1ra-1341/2019 — Art. 42 alin. 2, 46, 165 alin. 3 lit. a CP

Prima instanță: 10.11.2016 – 11.04.2017;

Instanța de apel: 30.06.2017 – 15.03.2019;

Instanța de recurs: 28.05.2019 – 10.12.2019. CONSTATĂ: 1. Prin sentința Judecătoriei Drochia (sediul Rîșcani) din 11 aprilie 2017, Hodjaeva Ratha a fost recunoscută vinovată și condamnată în baza art. 42 alin. (2), art. 46, art. 165 alin. (3) lit. a) Cod penal, la 12 (doisprezece) ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar pentru femei, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau a exercita o anumită activitate în domeniul turismului, angajării în câmpul muncii peste hotarele țării RM, precum și alte activități conexe pe un termen de 5 (cinci) ani. 1 De la Hodjaeva Ratha s-a dispus încasarea în beneficiul statului a sumei de 35174,18 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare suportate pentru asigurarea bunei desfășurări a procesului penal. 2. Pentru a pronunța sentința prima instanță, în fapt, a constatat că, Hodjaeva Ratha, aflându-se în Republica Grecia, orașul Atena, în anul 2014, urmărind scopul recrutării, transportării, adăpostirii, primirii persoanelor, cu și fără consimțământul acestora, în scop de exploatare sexuală comercială, au creat în prealabil o reuniune stabilă de persoane în următoarea componență: Afanas Anastasia, Moroșan Ruslan, o persoană în privința căreia a fost disjunsă cauza și alte persoane neidentificate de către organul de urmărire penală. Grupul criminal organizat condus de către o persoană în privința căreia a fost disjunsă cauza, care avea un plan bine determinat de activitate infracțională, care conținea următoarele etape: identificarea potențialelor victime din mediul social vulnerabil în scop de exploatare sexuală, recrutarea acestora prin înșelăciune și abuz de poziție de vulnerabilitate, adăpostirea victimelor până la transportarea în țara de destinație pentru a asigura controlul asupra lor și pentru a evita contactul cu alte persoane sau cu reprezentanții organelor de drept, perfectarea actelor de identitate pentru victime, organizarea transportării victimelor în țara de destinație. Astfel, pe perioada lunii noiembrie-decembrie 2014, o persoană în privința căreia a fost disjunsă cauza, Hodjaeva Ratha, Moroșan Ruslan, Afanas Anastasia, au instigat mai multe persoane de a comite infracțiunea de trafic de ființe umane, au împărțit și au coordonat rolurile infracționale între membrii acestuia, în vederea recrutării, transportării, adăpostirii, primirii persoanelor cu și fără consimțământul acestora, în scop de exploatare sexuală comercială și obținerea beneficiilor materiale în rezultatul acestor acțiuni, dirijând activitatea grupului criminal organizat de ei. Persoanele menționate acționând în calitate de membri ai grupului criminal organizat și condus de către o persoană în privința căreia a fost disjunsă cauza, Hodjaeva Ratha, Moroșan Nicanor și alte persoane neidentificate de către organul de urmărire penală, exercitau rolul de a recruta potențialele victime ale traficului de ființe umane prin înșelarea acestora cu privire la natura serviciilor pe care acestea urmau să le presteze în țara de destinație prin abuz de poziție de vulnerabilitate a victimelor, de a pregăti setul de acte necesare în vederea transportării acestora în țara de destinație, de a le adăposti până la transportarea și de a le transporta în țara de destinație. Astfel, în cadrul grupului criminal organizat de o persoană în privința căreia a fost disjunsă cauza, care avea rolul de organizator, a împărțit și coordonat rolurile infracționale între membrii acestuia, în vederea recrutării, transportării, adăpostirii, primirii persoanelor, cu și fără consimțământul acestora, în scop de exploatare sexuală comercială și obținerea beneficiilor materiale în rezultatul acestor acțiuni, dirijând cu acțiunile celorlalți membri ai grupului criminal organizat, precum și de autor, recrutând potențialele 2 victime, adăpostea victimele, pregătea nemijlocit și prin complici seturile de documente pentru transportarea victimelor în țara de destinație, le transporta pe teritoriul țării. Afanas Anastasia, în cadrul grupului criminal organizat avea rolul de autor, în cadrul grupului criminal organizat și condus de către o persoană în privința căreia a fost disjunsă cauza și alte persoane neidentificate de către organul de urmărire penală, avea rolul de autor, aceasta recrutând victimele prin abuz de poziție de vulnerabilitate și înșelare cu privire la scopul deplasării în țara de destinație, în scop de exploatare sexuală comercială și obținerea beneficiilor materiale în rezultatul acestor acțiuni. În cadrul grupului criminal organizat Hodjaeva Ratha, avea rolul de organizator, a împărțit și coordonat rolurile infracționale între membrii acestuia, în vederea recrutării, transportării, adăpostirii, primirii persoanelor, cu și fără consimțământul acestora, în scop de exploatare sexuală comercială și obținerea beneficiilor materiale în rezultatul acestor acțiuni, dirijând cu acțiunile celorlalți membri ai grupului criminal organizat, precum și de autor, recrutând potențialele victime, adăpostea victimele, pregătea nemijlocit și prin complici seturile de documente pentru transportarea victimelor în țara de destinație, le transporta pe teritoriul țării. Moroșan Ruslan, în cadrul grupului criminal organizat avea rolul de autor, condus de către o persoană în privința căreia a fost disjunsă cauza și alte persoane neidentificate de către organul de urmărire penală, recrutând potențialele victime prin abuz de poziție de vulnerabilitate și înșelare cu privire la scopul deplasării în țara de destinație, în scop de exploatare sexuală comercială și obținerea beneficiilor materiale, adăpostea victimele, pregătea nemijlocit și prin complici seturile de documente pentru transportarea victimelor în țara de destinație, organiza transportarea lor pe teritoriul țării. Persoanele nestabilite în cadrul grupului criminal organizat, aveau rolul de organizatori, a împărți și coordona rolurile infracționale între membrii acestuia, în vederea recrutării, transportării, adăpostirii, primirii persoanelor, cu și fără consimțământul acestora, în scop de exploatare sexuală comercială și obținerea beneficiilor materiale în rezultatul acestor acțiuni, dirijând cu acțiunile celorlalți membri ai grupului criminal organizat. Astfel, într-o zi nestabilită pentru organul de urmărire penală, în toamna anului 2014, grupul criminal organizat și condus de o persoană în privința căreia a fost disjunsă cauza, Hodjaeva Ratha, Afanas Anastasia, Moroșan Ruslan și alte persoane neidentificate de către organul de urmărire penală, împreună cu Hodjaeva Ratha au comis infracțiunea de trafic de ființe umane în privința lui xxxxx în următoarele circumstanțe: în perioada lunii noiembrie 2014, o persoană în privința căreia a fost disjunsă cauza, prin înțelegere prealabilă cu Afanas Anastasia, Hodjaeva Ratha, Moroșan Ruslan și alte persoane necunoscute de către organul de urmărire penală, aflându-se în orașul Atena, Republica Grecia, prin intermediul lui Afanas Anastasia, cunoscând de la mama ei despre situația materială grea a lui xxxxx, 3 manifestată prin lipsa unui loc de muncă și a mijloacelor financiare pentru întreținere, urmărind intenția de recrutare, prin înșelăciune în scop de exploatare sexuală comercială, pentru a ascunde scopul real de transportare a victimei în țara de destinație, Afanas Anastasia a telefonat-o pe xxxxx și i-a propus un post de muncă bine plătit ca dădacă la o grădiniță sau la spălat vase într-o cafenea în orașul Atena, Republica Grecia, convorbire care a fost preluată de către o persoană în privința căreia a fost disjunsă cauza, care i-a promis un salariu decent de 1000 euro lunar. Obținând acordul victimei prin înșelăciune, urmărind realizarea scopului infracțional unic al grupului criminal organizat, persoana în privința căreia a fost disjunsă cauza, prin înțelegere prealabilă cu Hodjaeva Ratha, Afanas Anastasia, Moroșan Ruslan și alte persoane neidentificate de către organul de urmărire penală i-au procurat bilet la autocarul cu direcția de deplasare Chișinău-Atena și au transportat-o la 05.12.2014 pe xxxxx în orașul Atena, Republica Grecia. Așadar, fiind deposedată de pașaportul Republicii Moldova, lipsită de dreptul de libera circulație de către o persoană în privința căreia a fost disjunsă cauza, Hodjaeva Ratha și Afanas Anastasia, prin înșelăciune, cu aplicarea influenței psihice și cu aplicarea violenței fizice, manifestate prin lovituri cu pumnii și picioarele pe diferite părți ale corpului, Hodjaeva Ratha a încercat a o obligă să întrețină raporturi sexuale forțate contra plată, însă din motiv că victima refuza era maltratată sistematic de către o persoană în privința căreia a fost disjunsă cauza, într-o perioadă de aproximativ de 14 zile și violată de către el. În drept, acțiunile inculpatei au fost încadrate în baza art. 42 alin. (2), art. 46, art. 165 alin. (3) lit. a) Cod penal, după indicii calificativi: traficul de ființe umane - autorat și instigare la recrutarea, transportarea, adăpostirea și primirea unei persoane cu consimțământul acesteia, în scop de exploatare sexuală comercială, prin abuz de poziție de vulnerabilitate, prin înșelăciune, prin confiscare de documente, de două sau mai multe persoane, comis de către un grup criminal organizat. 3. Inculpata Hodjaeva Ratha a contestat sentința cu apel, solicitând casarea acesteia, cu stabilirea cercetării suplimentare judecătorești, cu citarea și audierea suplimentară a tuturor martorilor și părților vătămate, cu adoptarea unei sentințe de achitare. În susținerea apelului, inculpata a indicat că, nu este de acord cu sentința de condamnare, pe care o consideră ilegală, neîntemeiată, emisă și examinată în mod unilateral, cu încălcarea dreptului său la un proces echitabil, prevăzut de art. 6 CEDO, la fel și dreptului la apărare, dreptul la traducător, menționând că, în timpul cercetării judecătorești nu i-a fost acordat dreptul de a da declarații pe deplin, nu i s-a dat posibilitatea de a da întrebări martorilor, cu ce i-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil, încă la faza cercetării judecătorești instanța de judecată a încălcat art. 8 Cod de procedură penală. În apelul suplimentar declarat de către avocatul Ciocanu Aliona și 4 inculpata Hodjaeva Ratha, au solicitat casarea sentinței atacate, examinarea aspectelor de fapt și de drept, reluarea cercetării judecătorești, rejudecarea cauzei, reaprecierea probelor, cu pronunțarea unei noi hotărâri conform ordinii stabilite pentru prima instanță, prin care Hodjaeva Ratha să fie achitată în baza art. 390 alin. (1) pct. 3) Cod de procedură penală, deoarece fapta nu întrunește elementele infracțiunii de trafic de ființe umane, cu participarea într-o grupare criminală organizată cu titlu de autor. În argumentarea apelului a invocat următoarele motive: - prima instanță neîntemeiat a condamnat-o pe Hodjaeva Ratha pentru o infracțiune pe care nu a săvârșit-o și a dispus neîntemeiat încasarea din contul ultimei cheltuieli judiciare; - prima instanță a ignorat actele prezentate, și anume: decizia nr. 501/06.06.2016 a Tribunalului de contravenții penale din Atena a judecătorilor de caz de pe lângă Curtea de Jurați a Tribunalului de la Atena, decizie prin care Hodjaeva Ratha a fost declarată nevinovată în ceea ce privește traficul de ființe umane în privința victimei xxxxx; - cu referire la prevederile art. 4 din Protocolul nr. 7 la Convenția Europeană, art. 14 alin. (7) al Pactului internațional cu privire la drepturile civile și politice, art. art. 4, 21, 25 din Constituție, art. 53 a Convenției europene privind valoarea internațională a hotărârilor represive din 28.05.1970 Haga, art. art. 414, 415 alin. (1) pct. 2) Cod de procedură penală, pct. 14.7 al hotărârii Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 22 din 12.12.2005 „Cu privire la practica judecării cauzelor penale în ordine de apel”, consideră că, sentința este pasibilă de casare, deoarece concluziile instanței cu privire la existența faptei infracțiunii prevăzute de art. 165 alin. (3) lit. a) Cod penal și a vinovăției lui Hodjaeva Ratha în comiterea acesteia sunt eronate, contradictorii probatoriului administrat la judecarea cauzei și a cadrului juridic pertinent; - la adoptarea sentinței instanța de fond nu a ținut cont de prevederile normelor imperative, și anume art. 6 alin. (3) lit. a) CEDO și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului la acest articol, coroborate cu prevederile art. 8 alin. (3), 66 alin. (2) pct. 1), art. 24 alin. (2), 325 alin. (1), 281 alin. (2), 296 alin. (2), 389 alin. (2), 394 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală; - contrar prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, instanța de fond nu a făcut o apreciere a fiecărei probe cercetate în ședință de judecată, precum și a tuturor probelor în ansamblu, din punct de vedere al coroborării lor, cu privire la învinuirea înaintată și acțiunile inculpaților în privința la fiecare din persoanele recunoscute de organul de urmărire penală ca părți vătămate pe dosar, limitându-se în a face concluzii cu caracter general referitor la existența faptului infracțiunii prevăzute de art. 165 alin. (3) lit. a) Cod penal și a vinovăției sale în săvârșirea acesteia; - însuși actul de învinuire este contradictoriu, neclar și contrar prevederilor art. 6 § 3 lit. a) CEDO, art. 281 alin. (2), 296 alin. (2) Cod de 5 procedură penală, nici fapta reținută de instanța de fond expusă în sentință nu conține elementele obligatorii ale componenței infracțiunii de trafic de ființe umane (latura obiectivă), și anume, nu conține nimic referitor la faptul că partea vătămată ar fi fost recrutată, transportată, transferată, adăpostită sau primită de către Hodjaeva Ratha cu sau fără consimțământul acesteia în scop de exploatare sexuală comercială sau necomercială, de libertate; - instanța a admis neclaritate în sentință indicând că infracțiunea a fost săvârșită de două sau mai multe persoane, formulare calificată de lit. d) alin. (2) art. 165 Cod penal, însă infracțiunea comisă de un grup criminal organizat se califică potrivit lit. a) alin. (3) art. 165 Cod penal, astfel făcând ca sentința să nu fie suficient de clară; - partea descriptivă a învinuirii nu corespunde mențiunii despre punerea persoanei respective sub învinuire în calitate de învinuit, în această cauză concretă conform articolului, alineatului și literei articolului din Codul penal. Menționează că, potrivit părții descriptive a ordonanței de punere sub învinuire „Hodjaeva Ratha avea rolul de organizator” pe când art. 42 alin. (2) Cod penal, indicat în ordonanța de punere sub învinuire a lui Hodjaeva Ratha prevede autorat; - instanța de judecată nu a constatat și nici nu a putut constata rolul diriguitor a lui Hodjaeva Ratha într-un grup criminal organizat. Astfel, Hodjaeva Ratha se exclude din organizatorul sau conducătorul organizației criminale, or acest rol îl deținea Ciupac Vitalii, potrivit constatării instanței din sentință. Ca presupus membru al unei grupări criminale Hodjaeva Ratha ar fi putut purta răspundere doar pentru infracțiunile la a căror pregătire sau săvârșire a participat. Din materialele cauzei se exclude vreo participate a lui Hodjaeva Ratha la traficarea lui xxxxx; - în învinuirea adusă lui Hodjaeva Ratha la început este indicată forma de participare ca organizator, ulterior în partea decisivă a învinuirii i se incriminează autorat, care nici una, nici alta nu sunt susținute de faptele reținute de instanță în sentința de condamnare. Nu s-a demonstrat legătura subiectivă între ceilalți participanți și Hodjaeva Ratha. Instanța de judecată, reproducând în sentință ordonanța de punere sub învinuire din 21 aprilie 2015, a încălcat și principiul prezumției nevinovăției, prevăzut de art. 8 Cod de procedură penală și s-a expus în favoarea acuzării, neexprimând interesele legii. - cu referire la prevederile art. art. 24 alin. (2), 394 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, menționează că, sunt contradictorii declarațiile părții vătămate xxxxx la diferite etape ale urmăririi penale, în ceea ce privește acțiunile lui Hodjaeva Ratha, acesta neavând o poziție unică privitor la cele relatate și neputând explica rolul lui Hodjaeva Ratha în toată istoria ce i s-a întâmplat. Din declarațiile părții vătămate nu se reține nici un element al laturii obiective prevăzut de norma penală a traficului de ființe umane. Partea vătămată xxxxx nu a confirmat că, Hodjaeva Ratha ar fi participat la recrutarea, transportarea, transferul, adăpostirea sau primirea ei, acțiuni pe 6 constituie elemente eminente ale laturii obiective de trafic de ființe umane; - în sentința de condamnare instanța nu au dat deplină eficiență prevederilor legale, a făcut aprecieri a probelor ce nu se racordă la valoarea acestora. - probele la care face referire instanța, doar enumerându-le, fără a prezenta valoarea lor pentru cauza dată nu pot fi puse la baza sentinței de condamnare, or, au fost cercetate pentru condamnarea lui Afanas Anastasia și Moroșan Ruslan și nu pot fi raportate la acțiunile și în consecință la condamnarea lui Hodjaeva Ratha. Consideră că, este o încălcare a dreptului la un proces echitabil atunci când nu-i este clară includerea sub formă de listă a unor probe scrise dintr-un alt dosar penal și nu este motivată de către judecător de ce acestea urmează a fi puse în baza sentinței în calitate de probe dacă în ele nu se relatează despre acțiunile lui Hodjaeva Ratha. Nici una din probele pe care s-a întemeiat acuzarea nu au indicat direct asupra vinovăției inculpatei în fapta incriminată; - instanța nu a putut explica și motiva în sentință cu suficientă claritate în care din acțiunile sale ar putea fi raportată la autor al traficului de ființe umane și în care moment ca fiind instigator; - dacă se cercetează obiectiv declarațiile martorilor și a părții vătămate ce țin de acțiunile lui Hodjaeva Ratha, în privința lui xxxxx nu a întreprins nici una din acțiunile prevăzute de norma Codului penal pentru traficarea acesteia. xxxxx a fost traficată de alte persoane, dar nu de Hodjaeva Ratha. Lipsește latura obiectivă și subiectivă a acestei infracțiuni. Lipsește cu desăvârșire legătura cauzală; - caracteristica lui Hodjaeva Ratha și toate materialele caracteristice sunt pozitive. Respingerea declarațiilor și poziției inculpatei că ea nu a comis fapta imputată doar prin referirea că, este apreciată de instanță ca metodă aleasă pentru evitarea răspunderii penale de cele comise, constituie o încălcare a art. 6 CțEDO; - instanța de judecată nu a motivat la care categorie de cheltuieli din lista prevăzută de legea procesual-penală ar putea fi raportată suma de 37174,18 lei, adjudecată spre plată inculpatei, or astfel de cheltuieli urmează a fi trecute în contul statului și nu există temei legal de a fi încasată suma din contul lui Hodjaeva Ratha.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 15 martie 2019, au fost admise parțial apelul declarat de inculpata Hodjaeva Ratha și apelul suplimentar declarat de avocatul Ciocanu Aliona și inculpata Hodjaeva Ratha, cu casarea parțială a sentinței în latura cheltuielilor judiciare, și pronunțarea în această parte a unei noi hotărâri, după cum urmează: Solicitarea procurorului cu privire la încasarea de la Hodjaeva Ratha a sumei de 35174,18 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în beneficiul statului, a fost respinsă ca nefondată. În rest dispozițiile hotărârii atacate, au fost menținute fără modificări. 7 4.1. În motivarea soluției adoptate instanța de apel a reținut, că instanța de fond corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, analizând obiectiv cumulul de probe prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, corect concluzionând asupra vinovăției inculpatei Hodjaeva Ratha de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (2), art. 46, art. 165 alin. (3) lit. a) Cod penal, după indicii calificativi: traficul de ființe umane - autorat și instigare la recrutarea, transportarea, adăpostirea și primirea unei persoane cu consimțământul acesteia, în scop de exploatare sexuală comercială, prin abuz de poziție de vulnerabilitate, prin înșelăciune, prin confiscare de documente, de două sau mai multe persoane, comis de către un grup criminal organizat. Instanța de apel a indicat că, deși inculpata nu și-a recunoscut vina sa în săvârșirea infracțiunii imputate, vinovăția acesteia este dovedită pe deplin prin cumulul de probe administrate de către organul de urmărire penală, examinate de către instanța de fond și verificate de către instanța de apel, astfel, reținând că, prima instanță a făcut o analiză amplă a probelor cercetate, iar concluziile privind vinovăția inculpatei în săvârșirea infracțiunii reținute în sarcina ei rezultă din probele administrate, cărora le-a fost dată o apreciere legală sub toate aspectele, complet și obiectiv. Cu referire la practica judiciară, instanța de apel a reținut că în cadrul cercetării judecătorești au fost prezentate probe certe care demonstrează că, recrutarea s-a manifestat prin selectarea victimelor din categoria persoanelor social vulnerabile, cu resurse financiare minime, ce puteau fi ușor determinate spre acceptarea propunerii cu inducerea lor în eroare referitor la condițiile reale de muncă și tăinuirea unor aspecte de care acestea urmau să cunoască. Transportarea s-a manifestat prin procurarea de către Ciupac Vitalie, pe banii oferiți pentru perfectarea actelor și a biletelor de călătorie spre Republica Grecia orașul Atena, cu deplasarea victimelor la locul destinației prin intermediul autocarului, unde erau întâlnite de către Hodjaeva Ratha și adăpostite într-o locuință special pregătită pentru ele, fapt confirmat de partea vătămată xxxxx și martorul Afanas Anastasia, cu impunerea ulterioară de acordare a serviciilor sexuale, elementul adăpostirii constând în plasarea inițială a victimelor într-un apartament amplasat în subsol, primul nivel de jos, clădirea fiind de 12-13 nivele, în vederea nedescoperirii lor de către reprezentanții organelor de stat sau de terțe persoane care ar fi putut să-i denunțe. Abuzul de poziție de vulnerabilitate și-a găsit confirmare prin utilizarea de către traficanți a stării speciale în care se găseau victimele datorită situației precare din punct de vedere al supraviețuirii sociale, starea lor de vulnerabilitate fiind condiționată de situația economică grea, precum și lipsa de resurse sociale, abuzarea constituind element al traficului, iar înșelăciunea nu este altceva decât prezentarea vădit falsă a realității, cu trecerea sub tăcere prin ascunderea de victime la momentul racolării și transportării a faptelor și circumstanțelor care comportă semnificație în împrejurările concrete 8 respective, ele fiind induse în eroare în legătură cu anumite împrejurări de fapt legate de natura muncii sau a serviciilor ce urmau a fi prestate pe teritoriul Republicii Grecia, condițiile de muncă, dependența de făptuitor prin imposibilitatea părăsirii locului șederii și din punct de vedere material, necunoașterea cărora le-a determinat exploatarea sexuală comercială aducătoare de profituri, urmată de majorarea activului patrimonial al făptuitorilor, exprimându-se prin folosirea victimelor prin constrângere în prostituție, amenințarea cu răfuiala fizică a părților vătămate în cazul în care își manifestau dezacordul cu acordarea serviciilor intime, fiind și ea un element al componențelor vizate. Concomitent s-a dovedit, că atât inculpata Hodjaeva Ratha, cât și alte persoane, se aflau în conlucrare și comunicare direct, și prin site-urile de socializare, având un plan definit de a recruta și organiza transportarea fetelor în Republica Grecia, ducând victimele în eroare referitor la munca ce urma a fi prestată în Republica Grecia. 4.2. Cu referire la apelurile declarate, instanța de apel a menționat că avocatul și inculpata au înserat un șir de încălcări care în viziunea lor au fost admise de către instanța de fond, nefiind indicate concret erorile care au fost comise. Instanța de apel a respins argumentele inculpatei cu referire la încălcarea dreptului său la un proces echitabil, prevăzut de art. 6 CEDO, a dreptului la apărare, dreptul la traducător, că în timpul cercetării judecătorești nu i-a fost acordat dreptul de a da declarații pe deplin, nu i s-a dat posibilitatea de a da întrebări martorilor, deoarece inculpata în instanța de fond și în instanța de apel a vorbit în limba română, de careva traducător nu a avut nevoie, a dat declarații și a avut deplină posibilitate să dea întrebări martorilor audiați în instanța de fond și nu a fost îngrădit de acest drept. Totodată, instanța de apel a considerat neîntemeiate și argumentele apelanților precum că „probele adunate la urmărirea penală și cercetate în ședința de judecată indică asupra faptului că, vina lui Hodjaeva Ratha de infracțiunea incriminată prevăzută de art. 165 alin. (3) lit. a) Cod penal nu a fost dovedită, ...sunt reținute faptele altor persoane la care Hodjaeva Ratha nu a participat”. În acest sens instanța de apel a reținut că, prima instanță a verificat și a apreciat probele în ședința de judecată, în conformitate cu prevederile art. 100 alin. (4), art. 101 Cod de procedură penală, a stabilit toate aspectele de fapt și de drept, iar probele puse la baza hotărârii de condamnare a inculpatei Hodjaeva Ratha nu conțin careva erori ce ar pune la îndoială legalitatea și veridicitatea acestora. Instanța de apel a constatat că întreg probatoriul care a fost administrat de către instanța de fond, cu cercetarea obiectivă a probelor administrate pe caz, cu aprecierea corectă și la justa valoare a împrejurărilor de fapt și a aspectelor de drept privind învinuirea adusă inculpatei Hodjaeva Ratha, ca rezultat au dus la emiterea pe caz a unei soluții legale și întemeiate. Cu privire la dezacordul apelanților cu faptul restituirii și ignorării de 9 către instanța de fond a actelor prezentate, și anume: decizia nr. 501/06.06.2016 a Tribunalului de contravenții penale din Atena a judecătorilor de caz de pe lângă Curtea de Jurați ai Tribunalului de la Atena, decizie prin care Hodjaeva Ratha a fost declarată nevinovată în ceea ce privește traficul de ființe umane în privința victimei xxxxx, instanța de apel a remarcat că acestea nu pot fi reținute, dat fiind faptul că în eventuala probabilitate a pretinde că aceste documente sunt probe, este necesar să fie aplicată procedura de recunoaștere a hotărârii străine în baza prevederilor art. 558 Cod de procedură penală. Altfel, avocatul Ciocan Aliona în interesele inculpatei Hodjaeva Ratha a depus o cerere la Ministerul Justiției RM privind inițierea procedurii de recunoaștere a hotărârii străine, însă Ministerul Justiției nu a inițiat procedura de recunoaștere a hotărârii străine, deoarece de la Ministerul Justiției a Republicii Elene nu a fost trimis setul de documente prevăzut spre examinare instanței de judecată moldave competente să soluționeze cauza de recunoaștere și executare a deciziei elene menționate. Totodată, inculpata Hodjaeva Ratha fiind în instanța de apel a declarat că a fost contactată de un avocat din statul Elen care a informat-o că decizia prin care ea a fost achitată a fost atacată în instanța ierarhic superioară. 4.3. La individualizarea pedepsei inculpatei Hodjaeva Ratha, instanța de apel a remarcat că prima instanță a dat deplină eficiență dispozițiilor art. art. 7, 61 și 75 Cod penal. Totodată, instanța a ținut cont și de criteriile generale de individualizare a pedepsei penale cum sunt gravitatea și caracterul prejudiciabil a faptei penale, atitudinea făptuitorilor față de cele săvârșite și urmările survenite în aspectul nerecunoașterii vinei și lipsei unei căințe sincere. Nu în ultimul rând, instanța a notificat și datele referitor la personalitatea inculpatei, lipsa antecedentelor penale, a comis o infracțiune din categoria celor deosebit de grave, care atenuează în mod direct la drepturile și libertățile persoanei, ce prevede pedeapsa cu închisoare de la 10 la 20 ani, cu privare de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 3 la 5 ani. În concluzie, instanța de apel a conchis că, solicitarea privind achitarea inculpatei Hodjaeva Ratha este una neîntemeiată, or împrejurările expuse ale cauzei penale, determină corectitudinea stabilirii pedepsei cu închisoare ce va avea un efect preventiv serios atât pentru ea, cât și pentru alte persoane predispuse spre comiterea unor infracțiuni analogice, constituind o garanție și o asigurare, că drepturile și libertățile consfințite în Constituția RM și alte legi, sunt apărate, iar violarea lor este contracarată și pedepsită. 4.4. Cu privire la dezacordul apelanților privind încasarea de la Hodjaeva Ratha în beneficiul statului a sumei de 35174,18 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare suportate pentru asigurarea bunei desfășurări a procesului penal, instanța de apel a considerat aceste argumente întemeiate, dispunând casarea sentinței în această parte. Astfel, cu referire la prevederile alin. (2) art. 227 Cod de procedură 10 penală, instanța de apel a menționat că prima instanță nu a motivat la care categorie de cheltuieli din lista prevăzută de legea procesual-penală ar putea fi raportată suma de 35174,18 lei, adjudecată spre plată inculpatei. Astfel, de cheltuieli urmează a fi trecute în contul statului și nu există temei legal de a fi încasată suma din contul inculpatei. Instanța de apel a menționat, că cerința părții acuzării privind încasarea de la inculpată a cheltuielilor judiciare, ce constituie 35174,18 lei, legate de extrădarea inculpatei, este neîntemeiată, or, conform art. 11 alin. (2) lit. c) Legea nr. 371 din 01.12.2006 cu privire la asistența juridică internațională în materie penală, statul solicitant suportă cheltuielile de transfer al persoanelor pe teritoriul statului solicitant. Instanța de apel a reiterat că, suportarea cheltuielilor respective de către Stat, constituie o obligație pozitivă a acestuia, în sensul prevederilor CEDO, pentru asigurarea bunei desfășurări a procesului penal.

Procurorul, invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, contestă decizia instanței de apel cu recurs ordinar, solicitând casarea acesteia cu menținerea hotărârii primei instanțe, în privința cheltuielilor judiciare. În motivare își exprimă dezacordul cu soluția instanței de apel privind respingerea solicitării procurorului privind încasarea de la Hodjaeva Ratha a sumei de 35174,18 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare în beneficiul statului ca nefondată, care în opinia recurentului nu este întemeiată, menționând că, suportarea cheltuielilor legate de asigurarea bunei desfășurări a procesului penal, constituie o obligație pozitivă a statului, iar potrivit prevederilor art. 227 alin. (1), art. 229 alin. (1) Cod de procedură penală, condamnatul trebuie să suporte aceste cheltuieli judiciare. În speță, aceste cheltuieli în sumă de 35 174,18 lei au fost suportate de către stat pentru extrădarea inculpatei.

Avocatul Ciocanu Aliona în numele inculpatei, invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, contestă decizia instanței de apel cu recurs ordinar, solicitând casarea totală a acesteia, precum și a hotărârii primei instanțe, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri de achitare a inculpatei Hodjaeva Ratha de sub învinuirea imputată, deoarece fapta nu întrunește elementele infracțiunii trafic de ființe umane. În motivare recurenta invocă aceleași argumente, care au fost expuse în cererea de apel suplimentară, considerând că, probele acumulate în speța dată nu dovedesc vinovăția inculpatei, menționând că, cauza dată a fost judecată contrar principiului non bis in idem. În acest sens relevă că, instanțele de judecată au ignorat și au restituit actele prezentate de Hodjaeva Ratha și anume decizia nr. 501/06.06.2016 a Tribunalului de contravenții penale din Atena a judecătorilor de caz de pe lângă Curtea de Jurați ai Tribunalului de la Atena, decizie prin care ea a fost declarată nevinovată în ceea ce privește traficul de ființe umane în privința victimei xxxxx. Astfel Hodjaeva Ratha a fost odată cercetată penal pe aceleași 11 fapte în Grecia și declarată nevinovată, și în mod abuziv a doua oară a fost pusă sub învinuire și cercetată penal în Republica Moldova pentru aceleași fapte. În baza principiului non bis in idem se garantează dreptul persoanei de a nu fi urmărit penal și judecat de mai multe ori pentru aceeași faptă, garantat de articolul 4 din Protocolul nr. 7 la Convenția Europeană, precum și de articolul 14 alin. 7 al Pactului internațional cu privire la drepturile civile și politice. Principiul non bis in idem derivă din normele constituționale ale articolelor 4, 21 și 25 din Constituție. Dreptul de a nu fi judecat sau pedepsit de două ori pentru aceeași faptă a devenit un principiu fundamental și incontestabil al oricărui sistem de drept și este garantat de normele actelor internaționale, la care a aderat și Republica Moldova. Convenția europeană privind valoarea internațională a hotărârilor represive din 28.05.1970 Haga prevede: Secțiunea 1 Ne bis in idem articolul 53: O persoană care a făcut obiectul unei hotărâri represive europene nu poate, pentru aceeași faptă, să fie urmărită, condamnată sau supusă executării unei sancțiuni în alt stat contractant: a) când a fost achitată. De asemenea, partea apărării indică și faptul că, instanța de apel a emis o decizie ilegală și nefondată, în exclusivitate fiind ghidată de poziția acuzării, încălcând dreptul inculpatei la un proces echitabil, încălcând dreptul acesteia la apărare, încălcând orice norme și principii în prezentarea și interpretarea probelor. Iar respingerea declarațiilor și poziției inculpatei că ea nu a comis fapta imputată doar prin referirea că este apreciată de instanță ca metodă aleasă pentru evitarea răspunderii penale de cele comise, declarațiile ultimei fiind respinse prin declarațiile părții vătămate, a martorilor și prin probele scrise, care instanța de reține ca fiind veridice și în concordanță cu circumstanțele de fapt ale cauzei, considerându-le convingătoare, constituie o încălcare a art. 6 CEDO.

Judecând recursurile ordinare declarate și verificând argumentele invocate în raport cu circumstanțele cauzei Colegiul penal lărgit consideră că acestea urmează a fi admise, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța de recurs, judecând recursul, admite recursul, casează hotărârea atacată și dispune rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. De asemenea, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârile atacate și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Conform art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, și oricăror probe noi prezentate instanței de apel sau cercetează suplimentar probele 12 administrate de prima instanță. Instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Instanța de apel, este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel. Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost săvârșită de inculpat și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma cumulului de probe anexate și administrate la dosar în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală. La chestiunile de drept se referă cele ce țin de următoarele: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual, penal sau administrativ au fost corect aplicate și hotărârea adoptată urmând să conțină răspuns la toate motivele invocate. După cum rezultă din materialele cauzei, titularii cererilor de recurs invocă drept temeiuri pentru declararea recursului prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, potrivit cărora hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, în cazurile când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței precum și când nu au fost întrunite elementele infracțiunii. Examinând argumentele recursurilor prin prisma temeiurilor de casare invocate, Colegiul penal constată că acestea și-au găsit confirmare în speța dedusă judecății, iar hotărârea instanței de apel urmează a fi desființată, din considerentele ce urmează. Așadar, potrivit sentinței Judecătoriei Drochia (sediul Rîșcani) din 11 aprilie 2017, Hodjaeva Ratha a fost recunoscută vinovată și condamnată în baza art. 42 alin. (2), art. 46, art. 165 alin. (3) lit. a) Cod penal, după indicii calificativi: traficul de ființe umane - autorat și instigare la recrutarea, transportarea, adăpostirea și primirea unei persoane cu consimțământul acesteia, în scop de exploatare sexuală comercială, prin abuz de poziție de vulnerabilitate, prin înșelăciune, prin confiscare de documente, de două sau mai multe persoane, comis de către un grup criminal organizat, încadrare juridică a faptelor care a fost reținută și de către instanța de apel. De asemenea, instanța de apel a reținut și fapta ca fiind constatată, pusă în sarcina inculpatei Hodjaeva Ratha, în modul în care a fost descrisă inițial de către organul de urmărire penală, cât și ulterior de către prima instanță, fără a verifica dacă cele imputate inculpatei corespund elementelor infracțiunii incriminate, precum și dacă vinovăția inculpatei este dovedită prin probele administrate la dosar, prin aprecierea acestora conform prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, 13 utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor și în concluziile sale să motiveze admiterea unor probe sau respingerea altora. Din contra, la caz se atestă că instanța de apel printr-o frază de ordin general a conchis că „…inculpata Hodjaeva Ratha a săvârșit cu desăvârșire infracțiunea prevăzută de art. 42 alin. (2), art. 46, art. 165 alin. (3) lit. a) Cod penal,… și că soluția instanței de fond coroborează cu practica judiciară națională”, descriind în conținutul deciziei pronunțate aspecte teoretice referitor la elementele constitutive ale infracțiunii incriminate inculpatei, însă fără a le raporta la fapta incriminată inculpatei și probele care dovedesc cele constatate. Colegiul penal remarcă că în conformitate cu prevederile art. 413 alin. (1) Cod de procedură penală, la judecarea apelului se aplică regulile generale pentru judecarea cauzelor în primă instanță, iar conform art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia instanței de apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date. În corespundere cu art. 384 alin. (3) Cod de procedură penală, hotărârea instanței de judecată trebuie să fie legală, întemeiată și motivată. Potrivit practicii judiciare constante, una din condițiile adoptării unei sentințe legale este corespunderea părții descriptive a ei cu circumstanțele constatate în ședința de judecată. La întocmirea ei, instanța trebuie să îndeplinească cerințele art. 394 Cod de procedură penală și să soluționeze toate chestiunile prevăzute în art. 385 Cod de procedură penală, în aceeași consecutivitate. Partea descriptivă a sentinței de condamnare trebuie să cuprindă descrierea faptei criminale, considerată ca fiind dovedită, indicându-se locul, timpul, modul săvârșirii ei, forma și gradul de vinovăție, motivele și consecințele infracțiunii. La caz, deși în cererea de apel suplimentară declarată de către avocatul Ciocanu Aliona și inculpata Hodjaeva Ratha au fost invocate argumente cu privire la conținutul formal al învinuirii înaintate inculpatei, fără a fi identificate care anume acțiuni ale inculpatei sunt corelative infracțiunii incriminate, instanța de apel nu a dat răspuns la aceste argumente ale apelului. Instanța de apel a omis să răspundă și la argumentele din apelul apărării cu privire la faptul, că în sentință au fost descrise fapte generale ale altor persoane, însă nu au fost descrise care anume din aceste fapte concret se referă la inculpata Hodjaeva Ratha și coroborează cu probele care ar indica că partea vătămată ar fi fost recrutată, transportată, adăpostită sau primită de către Hodjaeva Ratha, cu consimțământul acesteia, în scop de exploatare sexuală comercială sau necomercială. Mai mult, instanța de apel a trecut cu vederea că prima instanță a constatat ca fiind dovedit faptul că inculpata Hodjaeva Ratha a avut atât rolul de organizator cât și rolul de autor al infracțiunii incriminate, însă i-a încadrat 14 faptele indicând prevederile art. 42 alin. (2) Cod penal, ce se referă la autorul infracțiunii, în același timp constatând că rolul de organizator îl avea și o altă persoană – Ciupac Vitalie, căruia i-a fost atribuit rolul de conducător al grupul criminal organizat. Colegiul penal constată că instanța de apel nu a verificat nici corectitudinea incriminării art. 46 Cod penal – grupul criminal organizat, concomitent cu calificarea potrivit prevederilor art. 165 alin. (3) lit. a) Cod penal, care de asemenea conține agravanta – săvârșit de un grup criminal organizat. De asemenea, instanța de apel nu s-a clarificat cu învinuirea adusă inculpatei conform calificativelor „de două sau mai multe persoane, săvârșite de către un grup criminal organizat” în contextul în care una din agravante este prevăzută la art. 165 alin. (2) lit. d) Cod penal, iar alta la art. 165 alin. (3) lit. a) Cod penal, nefiind specificat nici în sentință și nici în decizia recurată care a fost rolul inculpatei la săvârșirea infracțiunii. Colegiul penal notează, că hotărârile pronunțate de instanțele de fond trebuie să fie motivate atât în fapt, cât și în drept, în corespundere cu prevederile legislației în vigoare, pentru a permite instanței superioare de a verifica corespunderea hotărârii pronunțate cu legea. Necesită a se avea în vedere că nu numai nemotivarea hotărârii, dar și motivarea insuficientă sau motivarea în termeni generali, vagi, reprezintă motiv de casare. Nemotivarea ca o omisiune esențială apare astfel ca un viciu de procedură. Potrivit jurisprudenței constante a Curții Europene a drepturilor omului, în primul rând, rolul instanțelor judecătorești naționale este să decidă asupra admisibilității probelor, precum și asupra relevanței și ponderii acestora pentru pronunțarea deciziei judecătorești. Rolul unei decizii motivate este să demonstreze părților că ele au fost auzite. Prin urmare, dreptul de a fi auzit include nu doar posibilitatea de a aduce argumente instanței, dar și obligația corespunzătoare a instanței de a arăta, în motivarea sa, motivele pentru care anumite argumente au fost acceptate sau respinse (§ 30, 31 cauza Fomin vs R. Moldova, decizia din 11 octombrie 2011). În acest context, Colegiul penal reține și faptul că apărarea în cererea de apel a invocat că pentru săvârșirea traficului de ființe umane referitor la partea vătămată xxxxx, prin decizia nr. 501/06.06.2016 a Tribunalului de contravenții penale din Atena, Hodjaeva Ratha a fost declarată nevinovată. Astfel Hodjaeva Ratha a fost cercetată penal pe aceleași fapte în Grecia și declarată nevinovată. Cu referire la aceste argumente, instanța de apel pripit a concluzionat că Ministerul Justiției al RM nu a inițiat procedura de recunoaștere a hotărârii străine, deoarece de la Ministerul Justiției a Republicii Elene nu a fost trimis setul de documente prevăzut spre examinare instanței de judecată moldave competente să soluționeze cauza de recunoaștere și executare a deciziei elene menționate. Or, prin răspunsul nr. 07/3091 din 16 martie 2018 Ministerul Justiției a comunicat că de către autoritățile statului a fost înaintată o 15 solicitare către Ministerul Justiției a Republicii Elene privind transmiterea setului de documente prevăzut de Convenția europeană privind valoarea internațională a hotărârilor represive, semnată la 28 mai 1970, în vederea expedierii spre examinare instanței de judecată moldovenești competente să soluționeze cauza de recunoaștere și executare a deciziei elene menționate. La 22 februarie 2018, Ministerul Justiției al Republicii Elene a informat despre neratificarea de către statul elen a convenției date, în pofida faptului existenței mențiunii de intrare în vigoare a acesteia pe site-ul Consiliului Europei. Ministerul Justiției a comunicat că va solicita autorităților elene prezentarea acestor documente pe cale diplomatică, în baza principiului reciprocității, cu ulterioara informare despre rezultatele obținute (f.d. 215, vol.III). Respingând apelul apărării, instanța de apel a făcut trimitere la declarațiile inculpatei Hodjaeva Ratha potrivit cărora decizia prin care ea a fost achitată în Republica Elenă a fost atacată în instanța ierarhic superioară, fără a verifica dacă aceste declarații ale inculpatei sunt veridice în contextul în care inculpata a specificat și faptul că decizia de achitare a fost menținută. Mai mult, la formularea concluziei privind respingerea solicitării apelanților privind încălcarea în speță a principiului non bis in idem, deoarece inculpata Hodjaeva Ratha ar putea fi urmărită penal și judecată de mai multe ori pentru aceeași faptă, instanța de apel a conchis că este necesară inițierea procedurii de recunoaștere a hotărârii străine în baza prevederilor art. 558 Cod de procedură penală, trecând cu vederea că o astfel de procedură deja a fost inițiată la cererea inculpatei. La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să examineze amănunțit aspectele descrise întru evitarea încălcării principiului non bis in idem garantat de articolul 4 din Protocolul nr. 7 la Convenția Europeană, articolul 14 alin. 7 al Pactului internațional cu privire la drepturile civile și politice, precum și de articolelor 4, 21 și 25 din Constituția RM. Față de considerentele mai sus arătate, Colegiul penal lărgit ajunge la concluzia, că la judecarea cauzei instanța de apel a admis erori, care nu pot fi corectate în ordinea procedurii de recurs ordinar. Erorile menționate sunt erori de drept procedural și se încadrează în art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, deoarece se referă la procedura de motivare a soluției instanței de apel și se consideră temei de recurs. La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să indice cu suficientă claritate și motivele pentru care dispune încasarea sau neîncasarea din contul inculpatei a cheltuielilor legate de extrădare, analizând solicitările procurorului prin prisma prevederilor legale invocate. Totodată, instanța de apel are obligația să înlăture erorile menționate, să țină seama de împrejurările expuse, care au servit temei de casare a soluției adoptate și, cu respectarea prevederilor art. 414 Cod de procedură penală, să verifice legalitatea și temeinicia sentinței atacate, să dea o apreciere obiectivă probelor administrate în cauză, având în vedere prevederile art. art. 93, 95, 16 101 Cod de procedură penală, să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apeluri și recursuri, iar în dependență de datele obținute, să pronunțe o hotărâre legală, întemeiată și motivată, care să corespundă prevederilor art. 417 Cod de procedură penală.

În temeiul art. 434, art. 435 alin. (1) pct.2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul lărgit, DECIDE : Se admit recursurile ordinare declarate de procurorul în Procuratura de circumscripție Bălți, Gavdiuc Valentina și de avocatul Ciobanu Aliona în numele inculpatei Hodjaeva Ratha, se casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 15 martie 2019, în cauza penală în privința lui Hodjaeva Ratha xxxxx, și se dispune rejudecarea cauzei, de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată. Pronunțarea deciziei motivate la 24 ianuarie 2020. Președinte Toma Nadejda Judecători Catan Liliana Guzun Ion Țurcan Anatolie Boico Victor 17