1ra-1485/2018 — art. 152 alin. 1 CP 354 CC

1ra-1485/2018 — art. 152 alin. 1 CP 354 CC (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 1ra-1485/2018

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

30 octombrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în următoarea componență:

Președinte: Timofti Vladimir,

Judecătorii: Toma Nadejda, Țurcan Anatolie, Cobzac Elena și Boico Victor,

judecând fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către procurorul

în Procuratura de circumscripție Chișinău, Moraru Constantin, prin care se solicită

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 27 martie 2018, în

cauza penală în privința lui

Calugher Nicolae xxxxx, născut la xxxxx,

originar și domiciliat xxxxx

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 24.03.2017 – 26.06.2017;

Instanța de apel: 13.07.2017 – 12.10.2017;

Instanța de recurs: 08.12.2017 – 23.01.2018;

Instanța de apel: 23.02.2018 – 27.03.2018;

Instanța de recurs: 26.06.2018 – 30.10.2018.

A C O N S T A T A T:

Calugher Nicolae a fost achitat de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod penal, din motiv că fapta nu întrunește

elementele infracțiunii.

Procesul penal intentat în privința inculpatului Calugher Nicolae în baza

art. 152 alin. (1) Cod penal, a fost încetat din motivul împăcării părților,

eliberându-l de răspundere penală.

Calugher Nicolae de către organul de urmărire penală este învinuit în faptul că, la

30 octombrie 2016, aproximativ la ora 19:30, din intenții huliganice, încălcând

grosolan ordinea publică și manifestând o vădită lipsă de respect față de societate,

urmărind manifestarea bravurii și a forței grosolane, cu scopul de a-i înjosi

onoarea și demnitatea cet. Negru Ion, aflându-se în strada s. Biești, r-nul Orhei, în

prezența altor persoane, i-a aplicat ultimului multiple lovituri cu pumnul în

regiunea capului și peste diferite părți ale corpului, pricinuindu-i victimei leziuni

corporale medii.

Acțiunile inculpatului au fost calificate de către organul de urmărire penală

în baza art. 287 alin. (1) Cod penal, huliganismul, adică acțiunile intenționate care

1

încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra

persoanelor sau de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe, de opunerea

de rezistență violentă reprezentanților autorităților sau altor persoane care curmă

actele huliganice, precum și acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc

printr-un cinism sau obrăznicie deosebită.

Tot el, în același timp și circumstanțele descrise, urmărind scopul vătămării

integrității corporale a persoanei, aflându-se în strada s. Biești, r-nul Orhei, în

apropierea gospodăriei sale, în urma unui conflict cu Negru Ion, intenționat i-a

aplicat ultimului multiple lovituri cu pumnul în regiunea capului și peste diferite

părți ale corpului, ca rezultat conform raportului de expertiză medico-legală

nr. 314/D din 15 noiembrie 2016, părții vătămate fiindu-i cauzate leziuni

corporale medii cu dereglarea sănătății de lungă durată, sub formă de fractură

închisă bilaterală de mandibulă în regiunea corpului pe dreapta și unghiului pe

stânga cu deplasare de fragmente, abces submandibular pe dreapta posttraumatic.

Astfel, acțiunile inculpatului au fost încadrate în baza art. 152 alin. (1) Cod

penal, și anume, vătămarea intenționată medie a integrității corporale sau a

sănătății, care nu este periculoasă pentru viață și nu a provocat urmările prevăzute

la art. 151, dar care a fost urmată de dereglarea îndelungată a sănătății.

cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima

instanță, prin care Calugher Nicolae, să fie recunoscut vinovat și condamnat în

baza art. 287 alin. (1) Cod penal, la pedeapsă sub formă de amendă în mărime de

550 unități convenționale.

În motivarea cererii de apel procurorul a menționat că, prima instanță

eronat a apreciat declarațiile părții vătămate Negru Ion, care a relatat că a fost

maltratat de către Calugher Nicolae în strada din s. Biești, r-nul Orhei, fiind într-un

loc public și accesibil publicului.

Totodată, procurorul a susținut că în respectiva cauză penală se constată un

concurs ideal de infracțiuni, fiind aplicabile prevederile art. 33 Cod penal, deoarece

în acțiunile lui Calugher Nicolae sunt întrunite elementele a două infracțiuni și

anume art. 287 alin. (1) și art. 152 alin. (1) Cod penal.

Subsidiar procurorul a menționat că, atunci când inculpatul a fost provocat

de către victimă, această situație constituie o circumstanță atenuantă potrivit

prevederilor art. 76 lit. g) Cod penal, dar nu temei de achitare a persoanei.

2017, a fost respins ca nefondat apelul declarat de către procuror, cu menținerea

sentinței.

În motivarea deciziei instanța de apel a constatat că, la pronunțarea

sentinței, instanța de judecată corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și

just a ajuns la concluzia că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii

prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod penal.

a contestat decizia instanței de apel cu recurs ordinar, solicitând casarea acesteia

2

cu remiterea cauzei spre rejudecare de către aceiași instanță de apel, în alt complet

de judecată.

În motivarea recursului procurorul a menționat că, instanța de apel

nemotivat și ilegal a menținut sentința apreciind eronat probele administrate în

cauză.

Totodată, procurorul a specificat că, instanțele de fond incorect au

menționat că nu este admisibilă aplicarea răspunderii în baza art. 152 și art. 287

Cod penal, deoarece nimeni nu poate fi tras la răspundere penală de două ori

pentru aceeași faptă, or, în cazul dat se constată un concurs ideal de infracțiuni

conform prevederilor art. 33 Cod penal.

23 ianuarie 2018, a fost admis recursul, casată decizia instanței de apel și dispusă

rejudecarea cauzei în aceeași instanță de apel în alt complet de judecată.

Instanța de recurs a statuat că instanța de apel contrar prevederilor art. art.

414 alin. (5), 417 Cod de procedură penală, a menținut sentința în dispozitivul

căreia este indicat că, Calugher Nicolae se achită de sub învinuirea de săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod penal, din motiv că nu întrunește

elementele infracțiunii și procesul penal de învinuire a inculpatului Calugher

Nicolae în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 152 alin. (1) Cod penal, a fost

încetat din motivul împăcării părților, iar în motivarea deciziei a indicat o poziție

contradictorie.

Așadar, instanța de recurs a constatat că din conținutul deciziei instanței de

apel care a preluat poziția primei instanțe, nu este clară soluția.

Instanța de recurs a stabilit că motivarea deciziei instanței de apel conține

două aspecte contradictorii, una care e indicată și în dispozitivul hotărârii precum

că, în acțiunile inculpatului lipsesc elementele constitutive ale infracțiunii de

huliganism și alta e că nu este admisibilă aplicarea răspunderii în baza art. 152

alin. (1) și 287 alin. (1) Cod penal, or, principiul ,,non bis in idem” interzice tragerea

de două ori la răspunderea penală pentru aceeași faptă.

Totodată, instanțele de fond la baza sentinței de achitare a inculpatului au

pus declarațiile părții vătămate care sunt contrare declarațiilor inculpatului, mai

mult acestea indică că, declarațiile părții vătămate confirmă nevinovăția

inculpatului și anume lipsa intenției huliganice, deoarece inițiator al conflictului a

fost însuși partea vătămată.

Astfel, instanța de apel eronat a apreciat declarațiile părții vătămate

Negru Ion, or, acesta susține atât în cadrul urmăririi penale cât și în ședința de

judecată că, la 30 octombrie 2016, aproximativ ora 19:20, venea de la magazin, și

l-a încurcat pe feciorul inculpatului, considerând că acesta l-a bătut pe fiul său,

urmându-l acasă, Negru Ion și-a dat seama că a încurcat copilul. Calugher Nicolae

fiind în ogradă l-a întrebat de ce îi supără copilul, iar el i-a spus că l-a încurcat.

Atunci inculpatul a început a-l lovi cu pumnii în regiunea capului, apoi el și-a

pierdut cunoștința și s-a trezit acasă (f.d. 62).

a fost admis apelul, casată sentința parțial, în partea achitării lui Calugher Nicolae

3

de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod

penal, cu pronunțarea în această parte a unei noi hotărâri potrivit modului stabilit

pentru prima instanță prin care procesul penal intentat în baza art. 287 alin. (1)

Cod penal, a fost încetat din motiv că fapta constituie o contravenție.

Procesul contravențional în privința lui Calugher Nicolae în baza art. 354

Cod contravențional a fost încetat din motivul intervenirii termenului prescripției

de tragere la răspundere contravențională.

În rest, sentința a fost menținută.

7.1. Pentru pronunțarea soluției nominalizate, instanța de apel a constatat

în fapt că, Calugher Nicolae, la 30 octombrie 2016, aproximativ la ora 19:30,

aflându-se în strada s. Biești, r-nul Orhei, în loc public, în prezența altor persoane,

a tulburat ordinea publică și liniștea persoanelor fizice, și urmărind manifestarea

bravurii și a forței grosolane, cu scopul de a-i înjosi onoarea și demnitatea

cet. Negru Ion, l-a acostat jignitor pe acesta, aplicându-i și lovituri.

De asemenea, instanța de apel a constatat că prin acțiunile sale intenționate,

Calugher Nicolae de rând cu infracțiunea prevăzută de art. 152 alin. (1) Cod penal,

a comis și contravenția prevăzută la art. 354 Cod contravențional, huliganismul nu

prea grav, adică tulburarea ordinii publice și liniștii persoanelor fizice, acostarea

jignitoare în locuri publice a persoanei fizice.

Instanța de apel a menționat, că deși inculpatul Calugher Nicolae nu a

recunoscut vinovăția în săvârșirea faptelor imputate, prevăzute la art. 354 Cod

contravențional și 152 alin. (1) Codul penal, vina acestuia se dovedește prin

declarațiile părții vătămate Negru Ion și a inculpatului Calugher Nicolae.

Instanța de apel a conchis că prima instanță nu a ținut cont de toate

circumstanțele cauzei, cât și de practica constantă a Curții Supreme de Justiție

considerând oportună recalificarea faptelor imputate lui Calugher Nicolae de la

art. 287 alin. (1) Cod penal la art. 354 Cod contravențional cu încetarea procesului

penal intentat în baza art. 287 alin. (1) Cod penal, din motiv că fapta constituie o

contravenție.

Totodată, a fost dispusă încetarea procesului contravențional în privința lui

Calugher Nicolae, deoarece potrivit materialelor cauzei, contravenția prevăzută la

art. 354 Cod contravențional, a fost săvârșită de către Calugher Nicolae, la

30 octombrie 2016 și astfel conform art. 30 alin. (2) Cod contravențional, la

momentul examinării cauzei în instanța de apel, termenul de prescripție de un an

deja a expirat.

Referitor la soluția primei instanțe ce ține de încetarea procesului penal în

privința lui Calugher Nicolae în baza art. 152 alin. (1) Cod penal, instanța de apel a

remarcat, că prima instanță corect a dispus încetarea procesului penal pe acest

capăt de acuzare, or, în ședința de judecată inculpatul și partea vătămată Negru

Ion s-au împăcat, acesta a declarat că nu are careva pretenții și a solicitat încetarea

cauzei penale (f.d. 58), de către instanță nefiind stabilite careva impedimente în

privința aplicării instituției împăcării.

recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală, contestă

4

decizia instanței de apel cu recurs ordinar, solicitând casarea acesteia cu

dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de

judecată.

În argumentarea recursului acuzatorul de stat invocă dezacordul cu soluția

instanței de apel în partea reîncadrării acțiunilor inculpatului din prevederile

art. 287 alin. (1) Cod penal, în baza art. 354 Cod contravențional, considerând că

probele prezentate demonstrează pe deplin vina inculpatului în săvârșirea

infracțiunii imputate.

Susține, că instanța de apel eronat a făcut referire la pct. 10 subpct. 4 al

Hotărârii Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 4 din 19 iunie 2006 „Cu privire la

practica judiciară în cauzele penale despre huliganism” care nu au relevanță în

speța dată.

De asemenea, susține că instanța de apel urma să țină cont de prevederile

art. art. 27, 99-101 Cod de procedură penală, și să cerceteze sub toate aspectele

probele administrate, verificându-le minuțios, să le dea apreciere proprie, prin

prisma pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, care în ansamblul lor

confirmă vinovăția inculpatului Calugher Nicolae în săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod penal.

Acuzarea subliniază că, instanța de apel, deși în partea dispozitivă a sentinței

recunoaște vinovăția lui Calugher Nicolae în săvârșirea contravenției prevăzute de

art. 354 Cod contravențional, totuși nu a indicat care anume acțiuni ale

inculpatului constituie componență de contravenție, astfel încălcând prevederile

art. 394 alin. (1) Cod de procedură penală.

Făcând referire la explicațiile din literatura de specialitate privind

elementele constitutive ale infracțiunii de huliganism, recurentul susține că în

acțiunile inculpatului se regăsesc semnele calificative ale infracțiunii de

huliganism, iar instanța de apel a adoptat o soluție nejustificată de reîncadrare a

acțiunilor inculpatului în baza art. 354 Cod contravențional.

Este de opinia, că instanța de apel nu și-a argumentat poziția sa în baza

probelor pertinente, concludente și veridice, care în ansamblu coroborează între

ele și care dovedesc cert că, inculpatul a săvârșit actul de huliganism, fiind prezent

un concurs real de infracțiuni, fapt specificat și prin Hotărârea Plenului Curții

Supreme de Justiție nr. 4 din 19 iunie 2006, „Cu privire la cauzele penale despre

huliganism”, pct. 10 subpct. 7, care prevede, că în cazul în care infracțiunea de

huliganism este urmată de vătămarea intenționată medie a integrității corporale

sau a sănătății, cele săvârșite se vor încadra în baza concursului real de infracțiuni,

și calificarea se va face conform prevederilor art. 287 și art. 152 Cod penal.

Mai mult, în pct. 14 al aceleiași Hotărâri este explicat, că „Instanțele de

judecată vor ține seama că acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea

publică și exprimă o vădită lipsă de respect față de societate nu pot să formeze de

sine stătător componența infracțiunii de huliganism. Aceste acțiuni principale

trebuie să fie însoțite obligatoriu de oricare din acțiunile adiacente menționate în

dispoziția alin. (1) art. 287 Cod penal: aplicarea violenței asupra persoanelor sau

amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe, opunerea de rezistență

5

reprezentanților autorităților sau altor persoane care curmă actele huliganice,

precum și acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc prin cinism sau

obrăznicie deosebită. Dacă acțiunile ce tulbură ordinea publică și liniștea

cetățenilor de exemplu: expresiile injurioase în locurile publice, acostarea

jignitoare a cetățenilor și alte acțiuni asemănătoare, nu sunt însoțite de acțiunile

adiacente, specificate mai sus, atunci calificarea trebuie făcută potrivit art. 354

,,Huliganismul nu prea grav” din Codul Contravențional.

Consideră recurentul că neelucidarea acestor aspecte echivalează cu

nerezolvarea fondului apelului.

opinia sa asupra recursului acuzatorului de stat, pledând pentru inadmisibilitatea

acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat.

Colegiul penal lărgit concluzionează că acesta urmează a fi admis din următoarele

considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța de

recurs, judecând recursul, admite recursul, casează hotărârea atacată și dispune

rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu

poate fi corectată de către instanța de recurs.

De asemenea, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la

faptele reținute prin hotărârile atacate și dacă aceste fapte au fost constatate cu

respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Conform art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul,

verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de

prima instanță, conform materialelor din dosar și oricăror probe noi prezentate

instanței de apel sau cercetează suplimentar probele administrate de prima

instanță. Instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor din dosar.

Instanța de apel, este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor

invocate în apel. Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se

pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă

fapta reținută ori numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost săvârșită de

inculpat și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin

prisma cumulului de probe anexate și administrate la dosar în conformitate cu

art. 101 Cod de procedură penală.

La chestiunile de drept se referă cele ce țin de următoarele: dacă fapta

întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă

pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual,

penal sau administrativ au fost corect aplicate, hotărârea adoptată urmând să

conțină răspuns la toate motivele invocate.

6

Colegiul penal lărgit constată, că aceste prevederi legale, deși sunt

obligatorii, nu au fost respectate pe deplin la judecarea cauzei în apel, iar erorile

admise nu pot fi corectate în ordinea procedurii de recurs.

În susținerea concluziei formulate instanța de recurs menționează, că

reieșind din argumentele invocate de acuzatorul de stat, rezultă că acestea își

găsesc reflectare în temeiurile pentru recurs prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 6),

12) Cod de procedură penală, potrivit cărora, hotărârile instanței de apel pot fi

supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și

apel atunci când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau când faptei

săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.

În acest context, Colegiul notează, că hotărârile pronunțate de instanțele de

fond trebuie să fie motivate atât în fapt, cât și în drept, în corespundere cu

prevederile legislației în vigoare, pentru a permite instanței superioare de a

verifica corespunderea hotărârii pronunțate cu legea. Necesită a se avea în vedere

că nu numai nemotivarea hotărârii, dar și motivarea insuficientă sau motivarea în

termeni generali, vagi, reprezintă motiv de casare. Nemotivarea ca o omisiune

esențială apare astfel ca un viciu de procedură.

Totodată, Colegiul penal lărgit ține să menționeze că potrivit art. 436

alin. (2) Cod de procedură penală, pentru instanța de rejudecare, indicațiile

instanței de recurs sunt obligatorii în măsura în care situația de fapt rămâne cea

care a existat la soluționarea recursului.

În conformitate cu art. 419 Cod de procedură penală, rejudecarea cauzei de

către instanța de apel se desfășoară potrivit regulilor generale pentru examinarea

cauzelor în primă instanță, care se aplică în mod corespunzător.

Având în vedere prevederile legale citate, Colegiul penal lărgit remarcă, că

după remiterea cauzei spre rejudecare de către instanța de recurs, instanța de apel

avea obligația să verifice legalitatea sentinței sub aspectul prezenței în acțiunile

inculpatului a elementelor constitutive ale infracțiunilor incriminate potrivit

actului de învinuire, atât prin prisma practicii unitare cât și în raport cu

probatoriul administrat la dosar.

Reieșind însă din conținutul deciziei atacate cu recurs, Colegiul penal atestă

că instanța de apel a pronunțat o hotărâre motivată succint, în termeni vagi și cu

conținut ambiguu, din al cărei descriptiv nu rezultă motivele pe care se întemeiază

soluția adoptată, fără a fi cercetate amănunțit și multiaspectual probele care au

conturat convingerea instanței pentru a hotărî în sensul celor indicate în

dispozitiv.

În acest sens se evidențiază, că în situația în care instanța de apel a ajuns la

concluzia reîncadrării acțiunilor inculpatului Calugher Nicolae din prevederile

art. 287 alin. (1) Cod penal, în baza art. 354 Cod contravențional, și nu a fost de

acord cu aprecierea probelor prezentate de către procuror, aceasta urma să

dezvăluie concluzia privind reîncadrarea faptelor imputate inculpatului,

expunându-și punctul său de vedere asupra fiecărei probe aduse în sprijinul

învinuirii și puse la baza deciziei de recalificare, fapt care pe caz nu a avut loc, fiind

7

efectuată o apreciere eronată și formală de ordin general a probelor și

circumstanțelor cauzei penale.

Astfel, se va evidenția că potrivit rechizitoriului, lui Calugher Nicolae i-a fost

incriminată săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 152 alin. (1) și art. 287

alin. (1) Cod penal, pentru faptul, că la 30 octombrie 2016, aproximativ la ora

19:30, din intenții huliganice, încălcând grosolan ordinea publică și manifestând o

vădită lipsă de respect față de societate, urmărind manifestarea bravurii și a forței

grosolane, cu scopul de a-i înjosi onoarea și demnitatea cet. Negru Ion, aflându-se

în strada s. Biești, r-nul Orhei, în prezența altor persoane, i-a aplicat ultimului

multiple lovituri cu pumnul în regiunea capului și peste diferite părți ale corpului,

pricinuindu-i victimei leziuni corporale medii.

Tot el, în același timp și circumstanțele descrise, urmărind scopul vătămării

integrității corporale a persoanei, aflându-se în strada s. Biești, r-nul Orhei, în

apropierea gospodăriei sale, în urma unui conflict cu Negru Ion, intenționat i-a

aplicat ultimului multiple lovituri cu pumnul în regiunea capului și peste diferite

părți ale corpului, ca rezultat conform raportului de expertiză medico-legală

nr. 314/D din 15 noiembrie 2016, părții vătămate fiindu-i cauzate leziuni

corporale medii cu dereglarea sănătății de lungă durată, sub formă de fractură

închisă bilaterală de mandibulă în regiunea corpului pe dreapta și unghiului pe

stânga cu deplasare de fragmente, abces submandibular pe dreapta posttraumatic.

După pronunțarea unei sentințe de achitare pe capătul de învinuire privind

săvârșirea infracțiunii de huliganism, și de încetare a procesului penal în legătură

cu împăcarea părților pe capătul de învinuire privind săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 152 alin. (1) Cod penal, instanța de apel, fiind învestită cu

judecarea apelului declarat de către procuror, și totodată ca instanță de

rejudecare, având în sarcină indicațiile instanței de recurs din prima rundă a

procedurilor, a ajuns la concluzia că Calugher Nicolae de rând cu infracțiunea

prevăzută de art. 152 alin. (1) Cod penal, a comis și contravenția prevăzută la

art. 354 Cod contravențional.

Cu referire la această concluzie, instanța de recurs statuează că instanța de

apel, în mod pripit a conchis, că în acțiunile inculpatului descrise supra, prevalează

elementele constitutive ale contravenției de huliganism nu prea grav, adică

tulburarea ordinii publice și liniștii persoanelor fizice, acostarea jignitoare în

locuri publice a persoanei fizice.

Or, în practica judiciară se delimitează contravenția de huliganism nu prea

grav de infracțiunea de huliganism prin faptul că contravențiile nu presupun și

existența unei acțiuni adiacente alternativ, exprimate în: 1) aplicarea violenței

asupra persoanelor; 2) amenințarea, cu aplicarea violenței, asupra persoanelor; 3)

opunerea de rezistență violentă reprezentanților autorităților sau altor persoane,

care curmă actele huliganice.

La delimitarea contravenției de huliganism de infracțiunea prevăzută de

art. 287 Cod penal, instanțele de judecată trebuie să țină cont că va fi considerată

infracțiune de huliganism, prevăzută la art. 287 Cod penal și nu contravenție

reglementată la art. art. 354, 357 sau 363 Cod contravențional, dacă făptuitorul nu

8

se limitează doar la: acostarea jignitoare, în locuri publice, a persoanei fizice,

tulburarea ordinii publice; tulburarea liniștii în timpul nopții, alte acțiuni similare;

tragerea din armă de foc, în locuri publice, în locuri rezervate pentru tragere, dar

cu încălcarea modului stabilit, însă mai recurge și la aplicarea violenței, la

amenințarea, cu aplicarea violenței sau la opunerea de rezistență violentă

reprezentanților autorităților sau altor persoane, care curmă actele huliganice.

În astfel de circumstanțe, fapta comisă depășește gradul de pericol social al

unei contravenții, atingând gradul de pericol social al unei infracțiuni.

Având în vedere explicațiile desfășurate mai sus, Colegiul penal accentuează

că instanța de apel a omis din vedere faptul că potrivit raportului de expertiză

medico-legală nr. 314/D din 15 noiembrie 2016, părții vătămate Negru Ion, i-au

fost cauzate leziuni corporale medii cu dereglarea sănătății de lungă durată, sub

formă de fractură închisă bilaterală de mandibulă în regiunea corpului pe dreapta

și unghiului pe stânga cu deplasare de fragmente, abces submandibular pe dreapta

posttraumatic (f.d. 17).

Aceste aspecte, urmau a fi verificate minuțios de către instanța de apel,

inclusiv din considerentul că anterior instanța de recurs a explicat omisiunile

admise de către instanțele de fond în prima rundă a procedurilor, atunci când

acestea concluzionaseră în mod contradictoriu că este interzisă aplicarea

răspunderii în baza art. 152 alin. (1) și 287 alin. (1) Cod penal, deoarece principiul

,,non bis in idem” interzice tragerea de două ori la răspunderea penală pentru

aceeași faptă.

Cu referire la acest segment, și întru evitarea repetării unora și acelorași

erori, Colegiul penal lărgit va accentua că la rejudecarea cauzei, instanța de apel va

ține cont și de explicațiile oferite de practica judiciară constantă, unde a fost

specificat, că doar în cazul în care infracțiunea de huliganism este urmată de

infracțiunea de omor intenționat ori de vătămarea intenționată gravă sau medie a

integrității corporale ori a sănătății, cele săvârșite se vor încadra în baza

concursului real de infracțiuni, iar calificarea se va face, conform art. 287 și

art. 145, 151 sau 152 Cod penal.

Din considerentele expuse, Colegiul lărgit conchide că, în prezenta speță

și-au găsit confirmare temeiurile pentru recurs invocate de recurent și prevăzute

de art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală, ceea ce duce la casarea

deciziei instanței de apel, cu dispunerea remiterii cauzei la rejudecare în aceeași

instanță de apel, în alt complet de judecată, deoarece aceste erori nu pot fi

corectate de instanța de recurs.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de prevederile

art. 436 Cod de procedură penală, ce prevăd procedura de rejudecare și limitele

acesteia, să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile

legii procesuale penale asupra tuturor motivelor invocate în apel, să verifice și să

aprecieze minuțios probele administrate și examinate în instanță în strictă

conformitate cu cerințele legii, să dea apreciere cuvenită fiecărei probe examinate

și toate în ansamblu, să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate

inculpatului și să argumenteze clar concluziile sale în decizia adoptată, ținând cont

9

de motivele casării deciziei atacate, de practica unitară în acest domeniu, de

practica relevantă a CtEDO, să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în

conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală.

procedură penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Se admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de

circumscripție Chișinău, Moraru Constantin, se casează total decizia Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 27 martie 2018, în cauza penală în privința lui

Calugher Nicolae xxxxx și se dispune rejudecarea cauzei de către aceeași instanță

de apel, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune căilor de atac, pronunțată integral la 13 decembrie

2018.

Președinte Timofti Vladimir

Judecătorii Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

Boico Victor

10