1ra-505/2020 — art. 217 alin. 4 lit. b CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 217 alin. 4 lit. b CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 6, 10 CPP
1ra-505/2020 — art. 217 alin. 4 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)
Dosarul nr. 1ra-505/2020
C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E
D E C I Z I E
15 ianuarie 2020 mun. Chișinău
Colegiul Penal în următoarea componență:
președinte: Diaconu Iurie
judecători: Catan Liliana
Guzun Ion
examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de avocatul
Covganeț Ludmila în numele inculpatului Arsenii Dionisie, prin care se solicită casarea
sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 12 iunie 2019 și deciziei Colegiului
penal al Curți de Apel Chișinău din 25 septembrie 2019, în cauza penală privindu-l pe
Arsenii Dionisie XXXXX, născut la XXXXX.
Termenul de examinare a cauzei:
Prima instanță: 09.04.2019 – 12.06.2019;
Instanța de apel: 05.07.2019 – 25.09.2019;
Instanța de recurs: 29.11.2019 – 15.11.2020.
c o n s t a t ă:
Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, din 12 iunie 2019, cauza fiind
examinată conform prescripțiilor din art. 3641 Cod de procedură penală, Arsenii Dionisie a
fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (4) lit. b) Cod
penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani, cu
executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa
funcții în domeniul circulației substanțelor narcotice pe un termen de 2 ani.
În conformitate cu prevederile art. 85 Cod penal, inculpatului i-a fost adăugat parțial
la pedeapsa aplicată partea neexecutată stabilită prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru din 29 noiembrie 2018 în baza art. 217 alin. (4) lit. b ) Cod penal, fiindu-i stabilită
pedeapsa definitivă de 2 ani și 6 luni închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții
în domeniul circulației substanțelor narcotice pe un termen de 3 ani.
Pentru a pronunța sentința, prima instanță, în fapt, a constatat că, la 14.02.2019, în
intervalul de timp de la ora 07:10, până la ora 08:40, în baza mandatului judecătorului de
instrucție al Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, nr. 11-269/2019, din 28.01.2019, a fost
efectuată percheziția la domiciliul inculpatului în apartamentul amplasat pe str. XXXXX,
în cadrul căreia au fost depistate, ridicate, împachetate și sigilate următoarele obiecte: 12
pliculețe de tip zip-look cu rămășițe de substanță gălbuie, 1 pachet de tip zip-look în
interiorul căreia se află o substanță vegetală mărunțită de culoare gălbuie, 1 pachet de țigări
"’West” în interiorul căruia se afla un pachețel de tip zip-look în interiorul căruia se aflau 5
pachețele de hârtie cu o substanță necunoscută și două aparate artizanale destinate pentru
1
consumul drogurilor confecționate din butelii de masă plastică, 11 folii de staniol cu urme
de ardere, toate obiectele fiind expediate pentru dispunerea efectuării raportului de
constatare tehnico-științifică.
Conform raportului de constatare tehnico-științifică nr. 34/12/1-R-594, din
21.02.2019, în cele cinci substanțe solide cu aspect de praf de culoare alb-bej, ridicate la
14.02.2019. în cadrul efectuării percheziției la domiciliul inculpatului s-a depistat PVP, care
se atribuie la categoria substanțelor stupefiante. Cantitatea substanței stupefiante - PVP
constituie în total 2,9 g, care este în proporții deosebit de mari. În cele douăsprezece pachete
de tip zip-lock cu particule unice de masă vegetale de culoare gălbuie, în cele două mase
vegetală uscate, de culoare cafenie, parțial carbonizate, precum și în depunerile de substanță
de culoare brună de pe suprafața buteliei din polimer, a fragmentului de butelie și a
fragmentelor de folie din staniol, ridicate în aceleași circumstanțe, s-a depistat cannabinoidul
sintetic MDMB(N)-2201, care nu este inclus în Hotărârea de Guvern Nr. 1088 din
05.10.2004 cu privire la aprobarea tabelelor și listelor substanțelor stupefiante, psihotrope și
precursorilor acestora, supuse controlului. Cantitatea masei vegetale care conține
cannabinoidul sintetic MDMB(N)-2201 constituie în total 7,25 g, iar a depunerilor care
conțin cannabinoidul sintetic MDMB(N)-2201 constituie în total 0,66 g, care este cunoscut
sub denumirea sinonim de 5F-ADB. 5F-methyl-AMB, 5F-MDMB-PINACA și este analog
al 5F-ADB, AB-PINACA, care sânt introduse în HG nr. 1088, din 05.10.2004, cu privire la
aprobarea tabelelor și listelor substanțelor stupefiante, psihotrope și precursorilor acestora,
supuse controlului, cu modificările ulterioare, cantitatea masei vegetale și a depunerilor care
conțin cannabinoidul sintetic MDMB(N)-2201, constituind proporții deosebit de mari.
Legalitatea și temeinicia sentinței de condamnare, a fost atacată cu apel de către
procuror și de inculpat, prin care au solicitat casarea sentinței Judecătoriei Chișinău.
3.1 Inculpatul în apelul său a solicitat casarea parțială a sentinței, în partea stabilirii
pedepsei cu pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță,
prin care inculpatului să-i fie aplicată o pedeapsă, conform art. 85 Cod penal, sub formă de
închisoare pe un termen de 2 ani și 1 lună.
În motivarea cererii de apel, inculpatul a invocat că atât în cadrul urmăririi penale cât
și în instanța de judecată Arsenii Dionisie și-a recunoscut vina și a dat declarații
corespunzătoare în vederea elucidării circumstanțelor cauzei, în acest mod contribuind activ
la stabilirea adevărului. Drept urmare, potrivit apelului s-a solicitat aplicarea unei pedepse
mai blânde, având în vedere că inculpatul urmează calea corijării și se implică activ în
programe ce au ca scop reabilitarea psiho-socială în narcomanie (alcoolicii anonimi), este
încadrat oficial în câmpul muncii, fiind unicul întreținător în familie, ce e compusă din mama
și bunica, or, obligația legală de a-și întreține mama și bunica decurge din prevederile art.
80, 81, 88 Codul familiei, motiv pentru care solicită instanței de judecată să-i stabilească o
pedeapsă mai blândă, sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani și 1 lună, în temeiul art.
79 Cod penal.
3.2 Procurorul a înaintat cerere de apel prin care a solicitat casarea parțială a sentinței
din motivul ilegalității, cu încasarea de la Arsenii Dionisie în beneficiul statului a
2
cheltuielilor judiciare pentru efectuarea raportului de constatare tehnico-științifică 34/12/1-
R-594 din 21.02.2019, în sumă de 2 800 lei.
În motivarea apelului, acuzatorul de stat a indicat că, instanța de judecată a apreciat
corect probele administrate de organul de urmărire penală și a luat în considerație gravitatea
infracțiunii incriminate, stabilind o pedeapsă care ar duce la corectarea și reeducarea
inculpatului. Prin sentința dată, instanța a aplicat inculpatului o pedeapsă echitabilă, conform
cerințelor art. 75 Cod penal, însă, instanța nu a luat în considerație că, fiind efectuat raportul
de constatare tehnico-științifică nr. 34/12/1-R-594 din 21.02.2019, de către stat au fost
suportate cheltuieli în sumă de 2800 lei, sumă care urma a fi încasată de la inculpat în
beneficiul statului, conform prevederilor art. 227-229 din Cod de procedură penală.
Prin decizia Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 25 septembrie 2019,
apelul inculpatului a fost respins ca nefondat. Apelul procurorului a fost admis, cu casarea
sentinței în partea cheltuielilor de judecată și pronunță o nouă hotărâre potrivit ordinii
stabilite pentru prima instanță, prin care s-a dispus încasarea de la Arsenii Dionesie în
beneficiul statului cheltuielile de judecată în mărime de 2800 lei. În rest, sentința s-a
menținut fără modificări.
În partea descriptivă a deciziei, instanța de apel a menționat că, instanța de fond
corect a constatat că, prin acțiunile sale inculpatul a săvârșit infracțiunea prevăzută de art.
217 alin. (4) lit. b) Cod penal. De asemenea, instanța de fond a argumentat deplin poziția
adoptată, cât din punct de vedere a cercetării în ansamblu a circumstanțelor cauzei, atât și
din punct de vedere a prevederilor legale.
Instanța de apel a reținut că, sentința primei instanțe a fost contestată de către inculpat
în partea stabilirii pedepsei penale și de către acuzatorul de stat în partea cheltuielilor
judiciare, însă ce ține de încadrarea juridică și vinovăție, sentința nu a fost atacată.
Cu referire la numirea pedepsei penale, instanța de apel a conchis că, instanța de fond
la stabilirea categoriei pedepsei, corect a aplicat prevederile legale, și, în conformitate cu
prevederile art. 7, 75 Cod penal, a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul
acesteia, de personalitatea celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează
răspunderea, precum și scopul pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului.
Inculpatul a recunoscut vinovăția, anterior a fost condamnat, iar prezenta infracțiune a fost
comisă în termenul de probă, s-a căit de cele comise, înaintând o cerere în temeiul art. 3641
Cod de procedură penală.
Prin urmare, a conchis instanța de apel că instanța de fond corect a reținut la stabilirea
cuantumului pedepsei cu închisoarea că, prin Sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Centru
din 29 noiembrie 2018, Arsenii Dionisie a fost condamnat în baza art. 217 alin. (4) lit. b )
Cod penal, la pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani, cu aplicarea art. 90
Cod penal, pe un termen de probă de 1 an, or, fapta comisă în speță de Arsenii Dionisie a
avut loc la 14.02.2019, adică în perioada de probă a sentinței anterioare, astfel corect a
aplicat prevederile art. 85 Cod penal.
Curtea de Apel a considerat că, prima instanță corect, legal și întemeiat a aplicat în
privința inculpatului pedeapsa definitivă de 2 ani și 6 luni închisoare, cu privarea de dreptul
3
de a ocupa funcții în domeniul circulației substanțelor narcotice pe un termen de 3 ani,
pedeapsă pe care o consideră echitabilă în raport cu circumstanțele cauzei.
Argumentele inculpatului privind pedeapsa și anume că pedeapsa respectivă este prea
aspră, că este unicul întreținător al părinților săi și solicitarea ca, să-i fie aplicată o pedeapsă
mai blindă sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani și 1 lună, în temeiul art. 79 CP, nu
au putut fi reținute, deoarece la stabilirea măsurii și mărimii pedepsei în privința
inculpatului, în vederea corectării, reeducării, precum și ca măsură de pedeapsă, instanța de
apel a ținut cont în deplină măsură de motivul și gravitatea infracțiunii săvârșite, de persoana
celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează răspunderea (căința sinceră și
recunoașterea infracțiunii) și care agravează răspunderea (după pronunțarea sentinței, dar
înainte de executarea completă a pedepsei, condamnatul a săvârșit o nouă infracțiune) de
influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării, astfel, instanța de fond aplicându-
i o pedeapsă legală, întemeiată și echitabilă în raport cu circumstanțele cauzei, sub formă
închisoare pe un termen de 2 ani, 6 luni. Astfel, instanța de apel a conchis că, pedeapsa
aplicată inculpatului este legală și echitabilă în raport cu circumstanțele cauzei, iar apelul
inculpatului pe acest aspect este nefondat și a fost respins.
Examinând sentința atacată prin prisma motivelor de apel formulate de acuzatorul de
stat, Curtea de apel a admis apelul procurorului și a pronunțat o nouă hotărâre potrivit
modului stabilit pentru prima instanță.
În acest sens, instanța de apel a reținut ca fiind justificate solicitările procurorului
privind încasarea de la inculpatul Arsenii Dionisie a cheltuielilor judiciare în baza
prevederilor art. 227-229 Cod de procedură penală, or, potrivit normelor legale menționate
supra, cheltuielile judiciare solicitate pentru efectuarea raportului de expertiză judiciară,
urmează a fi trecute în contul inculpatului, deoarece potrivit art. 142 alin. (1) Cod de
procedură penală, expertiza se dispune în cazurile în care pentru constatarea, clarificarea sau
evaluarea circumstanțelor ce pot avea importantă probatorie pentru cauza penală sânt
necesare cunoștințe specializate în domeniul științei, tehnicii, artei, meșteșugului sau în alte
domenii. Posedarea unor asemenea cunoștințe specializate de către persoana care efectuează
urmărirea penală sau de către judecător nu exclude necesitatea dispunerii expertizei.
Dispunerea expertizei se face, la cererea părților, de către organul de urmărire penală sau de
către instanța de judecată, precum și din oficiu de către organul de urmărire penală.
Luând în considerație cele expuse, instanța de apel a ajuns la concluzia de a admite
apelul declarat de către procuror și a casat parțial sentința în partea cheltuielilor de judecată
pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care, a
admis cererea procurorului privind încasarea cheltuielilor de judecată în partea cheltuielilor
suportate pentru efectuarea raportului de expertiză judiciară în sumă de 2800 lei, în rest,
sentința, s-a menținut, fără modificări.
Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, avocatul Covganeț Ludmila în
interesele inculpatului a atacat-o cu recurs ordinar, invocând prevederile art. 427 alin. (1)
pct. 6, 10 Cod de procedură penală, solicitând casarea deciziei în partea stabilirii pedepsei
inculpatului și pronunțarea în această parte a unei noi decizii prin care inculpatului să-i fie
4
aplicată o pedeapsă sub formă de închisoare pe termen de 2 ani și 1 lună.
În motivare recurenta a indicat că, instanțele inferioare la aplicarea pedepsei pe un
termen de 2 ani și 6 luni nu a acordat deplină eficiență prevederilor art. 6, 7, 61, 75, 84 Cod
penal, aplicându-i o pedeapsă inechitabilă. A considerat o pedeapsă prea aspră în raport cu
factorii determinați și importanți ai cauzei și anume conștientizarea acțiunilor sale,
consecințele generate și recunoașterea vinovăției. Aplicarea în privința inculpatului a unei
pedepse mai blânde va asigura aplicarea unei pedepse echitabile, condiționând gradul
influenței pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării inculpatului.
Instanțele inferioare nu au analizat obiectiv circumstanțele cauzei, nu au ținut cont de
principiul individualizării pedepsei penale, nu au respectat cerințele art. 6 CEDO privitor la
asigurarea unui proces echitabil, nu s-a expus din care motive a aplicat o pedeapsă mai aspră,
deoarece în cauză nu sunt impedimente pentru aplicarea pedepsei cu închisoare pe un
termen maxim.
În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală,
procurorul a depus referință privitor la opinia sa asupra recursului avocatului, menționând
că acesta urmează a fi declarat inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat și lipsit de temeiuri
legale.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar nominalizat pe baza
materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează că
acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente.
Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de
apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de această instanță,
inclusiv și în temeiul când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază
soluția, când s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.
Instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin
hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept
formal și material.
Din materialele cauzei rezultă că, instanțele legal și întemeiat au constatat și apreciat
circumstanțele de fapt și de drept ale cauzei în latura pedepsei aplicate inculpatului, în strictă
conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept material,
de faptul că inculpatul a recunoscut integral vina, solicitând judecarea cauzei în procedură
simplificată, cât și de prevederile art. art. 7, 61, 75, Cod penal și art. 3641 Cod de procedură
penală, conform căror la aplicarea legii penale se ține cont de caracterul și gradul
prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat și de circumstanțele cauzei
care atenuează ori agravează răspunderea penală. Pedeapsa are drept scop restabilirea
echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni
atât din partea condamnaților, cât și a altor persoane. Persoanei recunoscute vinovate de
săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele și în strictă
conformitate cu dispozițiile legii. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de
judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat, de
circumstanțele cauzei care atenuează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra
5
corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.
Inculpatul care a recunoscut săvârșirea faptelor indicate în rechizitoriu și a solicitat ca
judecata să se facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală beneficiază de
reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei cu
închisoare.
Deci, pedeapsa stabilită inculpatului a fost motivată, individualizată și aplicată în
corespundere cu prevederile legale, fiind una echitabilă și proporțională în raport cu gradul
prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, cât și a scopului pedepsei penale sub aspectul
restabilirii echității sociale, corectării inculpatului, prevenirii săvârșirii de noi infracțiuni atât
din partea lui, cât și a altor persoane.
S-a ținut cont de faptul că inculpatul anterior a fost condamnat pentru o infracțiune
similară la închisoare cu suspendarea executării pedepsei și cu stabilirea termenului de probă
în interiorul căruia el a săvârșit infracțiunea, pentru care a fost condamnat prin actuala
sentință, de aceea prin art. 85 Cod penal, i-a fost adăugat pedeapsa neexecutată stabilită prin
sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 29 noiembrie 2018 în baza art. 217 alin.
(4) lit. b ) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa definitivă de 2 ani și 6 luni închisoare, cu
privarea de dreptul de a ocupa funcții în domeniul circulației substanțelor narcotice pe un
termen de 3 ani.
Colegiul penal constată că, potrivit textului recursului declarat se invocă ca temei de
casare a deciziei instanței de apel pct. 10) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală, care
stipulează că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de
drept comise când s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.
Instanța de recurs consideră că, prevederile la care se referă autoarea recursului nu sunt
aplicabile din punctul de vedere al prezenței erorii de drept, care ar servi ca temei de
implicare a instanței în sensul casării deciziei instanței de apel, deoarece recurenta nu a
indicat care prevederi legale concrete au fost încălcate de către instanțe la individualizarea
pedepsei inculpatului.
Lecturând recursul declarat, Colegiul penal remarcă că textul acesteia conține o
motivare haotică, nefiind formulată o argumentare ce ar ține de eroarea invocată. Se reține
că, pedeapsa este prea aspră, solicită aplicarea unei pedepse mai blânde care va asigura
aplicarea unei pedepse echitabile, condiționând gradul influenței pedepsei aplicate asupra
corectării și reeducării inculpatului.
Colegiul penal reține că, instanțele de fond cu privire la pedeapsa stabilită inculpatului
și-au motivat just soluția adoptată în acest sens, acordând deplină eficiență prevederilor art.
7, 61, 75, Cod penal, la soluționarea chestiunii cu privire la individualizarea pedepsei,
stabilite conform sancțiunii articolului incriminat.
Așa cum se reține din doctrina penală, în cazul săvârșirii unei infracțiuni instanța de
judecată este singura în măsură să înfăptuiască nemijlocit acțiunea de individualizare a
pedepsei pentru infractorul care a comis acea infracțiune, având deplina libertate de acțiune
în vederea realizării operațiunii respective, ținând seama de regulile și principiile prevăzute
de Codul penal la stabilirea felului, duratei ori a cuantumului pedepsei.
6
Chestiunea de individualizare a pedepsei este un proces obiectiv, de evaluare a tuturor
elementelor circumscrise faptei și autorului, având ca finalitate stabilirea unei pedepse în
limitele prevăzute de sancțiunea articolului din Codul penal, în baza căruia a fost condamnat
inculpatul.
Instanța de recurs ordinar reține că, solicitarea avocatului privind aplicarea unei
pedepse mai blânde sub formă de închisoare pe termen de 2 ani și 1 lună, care de fapt nici
nu a fost motivată de către recurentă, este neîntemeiată, or, doar faptul că avocata nu este de
acord cu pedeapsa stabilită inculpatului, considerând-o prea aspră, nu poate servi ca temei
pentru aplicarea în privința lui Arsenii Dionisie a unei pedepse mai blânde.
Mai mult decât atât, după cum rezultă din textul deciziei atacate, Colegiul penal
constată că instanța de apel și-a motivat decizia în conformitate cu art. 417 alin. (1) pct. 8)
Cod de procedură penală, decizia cuprinde temeiurile de fapt și de drept care au dus la
menținerea sentinței instanței de fond, or, în fapt, decizia instanței de apel corespunde tuturor
prevederilor legii de procedură penală, ea fiind legală și întemeiată, soluție pe care instanța
de recurs și-o însușește pe deplin și a cărei reluare nu se mai impune, având în vedere și
faptul că verificând hotărârea atacată în raport cu prevederile art. 424 alin. (2) Cod de
procedură penală, temeiuri de casare a acesteia nu s-au stabilit.
Colegiul constată, că pedeapsa individualizată de instanțele de fond, răspunde atât
principiului proporționalității, cât și scopului prevăzut în art. 61 alin. (2) Cod penal,
restabilirea echității sociale, corectarea inculpatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi
infracțiuni atât din partea acestuia, cât și a altor persoane, nu există temei legal pentru
admiterea recursului ordinar declarat de procuror și potrivit legii se impune inadmisibilitatea
acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat.
În temeiul art. 432 alin. (1) – (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul Penal
d e c i d e :
Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Covganeț Ludmila în numele
inculpatului Arsenii Dionisie, împotriva sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din
12 iunie 2019 și deciziei Colegiului penal al Curți de Apel Chișinău din 25 septembrie 2019,
ca fiind vădit neîntemeiat.
Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 11 februarie 2020.
Președinte Diaconu Iurie
Judecător Catan Liliana
Judecător Guzun Ion
7