut că și experții în rapoartele de expertiză în privința

inculpaților au stabilit că de fapt atunci când aceștia motivează învinuirile aduse

lansează niște raționamente insuficient argumentate, superficiale deși ei manifestă

gândirea operațional-logică, coerentă.

Astfel instanța de apel a respins argumentele părții apărării privind nevinovăția

inculpaților, apreciind critic declarațiile inculpaților potrivit cărora pledează

nevinovați, parțial apreciind critic declarațiile martorului Gherciu Valeriu în special

cele indicate în explicația lui din 23.11.2017, dar și cele date în ședința de judecată

a instanței de fond în partea în care el afirmă că se afla la data sesizării organului de

poliție în stare de ebrietate, fiind inconștient, de asemeni se apreciază critic, ca fiind

date sub influență, declarațiile părții vătămate minore din 22.11.2017, scopul

acestora fiind de apărare, de denaturare a adevărului în cauza dat, precum și de

eschivare a inculpaților de răspunderea penală pentru faptele comise.

De asemenea a fost respins argumentul apărătorului cu referire la faptul că

instanța de fond neîntemeiat a constatat că, infracțiunea a fost comisă în luna

noiembrie 2017, menționând că în declarațiile martorilor și a părții vătămate este

indicat diferit timpul când a avut loc fapta, astfel este stabilit cu certitudine că

acțiunile violente cu caracter sexual comise de inculpații asupra părții vătămate

minore XXXXX au avut loc în luna noiembrie anul 2017, fapt constatat în cadrul

urmăriri penale și în cadrul judecării cauzei în fond și apel.

Nu au fost considerate întemeiate nici argumentele apărătorului referitor la

faptul că instanța de fond neîntemeiat a concluzionat că, inculpații cunoșteau cu

certitudine vârsta părții vătămate, or cunoșteau că partea vătămată merge la școală,

partea vătămată venea la inculpați acasă, interacționau și în alt mod, de asemenea

potrivit declarațiilor făcute în fața instanței de judecată Chetrean Valeriu a

comunicat că el având 18 ani credea că partea vătămată este mai mic ca el cu patru

ani.

Colegiul penal al instanței de apel nu a avut temei de a interveni în sentința

instanței de fond nici în partea stabilirii pedepsei lui Chetrean Valeriu, or, la

stabilirea categoriei și a măsurii de pedeapsă inculpatului, s-a ținut cont de toate

circumstanțele reale și personale privind individualizarea pedepsei, acestuia fiindu-

i aplicată o pedeapsă corectă, echitabilă și legală, fiind acordată deplină eficiență

prevederilor art. 6, 7, 61, 75,76, 77 Codul penal.

Totodată, instanța de apel a constatat că instanța de fond la aplicarea pedepsei

pentru inculpatul Mura Daniel nu s-a ținut cont de toate circumstanțele reale și

personale privind individualizarea pedepsei, acestuia nefiindu-i aplicată o pedeapsă

corectă, echitabilă, fără a fi acordată eficiență deplină prevederilor art. 6, 7, 61, 70,

4

75, 79 Codul penal. Se reiterează că la momentul comiterii faptei, adică luna

noiembrie a anului 2017, inculpatul nu avea împlinită vârsta de 18 ani, era minor.

În acest context, Curtea de apel a conchis că prima instanță a stabilit faptul că

inculpatul Mura Daniel la data comiterii infracțiunii menționate era minor însă, la

individualizarea pedepsei penale nu a acordat deplină eficiență prevederilor art. 79

alin. (1) Codul penal, care prevede că minoratul persoanei care a săvârșit infracțiunea

se consideră circumstanță excepțională.

În această ordine idei, instanța de apel a purces la operațiunea de individualizare

a pedepsei penale în privința inculpatului pentru comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 172 alin. (3) lit. a) Codul penal, în temeiul art. 70, 79 Codul penal, acordând

prioritate circumstanței excepționale prezente în speță și anume minoratul

inculpatului la data comiterii infracțiunii, a aplicat inculpatului pedeapsa sub formă

de închisoare pe termen de 5 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis.

interesele inculpatului Chetrean Valeriu, inculpații Mura Daniel și Chetrean Valeriu

au atacat-o cu recurs ordinar, solicitând casarea deciziei Colegiului Penal al Curții

de Apel din 01 octombrie 2019.

6.1 Avocatul Modval Ion în interesele inculpatului Chetrean Valeriu a invocat

prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6, 10 Cod de procedură penală, solicitând casarea

deciziei și pronunțarea unei noi decizii prin care inculpatului să fie achitat.

În motivare recurentul a indicat că:

- de către acuzare și instanțele de judecată au fost interpretate eronat probele

cercetate în cadrul ședințelor de judecată;

- organul de urmărire penală nu a stabilit perioada de timp exactă a comiterii

infracțiunii, ce este esențial pentru stabilirea cercului de martori care ar putea relata

careva fapte concrete și nu doar suspiciunii;

- nimeni din martori nu au declarat că l-au văzut pe minorul XXXXX, ci pe

inculpați;

- martorul Gherciu Valeriu care a anunțat poliția de cele întâmplate, a menționat

că toamna anului 2018, a venit partea vătămată minoră și i-a comunicat de cele

întâmplate cu inculpați. Ca rezultat a sesizat despre aceasta poliția, iar peste o zi i-a

comunicat că de fapt aceasta nu s-a întâmplat și el a mers la poliție și a comunicat

că cele relatate anterior nu sunt adevărate. Însăși mama acestuia, Gherciu Viorica a

declarat că nu are încredere în cele spuse de minor;

- toată învinuirea s-a fondat pe declarațiile părții vătămate minore, care potrivit

raportului de expertiză din 03.12.2018 suferă de retard mintal ușor;

- inculpații nu au recunoscut vina de comiterea celor imputate, și au menționat

că în luna noiembrie 2017 nici nu se aflau în XXXXX, deoarece lucrau la un

antreprenor în or. Criuleni. Fapt ce nu a fost verificat de organul de urmărire penală;

5

- pedeapsa stabilită lui Chetrean Valeriu a fost greșit individualizată, contrar

prevederilor art. 79 alin. (1) Cod penal;

- încasarea cheltuielilor de judecată de la inculpați în contul statului contravine

prevederilor 227-229 Cod de procedură penală, ce nu obligă ca inculpatul să achite

sumele alocate pentru expertiză.

6.2 Inculpatul Chetrean Valeriu a invocat prevederile art. 427 alin. (1) pct. 1,

2, 3, 6, 12 Cod de procedură penală, solicitând casarea integrală a acesteia cu

pronunțarea unei noi hotărâri de achitare și pronunțarea unei încheieri de suspendare

a procesului pe caz cu executarea ei imediată. În motivare a exprimat că faptei i s-a

dat calificare greșită. Instanța de apel nu s-a expus asupra tuturor cerințelor invocate

în apel, respectiv instanța și-a motivat insuficient soluția.

6.3 Inculpatul Mura Daniel a solicitat casarea deciziei cu remiterea cauzei la

rejudecare. În motivare a menționat că hotărârea este ilegală, motivarea deciziei este

insuficientă din motivul calificării greșite.

penală, procurorul a depus referință privitor la opinia sa asupra recursurilor invocate,

menționând că acesta urmează a fi declarate inadmisibile, ca fiind vădit neîntemeiate

și lipsite de temeiuri legale.

pe baza materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal

concluzionează că acestea urmează a fi declarate inadmisibile din următoarele

considerente.

Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii

instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul

în care constată că este vădit neîntemeiat.

În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și de apel, iar erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și

erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat

corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost

constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Instanța de recurs consideră că motivele invocate de către recurenți la acest

capitol sunt lipsite de temei legal.

8.1 Colegiul penal reține că, din conținutul recursurilor rezultă că, avocatul nu

invocă vreun temei de drept prevăzut la art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală,

însă criticele acestuia se cuprind în pct. 6, 10 al normei menționate, care prevede că

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel atunci când, instanța de apel nu sa pronunțat

6

asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele

pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii

sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat

soluția instanței; s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

Verificând circumstanțele cauzei în raport cu norma de drept citată, Colegiul

constată că, aceste temeiuri nu-și regăsesc confirmarea în speța dedusă judecății.

Motivele invocate în recursul avocatului, în partea ce ține de veridicitatea

declaraților părții vătămate minore, și ineficiența din partea organului de urmărire

penală la faza de urmărire penală, au fost just apreciate în mod critic de către

instanțele de fond și apel, fiind argumentat respinse. Astfel, instanța de apel clar și

detaliat a specificat că, vina lui Mura Daniel și Chetrean Valeriu este dovedită nu

doar prin declarațiile părții vătămate minore și martorilor. Urmează a se reține că,

argumentele recurentului privind lipsa de veridicitate în declarațiile martorilor

acuzării sunt pur declarative, în mod formal invocându-se și dezacord cu suportarea

cheltuielilor de judecată în contul statului.

La fel, referitor la presupusa violare a drepturilor și libertăților garantate de

Constituția Republicii Moldova și CEDO, în recursurile declarate nu este arătat

concret în ce anume constă pretinsa violare a drepturilor și libertăților inculpatului.

Verificând conținutul argumentelor invocate în recursurile inculpaților, Colegiul

penal reține că, prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 01

octombrie 2019, s-au dat răspunsuri ample și desfășurate la toate motivele invocate

în apel.

Instanța de apel concret a dat răspuns și a respins alegațiile invocate cu scop de

apărare și anume că, inculpații nu sunt vinovați deoarece nu au recunoscut vina,

menționându-se că acesta este un drept al inculpatului de a nu se autoincrimina

prevăzut de art. 66 Cod de procedură penală și art. 6 CEDO.

În ce privește dezacordul cu măsura de pedeapsă aplicată lui Chetrean Valeriu,

instanța de apel la fel argumentat și detaliat s-a expus asupra măsurii de pedeapsă

aplicată, care nu este la prima abatere, fiind anterior judecat, lipsind căința și dorința

de a sta pe cale corijării.

În același rînd, argumentele punctate în cererile de recurs, privind greșita

individualizare a pedepsei lui Chetrean Valeriu nu sunt incidente cauzei deferite

judecății, instanțele de fond și de apel și-au motivat just soluția adoptată, pedeapsa

aplicată fiind individualizată corect, echitabilă și în concordanță cu scopul pedepsei

penale.

Rezumând cele expuse, instanța de recurs conchide că, în prezenta cauză nu se

constată admiterea erorilor de drept semnalate de recurent, prevăzute de art. 427

alin. (1) Cod de procedură penală, iar la judecarea acestei cauze în ordine de apel,

instanța a respectat prevederile legale prescrise de art. 414- 419 Cod de procedură

7

penală și a pronunțat o hotărâre legală și întemeiată, argumentele din recursurile

inculpatului fiind vădit neîntemeiate.

8.2 Din conținutul recursului declarat Chetrean Valeriu, Colegiul penal atestă,

că recurentul invocă în calitate de temeiuri pentru casarea deciziei instanței de apel

pct. 1), 2), 3), 6) și 12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, care stipulează că,

hotărârea instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara eroarea de drept

comisă de instanțele de fond ori de apel, dacă: nu au fost respectate dispozițiile

privind competența după calitatea persoanei; instanța nu a fost compusă potrivit legii

ori au fost încălcate prevederile art. 30, 31 și 33; ședința de judecată nu a fost publică,

în afară de cazurile când legea prevede altfel; instanța de apel nu s-a pronunțat asupra

tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care

se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau

acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat

soluția instanței; faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.

În privința temeiului pentru recurs prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 1) Cod de

procedură penală, în sensul că nu au fost respectate dispozițiile privind competența

după calitatea persoanei, Colegiul penal menționează că inculpatul nu a motivat

recursul din punctul de vedere al erorii de drept nominalizate, care ar constitui temei

de implicare a instanței de recurs în soluția adoptată de instanța de apel. Or, prin

competență după calitatea persoanei se au în vedere situațiile când instanțele de

judecată au încălcat prevederile legale potrivit cărora acestea au competența de a

examina cauzele penale în raport cu calitatea făptuitorului implicat în cauza

respectivă.

În speță, însă judecarea cauzei a avut loc cu respectarea competenței, iar careva

încălcări ale prevederilor legii procesual penale referitor la competența instanței nu

au fost admise.

Tot aici, instanța de recurs ține să menționeze, că în circumstanțele în care

recursul nu este motivat sub aspectul temeiului de casare invocat, instanța de recurs

nu este competentă să completeze din oficiu recursul ordinar al inculpatului cu

circumstanțe în fapt și în drept, care l-ar justifica.

Cât privește incidența în speță a erorii de drept prevăzută de art. 427 alin. (1)

pct. 2) Cod de procedură penală, inculpatul nu a făcut o careva argumentare în acest

sens și nu a indicat careva motive de fapt și de drept ce ar justifica incidența faptului

că instanța nu a fost compusă potrivit legii ori prin ce împrejurări a considerat că, au

fost încălcate prevederile art. 30, 31 și 33 Cod de procedură penală, în prezenta speță.

Instanța de recurs atestă că la examinarea cauzei în apel încălcări ale legislației

procesual-penale, nu au fost comise, inclusiv au fost respectate prevederile art. 31

Cod de procedură penală.

8

Prin urmare, instanța de apel la 01 octombrie 2019 corect a petrecut ședința

de judecată, deoarece au fost audiate partea vătămată minoră și martorii, precum și,

ținând cont de pericolul social sporit al infracțiunilor comise - acțiuni violente cu

caracter sexual, adică homosexualitatea, săvârșită cu bună știință asupra unei

persoane despre care se știa că nu a atins vârsta de 14 ani. Din considerentele

menționate, temeiul pentru recurs invocat prin prisma pct. 3) alin. (1) art. 427 Cod

de procedură penală, Colegiul îl apreciază ca nefondat.

Inculpatul invocă concomitent și temeiului pentru recurs prevăzut la pct. 6) alin.

(1) art. 427 Cod de procedură penală. Deci, de remarcat este acel fapt că acest punct

al normei procesuale supra menționate, de fapt conține 5 temeiuri ce pot fi invocate

pentru recurs, însă autorul recursului nu a indicat concret în baza cărui temei din cele

menționate la pct. 6) al normei respective își întemeiază recursul său.

Însă, rezultând din conținutul recursului declarat, Colegiul atestă, că autorul

critică hotărârea instanței de apel, deoarece aceasta nu conține o motivare suficientă,

astfel desprinzându-se semnalarea temeiului pentru recurs – hotărârea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția. Cu referire la cazul de casare,

semnalat de recurent prin prisma pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală,

Colegiul penal menționează că, acesta poate fi incident în cazul când nu s-a motivat

întemeiat hotărârea judecătorească, pe când hotărârea pronunțată de instanța de apel

în privința recurentului este motivată atât în fapt, cât și în drept.

În privința temeiului de casare prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de

procedură penală, Colegiul evidențiază că temeiul dat se invocă numai în cazul când

faptei săvârșite i s-a dat o altă încadrare juridică greșită, pe când în cazul supus

judecării inculpatul își exprimă dezacordul cu neîntrunirea elementelor infracțiunii

imputate, solicitând casarea deciziei și achitarea sa.

Reieșind din cele enunțate, Colegiul penal apreciază criticile recurentului ca

fiind vădit neîntemeiate, dat fiind că instanța de apel a respectat exigențele prevăzute

de art. 414 Cod de procedură penală și a judecat conform legii cauza penală în

privința lui Chetrean Valeriu, în fapt și în drept.

În acest context, se concluzionează că argumentele invocate în recurs sunt

neîntemeiate, fapt ce impune incontestabil concluzia de respingere a recursului

ordinar declarat, ca inadmisibil ca fiind vădit neîntemeiat, cu menținerea deciziei

instanței de apel.

8.3 Colegiul penal, analizând conținutul recursului declarat și decizia atacată,

consideră că alegațiile recurentului sunt neîntemeiate, or, instanța de apel la

judecarea apelului declarat a verificat legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în

baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar,

respectând prevederile art. 414 alin. (1), (5) și 417 alin. (8) Cod de procedură penală.

Colegiul penal reține că, din conținutul recursului rezultă că, Mura Daniel nu a

9

invocat vreun temei de drept prevăzut la art. 427 alin.(1) Cod de procedură penală,

însă criticele acestuia se cuprind în pct. 6) și 10) al normei menționate, care prevede

că - hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de

drept comise de instanțele de fond și de apel atunci când, instanța de apel nu sa

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul

hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt,

care a afectat soluția instanței; s-au aplicat pedepse individualizate contrar

prevederilor legale .

Verificând circumstanțele cauzei în raport cu norma de drept citată, Colegiul

constată că, aceste temeiuri nu-și regăsesc confirmarea în speța dedusă judecății.

Colegiul penal consideră că instanța de apel corect și motivat i-a stabilit inculpaților

Mura Daniel categoria și măsura de pedeapsă. Astfel, relevând în cuprinsul deciziei

circumstanțele cauzei, și anume gradul prejudiciabil al faptelor comise, persoana

celui vinovat, circumstanțele cauzei care atenuează răspunderea penală, instanța de

apel just a concluzionat că atingerea scopului pedepsei se va asigura prin stabilirea

acesteia sub formă de închisoare. Prin urmare, criticile formulate de recurent în acest

sens, sunt nefondate și nu sunt motivate sub aspectul adoptării unei soluții de casare

a hotărârilor recurate, ca fiind ilegale.

Colegiul penal ajunge la concluzia că la judecarea apelurilor, instanța a

examinat cauza sub toate aspectele, complet și obiectiv, adoptând o soluție corectă

în partea condamnării lui Mura Daniel și Chetrean Valeriu în baza în baza art. 172

alin. (3) lit. a) Cod penal. Temei de a interveni în decizia Curții de Apel Chișinău,

din oficiu, instanța de recurs ordinar de asemenea nu a stabilit.

Din considerentele expuse, Colegiul penal conchide, că la judecarea cauzei în

ordine de apel, instanța a respectat prevederile legale relevante, prescrise de art. 414-

419 Cod de procedură penală, de aceea recursul ordinar, urmează a fi declarat

inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat.

Penal

d e c i d e :

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de avocatul Modval Ion în

numele lui Chetrean Valeriu, inculpații Mura Daniel și Chetrean Valeriu, împotriva

deciziei Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 01 octombrie 2019, în cauza

penală privindu-l pe Mura Daniel și Chetrean Valeriu, ca fiind vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 20 februarie 2020.

10

Președinte Diaconu Iurie

Judecător Catan Liliana

Judecător Guzun Ion

11