1ra-1566/19 — Art. 287 alin. 1 CP

Prin sentința Judecătoriei Orhei, sediul Central din 26 iunie 2017, Calugher Nicolae a fost achitat de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod penal, din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii. Procesul penal intentat în privința inculpatului Calugher Nicolae în baza art. 152 alin. (1) Cod penal, a fost încetat din motivul împăcării părților, eliberându-l de răspundere penală.

Pentru pronunțarea sentinței, prima instanță a stabilit că, inculpatul Calugher Nicolae de către organul de urmărire penală este învinuit în faptul că, la 30 octombrie 2016, aproximativ la ora 19:30, din intenții huliganice, încălcând grosolan ordinea publică și manifestând o vădită lipsă de respect față de 1 societate, urmărind manifestarea bravurii și a forței grosolane, cu scopul de a-i înjosi onoarea și demnitatea cet. Negru Ion, aflându-se în strada s. Biești, r-nul Orhei, în prezența altor persoane, i-a aplicat ultimului multiple lovituri cu pumnul în regiunea capului și peste diferite părți ale corpului, pricinuindu-i victimei leziuni corporale medii. Acțiunile inculpatului au fost calificate de către organul de urmărire penală în baza art. 287 alin. (1) Cod penal, huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor sau de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe, de opunerea de rezistență violentă reprezentanților autorităților sau altor persoane care curmă actele huliganice, precum și acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită. Tot el, în același timp și circumstanțele descrise, urmărind scopul vătămării integrității corporale a persoanei, aflându-se în strada s. Biești, r-nul Orhei, în apropierea gospodăriei sale, în urma unui conflict cu Negru Ion, intenționat i-a aplicat ultimului multiple lovituri cu pumnul în regiunea capului și peste diferite părți ale corpului, ca rezultat conform raportului de expertiză medico-legală nr. 314/D din 15 noiembrie 2016, părții vătămate fiindu-i cauzate leziuni corporale medii cu dereglarea sănătății de lungă durată, sub formă de fractură închisă bilaterală de mandibulă în regiunea corpului pe dreapta și unghiului pe stânga cu deplasare de fragmente, abces submandibular pe dreapta posttraumatic. Astfel, acțiunile inculpatului au fost încadrate în baza art. 152 alin. (1) Cod penal, și anume, vătămarea intenționată medie a integrității corporale sau a sănătății, care nu este periculoasă pentru viață și nu a provocat urmările prevăzute la art. 151, dar care a fost urmată de dereglarea îndelungată a sănătății.

Procurorul a declarat apel, solicitând casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Calugher Nicolae, să fie recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 287 alin. (1) Cod penal, la pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 550 unități convenționale. În motivarea cererii de apel procurorul a menționat că, prima instanță eronat a apreciat declarațiile părții vătămate Negru Ion, care a relatat că a fost maltratat de către Calugher Nicolae în strada din s. Biești, r-nul Orhei, fiind într- un loc public și accesibil publicului. Totodată, procurorul a susținut că în respectiva cauză penală se constată un concurs ideal de infracțiuni, fiind aplicabile prevederile art. 33 Cod penal, deoarece în acțiunile lui Calugher Nicolae sunt întrunite elementele a două infracțiuni și anume art. 287 alin. (1) și art. 152 alin. (1) Cod penal. Subsidiar procurorul a menționat că, atunci când inculpatul a fost provocat de către victimă, această situație constituie o circumstanță atenuantă potrivit prevederilor art. 76 lit. g) Cod penal, dar nu temei de achitare a persoanei. 2

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 12 octombrie 2017, a fost respins ca nefondat apelul declarat de către procuror, cu menținerea sentinței. În motivarea deciziei instanța de apel a constatat că, la pronunțarea sentinței, instanța de judecată corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a ajuns la concluzia că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod penal.

Procurorul, în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, a contestat decizia instanței de apel cu recurs ordinar, solicitând casarea acesteia cu remiterea cauzei spre rejudecare de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată. În motivarea recursului procurorul a menționat că, instanța de apel nemotivat și ilegal a menținut sentința apreciind eronat probele administrate în cauză. Totodată, procurorul a specificat că, instanțele de fond incorect au menționat că nu este admisibilă aplicarea răspunderii în baza art. 152 și art. 287 Cod penal, deoarece nimeni nu poate fi tras la răspundere penală de două ori pentru aceeași faptă, or, în cazul dat se constată un concurs ideal de infracțiuni conform prevederilor art. 33 Cod penal.

Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 23 ianuarie 2018, a fost admis recursul, casată decizia instanței de apel și dispusă rejudecarea cauzei în aceeași instanță de apel în alt complet de judecată. Instanța de recurs a statuat că instanța de apel contrar prevederilor art. art. 414 alin. (5), 417 Cod de procedură penală, a menținut sentința în dispozitivul căreia este indicat că, Calugher Nicolae se achită de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod penal, din motiv că nu întrunește elementele infracțiunii și procesul penal de învinuire a inculpatului Calugher Nicolae în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 152 alin. (1) Cod penal, a fost încetat din motivul împăcării părților, iar în motivarea deciziei a indicat o poziție contradictorie. Așadar, instanța de recurs a constatat că din conținutul deciziei instanței de apel care a preluat poziția primei instanțe, nu este clară soluția. Instanța de recurs a stabilit că motivarea deciziei instanței de apel conține două aspecte contradictorii, una care e indicată și în dispozitivul hotărârii precum că, în acțiunile inculpatului lipsesc elementele constitutive ale infracțiunii de huliganism și alta e că nu este admisibilă aplicarea răspunderii în baza art. 152 alin. (1) și 287 alin. (1) Cod penal, or, principiul ,,non bis in idem” interzice tragerea de două ori la răspunderea penală pentru aceeași faptă. Totodată, instanțele de fond la baza sentinței de achitare a inculpatului au pus declarațiile părții vătămate care sunt contrare declarațiilor inculpatului, mai mult acestea indică că, declarațiile părții vătămate confirmă nevinovăția inculpatului și anume lipsa intenției huliganice, deoarece inițiator al conflictului a fost însuși partea vătămată. 3 Astfel, instanța de apel eronat a apreciat declarațiile părții vătămate Negru Ion, or, acesta susține atât în cadrul urmăririi penale cât și în ședința de judecată că, la 30 octombrie 2016, aproximativ ora 19:20, venea de la magazin, și l-a încurcat pe feciorul inculpatului, considerând că acesta l-a bătut pe fiul său, urmându-l acasă, Negru Ion și-a dat seama că a încurcat copilul. Calugher Nicolae fiind în ogradă l-a întrebat de ce îi supără copilul, iar el i-a spus că l-a încurcat. Atunci inculpatul a început a-l lovi cu pumnii în regiunea capului, apoi el și-a pierdut cunoștința și s-a trezit acasă (f.d. 62, vol. I).

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 27 martie 2018, a fost admis apelul, casată sentința parțial, în partea achitării lui Calugher Nicolae de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod penal, cu pronunțarea în această parte a unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care procesul penal intentat în baza art. 287 alin. (1) Cod penal, a fost încetat din motiv că fapta constituie o contravenție. Procesul contravențional în privința lui Calugher Nicolae în baza art. 354 Cod contravențional a fost încetat din motivul intervenirii termenului prescripției de tragere la răspundere contravențională. În rest, sentința a fost menținută. 7.1. Pentru pronunțarea soluției nominalizate, instanța de apel a constatat în fapt că, Calugher Nicolae, la 30 octombrie 2016, aproximativ la ora 19:30, aflându-se în strada s. Biești, r-nul Orhei, în loc public, în prezența altor persoane, a tulburat ordinea publică și liniștea persoanelor fizice, și urmărind manifestarea bravurii și a forței grosolane, cu scopul de a-i înjosi onoarea și demnitatea cet. Negru Ion, l-a acostat jignitor pe acesta, aplicându-i și lovituri. De asemenea, instanța de apel a constatat că prin acțiunile sale intenționate, Calugher Nicolae de rând cu infracțiunea prevăzută de art. 152 alin. (1) Cod penal, a comis și contravenția prevăzută la art. 354 Cod contravențional, huliganismul nu prea grav, adică tulburarea ordinii publice și liniștii persoanelor fizice, acostarea jignitoare în locuri publice a persoanei fizice. Instanța de apel a menționat, că deși inculpatul Calugher Nicolae nu a recunoscut vinovăția în săvârșirea faptelor imputate, prevăzute la art. 354 Cod contravențional și 152 alin. (1) Codul penal, vina acestuia se dovedește prin declarațiile părții vătămate Negru Ion și a inculpatului Calugher Nicolae. Instanța de apel a conchis că prima instanță nu a ținut cont de toate circumstanțele cauzei, cât și de practica constantă a Curții Supreme de Justiție considerând oportună recalificarea faptelor imputate lui Calugher Nicolae de la art. 287 alin. (1) Cod penal la art. 354 Cod contravențional cu încetarea procesului penal intentat în baza art. 287 alin. (1) Cod penal, din motiv că fapta constituie o contravenție. Totodată, a fost dispusă încetarea procesului contravențional în privința lui Calugher Nicolae, deoarece potrivit materialelor cauzei, contravenția prevăzută la art. 354 Cod contravențional, a fost săvârșită de către Calugher Nicolae, la 30 octombrie 2016 și astfel conform art. 30 alin. (2) Cod 4 contravențional, la momentul examinării cauzei în instanța de apel, termenul de prescripție de un an deja a expirat. Referitor la soluția primei instanțe ce ține de încetarea procesului penal în privința lui Calugher Nicolae în baza art. 152 alin. (1) Cod penal, instanța de apel a remarcat, că prima instanță corect a dispus încetarea procesului penal pe acest capăt de acuzare, or, în ședința de judecată inculpatul și partea vătămată Negru Ion s-au împăcat, acesta a declarat că nu are careva pretenții și a solicitat încetarea cauzei penale (f.d. 58), de către instanță nefiind stabilite careva impedimente în privința aplicării instituției împăcării.

Procurorul, în termenul prevăzut de lege, invocând temeiurile pentru recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală, contestă decizia instanței de apel cu recurs ordinar, solicitând casarea acesteia cu dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. În argumentarea recursului acuzatorul de stat invocă dezacordul cu soluția instanței de apel în partea reîncadrării acțiunilor inculpatului din prevederile art. 287 alin. (1) Cod penal, în baza art. 354 Cod contravențional, considerând că probele prezentate demonstrează pe deplin vina inculpatului în săvârșirea infracțiunii imputate. Susține, că instanța de apel eronat a făcut referire la pct. 10 subpct. 4 al Hotărârii Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 4 din 19 iunie 2006 „Cu privire la practica judiciară în cauzele penale despre huliganism” care nu au relevanță în speța dată. De asemenea, susține că instanța de apel urma să țină cont de prevederile art. art. 27, 99-101 Cod de procedură penală, și să cerceteze sub toate aspectele probele administrate, verificându-le minuțios, să le dea apreciere proprie, prin prisma pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, care în ansamblul lor confirmă vinovăția inculpatului Calugher Nicolae în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod penal. Acuzarea subliniază că, instanța de apel, deși în partea dispozitivă a sentinței recunoaște vinovăția lui Calugher Nicolae în săvârșirea contravenției prevăzute de art. 354 Cod contravențional, totuși nu a indicat care anume acțiuni ale inculpatului constituie componență de contravenție, astfel încălcând prevederile art. 394 alin. (1) Cod de procedură penală. Făcând referire la explicațiile din literatura de specialitate privind elementele constitutive ale infracțiunii de huliganism, recurentul susține că în acțiunile inculpatului se regăsesc semnele calificative ale infracțiunii de huliganism, iar instanța de apel a adoptat o soluție nejustificată de reîncadrare a acțiunilor inculpatului în baza art. 354 Cod contravențional. Este de opinia, că instanța de apel nu și-a argumentat poziția sa în baza probelor pertinente, concludente și veridice, care în ansamblu coroborează între ele și care dovedesc cert că, inculpatul a săvârșit actul de huliganism, fiind prezent un concurs real de infracțiuni, fapt specificat și prin Hotărârea Plenului 5 Curții Supreme de Justiție nr. 4 din 19 iunie 2006, „Cu privire la cauzele penale despre huliganism”, pct. 10 subpct. 7, care prevede, că în cazul în care infracțiunea de huliganism este urmată de vătămarea intenționată medie a integrității corporale sau a sănătății, cele săvârșite se vor încadra în baza concursului real de infracțiuni, și calificarea se va face conform prevederilor art. 287 și art. 152 Cod penal. Mai mult, în pct. 14 al aceleiași Hotărâri este explicat, că „Instanțele de judecată vor ține seama că acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică și exprimă o vădită lipsă de respect față de societate nu pot să formeze de sine stătător componența infracțiunii de huliganism. Aceste acțiuni principale trebuie să fie însoțite obligatoriu de oricare din acțiunile adiacente menționate în dispoziția alin. (1) art. 287 Cod penal: aplicarea violenței asupra persoanelor sau amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe, opunerea de rezistență reprezentanților autorităților sau altor persoane care curmă actele huliganice, precum și acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc prin cinism sau obrăznicie deosebită. Dacă acțiunile ce tulbură ordinea publică și liniștea cetățenilor de exemplu: expresiile injurioase în locurile publice, acostarea jignitoare a cetățenilor și alte acțiuni asemănătoare, nu sunt însoțite de acțiunile adiacente, specificate mai sus, atunci calificarea trebuie făcută potrivit art. 354 ,,Huliganismul nu prea grav” din Codul Contravențional.

Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 30 octombrie 2018, a fost admis recursul, casată decizia instanței de apel și dispusă rejudecarea cauzei în aceeași instanță de apel în alt complet de judecată. Instanța de recurs a statuat că instanța de apel contrar prevederilor art. 419 Cod de procedură penală, a pronunțat o hotărâre motivată succint, în termeni vagi și cu conținut ambiguu, din al cărei descriptiv nu rezultă motivele pe care se întemeiază soluția adoptată, fără a fi cercetate amănunțit și multiaspectual probele care au conturat convingerea instanței pentru a hotărî în sensul celor indicate în dispozitiv. Instanța de recurs a stabilit că, după pronunțarea unei sentințe de achitare pe capătul de învinuire privind săvârșirea infracțiunii de huliganism, și de încetare a procesului penal în legătură cu împăcarea părților pe capătul de învinuire privind săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 152 alin. (1) Cod penal, instanța de apel, fiind învestită cu judecarea apelului declarat de către procuror, și totodată ca instanță de rejudecare, având în sarcină indicațiile instanței de recurs din prima rundă a procedurilor, a ajuns la concluzia că Calugher Nicolae de rând cu infracțiunea prevăzută de art. 152 alin. (1) Cod penal, a comis și contravenția prevăzută la art. 354 Cod contravențional. Așadar, instanța de recurs a constatat că instanța de apel, în mod pripit a conchis, că în acțiunile inculpatului descrise supra, prevalează elementele constitutive ale contravenției de huliganism nu prea grav, adică tulburarea ordinii publice și liniștii persoanelor fizice, acostarea jignitoare în locuri publice a persoanei fizice. 6 Instanța de recurs a mai stabilit că în motivarea deciziei instanța de apel a omis din vedere faptul că potrivit raportului de expertiză medico-legală nr. 314/D din 15 noiembrie 2016, părții vătămate Negru Ion, i-au fost cauzate leziuni corporale medii cu dereglarea sănătății de lungă durată, sub formă de fractură închisă bilaterală de mandibulă în regiunea corpului pe dreapta și unghiului pe stânga cu deplasare de fragmente, abces submandibular pe dreapta posttraumatic.

Prin decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Chișinău din 26 martie 2019, a fost admis apelul, casată sentința în partea achitării inculpatului în temeiul art. 287 alin. (1) Cod penal, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, în partea respectivă, prin care Calugher Nicolae a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 287 alin. (1) Cod penal, la pedeapsa sub formă de amendă în cuantum de 550 (cinci sute cinci zeci) unități convenționale, echivalentul a 11 000 (unsprezece mii) lei. Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței atacate. Instanța de apel a apreciat că nerecunoașterea vinei de către inculpat, nu echivalează cu achitarea acestuia, odată ce probele prezentate în sprijinul învinuirii , cercetate și, după caz, verificate în ședința instanței de apel dovedesc cu certitudine săvârșirea infracțiunii imputate prin rechizitoriu. Astfel, deși inculpatul nu neagă faptul aplicării loviturilor părții vătămate, poziția sa precum, că a fost provocat de către victimă, constituie doar o circumstanță atenuantă potrivit prevederilor art. 76 lit. g) Cod penal . Instanța de apel a reținut, că declarațiile inculpatului Calugher Nicolae sunt combătute prin următoarele probe cercetate de către instanța de apel: - procesul-verbal de consemnare a plângerii verbale din 11 noiembrie 2016 (vol.1, f.d.6); - plângerea cet. Negru Ion din 03 noiembrie 2016, potrivit căreia acesta a solicitat organelor de poliție să ia măsuri conform legislației în vigoare cu cet. Calugher Nicolae, locuitor al s. Biești, r-nul Orhei și care la 30 octombrie 2016, aproximativ la ora 19:30, l-a agresat fizic, în stradă, în fața ogrăzii sale (vol.1, f.d.8); - raportul de constatare medico-legală cu nr. 309-D din 10 noiembrie 2016, potrivit concluziei căruia la cet. Negru Ion a fost depistată fractură închisă bilaterală de mandibulă în regiunea corpului pe dreapta și unghiului pe stânga cu deplasare de fragmente, abces submandibular pe dreapta posttraumatic, care au fost provocate de la acțiunea traumatică a unui obiect contodent, dur, posibil în timpul și circumstanțele indicate, în comun, determină o dereglare a sănătății de lungă durată și se clasifică ca vătămare medie (vol.1, f.d.14-15); - raportului de expertiză medico-legală nr. 314-D din 14 noiembrie 2016, prin care s-a constatat că părții vătămate Negru Ion, i-au fost cauzate leziuni corporale medii cu dereglarea sănătății de lungă durată, sub formă de fractură închisă bilaterală de mandibulă în regiunea corpului pe dreapta și unghiului pe 7 stânga cu deplasare de fragmente, abces submandibular pe dreapta posttraumatic, care au fost provocate la acțiunea traumatică a unui obiect contodent, dur, care pot fi pumnul și piciorul, corepund timpului și circumstanțelor indicate, în comun, determină o dereglare a sănătății de lungă durată și se clasifică ca vătămare medie (vol.1, f.d.17); - procesul-verbal de confruntare din 28 martie 2018, între partea vătămată Negru Ion și inculpatul Calugher Nicolae (vol.1, f.d.26); - caracteristica inculpatului Calugher Nocolae din 11 noiembrie 2016 (vol.I, f.d. 29). Astfel, analizând și apreciind probele indicate, instanța de apel a ajuns la concluzia că în ședința de judecată s-a confirmat învinuirea adusă inculpatului Calugher Nicolae în ceea ce privește comiterea infracțiunii de huliganism, prin urmare acțiunile acestuia întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de alin. (1) art. 287 Cod penal. Instanța de apel a constatat în fapt, că Calugher Nicolae la 30 octombrie 2016, aproximativ la ora 19:30, din intenții huliganice, încălcând grosolan ordinea publică și manifestând o vădită lipsă de respect față de societate, urmărind manifestarea bravurii și a forței grosolane, cu scopul de a-i înjosi onoarea și demnitatea cet. Negru Ion, aflându-se în strada s. Biești, r-nul Orhei, în prezența altor persoane, i-a aplicat ultimului multiple lovituri cu pumnul în regiunea capului și peste diferite părți ale corpului, pricinuindu-i victimei leziuni corporale medii. Aceste acțiuni săvârșite de Calugher Nicolae, au fost încadrate de către instanța de apel în baza 287 alin. (1) Cod penal, conform indicilor - huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, care prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită, săvârșit cu aplicarea altor obiecte pentru vătămarea integrității corporale sau sănătății. Ca urmare, instanța de apel a ajuns la concluzia, că este dovedită vinovăția inculpatului Calugher Nicolae în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod penal – „huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, care prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită, săvârșit cu aplicarea a altor obiecte pentru vătămarea integrității corporale sau sănătății”. Instanța de apel a remarcat, că vina inculpatului a fost stabilită cu certitudine prin declarațiile părții vătămate, raportul de constatare medico- legală nr. 309-D din 10 noiembrie 2016, raportul de expertiză medico-legală nr. 314-D din 14 noiembrie 2016, procesul verbal de confruntare din 28 martie 2018, între partea vătămată Negru Ion și inculpatul Calugher Nicolae. Cert este faptul că cazul a avut loc pe strada satului Biești, raionul Orhei, în loc public și accesibil publicului. Ca urmare, instanța de apel a reținut că în acțiunile inculpatului Calugher Nicolae sunt întrunite toate elementele infracțiunii de huliganism, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței 8 asupra persoanei care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită, care este incriminată de prevederile 287 alin. (1) Cod penal. La capitolul individualizării pedepsei penale, instanța de apel a reținut, că infracțiunea săvârșită de inculpat face parte din categoria infracțiunilor mai puțin grave, inculpatul nu a recunoscut vinovăția, deși nu a negat aplicarea violenței față de partea vătămată. Circumstanțe ce atenuează răspunderea penală, conform art. 76 Cod penal, în privința inculpatului au fost stabilite – a fost provocat de către victimă. Circumstanțe ce agravează răspunderea penală, conform art. 77 Cod penal, în privința inculpatului nu au fost stabilite. Astfel, luându-se în considerație toate circumstanțele cauzei, instanța de apel a considerat corect și rezonabil, pentru atingerea echității sociale de a stabili pedeapsa inculpatului Calugher Nicolae sub formă de amendă în mărime de 550 unități convenționale, echivalentul sumei de 11 000 de lei. Cât privește celelalte dispoziții ale sentinței atacate acestea au fost menținute.

Avocatul Teodor Guțu în numele inculpatului Calugher Nicolae, în temeiul prevederilor art. 427 alin. (1) pct. 6), Cod de procedură penală, contestă decizia instanței de apel cu recurs ordinar, solicitând casarea acesteia și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie menținută sentința instanței de fond. În argumentarea recursului avocatul Teodor Guțu în numele inculpatului Calugher Nicolae, invocă dezacordul cu soluția instanței de apel privind încadrarea faptei inculpatului în prevederile art. 287 alin. (1) Cod penal și art. 152 alin. (1) Cod penal. Remarcă avocatul Teodor Guțu în numele inculpatului Calugher Nicolae, că acceptarea concluziei instanței de apel ar însemna ignorarea principiului neadmiterii tragerii la răspundere penală de două ori pentru aceeași faptă, prevăzut la art. 4 al Protocolului nr. 7 al Convenției Europene pentru drepturile Omului, art. 7 alin. (2) din Codul penal și art. 22 alin. (1) din Codul de procedură penală. Consideră recurentul, că instanța de apel nu a analizat și nu a apreciat în mod corespunzător declarațiile părții vătămate. Totodată, a indicat că Calugher Nicolae nu a urmărit scopul de a înjosi onoarea și demnitatea cet. Negru Ion și nu a încălcat grosolan ordinea publică în prezența altor persoane, în stradă. Așadar susține recurentul că instanța de fond corect a conchis că acțiunile lui Calugher Nicolae nu au fost comise din motive huliganice, acesta acționând în apărarea fiului său, care, fără motive întemeiate era agresat de către Negru Ion, și care la acel moment se afla în stare de ebrietate. Astfel, reieșind din declarațiile menționate, consideră recurentul că soluția instanței de apel este una neîntemeiată și nu cuprinde motivele pe care se întemeiază. 9

Judecând recursul ordinar pe baza materialelor din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal lărgit consideră că acesta urmează a fi respins din următoarele considerente. În conformitate cu art. 424 Cod de procedură penală, instanța de recurs judecă recursul numai cu privire la persoana la care se referă declarația de recurs și numai în raport cu calitatea pe care aceasta o are în proces. Instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute în art. 427, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația condamnaților. Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol. Conform art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, judecând recursul, instanța respinge recursul ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate, adoptând soluția respectivă în cazul în care se constată că recursul nu a fost declarat cu respectarea condițiilor legale (este tardiv sau inadmisibil) ori nu este întemeiat legal (este nefondat). Recursul este nefondat atunci când hotărârea atacată este legală, întemeiată și motivată. Reieșind din conținutul recursului declarat, Colegiul penal atestă, că avocatul Teodor Guțu în numele inculpatului Calugher Nicolae invocă în calitate de temeiuri pentru casarea deciziei instanței de apel art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, care stabilesc, că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazurile, când: 6) instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței. Analizând decizia instanței de apel prin prisma temeiurilor de casare prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, Colegiul penal constată, că asemenea erori nu se confirmă în speță, dat fiind faptul, că instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art. art. 414 alin. (1), 417 alin. (8) Cod de procedură penală, iar decizia contestată cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată. Potrivit prevederilor art. 414 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. Totodată, conform prevederilor art. 417 alin. (8) Cod de procedură penală, decizia instanței de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date. 10 La caz, reieșind din esența criticelor invocate în recurs, Colegiul penal reține că acestea se referă în mare parte doar la chestiunea de apreciere a probelor. Însă, cu referire la faptul dacă chestiunea de apreciere a probelor poate fi invocată la această etapă a procedurilor, instanța de recurs reiterează, că motivele de reapreciere a probelor, nu se conțin în temeiurile prevăzute la alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, și astfel nu pot fi considerate ca motiv sub aspectul casării ca fiind ilegală a hotărârii contestate, deoarece instanța de recurs nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțele de fond, aceasta fiind sarcina primordială a instanțelor respective. În acest sens Colegiul atestă, că la soluționarea cauzei instanța de apel a ținut cont de prevederile art. art. 99-101, 414 Cod de procedură penală, a cercetat probele sub toate aspectele, verificându-le și apreciindu-le prin prisma pertinenței, concludentei, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, astfel întemeiat ajungând la concluzia privind recunoașterea vinovăției inculpatului Calugher Nicolae în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod penal. În aceste circumstanțe instanța de apel întemeiat a ajuns la concluzia, că învinuirea înaintată lui Calugher Nicolae este bazată pe presupuneri, iar probele administrate la dosar dovedesc prezența în acțiunile acestuia a elementelor infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod penal, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanei care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită. Prin urmare, instanța de apel corect a constatat vinovăția inculpatului Calugher Nicolae în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod penal, analizând obiectiv cumulul de probe prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor. Or, analizând decizia atacată, Colegiul penal consideră, că instanța de apel la judecarea apelului, a verificat legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, respectând prevederile art. 414 alin. (1), (5) și art. 417 alin. (8) Cod de procedură penală, iar hotărârea adoptată cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată, așa cum este indicat în pct. 10 din prezenta decizie, soluție pe care instanța de recurs și-o însușește și reiterarea căreia nu o consideră necesară, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs România din 16 februarie 2010, statuează că art. 6 §1 din CțEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (hotărârea Van de Hurk vs Olanda, din 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de 11 o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale. Față de cele ce preced, Colegiul penal atestă că instanța de apel la judecarea cauzei în ordine de apel nu a comis erori de drept, care ar genera casarea deciziei adoptate, fapt ce impune și respingerea, ca inadmisibil a recursului ordinar declarat de către avocatul Teodor Guțu în numele inculpatului Calugher Nicolae.

În conformitate cu art. art. 434, 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, DECIDE : Respinge, ca inadmisibil, recursul ordinar declarat de către către avocatul Teodor Guțu în numele inculpatului Calugher Nicolae, cu menținerea deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Chișinău din 26 martie 2019, în cauza penală în privința lui Calugher Nicolae XXXXX. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 29 ianuarie 2020. Președinte Ala Cobăneanu Judecătorii Svetlana Filincova Victor Burduh Nicolae Craiu Galina Stratulat 12