1ra-338/2020 — art. 328 alin. 1 Cp

1ra-338/2020 — art. 328 alin. 1 Cp (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-338/2020

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

21 ianuarie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte Iurie Diaconu,

Judecători Liliana Catan, Ion Guzun, Iurie Bejenaru,

Victor Burduh,

a judecat în ședința de judecată, fără citarea părților la proces, recursul

ordinar, împotriva deciziei Colegiul penal al Curții de Apel Bălți din 03 iulie

2019, declarat inculpatul

Sinenco Vasile XXXXX, născut

la XXXXX, originar din XXXXX, regiunea XXXXX, r-

nul XXXXX, locuitor al mun. XXXXX, str. XXXXX,

XXXXX, ap. XXXXX, cetățean al R. Moldova, fără

antecedente penale.

Termenul de examinare,

instanța de fond: 22.03.2017 - 12.06.2018,

instanța de apel: 18.07.2018 - 03.07.2019,

instanța de recurs: 02.10.2019 - 21.01.2020.

Asupra recursurilor menționate, Colegiul penal lărgit,

C O N S T A T Ă :

privința lui Sinenco Vasile, învinuit în baza art. 328 alin. (1) Cod penal, a fost

încetat, deoarece a intervenit prescripția tragerii la răspundere penală.

Acțiunea civilă înaintată de Consiliul mun. Bălți privind încasarea de la

inculpat a sumei de 115.528,9 lei, a fost respinsă.

al Întreprinderii Municipale „Direcția reparații și construcții drumuri Bălți”,

numit în această funcție în baza Dispoziției primarului mun. Bălți nr. XXXXX

din 10.05.2011 prin urmare, în conformitate cu prevederile art. 123 alin. (2) Cod

penal fiind persoană publică, căreia i s-au acordat prin numire anumite drepturi

și obligații în vederea exercitării acțiunilor administrative de dispoziție,

1

organizatorico-economice și de conducere executivă a autorității publice,

exercitându-și atribuțiile de serviciu în conformitate cu prevederile

Regulamentului-model al întreprinderii municipale aprobat prin Hotărârea

Guvernului R. Moldova nr. 387 din 06.06.1994 și Statutul întreprinderii

Municipale „Direcția reparații și construcții drumuri Bălți”, aprobat de către

fondatorul - Consiliul mun. Bălți prin Decizia nr. 6/35 din 05.05.2011 conform

cărora, directorul întreprinderii conduce activitatea întreprinderii și asigură

funcționarea ei eficientă, asigură executarea deciziilor Fondatorului și ale

Consiliului-Director, înaintează propuneri către Consiliul-Director și prezintă

materialele ce țin de darea în arendă, locațiune, depunerea în gaj a bunurilor

întreprinderii, iar fondatorul - Consiliul mun. Bălți, la solicitarea întreprinderii,

examinează materialele și eliberează autorizații privind darea în arendă, locațiune

sau depunerea în gaj a bunurilor întreprinderii, ignorând astfel prevederile actelor

normative indicate supra, depășindu-și în mod vădit limitele drepturilor și

atribuțiilor acordate prin lege, în lipsa cărorva Decizii ale Fondatorului sau ale

Consiliului-Director al întreprinderii conduse, a încheiat la data de 01.11.2012

cu SRL „Terra Salubritate”, contractul de locațiune nr. XXXXX din

01.11.2012, prin care agentului economic SRL „Terra Salubritate”, i-au fost

transmise în locațiune bunuri ce aparțin unității administrativ-teritoriale din

mun. Bălți care se află doar în gestiunea economică a întreprinderii și anume,

oficiul cu o suprafață totală de 35 m2 și garajul cu o suprafață totală de 110 m2,

amplasate în mun. Bălți pe str. Tudor Vladimirescu, 39, cu condiția achitării

lunare a chiriei în mărime de 4021,28 lei și a serviciilor comunale, condiții

prevăzute în pct.2.4 și respectiv pct. 3.5 ale contractului de locațiune nr.XXXXX

din 01.11.2012. Astfel, Întreprinderea Municipală „Direcția reparații și

construcții drumuri Bălți”, lunar achita serviciile comunale prestate de către

furnizori întreprinderii SRL „Terra Salubritate”, și pentru fiecare lună înainta

spre plată locatarului facturi ce includeau plata de locațiune și serviciile

comunale folosite. Ulterior, SRL „Terra Salubritate”, neachitând

întreprinderii municipale „Direcția reparații și construcții drumuri Bălți”

plățile de locațiune și a serviciilor comunale folosite, înaintate în baza

facturilor fiscale XXXXX din 19.03.2013, XXXXX din 18.04.2013, XXXXX din

31.05.2013 și XXXXX din 30.06.2013, a acumulat o datorie în sumă totală de

115.528,9 lei.

Prin astfel de acțiuni, depășindu-și în mod vădit atribuțiile sale de serviciu

prin încheierea contractului de locațiune nr.XXXXX din 01.11.2012, Sinenco V.

a cauzat daune în proporții considerabile intereselor fondatorului - Consiliul

municipal Bălți în sumă totală de 115.528,9 lei.

Acțiunile inculpatului au fost calificate de OUP pe art. 328 alin. (1) Cod

penal, ca depășirea atribuțiilor de serviciu, adică săvârșirea de către o persoană

publică a unor acțiuni care depășesc în mod vădit limitele drepturilor și

atribuțiilor acordate prin lege, dacă aceasta a cauzat daune în proporții

considerabile intereselor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale

persoanelor juridice.

2

Instanța a reținut că, inculpatul nu a recunoscut vina, declarând că prin

acțiunile sale nu a cauzat daune drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale

cărorva persoane. Prin încheierea acestui contract, ÎM „Direcția reparații și

construcții drumuri Bălți” a beneficiat economic, iar suma indicată de 115.528 lei

este datoria SRL „Terra Salubritate” față de ÎM „Direcția reparații și construcții

drumuri Bălți”. Serviciul juridic al întreprinderii a înaintat în instanța de judecată

o cerere de chemare în judecată pentru recuperarea acestei sume, iar instanța de

judecată a admis-o.

Totodată, instanța a conchis ca sintagma „intereselor publice” urmează a fi

înlăturată din învinuire, fiind declarată neconstituțională prin Hotărârea Curții

Constituționale nr. 33 din 07.12.2017, însă acest fapt nu poate duce la încetarea

procesului din alte circumstanțe, deoarece în cadrul judecării cauzei a fost stabilit

că prin fapta sa inculpatul a cauzat daune în proporții considerabile drepturilor și

intereselor ocrotite de lege ale persoanelor juridice - Consiliul mun. Bălți.

Astfel, fapta acestuia se încadrează pe art. 328 alin. (1) Cod penal, ca

depășirea atribuțiilor de serviciu, adică săvârșirea de către o persoană publică a

unor acțiuni care depășesc în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate

prin lege, dacă aceasta a cauzat daune în proporții considerabile drepturilor și

intereselor ocrotite de lege ale persoanelor juridice.

În același timp, ținând cont că inculpatul a comis o infracțiune ușoară și că

conform art. 60 alin. (1) lit. b) Cod penal a survenit prescripția tragerii la

răspunderea penală, cauza penală urmează a fi încetată, în baza art. 332 alin. (1)

CP.

Pe lângă aceasta, acțiunea civilă urmează a fi respinsă din următoarele

motive.

La 10.02.2015, ÎM „Direcția reparații și construcții drumuri Bălți” s-a

adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva SRL „Terra Salubritate”,

solicitând încasarea datoriei de 115.528,9 lei, dobânda de întârziere în mărime de

23.340,4 lei și taxa de stat în sumă 4166,08 lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău nr. 2c-141/2015 din

06.10.2015 s-a dispus încasarea de la SRL „Terra Salubritate” în beneficiu ÎM

„Direcția reparații și construcții drumuri Bălți” - datoria de 115.528,9 lei,

dobânda de întârziere în mărime de 23.340,4 lei și taxa de stat în sumă de

4166,08 lei. Hotărârea dată a devenit irevocabilă și executorie la 06.11.2015,

fiind eliberat și un titlu executoriu în acest sens.

Ori, datoria în mărime de 115.528,9 lei constituie suma prejudiciului cauzat

și prin infracțiune. De altfel, latura civilă a fost soluționată de instanța de judecată

prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău nr. 2c-141/2015 din 06.10.2015

în alt proces de judecată.

Deci, nu poate fi soluționată aceiași acțiune civilă și încasată aceiași sumă

repetat, în prezența altei hotărâri judecătorești irevocabile și executorie.

a declara apel, solicitând casarea parțială a sentinței și pronunțarea unei noi

hotărâri, prin care să fie admisă acțiunea civilă înaintată de partea vătămată

Consiliul mun. Bălți în sumă de 115.528,9 lei.

3

Apelantul a invocat că, instanța de judecată cert a stabilit vinovăția

inculpatului Sinenco V. în săvârșirea faptei infracționale prevăzută la art. 328

alin. (1) Cod penal, soldată cu cauzarea prejudiciilor în mărime de 115.528,9 lei,

iar inculpatul nu a reparat prejudiciul cauzat prin infracțiunea săvârșită, astfel

încât acțiunea civilă înaintată urma a fi admisă.

Ori, pretențiile născute din relațiile contractuale existente între aceste două

persoane juridice, nu pot fi considerate în cazul dat ca prejudiciu constatat și

recunoscut a fi adus prin acțiunile inculpatului Sinenco V., deoarece în speță,

inculpat este persoana fizică Sinenco V., dar nu persoanele juridice SRL „Terra

Salubritate” și ÎM „Direcția reparații și construcții drumuri Bălți”, astfel încât,

reieșind din prevederile procesual-penale, acțiunea civilă se înaintează doar față

de inculpatul care a adus daună prin fapta (acțiunea sau inacțiunea) interzisă de

legea penală sau în legătură cu săvârșirea acesteia.

3.1. A declarat apel și inculpatul Sinenco Vasile, care a solicitat casarea

sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care procesul penal pe art. 328 alin.

(1) Cod penal să fie înceta,t în legătură cu existența unor circumstanțe care exclud

tragerea la răspundere penală.

Apelantul a indicat că, respingând acțiunea civilă, instanța de fond, contrar

prevederilor art. 210 Cod de procedură penală, nu s-a pronunțat în privința

bunurilor puse sub sechestru prin încheierea judecătoriei mun. Bălți din

02.03.2017.

Totodată, instanța de fond a ignorat că acțiunea civilă inițiată în cadrul

procesului penal respectiv de către Consiliul mun. Bălți a fost întemeiată pe faptul

de cauzare a prejudiciului material intereselor publice și nu ale persoanelor

juridice.

În consecință, procesului penal urmează a fi încetat, în temeiul prevederilor

art. 391 alin. (6) Cod de procedură penală, în legătură cu existența unor

circumstanțe care exclud tragerea la răspundere penală, avându-se în vedere în

adoptarea la 27.06.2017 de către Curtea Constituțională a Hotărârii nr. 22, prin

care sintagma „intereselor publice sau” din norma penală prevăzută de art. 328

alin. (1) Cod penal a fost declarată neconstituțională.

apelul inculpatului a fost respins ca nefondat

A fost admis apelul procurorului, casată sentința în latura civilă, cu

pronunțarea unei noii hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță.

De la Sinenco Vasile s-a încasat în beneficiul Consiliului mun. Bălți

prejudiciul cauzat prin infracțiune în sumă de 115.528,9 lei.

Instanța de apel a statuat că, instanța de fond corect a încetat procesul penal

pe art. 328 alin. (1) Cod penal, din motivul intervenirii termenului de prescripție.

Ori, prin faptele sale inculpatul a cauzat daune în proporții considerabile

drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor juridice - Consiliul mun.

Bălți.

Astfel, la 01.11.2012, ÎM „Direcția reparații și construcții drumuri Bălți”

și SRL „Terra Salubritate” au încheiat un contract de locațiune nr.XXXXX din

01.11.2012, prin care agentului economic SRL „Terra Salubritate” i-au fost

4

transmise în locațiune bunuri ce aparțin unității administrativ - teritoriale din

mun. Bălți, care se află doar în gestiunea economică a întreprinderii și anume,

oficiul cu o suprafață totală de 35 m2 și garajul cu o suprafață totală de 110 m2,

amplasate în mun. Bălți, str. Tudor Vladimirescu, 39, cu condiția achitării lunare

a chiriei în mărime de 4021,28 lei și a serviciilor comunale, condiții prevăzute în

pct. 2.4 și respectiv pct. 3.5 ale contractului de locațiune nr. XXXXX din

01.11.2012.

Prin urmare, acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Consiliul mun.

Bălți urmează a fi admisă, deoarece a fost stabilită vinovăția inculpatului în

săvârșirea faptei infracționale prevăzute la art. 328 alin. (1) Cod penal, soldată cu

cauzarea prejudiciului în mărime de 115.528,9 lei, care nu a fost reparat.

dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel.

Recurentul a invocat că, instanța de apel a dat o apreciere arbitrară

probelor, nu a argumentat motivele admiterii sau respingerii probelor prezentate

de către părți, nu a dat o apreciere cuvenită cu argumentarea admisibilității sau

inadmisibilității fiecărei probe în parte.

Instanța de apel a dispus admiterea apelului declarat de către procuror,

ignorând faptul, că partea civilă - Consiliul mun. Bălți nu a contestat sentința, nu

a pretins la existența unui prejudiciu material adus ÎM „Direcția reparații și

construcții drumuri Bălți” în urma contractului de locațiune încheiat.

Mai mult, prin procesul-verbal nr.2 din 02.04.2015, Consiliul mun. Bălți a

menționat lipsa a careva prejudiciu material în acest caz.

Contractul de locațiune nr.XXXXX din 01.11.2012, încheiat între ÎM

„Direcția reparații și construcții drumuri Bălți” și SRL „Terra Salubritate”, a fost

condiționat de faptul neutilizării bunurilor transmise în locațiune în procesul

tehnologic al întreprinderii.

În drept, recursul este întemeiat pe prevederile art. 247 alin. (1) pct. 6), 8)

Cod de procedură penală - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția, motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, nu au fost

întrunite elementele infracțiunii.

argumentelor invocate, Colegiul penal lărgit concluzionează că acestea urmează

a fi admise, din următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise

de instanțele de fond și de apel, inclusiv când instanța de apel nu s-a pronunțat

asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele

pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii

pronunțate.

Instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele

reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

5

Sub acest aspect se atestă că instanța de fond și cea de apel au comis

următoarele erori de drept.

În primul rând, conform potrivit art. 325 alin. (1) Cod de procedură

penală, judecarea cauzei se efectuează numai în limitele învinuirii formulate în

rechizitoriu. În corespundere cu art. 101 alin. (1) și (4) Cod de procedură penală,

fiecare probă urmează să fie apreciată din punct de vedere al pertinenței,

concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct

de vedere al coroborării lor. Instanța de judecată este obligată să motiveze în

hotărâre admisibilitatea sau inadmisibilitatea tuturor probelor administrate.

Potrivit art. 385 alin. (1) pct. 1) - 4) Cod de procedură penală, la adoptarea

sentinței, instanța de judecată soluționează chestiunile dacă a avut loc fapta de

săvârșirea căreia este învinuit inculpatul, dacă această faptă a fost săvârșită de

inculpat, dacă fapta întrunește elementele infracțiunii și de care anume lege

penală este prevăzută ea, dacă inculpatul este vinovat de săvârșirea acestei

infracțiuni. Conform art. 60 alin. (1) Cod penal, persoana se liberează de

răspundere penală dacă din ziua săvârșirii infracțiunii a expirat termenul de

prescripție. În corespundere cu art. 332 alin. (5) Cod de procedură penală, în cazul

în care a intervenit termenul de prescripție, încetarea procesului penal nu se

admite fără acordul inculpatului. În acest caz, procedura continuă în mod

obișnuit. Potrivit art. 8 alin. (1) Cod de procedură penală, persoana acuzată de

săvârșirea unei infracțiuni este prezumată nevinovată atâta timp cât vinovăția sa

nu-i va fi dovedită și constatată printr-o hotărâre judecătorească de

condamnare definitivă. Potrivit art. 389 alin. (1), (4) pct. 3), (6) Cod de procedură

penală, sentința de condamnare se adoptă numai în condiția în care, în urma

cercetării judecătorești, vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii a fost

confirmată prin ansamblul de probe cercetate de instanța de judecată. Sentința

de condamnare se adoptă cu liberarea de pedeapsă în cazul expirării

termenului de prescripție. La adoptarea sentinței de condamnare cu liberarea

de pedeapsă, instanța argumentează în baza căror temeiuri, prevăzute de Codul

penal, adoptă sentința dată. Conform art. 391 alin. (1) Cod de procedură penală,

sentința de încetare a procesului penal se adoptă dacă… Potrivit art. 394 alin. (1)

pct. 1) și 2) Cod de procedură penală, partea descriptivă a sentinței de

condamnare trebuie să cuprindă descrierea faptei criminale, considerată ca

fiind dovedită, indicându-se locul, timpul, modul săvârșirii ei, forma și gradul de

vinovăție, motivele și consecințele infracțiunii, probele pe care se întemeiază

concluziile instanței de judecată și motivele pentru care instanța a respins alte

probe. În corespundere cu art. 395 alin. (1) pct. 2) și 3) Cod de procedură penală,

în dispozitivul sentinței de condamnare trebuie să fie arătate constatarea că

inculpatul este vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de legea penală,

categoria și mărimea pedepsei aplicate inculpatului. În caz dacă instanța îl găsește

pe inculpat vinovat, dar îl liberează de pedeapsă pe baza prevederilor respective

ale Codului penal, ea este datoare să menționeze aceasta în dispozitivul sentinței.

Conform art. 396 alin. (1) pct. 2) Cod de procedură penală, dispozitivul sentinței

de încetare a procesului penal trebuie să cuprindă dispoziția de încetare a

procesului penal și motivul pe care se întemeiază încetarea procesului.

6

Conform jurisprudenței naționale, sentința trebuie să corespundă atât după

formă, cît și după conținut cerințelor art. 384-397 Cod de procedură penală.

Sentința se expune în mod consecvent, astfel ca noua situație să decurgă din cea

anterioară și să aibă legătură logică cu ea, excluzându-se folosirea formulărilor

inexacte (Hotărârea Plenului CSJ nr. 22 din 12.12.2005 privind sentința judecătorească, pct.

3.).

Însă, instanța de fond nu a respectat prescripțiile de drept nominalizate,

deoarece, potrivit descriptivului și dispozitivului deciziei contestate (pct. 1., 2. din

decizie):

a) nu a respectat procedura de aplicare a prescripției tragerii la răspundere

penală a persoanei inculpate, enunțată supra, nefiind clar, descriind fapta

criminală, considerată ca fiind dovedită, ce fel de sentință a fost pronunțată - de

încetare a procesului penal pe motive de reabilitare, nereabilitare, sau de

condamnare, în descriptivul și dispozitivul hotărârii adoptate fiind prezente

elementele ambilor categorii de hotărâri judiciare, care prin esența lor se exclud

reciproc.

Totodată, nu și-a motivat în drept, sub nicio formă, soluția de admitere a

acțiunii civile în principiu în raport cu pronunțarea unei sentințe de încetare a

procesului penal;

b) a trecut în revistă dovezile administrate, dar nu a apreciat fiecare probă

separat, din punct de vedere al pertinenței, concludentei, utilității și veridicității

ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor, inclusiv

cu circumstanțele concrete, de fapt și de drept, invocate în rechizitoriu, și nu a

indicat motivele pentru care a respins probele aduse în sprijinul apărării.

În special, instanța nu a apreciat în niciun fel hotărârea irevocabilă a

Judecătoriei Centru, mun. Chișinău nr. 2c-141/2015 din 06.10.2015, prin care s-

a dispus încasarea de la SRL „Terra Salubritate” în beneficiu ÎM „Direcția

reparații și construcții drumuri Bălți” - datoria de 115.528,9 lei, dobânda de

întârziere în mărime de 23.340,4 lei și taxa de stat în sumă de 4166,08 lei, fiind

confirmată, astfel, valabilitatea contractului de locațiune nr. XXXXX din

01.11.2012, în raport cu circumstanța invocată în rechizitoriu că inculpatul:

„..depășindu-și în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin

lege, în lipsa cărorva Decizii ale Fondatorului sau ale Consiliului-Director al

întreprinderii conduse, a încheiat la data de 01.11.2012 cu SRL „Terra

Salubritate”, contractul de locațiune nr. XXXXX din 01.11.2012, prin care

agentului economic SRL „Terra Salubritate”, i-au fost transmise în locațiune

bunuri...”;

c) nu a judecat cauza în limitele învinuirii formulate în rechizitoriu,

deoarece nu a înlăturat divergențele și neclaritățile indicate în rechizitoriu,

inclusiv în aspectul legăturii de cauzalitate, că inculpatul: „ a încheiat la data de

01.11.2012 cu SRL „Terra Salubritate”, contractul de locațiune nr. XXXXX

din 01.11.2012, prin care agentului economic SRL „Terra Salubritate”, i-au

fost transmise în locațiune bunuri ..., cu condiția achitării lunare a chiriei în

mărime de 4021,28 lei și a serviciilor comunale, condiții prevăzute în pct.2.4 și

respectiv pct. 3.5 ale contractului de locațiune nr.XXXXX din 01.11.2012. Astfel,

7

Întreprinderea Municipală „Direcția reparații și construcții drumuri Bălți”,

lunar achita serviciile comunale prestate de către furnizori întreprinderii SRL

„Terra Salubritate”, și pentru fiecare lună înainta spre plată locatarului facturi

ce includeau plata de locațiune și serviciile comunale folosite. Ulterior, SRL

„Terra Salubritate”, neachitând întreprinderii municipale „Direcția reparații și

construcții drumuri Bălți” plățile de locațiune și a serviciilor comunale folosite,

înaintate în baza facturilor fiscale XXXXX din 19.03.2013, XXXXX din

18.04.2013, XXXXX din 31.05.2013 și XXXXX din 30.06.2013, a acumulat o

datorie în sumă totală de 115.528,9 lei. Prin astfel de acțiuni, depășindu-și în

mod vădit atribuțiile sale de serviciu prin încheierea contractului de locațiune

nr.XXXXX din 01.11.2012, Sinenco V. a cauzat daune în proporții considerabile

intereselor fondatorului - Consiliul municipal Bălți în sumă totală de 115.528,9

lei”.

Astfel, prima instanță nu a judecat fondul cauzei în conformitate cu rigorile

prevăzute de lege și a adoptat o hotărâre care nu cuprinde motive legale pe care

se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazicând dispozitivul hotărârii.

În al doilea rând, conform art. 414 alin. (1) și (5) Cod de procedură penală,

instanța de apel, apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza

probelor judecând examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza

penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel și se pronunță

asupra tuturor motivelor invocate în apel. În corespundere cu art. 419 Cod de

procedură penală, rejudecarea cauzei de către instanța de apel se desfășoară

potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă instanță, care se

aplică în mod corespunzător. Conform art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură

penală, decizia instanței de apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept

care au dus la admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date.

Conform jurisprudenței naționale, chestiunile de fapt asupra cărora trebuie

să se pronunțe instanța de apel sunt dacă fapta reținută ori numai imputată a fost

săvârșită ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări,

Chestiunile de drept pe care urmează să le soluționeze instanța de apel sunt dacă

fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată,

dacă normele de drept procesual și penal au fost corect aplicate. În cazul în care

se constată încălcări ale prevederilor legale referitoare la chestiunile menționate,

hotărârea instanței de fond urmează a fi desființată, cu rejudecarea cauzei

(Hotărârea Plenului CSJ a RM din 12.12.2005, nr.22 Cu privire la practica judecării cauzelor penale

în ordine de apel).

Însă, instanța de apel, nu a respectat prescripțiile de drept nominalizate,

deoarece, rejudecând cauza conform regulilor generale, potrivit descriptivului și

dispozitivului deciziei contestate (pct. 4. din decizie):

a) nu a reacționat în modul prevăzut de lege asupra erorilor de drept comise

de instanța de fond, nominalizate mai sus, repetându-le întocmai, nu a desființat

total sentința și nu a rejudecat cauza potrivit regulilor generale pentru examinarea

cauzelor în primă instanță, menținând, în latura penală, o sentință nemotivată și

neîntemeiată legal.

Ori, nu a respectat procedura de aplicare a prescripției tragerii la răspundere

8

penală a persoanei inculpate, enunțată supra, nefiind clar, fiind descrisă fapta

criminală, considerată ca fiind dovedită, ce fel de soluție a fost pronunțată - de

încetare a procesului penal pe motive de reabilitare, nereabilitare, sau de

condamnare, în descriptivul și dispozitivul hotărârii adoptate fiind prezente

elementele ambilor categorii de hotărâri judiciare, care prin esența lor se exclud

reciproc.

Totodată, nu și-a motivat în drept, sub nicio formă, soluția de admitere

integrală a acțiunii civile în raport cu pronunțarea unei sentințe de încetare a

procesului penal;

b) nu a apreciat fiecare probă separat, din punct de vedere al pertinenței,

concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct

de vedere al coroborării lor, inclusiv circumstanțele în fapt și în drept invocate în

rechizitoriu, neindicând motivele pentru care a respins versiunile și probele

apărării.

În special, instanța nu a apreciat în niciun fel hotărârea irevocabilă a

Judecătoriei Centru, mun. Chișinău nr. 2c-141/2015 din 06.10.2015, prin care s-

a dispus încasarea de la SRL „Terra Salubritate” în beneficiu ÎM „Direcția

reparații și construcții drumuri Bălți” - datoria de 115.528,9 lei, dobânda de

întârziere în mărime de 23.340,4 lei și taxa de stat în sumă de 4166,08 lei, fiind

confirmată, astfel, valabilitatea contractului de locațiune nr. XXXXX din

01.11.2012, în raport cu circumstanța invocată în rechizitoriu că inculpatul:

„..depășindu-și în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin

lege, în lipsa cărorva Decizii ale Fondatorului sau ale Consiliului-Director al

întreprinderii conduse, a încheiat la data de 01.11.2012 cu SRL „Terra

Salubritate”, contractul de locațiune nr. XXXXX din 01.11.2012, prin care

agentului economic SRL „Terra Salubritate”, i-au fost transmise în locațiune

bunuri...”;

c) nu a judecat cauza în limitele învinuirii formulate în rechizitoriu, deoarece

nu a înlăturat divergențele și neclaritățile indicate în rechizitoriu, inclusiv în

aspectul legăturii de cauzalitate, că inculpatul: „ a încheiat la data de 01.11.2012

cu SRL „Terra Salubritate”, contractul de locațiune nr. XXXXX din

01.11.2012, prin care agentului economic SRL „Terra Salubritate”, i-au fost

transmise în locațiune bunuri ..., cu condiția achitării lunare a chiriei în

mărime de 4021,28 lei și a serviciilor comunale, condiții prevăzute în pct.2.4 și

respectiv pct. 3.5 ale contractului de locațiune nr.XXXXX din 01.11.2012. Astfel,

Întreprinderea Municipală „Direcția reparații și construcții drumuri Bălți”,

lunar achita serviciile comunale prestate de către furnizori întreprinderii SRL

„Terra Salubritate”, și pentru fiecare lună înainta spre plată locatarului facturi

ce includeau plata de locațiune și serviciile comunale folosite. Ulterior, SRL

„Terra Salubritate”, neachitând întreprinderii municipale „Direcția reparații și

construcții drumuri Bălți” plățile de locațiune și a serviciilor comunale folosite,

înaintate în baza facturilor fiscale XXXXX din 19.03.2013, XXXXX din

18.04.2013, XXXXX din 31.05.2013 și XXXXX din 30.06.2013, a acumulat o

datorie în sumă totală de 115.528,9 lei. Prin astfel de acțiuni, depășindu-și în

mod vădit atribuțiile sale de serviciu prin încheierea contractului de locațiune

9

nr.XXXXX din 01.11.2012, Sinenco V. a cauzat daune în proporții considerabile

intereselor fondatorului - Consiliul municipal Bălți în sumă totală de 115.528,9

lei”;

c) nu s-a pronunțat asupra motivelor invocate în apelul apărării și repetate

în recursul ordinar, inclusiv asupra celor reproduse la pct. 3. și 5., cât și în felul

și esența probatorie în care acestea au fost enunțate (pct. 3. - 5. din decizie);

Împrejurările expuse atestă în mod lucid că instanțele de fond și de apel nu

au judecat cauza penală în condițiile legii, deoarece au adoptat hotărâri care nu

cuprind motive legale pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției

contrazicând dispozitivul hotărârii, și că recursul ordinar este întemeiat.

Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța

de recurs casează total hotărârea atacată și dispune rejudecarea cauzei de către

instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către

instanța de recurs.

Dat fiind că încălcările normelor procedurale specificate, comise de către

instanțele de fond și de apel, constituie erori de drept prescrise în art. 427 alin. (1)

pct. 6) Cod de procedură penală și care nu pot fi corectate de către instanța de

recurs, se impune soluția admiterii recursului ordinar, casării totale a deciziei

contestate, și dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt

complet de judecată.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să țină cont de împrejurările

expuse, să înlăture erorile menționate, să judece cauza în strictă conformitate cu

legea, și să adopte o hotărâre legală și întemeiată.

procedură penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

admite recursul ordinar declarat de inculpatul Sinenco Vasile XXXXX,

casează total decizia Colegiul penal al Curții de Apel Bălți din 03 iulie 2019 și

dispune rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de

judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată, pronunțată integral la

14 februarie 2020.

Președinte Iurie Diaconu

Judecători Liliana Catan

Ion Guzun

Iurie Bejenaru

Victor Burduh

10