1ra-509/2020 — art. 172 alin. 3, lit. a CP

Prin sentința Judecătoriei Criuleni, sediul Criuleni, din 05 iulie 2019, Mura Daniel a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 172 alin. (3) lit. a) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 9 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. Chetrean Valeriu a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 172 alin. (3) lit. a) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 10 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. S-a încasat în mod solidar de la Mura Daniel și Chetrean Valeriu în contul statului suma de 3250,12 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare suportate în acest caz.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță, în fapt, a constatat că, în luna 1 noiembrie 2017, data și ora exactă în cadrul urmăririi penale nu a fost posibil de stabilit, Chetrean Valeriu, împreună și după o înțelegere prealabilă cu Mura Daniel, aflându-se la domiciliul lui Mura Daniel din XXXXX, intenționat, având scopul satisfacerii actului de homosexualitate, aplicând constrângerea fizică și psihică față de XXXXX, despre care se știa cu certitudine că este minor și nu a împlinit vârsta de 14 ani, pentru a înfrânge rezistența fizică și pentru a face astfel posibil actul sexual, profitând de imposibilitatea acestuia de a se apăra și a-și exprima voința deoarece era minor, forțat au întreținut cu XXXXX multiple acte sexuale în formă orală, contrar voinței lui. Astfel, prin acțiunile sale intenționate, Chetrean Valeriu și Mura Daniel au comis infracțiunea de acțiuni violente cu caracter sexual, adică homosexualitatea, săvârșită prin constrângere fizică și psihică a persoanei, profitând de imposibilitatea acesteia de a se apăra, săvârșită cu bună știință asupra unei persoane despre care se știa că nu a atins vârsta de 14 ani, infracțiunea prevăzută de art. 172 alin. (3), lit. a) Codul penal.

Legalitatea și temeinicia sentinței de condamnare, a fost atacată cu apel de către inculpatul Mura Daniel și de avocatul Erhan Andrei în numele inculpaților, prin care au solicitat casarea sentinței Judecătoriei Chișinău. 3.1 Sentința de condamnare, a fost atacată cu apel de către inculpatul Mura Daniel, care a solicitat să îi fie aplicat o pedeapsă mai blândă din motiv că nu este vinovat de cele întâmplate cu partea vătămată. 3.2 De asemenea, apel a declarat și avocatul Erhan Andrei în numele inculpaților, care a solicitat casarea sentinței, cu adoptarea unei noi hotărâri, prin care inculpații să fie achitați. În motivarea cerințelor sale avocatul a invocat că instanță a ignorat art.8 și 101 alin. (1) Codul de procedură penală, iar la baza sentinței, instanța a pus declarațiile părții vătămate minorul XXXXX, nefiind apreciate critic, având în vedere personalitatea lui, modul în care povestea, desfășurarea evenimentelor petrecute. Instanța incorect a constatat timpul comiterii crimei - luna noiembrie 2017, pe când șeful de Poliție Rusu Ion a stabilit că acesta a fost comisă la începutul lunii noiembrie, iar victima a indicat că fapta a fost comisă toamna, septembrie- noiembrie 2017. Inculpații nu au recunoscut învinuirea și au declarat, că în toamna anului 2017, împreună lucrau la un antreprenor în or. Cricova și veneau în sat câte o dată în lună. Instanța n-a întreprins nici o măsură de a verifica aceste declarații. Instanța neîntemeiat a constatat faptul, că inculpații cunoșteau cu certitudine vârsta părții vătămate, indicând că conform materialelor cauzei ei sunt din același sat, fiind menționat și faptul că partea vătămată merge la școală, dar și în ședința de judecată unul dintre inculpați a declarat că vârsta părții vătămate este de 13-14, or 2 este imposibil ca toți locuitorii satului să cunoască vârsta unul la altul, la școală merg cu vârsta de la 6 ani până la 19-20 ani, unii în clasa a cincea pot avea și 17 ani.

Prin decizia Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 01 octombrie 2019, a fost admis în parte apelul inculpatului Mura Daniel și în parte apelul avocatului în numele inculpatului Mura Daniel, s-a casat parțial sentința Judecătoriei Criuleni, sediul Criuleni din 05.07.2019, doar privindu-l pe Mura Daniel și doar în partea stabilirii pedepsei și a pronunțat în acest sens o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care lui Mura Daniel i s-a stabilit o pedeapsă de 5 ani închisoare, cu ispășirea în penitenciar de tip închis. În rest apelul avocatului în numele inculpaților Mura Daniel și Chetrean Valeriu a fost respins ca nefondat. S-a menținut celelalte dispoziții ale sentinței.

În partea descriptivă a deciziei, instanța de apel a menționat că, a fost dovedită vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunii pentru care au fost deferiți justiției. Instanța de apel nu a putut admite alegațiile apărării referitor la aprecierea critică a declarațiilor părții vătămate minore, urmând a se ține cont de personalitatea acestuia și de faptul că a modificat declarațiile, or inculpații în cadrul urmăririi penale, au refuzat să facă declarații, iar în fața comisiei de experți au declarat că de fapt martorul Gherciu Valeriu avea ură pe ei și a impus partea vătămată minoră să facă declarații de învinuire a lor. S-a reținut ca fiind irelevante și necoroborate cu alte probe aceste declarații, în contextul în care martorul Rusu Ion, care este și polițistul de sector, primul care a fost sesizat în acest caz, a declarat sub jurământ în ședința de judecată că Gherciu Valeriu la data când i-a comunicat această informație nu era în stare de ebrietate, era adecvat și conștient. Imediat după ce minorul a făcut primele declarații în prezența mamei sale, la sectorul de poliție și informația care ia devenit cunoscută de la Gherciu Valeriu, a fost pe deplin confirmată, doar că minorul a vorbit în detalii cum aceasta s-a întâmplat. De asemenea s-a apreciat critic și argumentele martorului Gherciu Valeriu scrise în explicația lui din 23.11.2017 prezentată la faza de urmărire penală și anexată la prezenta cauză din care reiese că el este cel care l-a pus pe partea vătămată minoră să declare la poliție precum că în privința sa au fost comise 3 acte sexuale de către inculpați în mod oral, or aceasta contravine declarațiilor martorului Rusu Ion date în ședința de judecată, care a declarat cert că martorul Gherciu Valeriu a spus că această informație i-a devenit cunoscută de la partea vătămată minoră, contravine și declarațiile părții vătămate minore, dar și declarațiilor aceluiași martor date în ședința de judecată sub jurământ, conform cărora acesta a menționat că de fapt a aflat despre aceste fapte ilegale de la partea vătămată minoră care i le-a comunicat 3 și nu a mai insistat că el a fost cel care i-ar fi spus să meargă la poliție să declare un neadevăr. În context, s-a reținut că și experții în rapoartele de expertiză în privința inculpaților au stabilit că de fapt atunci când aceștia motivează învinuirile aduse lansează niște raționamente insuficient argumentate, superficiale deși ei manifestă gândirea operațional-logică, coerentă. Astfel instanța de apel a respins argumentele părții apărării privind nevinovăția inculpaților, apreciind critic declarațiile inculpaților potrivit cărora pledează nevinovați, parțial apreciind critic declarațiile martorului Gherciu Valeriu în special cele indicate în explicația lui din 23.11.2017, dar și cele date în ședința de judecată a instanței de fond în partea în care el afirmă că se afla la data sesizării organului de poliție în stare de ebrietate, fiind inconștient, de asemeni se apreciază critic, ca fiind date sub influență, declarațiile părții vătămate minore din 22.11.2017, scopul acestora fiind de apărare, de denaturare a adevărului în cauza dat, precum și de eschivare a inculpaților de răspunderea penală pentru faptele comise. De asemenea a fost respins argumentul apărătorului cu referire la faptul că instanța de fond neîntemeiat a constatat că, infracțiunea a fost comisă în luna noiembrie 2017, menționând că în declarațiile martorilor și a părții vătămate este indicat diferit timpul când a avut loc fapta, astfel este stabilit cu certitudine că acțiunile violente cu caracter sexual comise de inculpații asupra părții vătămate minore XXXXX au avut loc în luna noiembrie anul 2017, fapt constatat în cadrul urmăriri penale și în cadrul judecării cauzei în fond și apel. Nu au fost considerate întemeiate nici argumentele apărătorului referitor la faptul că instanța de fond neîntemeiat a concluzionat că, inculpații cunoșteau cu certitudine vârsta părții vătămate, or cunoșteau că partea vătămată merge la școală, partea vătămată venea la inculpați acasă, interacționau și în alt mod, de asemenea potrivit declarațiilor făcute în fața instanței de judecată Chetrean Valeriu a comunicat că el având 18 ani credea că partea vătămată este mai mic ca el cu patru ani. Colegiul penal al instanței de apel nu a avut temei de a interveni în sentința instanței de fond nici în partea stabilirii pedepsei lui Chetrean Valeriu, or, la stabilirea categoriei și a măsurii de pedeapsă inculpatului, s-a ținut cont de toate circumstanțele reale și personale privind individualizarea pedepsei, acestuia fiindu- i aplicată o pedeapsă corectă, echitabilă și legală, fiind acordată deplină eficiență prevederilor art. 6, 7, 61, 75,76, 77 Codul penal. Totodată, instanța de apel a constatat că instanța de fond la aplicarea pedepsei pentru inculpatul Mura Daniel nu s-a ținut cont de toate circumstanțele reale și personale privind individualizarea pedepsei, acestuia nefiindu-i aplicată o pedeapsă corectă, echitabilă, fără a fi acordată eficiență deplină prevederilor art. 6, 7, 61, 70, 4 75, 79 Codul penal. Se reiterează că la momentul comiterii faptei, adică luna noiembrie a anului 2017, inculpatul nu avea împlinită vârsta de 18 ani, era minor. În acest context, Curtea de apel a conchis că prima instanță a stabilit faptul că inculpatul Mura Daniel la data comiterii infracțiunii menționate era minor însă, la individualizarea pedepsei penale nu a acordat deplină eficiență prevederilor art. 79 alin. (1) Codul penal, care prevede că minoratul persoanei care a săvârșit infracțiunea se consideră circumstanță excepțională. În această ordine idei, instanța de apel a purces la operațiunea de individualizare a pedepsei penale în privința inculpatului pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 172 alin. (3) lit. a) Codul penal, în temeiul art. 70, 79 Codul penal, acordând prioritate circumstanței excepționale prezente în speță și anume minoratul inculpatului la data comiterii infracțiunii, a aplicat inculpatului pedeapsa sub formă de închisoare pe termen de 5 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis.

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, avocatul Modval Ion în interesele inculpatului Chetrean Valeriu, inculpații Mura Daniel și Chetrean Valeriu au atacat-o cu recurs ordinar, solicitând casarea deciziei Colegiului Penal al Curții de Apel din 01 octombrie 2019. 6.1 Avocatul Modval Ion în interesele inculpatului Chetrean Valeriu a invocat prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6, 10 Cod de procedură penală, solicitând casarea deciziei și pronunțarea unei noi decizii prin care inculpatului să fie achitat. În motivare recurentul a indicat că: - de către acuzare și instanțele de judecată au fost interpretate eronat probele cercetate în cadrul ședințelor de judecată; - organul de urmărire penală nu a stabilit perioada de timp exactă a comiterii infracțiunii, ce este esențial pentru stabilirea cercului de martori care ar putea relata careva fapte concrete și nu doar suspiciunii; - nimeni din martori nu au declarat că l-au văzut pe minorul XXXXX, ci pe inculpați; - martorul Gherciu Valeriu care a anunțat poliția de cele întâmplate, a menționat că toamna anului 2018, a venit partea vătămată minoră și i-a comunicat de cele întâmplate cu inculpați. Ca rezultat a sesizat despre aceasta poliția, iar peste o zi i-a comunicat că de fapt aceasta nu s-a întâmplat și el a mers la poliție și a comunicat că cele relatate anterior nu sunt adevărate. Însăși mama acestuia, Gherciu Viorica a declarat că nu are încredere în cele spuse de minor; - toată învinuirea s-a fondat pe declarațiile părții vătămate minore, care potrivit raportului de expertiză din 03.12.2018 suferă de retard mintal ușor; - inculpații nu au recunoscut vina de comiterea celor imputate, și au menționat că în luna noiembrie 2017 nici nu se aflau în XXXXX, deoarece lucrau la un antreprenor în or. Criuleni. Fapt ce nu a fost verificat de organul de urmărire penală; 5 - pedeapsa stabilită lui Chetrean Valeriu a fost greșit individualizată, contrar prevederilor art. 79 alin. (1) Cod penal; - încasarea cheltuielilor de judecată de la inculpați în contul statului contravine prevederilor 227-229 Cod de procedură penală, ce nu obligă ca inculpatul să achite sumele alocate pentru expertiză. 6.2 Inculpatul Chetrean Valeriu a invocat prevederile art. 427 alin. (1) pct. 1, 2, 3, 6, 12 Cod de procedură penală, solicitând casarea integrală a acesteia cu pronunțarea unei noi hotărâri de achitare și pronunțarea unei încheieri de suspendare a procesului pe caz cu executarea ei imediată. În motivare a exprimat că faptei i s-a dat calificare greșită. Instanța de apel nu s-a expus asupra tuturor cerințelor invocate în apel, respectiv instanța și-a motivat insuficient soluția. 6.3 Inculpatul Mura Daniel a solicitat casarea deciziei cu remiterea cauzei la rejudecare. În motivare a menționat că hotărârea este ilegală, motivarea deciziei este insuficientă din motivul calificării greșite.

În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, procurorul a depus referință privitor la opinia sa asupra recursurilor invocate, menționând că acesta urmează a fi declarate inadmisibile, ca fiind vădit neîntemeiate și lipsite de temeiuri legale.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare nominalizate pe baza materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează că acestea urmează a fi declarate inadmisibile din următoarele considerente. Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, iar erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Instanța de recurs consideră că motivele invocate de către recurenți la acest capitol sunt lipsite de temei legal. 8.1 Colegiul penal reține că, din conținutul recursurilor rezultă că, avocatul nu invocă vreun temei de drept prevăzut la art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, însă criticele acestuia se cuprind în pct. 6, 10 al normei menționate, care prevede că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel atunci când, instanța de apel nu sa pronunțat 6 asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. Verificând circumstanțele cauzei în raport cu norma de drept citată, Colegiul constată că, aceste temeiuri nu-și regăsesc confirmarea în speța dedusă judecății. Motivele invocate în recursul avocatului, în partea ce ține de veridicitatea declaraților părții vătămate minore, și ineficiența din partea organului de urmărire penală la faza de urmărire penală, au fost just apreciate în mod critic de către instanțele de fond și apel, fiind argumentat respinse. Astfel, instanța de apel clar și detaliat a specificat că, vina lui Mura Daniel și Chetrean Valeriu este dovedită nu doar prin declarațiile părții vătămate minore și martorilor. Urmează a se reține că, argumentele recurentului privind lipsa de veridicitate în declarațiile martorilor acuzării sunt pur declarative, în mod formal invocându-se și dezacord cu suportarea cheltuielilor de judecată în contul statului. La fel, referitor la presupusa violare a drepturilor și libertăților garantate de Constituția Republicii Moldova și CEDO, în recursurile declarate nu este arătat concret în ce anume constă pretinsa violare a drepturilor și libertăților inculpatului. Verificând conținutul argumentelor invocate în recursurile inculpaților, Colegiul penal reține că, prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 01 octombrie 2019, s-au dat răspunsuri ample și desfășurate la toate motivele invocate în apel. Instanța de apel concret a dat răspuns și a respins alegațiile invocate cu scop de apărare și anume că, inculpații nu sunt vinovați deoarece nu au recunoscut vina, menționându-se că acesta este un drept al inculpatului de a nu se autoincrimina prevăzut de art. 66 Cod de procedură penală și art. 6 CEDO. În ce privește dezacordul cu măsura de pedeapsă aplicată lui Chetrean Valeriu, instanța de apel la fel argumentat și detaliat s-a expus asupra măsurii de pedeapsă aplicată, care nu este la prima abatere, fiind anterior judecat, lipsind căința și dorința de a sta pe cale corijării. În același rînd, argumentele punctate în cererile de recurs, privind greșita individualizare a pedepsei lui Chetrean Valeriu nu sunt incidente cauzei deferite judecății, instanțele de fond și de apel și-au motivat just soluția adoptată, pedeapsa aplicată fiind individualizată corect, echitabilă și în concordanță cu scopul pedepsei penale. Rezumând cele expuse, instanța de recurs conchide că, în prezenta cauză nu se constată admiterea erorilor de drept semnalate de recurent, prevăzute de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, iar la judecarea acestei cauze în ordine de apel, instanța a respectat prevederile legale prescrise de art. 414- 419 Cod de procedură 7 penală și a pronunțat o hotărâre legală și întemeiată, argumentele din recursurile inculpatului fiind vădit neîntemeiate. 8.2 Din conținutul recursului declarat Chetrean Valeriu, Colegiul penal atestă, că recurentul invocă în calitate de temeiuri pentru casarea deciziei instanței de apel pct. 1), 2), 3), 6) și 12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, care stipulează că, hotărârea instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara eroarea de drept comisă de instanțele de fond ori de apel, dacă: nu au fost respectate dispozițiile privind competența după calitatea persoanei; instanța nu a fost compusă potrivit legii ori au fost încălcate prevederile art. 30, 31 și 33; ședința de judecată nu a fost publică, în afară de cazurile când legea prevede altfel; instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. În privința temeiului pentru recurs prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, în sensul că nu au fost respectate dispozițiile privind competența după calitatea persoanei, Colegiul penal menționează că inculpatul nu a motivat recursul din punctul de vedere al erorii de drept nominalizate, care ar constitui temei de implicare a instanței de recurs în soluția adoptată de instanța de apel. Or, prin competență după calitatea persoanei se au în vedere situațiile când instanțele de judecată au încălcat prevederile legale potrivit cărora acestea au competența de a examina cauzele penale în raport cu calitatea făptuitorului implicat în cauza respectivă. În speță, însă judecarea cauzei a avut loc cu respectarea competenței, iar careva încălcări ale prevederilor legii procesual penale referitor la competența instanței nu au fost admise. Tot aici, instanța de recurs ține să menționeze, că în circumstanțele în care recursul nu este motivat sub aspectul temeiului de casare invocat, instanța de recurs nu este competentă să completeze din oficiu recursul ordinar al inculpatului cu circumstanțe în fapt și în drept, care l-ar justifica. Cât privește incidența în speță a erorii de drept prevăzută de art. 427 alin. (1) pct. 2) Cod de procedură penală, inculpatul nu a făcut o careva argumentare în acest sens și nu a indicat careva motive de fapt și de drept ce ar justifica incidența faptului că instanța nu a fost compusă potrivit legii ori prin ce împrejurări a considerat că, au fost încălcate prevederile art. 30, 31 și 33 Cod de procedură penală, în prezenta speță. Instanța de recurs atestă că la examinarea cauzei în apel încălcări ale legislației procesual-penale, nu au fost comise, inclusiv au fost respectate prevederile art. 31 Cod de procedură penală. 8 Prin urmare, instanța de apel la 01 octombrie 2019 corect a petrecut ședința de judecată, deoarece au fost audiate partea vătămată minoră și martorii, precum și, ținând cont de pericolul social sporit al infracțiunilor comise - acțiuni violente cu caracter sexual, adică homosexualitatea, săvârșită cu bună știință asupra unei persoane despre care se știa că nu a atins vârsta de 14 ani. Din considerentele menționate, temeiul pentru recurs invocat prin prisma pct. 3) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, Colegiul îl apreciază ca nefondat. Inculpatul invocă concomitent și temeiului pentru recurs prevăzut la pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală. Deci, de remarcat este acel fapt că acest punct al normei procesuale supra menționate, de fapt conține 5 temeiuri ce pot fi invocate pentru recurs, însă autorul recursului nu a indicat concret în baza cărui temei din cele menționate la pct. 6) al normei respective își întemeiază recursul său. Însă, rezultând din conținutul recursului declarat, Colegiul atestă, că autorul critică hotărârea instanței de apel, deoarece aceasta nu conține o motivare suficientă, astfel desprinzându-se semnalarea temeiului pentru recurs – hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția. Cu referire la cazul de casare, semnalat de recurent prin prisma pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, Colegiul penal menționează că, acesta poate fi incident în cazul când nu s-a motivat întemeiat hotărârea judecătorească, pe când hotărârea pronunțată de instanța de apel în privința recurentului este motivată atât în fapt, cât și în drept. În privința temeiului de casare prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală, Colegiul evidențiază că temeiul dat se invocă numai în cazul când faptei săvârșite i s-a dat o altă încadrare juridică greșită, pe când în cazul supus judecării inculpatul își exprimă dezacordul cu neîntrunirea elementelor infracțiunii imputate, solicitând casarea deciziei și achitarea sa. Reieșind din cele enunțate, Colegiul penal apreciază criticile recurentului ca fiind vădit neîntemeiate, dat fiind că instanța de apel a respectat exigențele prevăzute de art. 414 Cod de procedură penală și a judecat conform legii cauza penală în privința lui Chetrean Valeriu, în fapt și în drept. În acest context, se concluzionează că argumentele invocate în recurs sunt neîntemeiate, fapt ce impune incontestabil concluzia de respingere a recursului ordinar declarat, ca inadmisibil ca fiind vădit neîntemeiat, cu menținerea deciziei instanței de apel. 8.3 Colegiul penal, analizând conținutul recursului declarat și decizia atacată, consideră că alegațiile recurentului sunt neîntemeiate, or, instanța de apel la judecarea apelului declarat a verificat legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, respectând prevederile art. 414 alin. (1), (5) și 417 alin. (8) Cod de procedură penală. Colegiul penal reține că, din conținutul recursului rezultă că, Mura Daniel nu a 9 invocat vreun temei de drept prevăzut la art. 427 alin.(1) Cod de procedură penală, însă criticele acestuia se cuprind în pct. 6) și 10) al normei menționate, care prevede că - hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel atunci când, instanța de apel nu sa pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale . Verificând circumstanțele cauzei în raport cu norma de drept citată, Colegiul constată că, aceste temeiuri nu-și regăsesc confirmarea în speța dedusă judecății. Colegiul penal consideră că instanța de apel corect și motivat i-a stabilit inculpaților Mura Daniel categoria și măsura de pedeapsă. Astfel, relevând în cuprinsul deciziei circumstanțele cauzei, și anume gradul prejudiciabil al faptelor comise, persoana celui vinovat, circumstanțele cauzei care atenuează răspunderea penală, instanța de apel just a concluzionat că atingerea scopului pedepsei se va asigura prin stabilirea acesteia sub formă de închisoare. Prin urmare, criticile formulate de recurent în acest sens, sunt nefondate și nu sunt motivate sub aspectul adoptării unei soluții de casare a hotărârilor recurate, ca fiind ilegale. Colegiul penal ajunge la concluzia că la judecarea apelurilor, instanța a examinat cauza sub toate aspectele, complet și obiectiv, adoptând o soluție corectă în partea condamnării lui Mura Daniel și Chetrean Valeriu în baza în baza art. 172 alin. (3) lit. a) Cod penal. Temei de a interveni în decizia Curții de Apel Chișinău, din oficiu, instanța de recurs ordinar de asemenea nu a stabilit. Din considerentele expuse, Colegiul penal conchide, că la judecarea cauzei în ordine de apel, instanța a respectat prevederile legale relevante, prescrise de art. 414- 419 Cod de procedură penală, de aceea recursul ordinar, urmează a fi declarat inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat.

În temeiul art. 432 alin. (1) – (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul Penal d e c i d e : Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de avocatul Modval Ion în numele lui Chetrean Valeriu, inculpații Mura Daniel și Chetrean Valeriu, împotriva deciziei Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 01 octombrie 2019, în cauza penală privindu-l pe Mura Daniel și Chetrean Valeriu, ca fiind vădit neîntemeiate. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 20 februarie 2020. 10 Președinte Diaconu Iurie Judecător Catan Liliana Judecător Guzun Ion 11