1ra-281/20 — art. 151 al. 1 CP

1ra-281/20 — art. 151 al. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-281/2020

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

22 ianuarie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Cobzac Elena, Țurcan Anatolie

a examinat admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de către

avocatul Străisteanu Doina Ioana în numele inculpatului Chițanu Vasile și de către

avocatul Cașu Iulian în numele inculpatului Chițanu Vasile prin care solicită casarea

deciziei Colegiului penal al Curții de apel Chișinău din 10 aprilie 2019, în cauza penală

privindu-l pe

Chițanu Vasile XXX, născut la XXX, originar și

domiciliat în XXX.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Asupra admisibilității în principiu a recursurilor în cauză, în baza actelor din dosar,

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T :

fiind examinată în procedura simplificată prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală,

inculpatul Chițanu Vasile a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 151 alin. (1) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un

termen de 5 ani, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

În temeiul art. 90 Cod penal, pedeapsa aplicată inculpatului Chițanu Vasile a fost

suspendată condiționat, stabilindu-i-se un termen de probă de 3 ani.

Acțiunea civilă înaintată de Boacă Sergiu în partea încasării prejudiciului material

s-a admis integral și s-a încasat din contul lui Chițanu Vasile în folosul lui Boacă Serghei

suma de 6974,26 lei.

Acțiunea civilă, înaintată de Boacă Serghei în partea încasării prejudiciului moral

în sumă de 60 000 lei s-a admis parțial și s-a încasat din contul lui Chițanu Vasile în folosul

lui Boacă Serghei suma de 40 000 lei, în rest s-a respins ca neîntemeiată.

1.1 Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că, inculpatul Chițanu

Vasile, pe data de 08.05.2018, aproximativ la orele 18-30, în strada satului Horjești,

1

raionul Hâncești, intenționat i-a aplicat lui Boacă Serghei mai multe lovituri cu o

șurubelniță în regiunea omoplatului stâng, cauzându-i astfel, conform raportului de

expertiză nr. 201822D0097 din 14.07.2018: cicatrice a regiunii sub omoplatul stâng cu

escoriații, una dintre care este urma unei plăgi penetrante a cutiei toracice ce a adus la

pneumotorox cu coloarea plămânului stâng, deplasarea mediostemului pe dreapta.

Leziunile corporale respective prezintă pericol pentru viață și se califică ca vătămare

corporală gravă a integrității corporale și a sănătății.

Astfel, instanța de fond a stabilit că, prin acțiunile sale intenționate Chițanu Vasile

a comis infracțiunea prevăzută de art. 151 alin. ( 1) Cod penal, individualizată prin

„vătămarea intenționat gravă a integrității corporale sau a sănătății, care este

periculoasă pentru viață”.

2.1. Procurorul în Procuratura r-l Hâncești, Ungureanu Oxana, care a solicitat casarea

parțială a sentinței în partea stabilirii pedepsei, cu excluderea prevederilor art. 90 Cod

penal în privința inculpatului. Invocând faptul că prin aplicarea unei pedepsei penale cu

un termen de probă nu a fost realizat scopul pedepsei penale, stipulat la art. 61 Cod penal.

2.2. Avocatul Macar Alexandru în numele părții vătămate Boacă Serghei, care a

solicitat casarea parțială a sentinței în privința laturii civile, cu admiterea acțiunii civile

integral, casarea integrală a încheierii prin care s-a admis examinarea cauzei în procedură

simplificată prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, cu excluderea aplicării

prevederilor art. 90 Cod penal în privința inculpatului.

În susținerea apelului, a invocat că:

- din declarațiile părții vătămate Boacă Sergiu, cert se determină faptul că ultimul a

fost maltratat până la lovitură de către alte trei peroane, iar după lovitură a fost stropit cu

gaz lacrimogen. Nu este clar de ce faptele acestor persoane n-au fost calificate prin prisma

legislației penale, or cert determină inacțiunea organului de urmărire penală pe marginea

relatării părții vătămate. În această ordine de idei consideră că acțiunile descrise din

declarațiile părții vătămate, urmau a fi cercetate sub prisma art. 42, 151 alin. (2) lit. d) Cod

penal, cît și prin prisma prevederilor art. 42, 287 alin. (3) Cod penal;

- instanța de fond nu s-a expus pe marginea menționată, mai mult ca atât, s-a ajuns

la dorința inculpatului de examinare a cauzei penale în baza art. 3641 Cod de procedură

penală pentru a căpăta o sentință cît mai favorabilă și pentru a nu răspunde pentru faptele

săvârșite în măsura real săvârșită, necătând la faptul că inculpatul a solicitat examinarea

cauzei în procedură simplificată, făcând declarații a negat cu vehemență probele acuzării;

- nu s-a luat în calul că atât la urmărirea penală cânt și la judecarea cauzei în fond

inculpatul a făcut declarații divergente referitor la utilizarea șurubelniței;

- instanța de fond eronat a aplicat prevederile art. 76 Cod penal cu referire la căința

sinceră în timp ce inculpatul împreună cu alte persoane l-au maltratat pe Boaca Serghei,

de asemenea nu i-a recuperat prejudiciul material și prejudiciul moral sub careva aspect;

2

- eronat a fost interpretată și invocarea faptului că inculpatul a contribuit activ la

descoperirea infracțiunii, or instanța n-a motivat cum acesta a contribuit la descoperirea

infracțiunii, care au fost acțiunile acestuia în acest sens, prin ce s-au manifestat, or

recunoașterea vinovăției nu poate fi privită și echivalată cu contribuirea la descoperirea

infracțiunii;

- incorect au fost aplicate prevederile art. 90 Cod penal în privința inculpatului, ținînd

cont de circumstanțele cauzei și de persoana celui vinovat, astfel este absolut rațional ca

inculpatul să execute pedeapsa stabilită fără dispunerea suspendării condiționate a

executării pedepsei aplicate acestuia;

- instanța de fond la individualizarea pedepsei inculpatului, în pofida tuturor

circumstanțelor precum și că infracțiunea comisă se califică ca gravă, nu a ținut cont că

sănătatea și viața părții vătămate care sunt niște valori supreme;

- prima instanță nu a examinat corect chestiunea cu privire la încasarea prejudiciului

moral;

- nu s-a luat în calcul faptul că partea vătămată a fost supus intervenției chirurgicale

cu aplicarea anesteziei generale, fiind internat în spital pentru perioada 08.05.2018 -

14.05.2018, până în prezent fiind în recuperare și neputând lucra;

- în urma atentării la dreptul de integritate fizică ale părții vătămate, ultimul a suferit

pagube materiale considerabile în urma lipsirii posibilității de a munci și a necesității de

a se trata.

admis apelurile declarate, s-a rejudecat cauza și s-a pronunțat o nouă hotărâre prin care

a fost exclusă aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal în privința inculpatului Chițanu

Vasile. Pedeapsa aplicată sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani închisoare, în

baza art. 151 alin. (1) Cod penal în privința inculpatului Chițanu Vasile urmând a fi

executată în penitenciar de tip semiînchis. În rest s-au menținut prevederile sentinței.

3.1. Pentru a se pronunța, instanța de apel a constatat că, instanța de fond a

respectat normele procesuale, a verificat complet, sub toate aspectele și în mod

obiectiv circumstanțele cauzei și a dat probelor administrate în faza de urmărire

penală, acceptate de inculpat, o apreciere legală din punct de vedere al pertinenței,

concludenții, utilității și veridicității lor, iar toate în ansamblu din punct de vedere

al coroborării lor, corect ajungând la concluzia privind vinovăția inculpatului

Chițanu Vasile Andrei în baza art. 151 alin.(l) Cod penal, după indici calificativi -

vătămarea intenționată gravă a integrității corporale sau a sănătății, care este

periculoasă pentru viață.

Cu referire la faptul invocat de partea vătămată, precum că dînsul a fost

maltratat pînă la lovitura aplicată de către alte trei peroane, după lovitură a fost

stropit cu gaz lacrimogen, iar asupra faptelor celor trei persoane, organul de urmărire

penală nu a întreprins careva măsuri, instanța de apel a ținut să remarce faptul că

3

persoana, în caz cu dezacordul cu acțiunile organului de urmărire penală, a fost în

drept să se adreseze judecătorului de instrucție conform legislației în vigoare, or, la

caz, din plîngerea lui Boacă Serghei, adresată Inspectoratului de poliție Hîncești, la

data de 24.05.2018, rezultă că partea vătămată a solicitat să fie luate măsuri doar cu

Chițanu Vasile, care i-a aplicat lovitură cu șurubelnița, dar nu a indicat despre careva

persoane care l-ar fi maltratat.

Mai mult ca atît, instanța de judecată a specificat faptul că nu poate încadra

acțiunile inculpatului Chițanu Vasile, precum și acțiunile altor persoane care nu au

fost stabilite de organul de urmărire penală în temeiul art. 42, 151 alin. (2) lit. d)

Cod penal și art. 42, 287 alin. (3) Cod penal, doar în baza declarațiilor părții

vătămate, în situația în care, în conformitate cu prevederile art. 93 alin. (l) Cod de

procedură penală „probele sînt elemente de fapt dobândite în modul stabilit de

prezentul cod, care servesc la constatarea existenței sau inexistenței infracțiunii, la

identificarea făptuitorului, la constatarea vinovăției, precum și la stabilirea altor

împrejurări importante pentru justa soluționare a cauzei.”

Instanța de apel a apreciat ca declarativă afirmația părții vătămate precum că,

inculpatul a menționat că recunoaște în totalitate faptele incriminate, cît și probele

acuzării, iar dând declarații sub jurământ, a negat cu vehemență probele acuzării,

astfel, pe parcursul cercetării judecătorești, instanța de apel nu a stabilit circumstanțe

care să indice la admiterea a careva încălcări esențiale privind examinarea cauzei

penale de învinuire a lui Chițanu Vasile în conformitate cu art. 3641 alin. (8) Cod de

procedură penală, or, declarațiile inculpatului corespund cu învinuirea înaintată în

cadrul urmăririi penale și stabilite în instanța de fond.

Instanța de apel a apreciat critic alegațiile părții vătămate referitor la faptul că

în ședința de judecată din 04.02.2019 inculpatul a declarat că avea șurubelnița în

buzunar și a scos-o pentru a se apăra de Boacă Serghei, pe cînd la audierea lui de

către procuror în calitate de învinuit menționează că șurubelnița a luat- o de jos de

lângă mașina sa, în acest sens, instanța de apel a reținut că din rechizitoriu rezultă

că, Chițanu Vasile Andrei „...în timpul unui conflict cu Boacă Serghei, intenționat

i-a aplicat ultimului mai multe lovituri cu o șurubelniță în regiunea omoplatului

stâng...”, nefiind indicat nemijlocit în actul de învinuire de unde inculpatul a luat

șurubelnița.

Instanța de apel a făcut referire și la faptul că din prevederile art. 3641 alin.

(4) Cod de procedură penală, procedura simplificată este aplicabilă doar dacă din

probele administrate în cursul urmăririi penale reiese că faptele inculpatului sunt

stabilite și sunt suficiente date cu privire la persoana sa pentru a permite stabilirea

unei pedepse. Din conținutul acestei norme a desprins că aplicarea procedurii

simplificate este posibilă numai atunci când din probele administrate în cursul

urmăririi penale rezultă că fapta există, constituie infracțiune și a fost săvârșită de

4

inculpat.

În baza celor menționate, instanța de apel a considerat necesar de a respinge

solicitarea părții vătămate privind casarea încheierii din 04.02.2019 prin care a fost

admisă cererea inculpatului și examinată cauza penală în procedură simplificată în

ordinea art. 3641 Cod de procedură penală, or, în urma controlului preliminar a

cauzei penale, nu s-a constatat că există vreo încălcare a normelor imperative din

Codul de procedură penală.

Cu referire la individualizarea pedepsei instanța de apel a reținut că instanța

de fond eronat a conchis că o pedeapsă non privativă de libertate este echitabilă la

caz, și că aceasta va atinge scopul legii penale de restabilire a echității sociale,

corectare a condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât

din partea condamnaților, cât și a altor persoane, or, inculpatul urmează să

conștientizeze fapta comisă, care a tentat asupra relațiilor sociale cu privire la

sănătatea persoanei.

Așa dar, instanța de apel a notat că aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal,

adică suspendarea condiționată a executării pedepsei nu reprezintă o categorie

aparte de pedeapsă, ci o măsură oferită condamnaților prin lege de a demonstra că

infracțiunea comisă de ei este un incident în viața acestora.

Instanța de apel a constatat că la individualizarea pedepsei penale stabilite

inculpatului în prezenta speță, instanța de fond a pus accentul mai mult pe

personalitatea persoanei vinovate, fără a lua în vedere și alte criterii de

individualizare a pedepsei penale, cum ar fi gravitatea infracțiunii săvârșite,

influența pedepsei asupra corectării și reeducării vinovatului.

În speță, instanța de apel, la individualizarea, stabilirea categoriei și

termenului pedepsei inculpatului Chițanu Vasile Andrei, a ținut cont de prevederile

art. 6, 7, 16, 61, 75, 76, 77, 78, Cod penal, de gravitatea infracțiunii săvârșite, care

se atribuie la categoria infracțiunilor grave prin prisma prevederilor art. 16 Cod

penal, de faptul că infracțiunea a fost săvârșită din intenție, de personalitatea

inculpatului, care anterior nu a comis infracțiuni, nu se află la evidența medicului

narcolog și psihiatru precum și de faptul că nu există circumstanțe ce atenuează sau

agravează răspunderea penală.

Efectuând o analiză complexă a circumstanțelor cauzei și a personalității

inculpatului, urmărind în acest sens comportamentul lui în viața socială, precum și

cel din înainte și după săvârșirea infracțiunii incriminate, instanța de apel a

considerat că în coraport cu fapta comisă, urmările prejudiciabile ale faptei și

personalitatea inculpatului, corijarea și reeducarea acestuia este posibilă doar cu

executare reală, pe un termen de 5 ani de închisoare, în penitenciar de tip

semiînchis, or, în cadrul cercetării judecătorești nu s-au constatat careva

circumstanțe ce ar atesta necesitatea suspendării pe un termen de probă a pedepsei

5

cu închisoare.

Instanța de apel a constatat că anume această pedeapsă este echitabilă și

suficientă pentru restabilirea echității sociale, adică a drepturilor și intereselor

statului și întregii societăți, perturbate prin infracțiunea comisă de către inculpat,

iar pedeapsă stabilită inculpatului este aptă de a îndeplini funcțiile și de a realiza

scopul în contextul gradului de pericol social a faptei comise de inculpat, cât și

personalității acestuia.

Cu referire la acțiunea civilă, instanța de apel a ținut să specifice că aceasta

este întemeiată și justificată parțial, în partea încasării prejudiciului moral, ținând

cont de faptul că prin infracțiunea săvîrșită, inculpatul i-a cauzat părții vătămate

Boacă Serghei, conform raportul de expertiză medico-legală nr. 201822D0097 din

14.06.2018 - cicatrice a regiunii sub omoplatul stîng cu escoriații, una dintre care

este urma unei plăgi penetrante a cutiei toracice ce a adus la pneumotorox cu

colobarea plămînului stîng, deplasarea mediostemului pe dreapta. Leziunile

corporale respective prezintă pericol pentru viață și se califică ca vătămare

corporală gravă a integrității corporale și a sănătății.

Reieșind din circumstanțele cauzei, instanța de apel a considerat că suma de

40 000 lei încasată în beneficiul lui Boacă Serghei, cu titlu de prejudiciu moral de

către prima instanță din contul inculpatului Chițanu Vasile, este suficientă pentru

a acoperi suferințele morale cauzate părții vătămate, ținînd cont în acest sens de

semnificația valorilor sociale lezate și prejudiciul cauzat, or, suma solicitată spre

încasare de către partea vătămată este una exagerată, cu atît mai mult că prejudiciu

ce va fi încasat din contul inculpatului, constituie o satisfacție echitabilă în coraport

cu suferințele fizice și psihice cauzate părții vătămate prin infracțiune, luând în

considerare totodată și faptul că la stabilirea cuantumului prejudiciului moral,

urmează a se ține cont atât de gravitatea suferințelor pricinuite, dar și de starea

materială a inculpatului.

Referitor la prejudiciul material, instanța de apel a remarcat faptul că în acest

sens, soluția instanței de fond este una justificată și probantă, or, fiind dispus spre

încasare din contul inculpatului Chițanu Vasile prejudiciul material în sumă de

6974, 26 lei, instanța de judecată a pus la baza hotărîrii bonurile de plată, prin care

se atestă cheltuielile suportate de partea vătămată la efectuarea tratamentului

suportat în urma leziunilor corporale comise de inculpat.

Cu privire la încasarea cheltuielilor în sumă de 156 lei, suportate de partea vătămată

pentru transport, în acest sens, instanța de apel a reținut că, deși la materialele cauzei,

sunt anexate careva bilete, din conținutul acestora nu este clar itinerarul parcurs de partea

vătămată, precum și perioada cînd acestea au fost folosite, din care considerent

solicitarea dată a fost respinsă.

6

4.1. Avocatul Străisetanu Doina Ioana în numele inculpatului Chițanu Vasile, care a

invocat drept temeiuri pentru recurs art. 427 alin. (1) pct. 6) și pct. 10) Cod de procedură

penală, solicitând casarea deciziei, cu menținerea sentinței.

Invocând faptul că:

- instanța de apel nu a respectat criteriile generale de individualizare a pedepsei, ceea

ce denotă ineficiența condamnării inculpatului la 5 ani închisoare. Astfel, instanța de apel,

casând sentința în partea stabilirii pedepsei și aplicând în privința recurentului a unei noi

pedepse sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani, a apreciat din nou circumstanțele

cauzei stabilite de instanța de fond, însă, fără a stabili altele, nu a ținut pe deplin cont de

regulile de individualizare a pedepsei;

- instanța de apel și-a argumentat decizia prin faptul că instanța de fond nu a ținut

seama de toate circumstanțele cazului, de criteriile generale de individualizare a pedepsei,

precum și de scopul pedepsei penale;

- o asemenea argumentare nu poate servi temei de înăsprire a pedepsei, ori, aceste

circumstanțe au fost luate în considerare la individualizarea pedepsei de către instanța de

fond, iar alte circumstanțe ce ar servi temei de înăsprire a pedepsei nu au fost stabilite în

instanța de apel. Nu corespunde realității nici afirmația instanței de apel, precum că

instanța de fond nu a ținut cont de prevederile art. 61 alin. (1) Cod penal, deoarece pe

lângă faptul că pedeapsa penală este o măsură de constrângere statală, totodată este și o

măsură de corectare, infractorul fiind ajutat să se corecteze și făcut să înțeleagă că trebuie

să respecte legile si normele de conviețuire socială;

- dosarul a fost examinat prin prisma prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală

fiind important și faptul că inculpatul se caracterizează pozitiv, anterior nu a fost

condamnat și că imediat a propus părții vătămate să-i restituie prejudiciile materiale doar

că nu a primit datele vreunui cont, iar primirea banilor în numerar, partea vătămată a

refuzat-o.

4.2 Avocatul Cașu Iulian în numele inculpatului Chițanu Vasile, care a invocat drept

temeiuri pentru recurs art. 427 alin. (1) pct. 8) și pct. 15) Cod de procedură penală, solicită

casarea deciziei cu menținerea sentinței.

Invocând faptul că:

- instanța de apel greșit a admis apelul, a dispus casarea sentinței și excluderea art.

90 Cod penal în privința inculpatului;

- prima instanță în sentința adoptată a ținut cont de prevederile art. 75 Cod penal și a

motivat soluția de suspendare condiționată a executării pedepsei cu închisoarea, conform

art. 90 Cod penal, care s-a efectuat corect și echitabil în speța dată, astfel pedeapsa

închisorii urmând a fi suspendată condiționat pentru corectarea și reeducarea inculpatului

în obținerea scopului pedepsei ne fiind necesară executarea reală a pedepsei cu

închisoarea;

7

- instanța de apel si-a motivat arbitrar și pur declarativ decizia sa vizând corectarea

condamnatului Chițanu Vasile prin necesitatea izolării lui de societate în condiții de

privare de libertate, prin predispunerea inculpatului de a comite noi infracțiuni și greu de

influențat în vederea corectării comportamentului antisocial;

- nu s-a luat în considerare persoana inculpatului, care a recunoscut săvârșirea faptei

indicate în rechizitoriu și a solicitat ca cauza să fie judecată în baza probelor administrate

în faza de urmărire penală, ținând cont de lipsa circumstanțelor agravante pe cauză, că

acesta s-a căit sincer, a recunoscut vina, a contribuit la descoperirea infracțiunii, se

caracterizează pozitiv, a recuperat dauna materială, considerăm că scopul corectării și

reeducării inculpatului s-ar fi atins și fără izolarea lui de societate, prin stabilirea

inculpatului a unei pedepsei cu închisoare, cu suspendarea condiționată a executării

pedepsei și stabilirea perioadei de probațiune în mărime de 4 ani dându-i posibilitate reală

inculpatului să-și dovedească corectarea prin comportament exemplar și muncă cinstită,

așa cum a dispus corect prima instanță;

- decizia instanței de apel în partea stabilirii și individualizării pedepsei nu conține o

motivare suficientă pentru excluderea aplicării prevederilor art. 90 Cod penal, ce nu poate

fi acceptată.

5.1. La recursul ordinar declarat, în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1)

pct. 11) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul care a pledat pentru

inadmisibilitatea recursurilor ca fiind vădit neîntemeiate, menționând faptul că instanța de

apel și-a argumentat suficient soluția în sensul pedepsei penale stabilite inculpatului, a

ținut cont în deplină măsură de principiile generale de aplicare a pedepsei, precum și de

criteriile generale de individualizare a pedepsei, gravitatea infracțiunii, motivul acesteia,

persoana celui vinovat, circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea,

influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului.

5.2. La recursul ordinar declarat, în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1)

pct. 11) Cod de procedură penală, a depus referință și partea vătămată Boacă Serghei care

a pledat pentru inadmisibilitatea recursului, invocând motive identice celor invocate în

cererea de apel și enumerate la pct. 2.2 al prezentei decizii.

cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acestea sunt inadmisibile, fiind vădit

neîntemeiate din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii

instanței de apel, fără citarea pârților, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în

cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

Potrivit dispoziției art. 427 alin. 1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond

și de apel doar în prezenta temeiurilor menționate de norma dată.

8

Colegiul penal constată, că în recursurile ordinare declarate au fost invocate

temeiurile de drept prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 6), pct. 8), pct. 10) și pct. 15) Cod

de procedură penală, care stipulează că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului

pentru a repara erorile comise de instanțele de fond și de apel când hotărârea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, nu au fost întrunite elementele

infracțiunii, a fost aplicată o pedeapsă individualizată contrar prevederilor legale, instanța

de judecată internațională, prin hotărîre pe un alt caz, a constatat o încălcare la nivel

național a drepturilor și libertăților omului care poate fi reparată și în această cauză.

Totodată, instanța de recurs atestă, că autorii recursurilor nu contestă starea de fapt

stabilită de instanțele de judecată și nici încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului, din

care considerente nu se va pronunța referitor la aceste aspecte, dar critică decizia instanței

de apel numai referitor la stabilirea pedepsei și anume excluderea prevederilor art. 90 Cod

penal - condamnarea cu suspendare condiționată a executării pedepsei.

Analizând decizia recurată prin prisma criticilor formulate de recurenți Colegiul

penal, conchide că, temeiurile pentru recursuri semnalate de autori, nu sunt aplicabile în

prezenta speță, or, instanța de apel la soluționarea chestiunii cu privire la individualizarea

categoriei, termenului și modului de executare a pedepsei și-a argumentat soluția adoptată,

acordând deplină eficientă prevederilor art. art. 61, 75 Cod penal.

Prin urmare, în cazul săvârșirii unei infracțiuni instanța de judecată este singură în

măsură să înfăptuiască nemijlocit acțiunea de individualizare a pedepsei pentru infractorul

care a comis acea infracțiune, având deplina libertate de acțiune în vederea realizării

acestei operațiuni, ținând seama de regulile și principiile prevăzute de Codul penal, la

stabilirea categoriei, duratei ori a cuantumului pedepsei în cadrul operațiunii de

individualizare a acesteia.

Colegiul penal analizând textul deciziei atacate (f.d. 148-162, Vol. I) în coraport

cu motivele invocate de recurenți, atestă că instanța de apel s-a expus argumentat și

motivat asupra aspectelor contestate și în prezentul recurs ordinar, bazându-și just

soluția privind neaplicarea făță de inculpatul Chițanu Vasile a prevederilor art. 90 Cod

penal, iar instanța de recurs ordinar, în virtutea corectitudinii acestei motivări, pentru

a evita repetări inutile, o acceptă și o însușește, fapt ce vine în corespundere cu

jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din

16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze

deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare

argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea

de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate

de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse

atenției sale.

9

Instanța de recurs reține ca fiind corecte concluziile instanței de apel referitor la

neaplicarea prevederilor art. 90 Cod penal față de inculpatul Chițanu Vasile or, în cadrul

condițiilor suspendării executării pedepsei, persoana inculpatului interesează sub raportul

periculozității sale, decurgând, în primul rând, din faptă și din împrejurările în care aceasta

a fost săvârșită, iar în al doilea rând, din persoana infractorului, care trebuie studiată pentru

a se putea constata dacă acesta se poate corecta fără executarea pedepsei.

Mai mult, potrivit prevederilor art. 61 Cod penal, pedeapsa penală este o măsură de

constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului și respectiv la

rândul său are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum

și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnatului, cât și a altor

persoane.

Conform prevederilor art. 75 Cod penal, persoanei recunoscute vinovate de

săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea

specială a prezentului cod, în strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale a

prezentului cod. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține

cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de

circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei

aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale

familiei acestuia. O pedeapsă mai aspră, din numărul celor alternative prevăzute pentru

săvîrșirea infracțiunii, se stabilește numai în cazul în care o pedeapsă mai blândă, din

numărul celor menționate, nu va asigura atingerea scopului pedepsei.

Ulterior, după individualizarea pedepsei și stabilirea duratei și cuantumului

acesteia, în cazul stabilirii unei pedepse sub formă de închisoare, continuă operațiunea de

individualizare, dar sub aspectul de executare a pedepsei deja stabilite, prin numirea

tipului de penitenciar și soluționarea chestiunii dacă pedeapsa stabilită inculpatului trebuie

să fie executată real ori, sub raportul personalității acestuia de a se corecta și reeduca,

poate fi formulată concluzia că scopul pedepsei se poate atinge și prin aplicarea

suspendării executării pedepsei în privința vinovatului pe o perioadă de probațiune

stabilită de instanța de judecată.

Conform art. 90 alin. (1) Cod penal, „Dacă, la stabilirea pedepsei cu închisoare pe

un termen de cel mult 5 ani pentru infracțiunile săvârșite cu intenție și de cel mult 7 ani

pentru infracțiunile săvîârșite din imprudență, instanța de judecată, ținând cont de

circumstanțele cauzei și de persoana celui vinovat, va ajunge la concluzia că nu este

rațional ca acesta să execute pedeapsa stabilită, ea poate dispune suspendarea

condiționată a executării pedepsei aplicate vinovatului, indicînd numaidecît în hotărîre

motivele condamnării cu suspendare condiționată a executării pedepsei și perioada de

probațiune sau, după caz, termenul de probă”.

În această ordine de idei, Colegiul penal lărgit remarcă că aplicarea prevederilor

art. 90 Cod penal – suspendarea condiționată a executării pedepsei, nu reprezintă o

10

categorie aparte de pedeapsă, ci o măsură oferită persoanei prin lege de a demonstra că

infracțiunea comisă de ea este un incident în viața acesteia.

Prin urmare, analizând materialele cauzei instanța de recurs ordinar a constatat că

la examinarea posibilității de a aplica față de inculpatul Chițanu Vasile prevederile art. 90

Cod penal, instanța de apel a ținut cont de circumstanțele cauzei, gravitatea infracțiunii

săvârșite, de urmările prejudiciabile a acestei infracțiuni, care prezintă un pericol esențial

pentru viața și sănătatea persoanei.

În viziunea Colegiului penal, fapta comisă de inculpat, prezintă un pericol sporit

pentru societate, care atentează la securitatea relațiilor sociale cu privire la sănătatea

persoanei.

Respectiv, în asemenea situații pentru a fi atins scopul legii penale, urmează a se

interveni mai prompt, cu aplicarea unor pedepse reale cu executare, pentru ca inculpatul,

precum și alte persoane să-și facă concluziile de rigoare, pentru a nu fi admise pe viitor

săvârșirea unor astfel de fapte prejudiciabile, calificate ca infracțiuni.

Colegiul penal respinge argumentul recurentului Cașu Iulian precum că „nu s-a luat

în considerare persoana inculpatului, care a recunoscut săvârșirea faptei indicate în

rechizitoriu și a solicitat ca cauza să fie judecată în baza probelor administrate în faza de

urmărire penală, ținând cont de lipsa circumstanțelor agravante pe cauză, că acesta s-a

căit sincer, a recunoscut vina, a contribuit la descoperirea infracțiunii, se caracterizează

pozitiv, a recuperat dauna materială, considerăm că scopul corectării și reeducării

inculpatului s-ar fi atins și fără izolarea lui de societate, prin stabilirea inculpatului a

unei pedepse cu închisoare, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei și

stabilirea perioadei de probațiune în mărime de 4 ani dându-i posibilitate reală

inculpatului să-și dovedească corectarea prin comportament exemplar și muncă cinstită,

așa cum a dispus corect prima instanță” or, toate circumstanțele invocate de către acesta

au fost apreciate și luate în considerare de către instanța de apel la individualizarea

pedepsei, inculpatul Chițanu Vasile beneficiind și de reducerea limitelor pedepsei pentru

infracțiunea comisă în baza art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, totodată la

examinarea materialelor cauzei nu se regăsește nicăieri că inculpatul ar fi recuperat

benevol dauna materială cauzată părții vătămate, acest argument fiind declarativ și lipsit

de suport probant.

Acestea fiind constatate, Colegiul penal conchide că infracțiunea comisă constituie

un grad sporit de gravitate, care nu poate fi neglijat la stabilirea modului de executare a

pedepsei, astfel concluzia instanței de apel privind imposibilitatea aplicării față de Chițanu

Vasile a prevederilor art. 90 Cod penal, instanța de recurs o consideră întemeiată și

corectă.

Cu referire la argumentul recurenților, precum că, hotărârea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția, Colegiul penal constată că decizia instanței de apel

cuprinde fondul apelului și temeiurile de fapt și de drept care au dus la emiterea soluției

11

contestate, precum și motivele adoptării ei, ceea ce se încadrează în prevederile art.417

Cod de procedură penală. Argumentele recurenților invocate în acest sens sunt

neîntemeiate, decizia instanței de apel fiind bine argumentată, motivată și în concordanță

cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală.

constată vreo eroare de drept esențială ce ar afecta legalitatea hotărârii judecătorești

contestate.

Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către avocatul Străisteanu Doina

Ioana în numele inculpatului Chițanu Vasile și de către avocatul Cașu Iulian în numele

inculpatului Chițanu Vasile, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 10 aprilie 2019, în cauza penală privindu-l pe Chițanu Vasile XXX, ca

fiind vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 20 februarie 2020

Președinte Timofti Vladimir

Judecătorii Cobzac Elena

Țurcan Anatolie

12