1ra-1341/2019 — art. 42 alin. 2, 46, 165 alin. 3 lit. a CP

1ra-1341/2019 — art. 42 alin. 2, 46, 165 alin. 3 lit. a CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-1341/2019

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

D E C I Z I E

10 decembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul lărgit în următoarea componență:

președinte Toma Nadejda

judecători Catan Liliana

Guzun Ion

Țurcan Anatolie

Boico Victor

judecând, fără citarea părților la proces, recursurile ordinare declarate de

procurorul în Procuratura de circumscripție Bălți, Gavdiuc Valentina și de

avocatul Ciobanu Aliona în numele inculpatei Hodjaeva Ratha, prin care se

solicită casarea sentinței Judecătoriei Drochia, sediul Rîșcani din 11 aprilie

2017 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 15 martie 2019, în

cauza penală în privința lui

Hodjaeva Ratha xxxxx, născută la

xxxxx, originară din xxxxx, domiciliată în

xxxxx

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

C O N S T A T Ă:

2017, Hodjaeva Ratha a fost recunoscută vinovată și condamnată în baza art.

42 alin. (2), art. 46, art. 165 alin. (3) lit. a) Cod penal, la 12 (doisprezece) ani

închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar pentru femei, cu privarea de

dreptul de a ocupa anumite funcții sau a exercita o anumită activitate în

domeniul turismului, angajării în câmpul muncii peste hotarele țării RM,

precum și alte activități conexe pe un termen de 5 (cinci) ani.

1

De la Hodjaeva Ratha s-a dispus încasarea în beneficiul statului a sumei

de 35174,18 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare suportate pentru asigurarea

bunei desfășurări a procesului penal.

Hodjaeva Ratha, aflându-se în Republica Grecia, orașul Atena, în anul 2014,

urmărind scopul recrutării, transportării, adăpostirii, primirii persoanelor, cu

și fără consimțământul acestora, în scop de exploatare sexuală comercială, au

creat în prealabil o reuniune stabilă de persoane în următoarea componență:

Afanas Anastasia, Moroșan Ruslan, o persoană în privința căreia a fost

disjunsă cauza și alte persoane neidentificate de către organul de urmărire

penală.

Grupul criminal organizat condus de către o persoană în privința căreia

a fost disjunsă cauza, care avea un plan bine determinat de activitate

infracțională, care conținea următoarele etape: identificarea potențialelor

victime din mediul social vulnerabil în scop de exploatare sexuală, recrutarea

acestora prin înșelăciune și abuz de poziție de vulnerabilitate, adăpostirea

victimelor până la transportarea în țara de destinație pentru a asigura

controlul asupra lor și pentru a evita contactul cu alte persoane sau cu

reprezentanții organelor de drept, perfectarea actelor de identitate pentru

victime, organizarea transportării victimelor în țara de destinație.

Astfel, pe perioada lunii noiembrie-decembrie 2014, o persoană în

privința căreia a fost disjunsă cauza, Hodjaeva Ratha, Moroșan Ruslan,

Afanas Anastasia, au instigat mai multe persoane de a comite infracțiunea de

trafic de ființe umane, au împărțit și au coordonat rolurile infracționale între

membrii acestuia, în vederea recrutării, transportării, adăpostirii, primirii

persoanelor cu și fără consimțământul acestora, în scop de exploatare sexuală

comercială și obținerea beneficiilor materiale în rezultatul acestor acțiuni,

dirijând activitatea grupului criminal organizat de ei. Persoanele menționate

acționând în calitate de membri ai grupului criminal organizat și condus de

către o persoană în privința căreia a fost disjunsă cauza, Hodjaeva Ratha,

Moroșan Nicanor și alte persoane neidentificate de către organul de urmărire

penală, exercitau rolul de a recruta potențialele victime ale traficului de ființe

umane prin înșelarea acestora cu privire la natura serviciilor pe care acestea

urmau să le presteze în țara de destinație prin abuz de poziție de

vulnerabilitate a victimelor, de a pregăti setul de acte necesare în vederea

transportării acestora în țara de destinație, de a le adăposti până la

transportarea și de a le transporta în țara de destinație.

Astfel, în cadrul grupului criminal organizat de o persoană în privința

căreia a fost disjunsă cauza, care avea rolul de organizator, a împărțit și

coordonat rolurile infracționale între membrii acestuia, în vederea recrutării,

transportării, adăpostirii, primirii persoanelor, cu și fără consimțământul

acestora, în scop de exploatare sexuală comercială și obținerea beneficiilor

materiale în rezultatul acestor acțiuni, dirijând cu acțiunile celorlalți membri

ai grupului criminal organizat, precum și de autor, recrutând potențialele

2

victime, adăpostea victimele, pregătea nemijlocit și prin complici seturile de

documente pentru transportarea victimelor în țara de destinație, le transporta

pe teritoriul țării.

Afanas Anastasia, în cadrul grupului criminal organizat avea rolul de

autor, în cadrul grupului criminal organizat și condus de către o persoană în

privința căreia a fost disjunsă cauza și alte persoane neidentificate de către

organul de urmărire penală, avea rolul de autor, aceasta recrutând victimele

prin abuz de poziție de vulnerabilitate și înșelare cu privire la scopul

deplasării în țara de destinație, în scop de exploatare sexuală comercială și

obținerea beneficiilor materiale în rezultatul acestor acțiuni.

În cadrul grupului criminal organizat Hodjaeva Ratha, avea rolul de

organizator, a împărțit și coordonat rolurile infracționale între membrii

acestuia, în vederea recrutării, transportării, adăpostirii, primirii persoanelor,

cu și fără consimțământul acestora, în scop de exploatare sexuală comercială

și obținerea beneficiilor materiale în rezultatul acestor acțiuni, dirijând cu

acțiunile celorlalți membri ai grupului criminal organizat, precum și de autor,

recrutând potențialele victime, adăpostea victimele, pregătea nemijlocit și

prin complici seturile de documente pentru transportarea victimelor în țara

de destinație, le transporta pe teritoriul țării.

Moroșan Ruslan, în cadrul grupului criminal organizat avea rolul de

autor, condus de către o persoană în privința căreia a fost disjunsă cauza și

alte persoane neidentificate de către organul de urmărire penală, recrutând

potențialele victime prin abuz de poziție de vulnerabilitate și înșelare cu

privire la scopul deplasării în țara de destinație, în scop de exploatare sexuală

comercială și obținerea beneficiilor materiale, adăpostea victimele, pregătea

nemijlocit și prin complici seturile de documente pentru transportarea

victimelor în țara de destinație, organiza transportarea lor pe teritoriul țării.

Persoanele nestabilite în cadrul grupului criminal organizat, aveau rolul

de organizatori, a împărți și coordona rolurile infracționale între membrii

acestuia, în vederea recrutării, transportării, adăpostirii, primirii persoanelor,

cu și fără consimțământul acestora, în scop de exploatare sexuală comercială

și obținerea beneficiilor materiale în rezultatul acestor acțiuni, dirijând cu

acțiunile celorlalți membri ai grupului criminal organizat.

Astfel, într-o zi nestabilită pentru organul de urmărire penală, în toamna

anului 2014, grupul criminal organizat și condus de o persoană în privința

căreia a fost disjunsă cauza, Hodjaeva Ratha, Afanas Anastasia,

Moroșan Ruslan și alte persoane neidentificate de către organul de urmărire

penală, împreună cu Hodjaeva Ratha au comis infracțiunea de trafic de ființe

umane în privința lui xxxxx în următoarele circumstanțe: în perioada lunii

noiembrie 2014, o persoană în privința căreia a fost disjunsă cauza, prin

înțelegere prealabilă cu Afanas Anastasia, Hodjaeva Ratha, Moroșan Ruslan și

alte persoane necunoscute de către organul de urmărire penală, aflându-se în

orașul Atena, Republica Grecia, prin intermediul lui Afanas Anastasia,

cunoscând de la mama ei despre situația materială grea a lui xxxxx,

3

manifestată prin lipsa unui loc de muncă și a mijloacelor financiare pentru

întreținere, urmărind intenția de recrutare, prin înșelăciune în scop de

exploatare sexuală comercială, pentru a ascunde scopul real de transportare a

victimei în țara de destinație, Afanas Anastasia a telefonat-o pe xxxxx și i-a

propus un post de muncă bine plătit ca dădacă la o grădiniță sau la spălat vase

într-o cafenea în orașul Atena, Republica Grecia, convorbire care a fost

preluată de către o persoană în privința căreia a fost disjunsă cauza, care i-a

promis un salariu decent de 1000 euro lunar. Obținând acordul victimei prin

înșelăciune, urmărind realizarea scopului infracțional unic al grupului

criminal organizat, persoana în privința căreia a fost disjunsă cauza, prin

înțelegere prealabilă cu Hodjaeva Ratha, Afanas Anastasia, Moroșan Ruslan și

alte persoane neidentificate de către organul de urmărire penală i-au procurat

bilet la autocarul cu direcția de deplasare Chișinău-Atena și au transportat-o

la 05.12.2014 pe xxxxx în orașul Atena, Republica Grecia.

Așadar, fiind deposedată de pașaportul Republicii Moldova, lipsită de

dreptul de libera circulație de către o persoană în privința căreia a fost

disjunsă cauza, Hodjaeva Ratha și Afanas Anastasia, prin înșelăciune, cu

aplicarea influenței psihice și cu aplicarea violenței fizice, manifestate prin

lovituri cu pumnii și picioarele pe diferite părți ale corpului, Hodjaeva Ratha a

încercat a o obligă să întrețină raporturi sexuale forțate contra plată, însă din

motiv că victima refuza era maltratată sistematic de către o persoană în

privința căreia a fost disjunsă cauza, într-o perioadă de aproximativ de 14 zile

și violată de către el.

În drept, acțiunile inculpatei au fost încadrate în baza art. 42 alin. (2),

art. 46, art. 165 alin. (3) lit. a) Cod penal, după indicii calificativi: traficul de

ființe umane - autorat și instigare la recrutarea, transportarea, adăpostirea și

primirea unei persoane cu consimțământul acesteia, în scop de exploatare

sexuală comercială, prin abuz de poziție de vulnerabilitate, prin înșelăciune,

prin confiscare de documente, de două sau mai multe persoane, comis de către

un grup criminal organizat.

casarea acesteia, cu stabilirea cercetării suplimentare judecătorești, cu citarea

și audierea suplimentară a tuturor martorilor și părților vătămate, cu

adoptarea unei sentințe de achitare.

În susținerea apelului, inculpata a indicat că, nu este de acord cu

sentința de condamnare, pe care o consideră ilegală, neîntemeiată, emisă și

examinată în mod unilateral, cu încălcarea dreptului său la un proces

echitabil, prevăzut de art. 6 CEDO, la fel și dreptului la apărare, dreptul la

traducător, menționând că, în timpul cercetării judecătorești nu i-a fost

acordat dreptul de a da declarații pe deplin, nu i s-a dat posibilitatea de a da

întrebări martorilor, cu ce i-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil, încă

la faza cercetării judecătorești instanța de judecată a încălcat art. 8 Cod de

procedură penală.

În apelul suplimentar declarat de către avocatul Ciocanu Aliona și

4

inculpata Hodjaeva Ratha, au solicitat casarea sentinței atacate, examinarea

aspectelor de fapt și de drept, reluarea cercetării judecătorești, rejudecarea

cauzei, reaprecierea probelor, cu pronunțarea unei noi hotărâri conform

ordinii stabilite pentru prima instanță, prin care Hodjaeva Ratha să fie

achitată în baza art. 390 alin. (1) pct. 3) Cod de procedură penală, deoarece

fapta nu întrunește elementele infracțiunii de trafic de ființe umane, cu

participarea într-o grupare criminală organizată cu titlu de autor.

În argumentarea apelului a invocat următoarele motive:

- prima instanță neîntemeiat a condamnat-o pe Hodjaeva Ratha pentru o

infracțiune pe care nu a săvârșit-o și a dispus neîntemeiat încasarea din contul

ultimei cheltuieli judiciare;

- prima instanță a ignorat actele prezentate, și anume: decizia

nr. 501/06.06.2016 a Tribunalului de contravenții penale din Atena a

judecătorilor de caz de pe lângă Curtea de Jurați a Tribunalului de la Atena,

decizie prin care Hodjaeva Ratha a fost declarată nevinovată în ceea ce

privește traficul de ființe umane în privința victimei xxxxx;

- cu referire la prevederile art. 4 din Protocolul nr. 7 la Convenția

Europeană, art. 14 alin. (7) al Pactului internațional cu privire la drepturile

civile și politice, art. art. 4, 21, 25 din Constituție, art. 53 a Convenției

europene privind valoarea internațională a hotărârilor represive din

28.05.1970 Haga, art. art. 414, 415 alin. (1) pct. 2) Cod de procedură penală,

pct. 14.7 al hotărârii Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 22 din 12.12.2005

„Cu privire la practica judecării cauzelor penale în ordine de apel”, consideră

că, sentința este pasibilă de casare, deoarece concluziile instanței cu privire la

existența faptei infracțiunii prevăzute de art. 165 alin. (3) lit. a) Cod penal și a

vinovăției lui Hodjaeva Ratha în comiterea acesteia sunt eronate,

contradictorii probatoriului administrat la judecarea cauzei și a cadrului

juridic pertinent;

- la adoptarea sentinței instanța de fond nu a ținut cont de prevederile

normelor imperative, și anume art. 6 alin. (3) lit. a) CEDO și jurisprudența

Curții Europene a Drepturilor Omului la acest articol, coroborate cu

prevederile art. 8 alin. (3), 66 alin. (2) pct. 1), art. 24 alin. (2), 325 alin. (1),

281 alin. (2), 296 alin. (2), 389 alin. (2), 394 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură

penală;

- contrar prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, instanța de

fond nu a făcut o apreciere a fiecărei probe cercetate în ședință de judecată,

precum și a tuturor probelor în ansamblu, din punct de vedere al coroborării

lor, cu privire la învinuirea înaintată și acțiunile inculpaților în privința la

fiecare din persoanele recunoscute de organul de urmărire penală ca părți

vătămate pe dosar, limitându-se în a face concluzii cu caracter general

referitor la existența faptului infracțiunii prevăzute de art. 165 alin. (3) lit. a)

Cod penal și a vinovăției sale în săvârșirea acesteia;

- însuși actul de învinuire este contradictoriu, neclar și contrar

prevederilor art. 6 § 3 lit. a) CEDO, art. 281 alin. (2), 296 alin. (2) Cod de

5

procedură penală, nici fapta reținută de instanța de fond expusă în sentință nu

conține elementele obligatorii ale componenței infracțiunii de trafic de ființe

umane (latura obiectivă), și anume, nu conține nimic referitor la faptul că

partea vătămată ar fi fost recrutată, transportată, transferată, adăpostită sau

primită de către Hodjaeva Ratha cu sau fără consimțământul acesteia în scop

de exploatare sexuală comercială sau necomercială, de libertate;

- instanța a admis neclaritate în sentință indicând că infracțiunea a fost

săvârșită de două sau mai multe persoane, formulare calificată de lit. d)

alin. (2) art. 165 Cod penal, însă infracțiunea comisă de un grup criminal

organizat se califică potrivit lit. a) alin. (3) art. 165 Cod penal, astfel făcând ca

sentința să nu fie suficient de clară;

- partea descriptivă a învinuirii nu corespunde mențiunii despre

punerea persoanei respective sub învinuire în calitate de învinuit, în această

cauză concretă conform articolului, alineatului și literei articolului din Codul

penal. Menționează că, potrivit părții descriptive a ordonanței de punere sub

învinuire „Hodjaeva Ratha avea rolul de organizator” pe când art. 42 alin. (2)

Cod penal, indicat în ordonanța de punere sub învinuire a lui Hodjaeva Ratha

prevede autorat;

- instanța de judecată nu a constatat și nici nu a putut constata rolul

diriguitor a lui Hodjaeva Ratha într-un grup criminal organizat. Astfel,

Hodjaeva Ratha se exclude din organizatorul sau conducătorul organizației

criminale, or acest rol îl deținea Ciupac Vitalii, potrivit constatării instanței din

sentință. Ca presupus membru al unei grupări criminale Hodjaeva Ratha ar fi

putut purta răspundere doar pentru infracțiunile la a căror pregătire sau

săvârșire a participat. Din materialele cauzei se exclude vreo participate a lui

Hodjaeva Ratha la traficarea lui xxxxx;

- în învinuirea adusă lui Hodjaeva Ratha la început este indicată forma

de participare ca organizator, ulterior în partea decisivă a învinuirii i se

incriminează autorat, care nici una, nici alta nu sunt susținute de faptele

reținute de instanță în sentința de condamnare. Nu s-a demonstrat legătura

subiectivă între ceilalți participanți și Hodjaeva Ratha. Instanța de judecată,

reproducând în sentință ordonanța de punere sub învinuire din

21 aprilie 2015, a încălcat și principiul prezumției nevinovăției, prevăzut de

art. 8 Cod de procedură penală și s-a expus în favoarea acuzării, neexprimând

interesele legii.

- cu referire la prevederile art. art. 24 alin. (2), 394 alin. (1) pct. 1) Cod

de procedură penală, menționează că, sunt contradictorii declarațiile părții

vătămate xxxxx la diferite etape ale urmăririi penale, în ceea ce privește

acțiunile lui Hodjaeva Ratha, acesta neavând o poziție unică privitor la cele

relatate și neputând explica rolul lui Hodjaeva Ratha în toată istoria ce i s-a

întâmplat. Din declarațiile părții vătămate nu se reține nici un element al

laturii obiective prevăzut de norma penală a traficului de ființe umane. Partea

vătămată xxxxx nu a confirmat că, Hodjaeva Ratha ar fi participat la

recrutarea, transportarea, transferul, adăpostirea sau primirea ei, acțiuni pe

6

constituie elemente eminente ale laturii obiective de trafic de ființe umane;

- în sentința de condamnare instanța nu au dat deplină eficiență

prevederilor legale, a făcut aprecieri a probelor ce nu se racordă la valoarea

acestora.

- probele la care face referire instanța, doar enumerându-le, fără a

prezenta valoarea lor pentru cauza dată nu pot fi puse la baza sentinței de

condamnare, or, au fost cercetate pentru condamnarea lui Afanas Anastasia și

Moroșan Ruslan și nu pot fi raportate la acțiunile și în consecință la

condamnarea lui Hodjaeva Ratha. Consideră că, este o încălcare a dreptului la

un proces echitabil atunci când nu-i este clară includerea sub formă de listă a

unor probe scrise dintr-un alt dosar penal și nu este motivată de către

judecător de ce acestea urmează a fi puse în baza sentinței în calitate de probe

dacă în ele nu se relatează despre acțiunile lui Hodjaeva Ratha. Nici una din

probele pe care s-a întemeiat acuzarea nu au indicat direct asupra vinovăției

inculpatei în fapta incriminată;

- instanța nu a putut explica și motiva în sentință cu suficientă claritate

în care din acțiunile sale ar putea fi raportată la autor al traficului de ființe

umane și în care moment ca fiind instigator;

- dacă se cercetează obiectiv declarațiile martorilor și a părții vătămate

ce țin de acțiunile lui Hodjaeva Ratha, în privința lui xxxxx nu a întreprins nici

una din acțiunile prevăzute de norma Codului penal pentru traficarea acesteia.

xxxxx a fost traficată de alte persoane, dar nu de Hodjaeva Ratha. Lipsește

latura obiectivă și subiectivă a acestei infracțiuni. Lipsește cu desăvârșire

legătura cauzală;

- caracteristica lui Hodjaeva Ratha și toate materialele caracteristice

sunt pozitive. Respingerea declarațiilor și poziției inculpatei că ea nu a comis

fapta imputată doar prin referirea că, este apreciată de instanță ca metodă

aleasă pentru evitarea răspunderii penale de cele comise, constituie o

încălcare a art. 6 CțEDO;

- instanța de judecată nu a motivat la care categorie de cheltuieli din

lista prevăzută de legea procesual-penală ar putea fi raportată suma de

37174,18 lei, adjudecată spre plată inculpatei, or astfel de cheltuieli urmează a

fi trecute în contul statului și nu există temei legal de a fi încasată suma din

contul lui Hodjaeva Ratha.

15 martie 2019, au fost admise parțial apelul declarat de inculpata

Hodjaeva Ratha și apelul suplimentar declarat de avocatul Ciocanu Aliona și

inculpata Hodjaeva Ratha, cu casarea parțială a sentinței în latura cheltuielilor

judiciare, și pronunțarea în această parte a unei noi hotărâri, după cum

urmează:

Solicitarea procurorului cu privire la încasarea de la Hodjaeva Ratha a

sumei de 35174,18 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în beneficiul statului, a

fost respinsă ca nefondată.

În rest dispozițiile hotărârii atacate, au fost menținute fără modificări.

7

4.1. În motivarea soluției adoptate instanța de apel a reținut, că

instanța de fond corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, analizând

obiectiv cumulul de probe prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din

punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor,

corect concluzionând asupra vinovăției inculpatei Hodjaeva Ratha de

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (2), art. 46, art. 165 alin. (3)

lit. a) Cod penal, după indicii calificativi: traficul de ființe umane - autorat și

instigare la recrutarea, transportarea, adăpostirea și primirea unei persoane cu

consimțământul acesteia, în scop de exploatare sexuală comercială, prin abuz

de poziție de vulnerabilitate, prin înșelăciune, prin confiscare de documente, de

două sau mai multe persoane, comis de către un grup criminal organizat.

Instanța de apel a indicat că, deși inculpata nu și-a recunoscut vina sa în

săvârșirea infracțiunii imputate, vinovăția acesteia este dovedită pe deplin

prin cumulul de probe administrate de către organul de urmărire penală,

examinate de către instanța de fond și verificate de către instanța de apel,

astfel, reținând că, prima instanță a făcut o analiză amplă a probelor cercetate,

iar concluziile privind vinovăția inculpatei în săvârșirea infracțiunii reținute în

sarcina ei rezultă din probele administrate, cărora le-a fost dată o apreciere

legală sub toate aspectele, complet și obiectiv.

Cu referire la practica judiciară, instanța de apel a reținut că în cadrul

cercetării judecătorești au fost prezentate probe certe care demonstrează că,

recrutarea s-a manifestat prin selectarea victimelor din categoria persoanelor

social vulnerabile, cu resurse financiare minime, ce puteau fi ușor determinate

spre acceptarea propunerii cu inducerea lor în eroare referitor la condițiile

reale de muncă și tăinuirea unor aspecte de care acestea urmau să cunoască.

Transportarea s-a manifestat prin procurarea de către Ciupac Vitalie, pe

banii oferiți pentru perfectarea actelor și a biletelor de călătorie spre

Republica Grecia orașul Atena, cu deplasarea victimelor la locul destinației

prin intermediul autocarului, unde erau întâlnite de către Hodjaeva Ratha și

adăpostite într-o locuință special pregătită pentru ele, fapt confirmat de

partea vătămată xxxxx și martorul Afanas Anastasia, cu impunerea ulterioară

de acordare a serviciilor sexuale, elementul adăpostirii constând în plasarea

inițială a victimelor într-un apartament amplasat în subsol, primul nivel de

jos, clădirea fiind de 12-13 nivele, în vederea nedescoperirii lor de către

reprezentanții organelor de stat sau de terțe persoane care ar fi putut să-i

denunțe.

Abuzul de poziție de vulnerabilitate și-a găsit confirmare prin utilizarea

de către traficanți a stării speciale în care se găseau victimele datorită situației

precare din punct de vedere al supraviețuirii sociale, starea lor de

vulnerabilitate fiind condiționată de situația economică grea, precum și lipsa

de resurse sociale, abuzarea constituind element al traficului, iar înșelăciunea

nu este altceva decât prezentarea vădit falsă a realității, cu trecerea sub tăcere

prin ascunderea de victime la momentul racolării și transportării a faptelor și

circumstanțelor care comportă semnificație în împrejurările concrete

8

respective, ele fiind induse în eroare în legătură cu anumite împrejurări de

fapt legate de natura muncii sau a serviciilor ce urmau a fi prestate pe

teritoriul Republicii Grecia, condițiile de muncă, dependența de făptuitor prin

imposibilitatea părăsirii locului șederii și din punct de vedere material,

necunoașterea cărora le-a determinat exploatarea sexuală comercială

aducătoare de profituri, urmată de majorarea activului patrimonial al

făptuitorilor, exprimându-se prin folosirea victimelor prin constrângere în

prostituție, amenințarea cu răfuiala fizică a părților vătămate în cazul în care

își manifestau dezacordul cu acordarea serviciilor intime, fiind și ea un

element al componențelor vizate.

Concomitent s-a dovedit, că atât inculpata Hodjaeva Ratha, cât și alte

persoane, se aflau în conlucrare și comunicare direct, și prin site-urile de

socializare, având un plan definit de a recruta și organiza transportarea

fetelor în Republica Grecia, ducând victimele în eroare referitor la munca ce

urma a fi prestată în Republica Grecia.

4.2. Cu referire la apelurile declarate, instanța de apel a menționat că

avocatul și inculpata au înserat un șir de încălcări care în viziunea lor au fost

admise de către instanța de fond, nefiind indicate concret erorile care au fost

comise.

Instanța de apel a respins argumentele inculpatei cu referire la

încălcarea dreptului său la un proces echitabil, prevăzut de art. 6 CEDO, a

dreptului la apărare, dreptul la traducător, că în timpul cercetării

judecătorești nu i-a fost acordat dreptul de a da declarații pe deplin, nu i s-a

dat posibilitatea de a da întrebări martorilor, deoarece inculpata în instanța

de fond și în instanța de apel a vorbit în limba română, de careva traducător

nu a avut nevoie, a dat declarații și a avut deplină posibilitate să dea întrebări

martorilor audiați în instanța de fond și nu a fost îngrădit de acest drept.

Totodată, instanța de apel a considerat neîntemeiate și argumentele

apelanților precum că „probele adunate la urmărirea penală și cercetate în

ședința de judecată indică asupra faptului că, vina lui Hodjaeva Ratha de

infracțiunea incriminată prevăzută de art. 165 alin. (3) lit. a) Cod penal nu a

fost dovedită, ...sunt reținute faptele altor persoane la care Hodjaeva Ratha nu

a participat”. În acest sens instanța de apel a reținut că, prima instanță a

verificat și a apreciat probele în ședința de judecată, în conformitate cu

prevederile art. 100 alin. (4), art. 101 Cod de procedură penală, a stabilit toate

aspectele de fapt și de drept, iar probele puse la baza hotărârii de condamnare

a inculpatei Hodjaeva Ratha nu conțin careva erori ce ar pune la îndoială

legalitatea și veridicitatea acestora.

Instanța de apel a constatat că întreg probatoriul care a fost administrat

de către instanța de fond, cu cercetarea obiectivă a probelor administrate pe

caz, cu aprecierea corectă și la justa valoare a împrejurărilor de fapt și a

aspectelor de drept privind învinuirea adusă inculpatei Hodjaeva Ratha, ca

rezultat au dus la emiterea pe caz a unei soluții legale și întemeiate.

Cu privire la dezacordul apelanților cu faptul restituirii și ignorării de

9

către instanța de fond a actelor prezentate, și anume: decizia

nr. 501/06.06.2016 a Tribunalului de contravenții penale din Atena a

judecătorilor de caz de pe lângă Curtea de Jurați ai Tribunalului de la Atena,

decizie prin care Hodjaeva Ratha a fost declarată nevinovată în ceea ce

privește traficul de ființe umane în privința victimei xxxxx, instanța de apel a

remarcat că acestea nu pot fi reținute, dat fiind faptul că în eventuala

probabilitate a pretinde că aceste documente sunt probe, este necesar să fie

aplicată procedura de recunoaștere a hotărârii străine în baza prevederilor

art. 558 Cod de procedură penală.

Altfel, avocatul Ciocan Aliona în interesele inculpatei Hodjaeva Ratha a

depus o cerere la Ministerul Justiției RM privind inițierea procedurii de

recunoaștere a hotărârii străine, însă Ministerul Justiției nu a inițiat procedura

de recunoaștere a hotărârii străine, deoarece de la Ministerul Justiției a

Republicii Elene nu a fost trimis setul de documente prevăzut spre examinare

instanței de judecată moldave competente să soluționeze cauza de

recunoaștere și executare a deciziei elene menționate.

Totodată, inculpata Hodjaeva Ratha fiind în instanța de apel a declarat

că a fost contactată de un avocat din statul Elen care a informat-o că decizia

prin care ea a fost achitată a fost atacată în instanța ierarhic superioară.

4.3. La individualizarea pedepsei inculpatei Hodjaeva Ratha, instanța de

apel a remarcat că prima instanță a dat deplină eficiență dispozițiilor art. art.

7, 61 și 75 Cod penal. Totodată, instanța a ținut cont și de criteriile generale de

individualizare a pedepsei penale cum sunt gravitatea și caracterul

prejudiciabil a faptei penale, atitudinea făptuitorilor față de cele săvârșite și

urmările survenite în aspectul nerecunoașterii vinei și lipsei unei căințe

sincere. Nu în ultimul rând, instanța a notificat și datele referitor la

personalitatea inculpatei, lipsa antecedentelor penale, a comis o infracțiune

din categoria celor deosebit de grave, care atenuează în mod direct la

drepturile și libertățile persoanei, ce prevede pedeapsa cu închisoare de la 10

la 20 ani, cu privare de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o

anumită activitate pe un termen de la 3 la 5 ani.

În concluzie, instanța de apel a conchis că, solicitarea privind achitarea

inculpatei Hodjaeva Ratha este una neîntemeiată, or împrejurările expuse ale

cauzei penale, determină corectitudinea stabilirii pedepsei cu închisoare ce va

avea un efect preventiv serios atât pentru ea, cât și pentru alte persoane

predispuse spre comiterea unor infracțiuni analogice, constituind o garanție și

o asigurare, că drepturile și libertățile consfințite în Constituția RM și alte legi,

sunt apărate, iar violarea lor este contracarată și pedepsită.

4.4. Cu privire la dezacordul apelanților privind încasarea de la

Hodjaeva Ratha în beneficiul statului a sumei de 35174,18 lei, cu titlu de

cheltuieli judiciare suportate pentru asigurarea bunei desfășurări a procesului

penal, instanța de apel a considerat aceste argumente întemeiate, dispunând

casarea sentinței în această parte.

Astfel, cu referire la prevederile alin. (2) art. 227 Cod de procedură

10

penală, instanța de apel a menționat că prima instanță nu a motivat la care

categorie de cheltuieli din lista prevăzută de legea procesual-penală ar putea fi

raportată suma de 35174,18 lei, adjudecată spre plată inculpatei. Astfel, de

cheltuieli urmează a fi trecute în contul statului și nu există temei legal de a fi

încasată suma din contul inculpatei.

Instanța de apel a menționat, că cerința părții acuzării privind încasarea

de la inculpată a cheltuielilor judiciare, ce constituie 35174,18 lei, legate de

extrădarea inculpatei, este neîntemeiată, or, conform art. 11 alin. (2) lit. c)

Legea nr. 371 din 01.12.2006 cu privire la asistența juridică internațională în

materie penală, statul solicitant suportă cheltuielile de transfer al persoanelor

pe teritoriul statului solicitant.

Instanța de apel a reiterat că, suportarea cheltuielilor respective de

către Stat, constituie o obligație pozitivă a acestuia, în sensul prevederilor

CEDO, pentru asigurarea bunei desfășurări a procesului penal.

procedură penală, contestă decizia instanței de apel cu recurs ordinar,

solicitând casarea acesteia cu menținerea hotărârii primei instanțe, în privința

cheltuielilor judiciare.

În motivare își exprimă dezacordul cu soluția instanței de apel privind

respingerea solicitării procurorului privind încasarea de la Hodjaeva Ratha a

sumei de 35174,18 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare în beneficiul statului ca

nefondată, care în opinia recurentului nu este întemeiată, menționând că,

suportarea cheltuielilor legate de asigurarea bunei desfășurări a procesului

penal, constituie o obligație pozitivă a statului, iar potrivit prevederilor

art. 227 alin. (1), art. 229 alin. (1) Cod de procedură penală, condamnatul

trebuie să suporte aceste cheltuieli judiciare.

În speță, aceste cheltuieli în sumă de 35 174,18 lei au fost suportate de

către stat pentru extrădarea inculpatei.

art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, contestă decizia instanței

de apel cu recurs ordinar, solicitând casarea totală a acesteia, precum și a

hotărârii primei instanțe, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri de

achitare a inculpatei Hodjaeva Ratha de sub învinuirea imputată, deoarece

fapta nu întrunește elementele infracțiunii trafic de ființe umane.

În motivare recurenta invocă aceleași argumente, care au fost expuse în

cererea de apel suplimentară, considerând că, probele acumulate în speța dată

nu dovedesc vinovăția inculpatei, menționând că, cauza dată a fost judecată

contrar principiului non bis in idem.

În acest sens relevă că, instanțele de judecată au ignorat și au restituit

actele prezentate de Hodjaeva Ratha și anume decizia nr. 501/06.06.2016 a

Tribunalului de contravenții penale din Atena a judecătorilor de caz de pe

lângă Curtea de Jurați ai Tribunalului de la Atena, decizie prin care ea a fost

declarată nevinovată în ceea ce privește traficul de ființe umane în privința

victimei xxxxx. Astfel Hodjaeva Ratha a fost odată cercetată penal pe aceleași

11

fapte în Grecia și declarată nevinovată, și în mod abuziv a doua oară a fost

pusă sub învinuire și cercetată penal în Republica Moldova pentru aceleași

fapte.

În baza principiului non bis in idem se garantează dreptul persoanei de a

nu fi urmărit penal și judecat de mai multe ori pentru aceeași faptă, garantat

de articolul 4 din Protocolul nr. 7 la Convenția Europeană, precum și de

articolul 14 alin. 7 al Pactului internațional cu privire la drepturile civile și

politice.

Principiul non bis in idem derivă din normele constituționale ale

articolelor 4, 21 și 25 din Constituție. Dreptul de a nu fi judecat sau pedepsit

de două ori pentru aceeași faptă a devenit un principiu fundamental și

incontestabil al oricărui sistem de drept și este garantat de normele actelor

internaționale, la care a aderat și Republica Moldova.

Convenția europeană privind valoarea internațională a hotărârilor

represive din 28.05.1970 Haga prevede: Secțiunea 1 Ne bis in idem articolul

53: O persoană care a făcut obiectul unei hotărâri represive europene nu

poate, pentru aceeași faptă, să fie urmărită, condamnată sau supusă executării

unei sancțiuni în alt stat contractant: a) când a fost achitată.

De asemenea, partea apărării indică și faptul că, instanța de apel a emis

o decizie ilegală și nefondată, în exclusivitate fiind ghidată de poziția acuzării,

încălcând dreptul inculpatei la un proces echitabil, încălcând dreptul acesteia

la apărare, încălcând orice norme și principii în prezentarea și interpretarea

probelor. Iar respingerea declarațiilor și poziției inculpatei că ea nu a comis

fapta imputată doar prin referirea că este apreciată de instanță ca metodă

aleasă pentru evitarea răspunderii penale de cele comise, declarațiile ultimei

fiind respinse prin declarațiile părții vătămate, a martorilor și prin probele

scrise, care instanța de reține ca fiind veridice și în concordanță cu

circumstanțele de fapt ale cauzei, considerându-le convingătoare, constituie o

încălcare a art. 6 CEDO.

invocate în raport cu circumstanțele cauzei Colegiul penal lărgit consideră că

acestea urmează a fi admise, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură

penală, instanța de recurs, judecând recursul, admite recursul, casează

hotărârea atacată și dispune rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în

cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de

recurs.

De asemenea, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la

faptele reținute prin hotărârile atacate și dacă aceste fapte au fost constatate

cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Conform art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând

apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor

examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, și oricăror

probe noi prezentate instanței de apel sau cercetează suplimentar probele

12

administrate de prima instanță.

Instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor din dosar.

Instanța de apel, este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor

invocate în apel. Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia

să se pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel

sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a

fost săvârșită de inculpat și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au

fost apreciate prin prisma cumulului de probe anexate și administrate la dosar

în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală.

La chestiunile de drept se referă cele ce țin de următoarele: dacă fapta

întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată,

dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele de drept

procesual, penal sau administrativ au fost corect aplicate și hotărârea

adoptată urmând să conțină răspuns la toate motivele invocate.

După cum rezultă din materialele cauzei, titularii cererilor de recurs

invocă drept temeiuri pentru declararea recursului prevederile art. 427

alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, potrivit cărora hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel, în cazurile când instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției

contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a

admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței precum și când nu

au fost întrunite elementele infracțiunii.

Examinând argumentele recursurilor prin prisma temeiurilor de casare

invocate, Colegiul penal constată că acestea și-au găsit confirmare în speța

dedusă judecății, iar hotărârea instanței de apel urmează a fi desființată, din

considerentele ce urmează.

Așadar, potrivit sentinței Judecătoriei Drochia (sediul Rîșcani) din

11 aprilie 2017, Hodjaeva Ratha a fost recunoscută vinovată și condamnată în

baza art. 42 alin. (2), art. 46, art. 165 alin. (3) lit. a) Cod penal, după indicii

calificativi: traficul de ființe umane - autorat și instigare la recrutarea,

transportarea, adăpostirea și primirea unei persoane cu consimțământul

acesteia, în scop de exploatare sexuală comercială, prin abuz de poziție de

vulnerabilitate, prin înșelăciune, prin confiscare de documente, de două sau mai

multe persoane, comis de către un grup criminal organizat, încadrare juridică a

faptelor care a fost reținută și de către instanța de apel.

De asemenea, instanța de apel a reținut și fapta ca fiind constatată, pusă

în sarcina inculpatei Hodjaeva Ratha, în modul în care a fost descrisă inițial de

către organul de urmărire penală, cât și ulterior de către prima instanță, fără a

verifica dacă cele imputate inculpatei corespund elementelor infracțiunii

incriminate, precum și dacă vinovăția inculpatei este dovedită prin probele

administrate la dosar, prin aprecierea acestora conform prevederilor art. 101

Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții,

13

utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu din punct de vedere al

coroborării lor și în concluziile sale să motiveze admiterea unor probe sau

respingerea altora.

Din contra, la caz se atestă că instanța de apel printr-o frază de ordin

general a conchis că „…inculpata Hodjaeva Ratha a săvârșit cu desăvârșire

infracțiunea prevăzută de art. 42 alin. (2), art. 46, art. 165 alin. (3) lit. a) Cod

penal,… și că soluția instanței de fond coroborează cu practica judiciară

națională”, descriind în conținutul deciziei pronunțate aspecte teoretice

referitor la elementele constitutive ale infracțiunii incriminate inculpatei, însă

fără a le raporta la fapta incriminată inculpatei și probele care dovedesc cele

constatate.

Colegiul penal remarcă că în conformitate cu prevederile art. 413

alin. (1) Cod de procedură penală, la judecarea apelului se aplică regulile

generale pentru judecarea cauzelor în primă instanță, iar conform art. 417

alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia instanței de apel trebuie să

cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea

sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date.

În corespundere cu art. 384 alin. (3) Cod de procedură penală, hotărârea

instanței de judecată trebuie să fie legală, întemeiată și motivată.

Potrivit practicii judiciare constante, una din condițiile adoptării unei

sentințe legale este corespunderea părții descriptive a ei cu circumstanțele

constatate în ședința de judecată. La întocmirea ei, instanța trebuie să

îndeplinească cerințele art. 394 Cod de procedură penală și să soluționeze

toate chestiunile prevăzute în art. 385 Cod de procedură penală, în aceeași

consecutivitate.

Partea descriptivă a sentinței de condamnare trebuie să cuprindă

descrierea faptei criminale, considerată ca fiind dovedită, indicându-se locul,

timpul, modul săvârșirii ei, forma și gradul de vinovăție, motivele și

consecințele infracțiunii.

La caz, deși în cererea de apel suplimentară declarată de către avocatul

Ciocanu Aliona și inculpata Hodjaeva Ratha au fost invocate argumente cu

privire la conținutul formal al învinuirii înaintate inculpatei, fără a fi

identificate care anume acțiuni ale inculpatei sunt corelative infracțiunii

incriminate, instanța de apel nu a dat răspuns la aceste argumente ale

apelului. Instanța de apel a omis să răspundă și la argumentele din apelul

apărării cu privire la faptul, că în sentință au fost descrise fapte generale ale

altor persoane, însă nu au fost descrise care anume din aceste fapte concret se

referă la inculpata Hodjaeva Ratha și coroborează cu probele care ar indica că

partea vătămată ar fi fost recrutată, transportată, adăpostită sau primită de

către Hodjaeva Ratha, cu consimțământul acesteia, în scop de exploatare

sexuală comercială sau necomercială.

Mai mult, instanța de apel a trecut cu vederea că prima instanță a

constatat ca fiind dovedit faptul că inculpata Hodjaeva Ratha a avut atât rolul

de organizator cât și rolul de autor al infracțiunii incriminate, însă i-a încadrat

14

faptele indicând prevederile art. 42 alin. (2) Cod penal, ce se referă la autorul

infracțiunii, în același timp constatând că rolul de organizator îl avea și o altă

persoană – Ciupac Vitalie, căruia i-a fost atribuit rolul de conducător al grupul

criminal organizat.

Colegiul penal constată că instanța de apel nu a verificat nici

corectitudinea incriminării art. 46 Cod penal – grupul criminal organizat,

concomitent cu calificarea potrivit prevederilor art. 165 alin. (3) lit. a) Cod

penal, care de asemenea conține agravanta – săvârșit de un grup criminal

organizat. De asemenea, instanța de apel nu s-a clarificat cu învinuirea adusă

inculpatei conform calificativelor „de două sau mai multe persoane, săvârșite

de către un grup criminal organizat” în contextul în care una din agravante

este prevăzută la art. 165 alin. (2) lit. d) Cod penal, iar alta la art. 165 alin. (3)

lit. a) Cod penal, nefiind specificat nici în sentință și nici în decizia recurată

care a fost rolul inculpatei la săvârșirea infracțiunii.

Colegiul penal notează, că hotărârile pronunțate de instanțele de fond

trebuie să fie motivate atât în fapt, cât și în drept, în corespundere cu

prevederile legislației în vigoare, pentru a permite instanței superioare de a

verifica corespunderea hotărârii pronunțate cu legea. Necesită a se avea în

vedere că nu numai nemotivarea hotărârii, dar și motivarea insuficientă sau

motivarea în termeni generali, vagi, reprezintă motiv de casare. Nemotivarea

ca o omisiune esențială apare astfel ca un viciu de procedură.

Potrivit jurisprudenței constante a Curții Europene a drepturilor

omului, în primul rând, rolul instanțelor judecătorești naționale este să decidă

asupra admisibilității probelor, precum și asupra relevanței și ponderii

acestora pentru pronunțarea deciziei judecătorești. Rolul unei decizii

motivate este să demonstreze părților că ele au fost auzite.

Prin urmare, dreptul de a fi auzit include nu doar posibilitatea de a

aduce argumente instanței, dar și obligația corespunzătoare a instanței de a

arăta, în motivarea sa, motivele pentru care anumite argumente au fost

acceptate sau respinse (§ 30, 31 cauza Fomin vs R. Moldova, decizia din

11 octombrie 2011).

În acest context, Colegiul penal reține și faptul că apărarea în cererea de

apel a invocat că pentru săvârșirea traficului de ființe umane referitor la

partea vătămată xxxxx, prin decizia nr. 501/06.06.2016 a Tribunalului de

contravenții penale din Atena, Hodjaeva Ratha a fost declarată nevinovată.

Astfel Hodjaeva Ratha a fost cercetată penal pe aceleași fapte în Grecia și

declarată nevinovată.

Cu referire la aceste argumente, instanța de apel pripit a concluzionat că

Ministerul Justiției al RM nu a inițiat procedura de recunoaștere a hotărârii

străine, deoarece de la Ministerul Justiției a Republicii Elene nu a fost trimis

setul de documente prevăzut spre examinare instanței de judecată moldave

competente să soluționeze cauza de recunoaștere și executare a deciziei elene

menționate. Or, prin răspunsul nr. 07/3091 din 16 martie 2018 Ministerul

Justiției a comunicat că de către autoritățile statului a fost înaintată o

15

solicitare către Ministerul Justiției a Republicii Elene privind transmiterea

setului de documente prevăzut de Convenția europeană privind valoarea

internațională a hotărârilor represive, semnată la 28 mai 1970, în vederea

expedierii spre examinare instanței de judecată moldovenești competente să

soluționeze cauza de recunoaștere și executare a deciziei elene menționate. La

22 februarie 2018, Ministerul Justiției al Republicii Elene a informat despre

neratificarea de către statul elen a convenției date, în pofida faptului existenței

mențiunii de intrare în vigoare a acesteia pe site-ul Consiliului Europei.

Ministerul Justiției a comunicat că va solicita autorităților elene

prezentarea acestor documente pe cale diplomatică, în baza principiului

reciprocității, cu ulterioara informare despre rezultatele obținute (f.d. 215,

vol.III).

Respingând apelul apărării, instanța de apel a făcut trimitere la

declarațiile inculpatei Hodjaeva Ratha potrivit cărora decizia prin care ea a

fost achitată în Republica Elenă a fost atacată în instanța ierarhic superioară,

fără a verifica dacă aceste declarații ale inculpatei sunt veridice în contextul în

care inculpata a specificat și faptul că decizia de achitare a fost menținută.

Mai mult, la formularea concluziei privind respingerea solicitării

apelanților privind încălcarea în speță a principiului non bis in idem, deoarece

inculpata Hodjaeva Ratha ar putea fi urmărită penal și judecată de mai multe

ori pentru aceeași faptă, instanța de apel a conchis că este necesară inițierea

procedurii de recunoaștere a hotărârii străine în baza prevederilor art. 558

Cod de procedură penală, trecând cu vederea că o astfel de procedură deja a

fost inițiată la cererea inculpatei.

La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să examineze

amănunțit aspectele descrise întru evitarea încălcării principiului non bis in

idem garantat de articolul 4 din Protocolul nr. 7 la Convenția Europeană,

articolul 14 alin. 7 al Pactului internațional cu privire la drepturile civile și

politice, precum și de articolelor 4, 21 și 25 din Constituția RM.

Față de considerentele mai sus arătate, Colegiul penal lărgit ajunge la

concluzia, că la judecarea cauzei instanța de apel a admis erori, care nu pot fi

corectate în ordinea procedurii de recurs ordinar. Erorile menționate sunt

erori de drept procedural și se încadrează în art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală, deoarece se referă la procedura de motivare a soluției

instanței de apel și se consideră temei de recurs.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să indice cu suficientă

claritate și motivele pentru care dispune încasarea sau neîncasarea din contul

inculpatei a cheltuielilor legate de extrădare, analizând solicitările

procurorului prin prisma prevederilor legale invocate.

Totodată, instanța de apel are obligația să înlăture erorile menționate,

să țină seama de împrejurările expuse, care au servit temei de casare a soluției

adoptate și, cu respectarea prevederilor art. 414 Cod de procedură penală, să

verifice legalitatea și temeinicia sentinței atacate, să dea o apreciere obiectivă

probelor administrate în cauză, având în vedere prevederile art. art. 93, 95,

16

101 Cod de procedură penală, să se pronunțe asupra tuturor motivelor

invocate în apeluri și recursuri, iar în dependență de datele obținute, să

pronunțe o hotărâre legală, întemeiată și motivată, care să corespundă

prevederilor art. 417 Cod de procedură penală.

penală, Colegiul lărgit,

D E C I D E :

Se admit recursurile ordinare declarate de procurorul în Procuratura de

circumscripție Bălți, Gavdiuc Valentina și de avocatul Ciobanu Aliona în

numele inculpatei Hodjaeva Ratha, se casează total decizia Colegiului penal al

Curții de Apel Bălți din 15 martie 2019, în cauza penală în privința lui

Hodjaeva Ratha xxxxx, și se dispune rejudecarea cauzei, de către aceeași

instanță de apel, în alt complet de judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată.

Pronunțarea deciziei motivate la 24 ianuarie 2020.

Președinte Toma Nadejda

Judecători Catan Liliana

Guzun Ion

Țurcan Anatolie

Boico Victor

17