ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 17.01.2020

1ra-1232/2019 — art. 326 alin. 1 Cod penal

HOTĂRÂRE
17.01.2020
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art. 326 alin. 1 Cod penal
Temei legal
art. 427 alin. 1 pct. 6, 10 CPP
Citează această cauză
1ra-1232/2019 — art. 326 alin. 1 Cod penal (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-1232/2019

Curtea Supremă de Justiție

03 decembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în următoarea componență:

Președinte Timofti Vladimir

Judecătorii Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

Boico Victor

judecând fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către inculpatul

Gordilă Denis, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Bălți din 06 februarie 2019, în cauza penală în privința lui

Gordilă Denis xxxxx, născut la xxxxx, originar

și domiciliat xxxxx

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 12.02.2018 - 01.11.2018;

Instanța de apel: 28.11.2018 - 06.02.2019;

Instanța de recurs: 17.05.2019 - 03.12.2019.

baza probelor administrate la faza de urmărire penală, conform prevederilor

art. 3641 Cod de procedură penală, Gordilă Denis a fost recunoscut vinovat și

condamnat în baza art. 326 alin. (1) Cod penal, la pedeapsa sub formă de amendă

în mărime de 2000 (două mii) unități convenționale, echivalentul a 100000 (una

sută mii) lei.

Din contul inculpatului Gordilă Denis a fost dispusă confiscarea sumei de

4000 (patru mii) euro, echivalentul în lei, conform cursului BNM la data executării,

cu trecerea forțată și gratuită a mijloacelor bănești nominalizate în proprietatea

statului.

Gordilă Denis, acționând în mod intenționat și din interes material, în perioada

lunii octombrie 2016, susținând că are influență asupra judecătorului din cadrul

Judecătoriei Bălți care are spre examinare cauza penală în privința

Anastasiei Ivanova, pentru a-l determina la pronunțarea unei hotărâri favorabile

1

în privința acesteia și anume stabilirea unei sancțiuni cu suspendare condiționată

a executării pedepsei, a pretins de la ultima mijloace bănești în sumă totală de

4000 euro, pe care i-a primit prin intermediul lui Iavorschi Serghei, în trei tranșe,

după cum urmează: - 3000 euro le-a primit personal de la ultimul la mijlocul lunii

octombrie 2016, aflându-se în apropierea Inspectoratului de Poliție Bălți - 500

euro le-a primit personal de la ultimul în una din zilele de la sfârșitul lunii

octombrie 2016 la domiciliul său din xxxxx și - 500 euro le-a primit personal de la

ultimul în una din zilele de la sfârșitul lunii octombrie 2016, aflându-se în

apropierea Bisericii Sf. Constantin și Ileana din mun. Bălți, str. 31 August, bani care

conform cursului valutar oficial stabilit de Banca Națională a Moldovei constituiau

la momentul primirii echivalentul a 87824,4 lei.

Acțiunile inculpatului au fost încadrate în baza art. 326 alin. (1) Cod penal -

pretinderea, acceptarea și primirea personal de bunuri sub formă de valori valutare

pentru sine sau pentru o altă persoană, săvârșite intenționat de către o persoană

care susține că are influență asupra unei persoane publice, pentru a-l face să

îndeplinească acțiuni în exercitarea funcției sale, indiferent dacă asemenea acțiuni

au fost sau nu săvârșite.

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit

pentru prima instanță, prin care lui Gordilă Denis, recunoscut vinovat de

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 326 alin. (1) Cod penal, să-i fie stabilită

pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 2000 unități convenționale, iar

conform art. 65 Cod penal, să fie privat de dreptul de a ocupa funcții publice în

organele Ministerului Afacerilor Interne al RM, pe un termen de 2 ani.

În argumentarea apelului procurorul și-a expus dezacordul cu sentința în ce

privește pedeapsa penală, considerând-o prea blândă și neadecvată faptei comise,

deoarece inculpatul la momentul săvârșirii infracțiunii activa în funcție de Șef de

sector nr. 4 Dacia din cadrul Inspectoratului de poliție Bălți și drept consecință

fiind o persoană care deține funcție publică.

A relevat procurorul, că instanța de judecată urma să țină cont de faptul, că

Gordilă Denis, având în virtutea funcției deținute permanent drepturi și obligații

în vederea exercitării funcțiilor autorității publice, abilitată potrivit prevederilor

art. 2 al Legii cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului nr. 320 din

27.12.2012 cu misiunea de a apăra drepturile și libertățile fundamentale ale

persoanei prin activități de menținere, asigurare și restabilire a ordinii și

securității publice, de prevenire, investigare și de descoperire a infracțiunilor și

contravențiilor, contrar prevederilor art. 26 alin. (1) lit. a), b), c), d) și k) și

prevederilor art. 28 alin. (1) lit. g), h) și i) ale Legii nominalizate mai sus, acceptând

concomitent benevol restricțiile impuse de prevederile Legii cu privire la

prevenirea și combaterea corupției nr. 90-XVI din 25.04.2008, în vigoare la

momentul comiterii infracțiunii, pentru a nu comite acțiuni ce pot conduce la

folosirea situației de serviciu și a autorității sale în interese personale, de grup sau

2

alte interese decât cele de serviciu, contrar obligațiilor și interdicțiilor impuse de

funcția deținută, a săvârșit infracțiunea de trafic de influență.

Procurorul a mai notat, că în cazul infracțiunilor de corupție și conexe

corupției noțiunea „gravitatea infracțiunii săvârșite” la individualizarea pedepsei

trebuie de înțeles în sensul că aceste infracțiuni, comparativ cu alte categorii de

infracțiuni, prezintă un pericol însemnat și grav pentru societate, deoarece se

manifestă în structurile autorităților statului, a puterii sau serviciilor publice, care

discreditează și compromit activitatea acestora.

În cazurile săvârșirii infracțiunilor de trafic de influență, se afectează

imaginea instituțiilor statale și a întregii societăți, totodată, în acțiunile lui

Gordilă Denis nu au fost stabilite careva circumstanțe atenuante care ar putea fi

luate în considerație la individualizarea pedepsei, excepție făcând faptul că el

pentru prima dată a comis o infracțiune mai puțin gravă și având în vedere că

inculpatul deține și deținea la momentul comiterii infracțiunii o funcție publică,

aplicarea doar pedepsei sub formă de amendă în cazul respectiv este una

inechitabilă.

Având în vedere împrejurările expuse, apelantul este de opinia că la caz este

necesară aplicarea în baza art. 65 Cod penal, a pedepsei complementare față de

inculpatul Gordilă Denis și anume privarea acestuia de dreptul de ocupa funcții

publice în organele Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova pe un

termen de 2 ani.

Kornacker Gabriela, prin apelul comun au contestat sentința primei instanțe în

ce privește pedeapsa stabilită sub formă de amendă, solicitând aplicarea acesteia

într-un cuantum mai mic, și anume în mărime de 1500 unități convenționale,

echivalentul a 75000 lei.

În motivarea acestor solicitări apelanții au invocat, că în instanță inculpatul

Gordilă Denis a optat pentru judecarea cauzei sale în ordinea prevăzută la art. 3641

Cod de procedură penală, ultimul a recunoscut vina în totalitate precum și probele

administrate în cadrul urmăririi penale, a declarat că se căiește sincer, este la

prima abatere penală și promite că pe viitor nu va mai comite infracțiuni.

au fost admise apelurile, inclusiv din alte motive, casată sentința în latura pedepsei

cu pronunțarea în această parte a unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru

prima instanță, prin care lui Gordilă Denis, recunoscut vinovat și condamnat în

baza art. 326 alin. (1) Cod penal, cu aplicarea prevederilor art. 3641 alin. (8) Cod

de procedură penală, i-a fost stabilită pedeapsa sub formă de amendă în mărime

de 2000 (două mii) unități convenționale, echivalentul a 40000 (patruzeci mii) lei.

În temeiul art. 65 alin. (3) Cod penal, lui Gordilă Denis i-a fost aplicată

pedeapsa complementară sub formă de privare de dreptul de a ocupa funcții

publice în organele Ministerului Afacerilor Interne al RM pe un termen de 2 (doi)

ani.

3

În rest, dispozițiile sentinței cu privire la confiscarea mijloacelor bănești,

măsura asiguratorie și corpurile delicte, a fost menținută.

5.1. În argumentarea soluției pronunțate, instanța de apel a statuat, că

cuantumul pedepsei - 2000 unități convenționale, a fost aplicat lui Gordilă Denis

în limitele prevăzute la sancțiunea art. 326 alin. (1) Cod penal, în coroborare cu

prevederile art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, partea apărării eronat

apreciind că în cazul lui Gordilă Denis urma a fi aplicată pedeapsa la limita minimă

admisibilă rezultând doar din faptul examinării cauzei în procedura simplificată.

Or, la aprecierea inclusiv și a cuantumului pedepsei instanța a ținut cont de

faptul, că infracțiunea săvârșită de inculpat face parte din categoria infracțiunilor

mai puțin grave, inculpatul are la întreținere 2 copii minori, se caracterizează

pozitiv, anterior nu a fost judecat, regretă de cele comise și se căiește.

În atare împrejurări instanța de apel a considerat că prima instanță a stabilit

echitabil cuantumul pedepsei sub formă de amendă - 2000 unități convenționale,

ținând cont de criteriile generale de individualizare a pedepsei, însă la stabilirea

cuantumului acesteia în lei instanța greșit a dedus calculele conform formulei

50 lei per/unitate convențională.

Astfel, având în vedere prevederile art. art. 8, 10 alin. (1) Cod penal, instanța

de apel a notat, că fapta imputată inculpatului Gordilă Denis a fost comisă în

perioada lunii octombrie 2016, iar potrivit art. 64 alin. (2) Cod penal, în vigoare la

momentul comiterii infracțiunii, unitatea convențională de amendă era egală cu 20

de lei. Or, abia la 07.11.2016 au intrat în vigoare modificările introduse la acest

alineat prin Legea nr. 207 din 29.07.2016, în vigoare 07.11.2016, fiind substituit

textul „20 de lei” cu textul „50 de lei”.

Prin urmare, instanța de apel a considerat oportun de a corecta eroarea

admisă de către instanța de fond la aplicarea pedepsei față de Gordilă Denis, și

admițând apelurile, inclusiv din motivele nominalizate, care nu au fost invocate de

către apelanți, a casat sentința în latura pedepsei, fiind condiționată stabilirea

pedepsei în cuantumul de 2000 unități convenționale - așa cum și a apreciat

justificat prima instanță, însă cu stabilirea echivalentului în lei în corespundere cu

prevederile art. 64 alin. (2) Cod penal, în redacția de până la 07 noiembrie 2016.

De asemenea, verificând argumentele invocate de către procuror ce vizează

aplicabilitatea prevederilor art. 65 alin. (3) Cod penal, instanța de apel le-a

considerat întemeiate, și deși la articolul incriminat inculpatului nu este prevăzută

aplicarea pedepsei complementare în mod obligatoriu, totuși instanța de judecată,

în procesul de individualizare a pedepsei, este în drept să aplice persoanei

recunoscute vinovate și pedeapsa complementară, dacă va considera că scopul

pedepsei va atins prin aplicarea și a unei pedepse complementare.

În opinia instanței de apel, prima instanță nu a argumentat convingător

respingerea solicitării procurorului privind aplicarea față de Gordilă Denis a

pedepsei complementare sub formă de privare de dreptul de ocupa funcții publice

în organele Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, or, instanța nu a

luat în considerație faptul, că inculpatul la momentul comiterii infracțiunii deținea

4

funcția de șef al Sectorului de Poliție nr. 4 (Dacia) al Inspectoratului de Poliție al

IGP al MAI, funcție care face parte din categoria funcțiilor publice.

Respectiv Gordilă Denis, având în virtutea funcției deținute permanent

drepturi și obligații în vederea exercitării funcțiilor autorității publice, abilitată

potrivit prevederilor art. 2 al Legii cu privire la activitatea Poliției și statutul

polițistului nr. 320 din 27.12.2012, contrar prevederilor art. 26 alin. (1) lit. a), b),

c), d) și k) și prevederilor art. 28 alin. (1) lit. g), h) și i) ale Legii nominalizate,

acceptând concomitent benevol restricțiile impuse de prevederile Legii cu privire

la prevenirea și combaterea corupției nr. 90-XVI din 25.04.2008, în vigoare la

momentul comiterii infracțiunii, pentru a nu comite acțiuni ce pot conduce la

folosirea situației de serviciu și a autorității sale în interese personale, de grup sau

alte interese decât cele de serviciu, contrar obligațiilor și interdicțiilor impuse de

funcția deținută, a săvârșit infracțiunea de trafic de influență.

Instanța de apel a reținut, că Gordilă Denis anume datorită deținerii funcției

sale, a pretins că are influență asupra judecătorului din cadrul Judecătoriei Bălți

pentru a clarifica situația Anastasiei Ivanova care avea statut de inculpată pe o

cauză penală ce se afla la acel moment pe rol spre examinare la Judecătoria Bălți.

Or, rezultând din declarațiile lui Iavorschi Serghei depuse la etapa urmăririi

penale, rezultă, că s-a adresat anume la Gordilă Denis pentru a hotărî situația

Anastasiei Ivanova, or, acesta era polițist la Inspectoratul de Poliție Bălți și din

discuțiile ulterioare a garantat soluționarea problemei.

Tot potrivit declarațiilor martorului Iavorschi Serghei, rezultă, că una dintre

discuții referitor la rezolvarea problemei a avut loc între el, Ivanova Anastasia și

Gordilă Denis, chiar în biroul de serviciu al ultimului, la Sectorul de Poliție, după

care inculpatul s-a informat referitor la caz de pe pagina web a instanței

judecătorești, spunând că poate influența judecătorul în gestiunea căruia se află

cauza spre examinare. În acest sens declarații similare a depus și

Ivanova Anastasia.

Respectiv, pretinderea de mijloace bănești a avut loc în timpul exercitării de

către Gordilă Denis a obligațiunilor de serviciu, acesta manifestând scop de

cupiditate, cel de a intra în posesia unei recompense ce nu i se cuvine, pentru a

determina altă persoană din cadrul Judecătoriei Bălți să îndeplinească acțiuni în

exercitarea funcțiilor sale.

Totodată, instanța de apel a accentuat, că instanța de fond a ignorat

caracterul infracțiunii comise de către inculpatul Gordilă Denis, care a acționat

utilizând autoritatea funcției deținute - șef al Sectorului de Poliție nr.4 (Dacia) al

Inspectoratului de Poliție al IGP al MAI, infracțiunea în cauză prezentând un

pericol însemnat și grav, manifestându-se în structurile autorităților statului, care

discreditează și compromit activitatea acestora, la caz fiind afectată imaginea

instituțiilor statale, fiind adusă atingere gravă imaginii organelor Ministerului

Afacerilor Interne al RM.

procedură penală, contestă cu recurs decizia instanței de apel, în partea aplicării

5

pedepsei complementare, solicitând rejudecarea cauzei în această parte cu

pronunțarea unei noi hotărâri de excludere a pedepsei complementare aplicată de

către instanța de apel.

Având în susținere prevederile art. 65 alin. (3) Cod penal, inculpatul

menționează că pedeapsa complementară poate fi aplicată doar în cazurile în care

constată că infracțiunea imputată a fost săvârșită în timpul îndeplinirii obligațiilor

de serviciu sau în timpul exercitării unei anumite activități, însă în ordonanța de

învinuire acest fapt nu este reflectat.

Astfel, în temeiul art. 62 alin. (1) lit. b) Cod penal, urmează să se constate

dacă infracțiunea a fost comisă în timpul îndeplinirii obligațiilor de serviciu sau în

afara serviciului și să se expusă asupra necesității aplicării sau neaplicării privării

inculpatului de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită

activitate, doar în raport cu învinuirea imputată, specificând că judecarea cauzei

urmează să aibă loc în limitele învinuirii formulate în rechizitoriu.

Invocă inculpatul că este incorectă aprecierea instanței de apel că

infracțiunea imputată a fost comisă în timpul îndeplinirii obligațiilor de serviciu

sau în timpul desfășurării unei anumite activități, or, infracțiunea nu este legată de

activitatea profesională, deoarece funcția deținută nu a avut nici un rol la

comiterea infracțiunii, fapt ce se confirmă prin aceea că în ordonanța de învinuire

nu este nici o mențiune despre faptul că infracțiunea ar fi fost săvârșită în timpul

desfășurării activității de polițist.

Mai mult, locul și timpul primirii banilor nu a avut nici o legătură cu

activitatea de serviciu. În plus, activând în funcția de șef al Sectorului de Poliție

nr. 4 (Dacia) al 1P al IGP nu a avut nicio tangență cu cauza penală intentată pe

numele Anastasiei Ivanova.

Este de opinia că instanța de apel nu a argumentat soluția privind

interzicerea acestui drept raportat la situația de fapt reținută în cauză, făcând doar

uz de dispoziția legală prescrisă și citarea obligațiilor pe care le are polițistul

conform legii, fără a desfășura concluziile în această parte, întru a fi stabilit clar de

care împrejurării specifice ale funcției publice deținute s-a folosit la săvârșirea

infracțiunii imputate, de care activitate s-a folosit la săvârșirea infracțiunii și de ce

toate acestea nu se reflectează în ordonanța de învinuire, de rând ce dispozițiile

art. 65 alin. (3) Cod de procedură penală nu sunt obligatorii și se aplică excepțional.

Totodată, invocă că instanța de apel nu a ținut cont și de prevederile

art. art. 395 alin. (1) pct. 4), 88 alin. (5) Cod penal.

Astfel, atâta timp cât instanța de apel nu a motivat decizia în partea aplicării

art. 65 alin. (3) Cod penal, duce la încălcarea dreptului la un proces echitabil.

inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat.

Colegiul penal lărgit constată că, acesta urmează a fi admis din următoarele

considerente.

6

Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,

judecând recursul, instanța de recurs este în drept să admită recursul, să rejudece

cauza și să pronunțe o nouă hotărâre dacă nu se agravează situația condamnatului.

Potrivit prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427

Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de

recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile

instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.

După cum rezultă din conținutul recursului declarat de către inculpat, acesta

invocă temeiurile de casare prevăzute de pct. 6), 10) alin. (1) art. 427 Cod de

procedură penală, potrivit cărora hotărârile instanței de apel pot fi supuse

recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel

în cazurile când 6) instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus

neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței;

precum și când 10) s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

În esență, inculpatul critică decizia instanței de apel dintr-un singur

considerent, și anume acesta își expune dezacordul cu aplicarea de către instanța

de apel în privința sa a pedepsei complementare – privarea de dreptul de a ocupa

funcții publice în organele Ministerului Afacerilor Interne al RM pe un termen de

2 ani, aspect ce urmează a fi verificat și asupra căruia Colegiul se va expune în

continuare.

Astfel, potrivit sentinței, Gordilă Denis a fost recunoscut vinovat și

condamnat în baza art. 326 alin. (1) Cod penal, iar cu aplicarea prevederilor

art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, inculpatului i-a fost stabilită pedeapsa

sub formă de amendă în mărime de 2000 unități convenționale, echivalentul a

100000 lei.

La rândul său, judecând apelurile declarate de către procuror și de către

partea apărării, instanța de apel a ajuns la concluzia casării sentinței, în latura

pedepsei, inclusiv din alte motive decât cele invocate în apeluri, cu pronunțarea în

această parte a unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță,

prin care lui Gordilă Denis, recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 326

alin. (1) Cod penal, iar cu aplicarea prevederilor art. 3641 alin. (8) Cod de

procedură penală, i-a fost stabilită pedeapsa sub formă de amendă în mărime de

2000 unități convenționale, echivalentul a 40000 lei.

Totodată, în temeiul art. 65 alin. (3) Cod penal, instanța de apel i-a aplicat lui

Gordilă Denis pedeapsa complementară sub formă de privare de dreptul de a ocupa

funcții publice în organele Ministerului Afacerilor Interne al RM pe un termen de 2

ani.

În susținerea concluziei cu privire la aplicarea pedepsei complementare

vizate, instanța de apel a reținut argumentele acuzatorului de stat precum că

7

inculpatul la momentul comiterii infracțiunii deținea funcția de șef al Sectorului de

Poliție nr. 4 (Dacia) al Inspectoratului de Poliție al IGP al MAI, funcție care face

parte din categoria funcțiilor publice.

Având în vedere raționamentele care au format convingerea instanței de

apel cu privire la aplicarea dispozițiilor art. 65 Cod penal și anume stabilirea

pedepsei complementare – privarea de dreptul de a ocupa funcții publice în

organele Ministerului Afacerilor Interne al RM pe un termen de 2 ani, instanța de

recurs o apreciază ca nefondată, considerând că s-a admis o eroare în această

parte, urmând a fi exclusă sancțiunea complementară menționată din următoarele

considerente.

Potrivit lucrărilor dosarului, se atestă că inculpatului Gordilă Denis i-a fost

imputat faptul, că acționând în mod intenționat și din interes material, în perioada

lunii octombrie 2016, susținând că are influență asupra judecătorului din cadrul

Judecătoriei Bălți care are spre examinare cauza penală în privința

Anastasiei Ivanova, pentru a-l determina la pronunțarea unei hotărâri favorabile în

privința acesteia și anume stabilirea unei sancțiuni cu suspendare condiționată a

executării pedepsei, a pretins de la ultima mijloace bănești în sumă totală de 4000

euro, pe care i-a primit prin intermediul lui Iavorschi Serghei, în trei tranșe, după

cum urmează: - 3000 euro le-a primit personal de la ultimul la mijlocul lunii

octombrie 2016, aflându-se în apropierea Inspectoratului de Poliție Bălți - 500 euro

le-a primit personal de la ultimul în una din zilele de la sfârșitul lunii octombrie 2016

la domiciliul său din xxxxx și - 500 euro le-a primit personal de la ultimul în una din

zilele de la sfârșitul lunii octombrie 2016, aflându-se în apropierea Bisericii Sf.

Constantin și Ileana din mun. Bălți, str. 31 August, bani care conform cursului valutar

oficial stabilit de Banca Națională a Moldovei constituiau la momentul primirii

echivalentul a 87824,4 lei.

Aceste acțiuni ale inculpatului au fost încadrate în baza art. 326 alin. (1) Cod

penal, iar sancțiunea acestei norme stipulează pedeapsa cu amendă în mărime de

la 2000 la 3000 unități convenționale sau cu închisoare de până la 5 ani, iar

persoana juridică se pedepsește cu amendă în mărime de la 4000 la 6000 unități

convenționale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate.

Având în vedere aceste prevederi legale, Colegiul penal atestă că norma

penală incriminată inculpatului nu prevede pedeapsa complementară - privarea

de dreptul de a ocupa funcții publice.

Prin urmare, în opinia Colegiului penal lărgit, concluziile instanței de apel cu

privire la aplicarea pedepsei complementare în cazul inculpatului Gordilă Denis,

nu sunt pe deplin argumentate din punct de vedere legal. Or, este incorectă

aprecierea instanței de apel că infracțiunea imputată a fost comisă în timpul

îndeplinirii obligațiilor de serviciu sau în timpul desfășurării unei anumite

activități, or, în ordonanța de punere sub învinuire nu este nici o mențiune despre

faptul că infracțiunea ar fi fost săvârșită în timpul desfășurării activității de polițist.

Mai mult, locul și timpul primirii banilor nu a avut nici o legătură cu

activitatea de serviciu a inculpatului.

8

Colegiul penal relevă, că dispoziția alin. (3) art. 65 Cod penal statuează, că

privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită

activitate poate fi aplicată ca pedeapsă complementară și în cazurile când nu este

prevăzută în calitate de pedeapsă pentru infracțiunile din Partea specială a

prezentului cod, dacă, ținând cont de caracterul infracțiunii săvârșite de cel

vinovat în timpul îndeplinirii obligațiilor de serviciu sau în timpul exercitării unei

anumite activități, instanța de judecată va considera imposibilă păstrarea de către

acesta a dreptului de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate.

Reieșind din dispozițiile acestei norme penale, și anume prin sintagma

„poate” se atestă, că stipulările de la alin. (3) art. 65 Cod penal, nu sunt obligatorii,

dar sunt lăsate la discreția instanței de judecată, urmând ca aceasta să motiveze

necesitatea aplicării pedepsei complementare.

La caz, instanța de apel nu a argumentat soluția privind aplicarea pedepsei

complementare raportată la situația de fapt reținută în cauză, făcând doar uz de

dispoziția legală prescrisă și citarea obligațiilor pe care le are polițistul conform

legii, fără a desfășura concluziile în această parte, întru a fi stabilit clar de care

împrejurării specifice ale funcției publice deținute s-a folosit la săvârșirea

infracțiunii imputate, în condițiile în care dispozițiile art. 65 alin. (3) Cod de

procedură penală nu sunt obligatorii și se aplică excepțional.

Astfel, Colegiul penal statuează, că instanța de apel la aplicarea pedepsei

complementare nu au ținut cont în măsură deplină de principiile generale de

individualizare a pedepsei, precum și de prevederile Părții generale a Codului

penal și a aplicat-o neargumentat, fapt ce impune necesitatea de a se interveni în

decizia supusă recursului.

Generalizând cele expuse, Colegiul apreciază ca fiind incidente prevederile

pct. 6) și 10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală și care și-au găsit

confirmare la examinarea recursului declarat, fiind stabilite erorile de drept

invocate de către inculpat, în partea ce se referă la netemeinicia stabilirii pedepsei

complementare ultimului.

În asemenea împrejurări, instanța de recurs consideră oportun de a corecta

eroarea comisă de instanța de apel, fără a agrava situația condamnatului,

rejudecând cauza în partea stabilirii pedepsei complementare, cu pronunțarea

unei noi hotărâri în această parte.

penală, Colegiul penal lărgit,

Se admite recursul ordinar declarat de către inculpatul

Gordilă Denis xxxxx, în propria cauză penală, se casează parțial decizia Colegiului

penal al Curții de Apel Bălți din 06 februarie 2019, în latura penală în partea

stabilirii pedepsei, cu rejudecarea cauzei în această parte și pronunțarea unei noi

hotărâri, prin care se dispune excluderea aplicării pedepsei complementare,

9

stabilită în temeiul art. 65 alin. (3) Cod penal, sub formă de privarea de dreptul de

a ocupa funcții publice în organele Ministerului Afacerilor Interne al RM pe un

termen de 2 ani.

În rest, celelalte dispoziții ale hotărârii atacate se mențin.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 17 ianuarie 2020.

Președinte Timofti Vladimir

Judecătorii Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

Boico Victor

10

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2020-03-12
0,95
1ra-1742/2019 — art.145 alin.2 lit. e, art. 187 alin.2 lit. e, f, art. 188 alin.2 lit. d, e, f CP
Dosarul nr. 1ra-129/2020 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 11 februarie 2020 mun. Chișinău Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte – Timofti Vladimir, Judecători – Boico Victor, Toma Nadejda, Țur
CSJ 2020-07-18
0,94
1ra-122/20 — art. 326 alin. 1 CP
Dosarul nr. 1ra-122/2020 CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE D E C I Z I E 21 mai 2020 mun. Chișinău Colegiul penal lărgit în următoarea componență: Președinte Timofti Vladimir Judecătorii Toma Nadejda Țurcan Anatolie Cobzac Elena Boico Victor Judec
CSJ 2022-05-20
0,94
1ra-2077/2021 — art. 208 1 CP
Dosarul nr.1ra-2077/2021 1-19061816-01-1ra-18102021 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E D E C I Z I E 29 martie 2022 mun. Chișinău Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte – Timofti Vladimir, J
CSJ 2020-10-30
0,94
1ra-1248/20 — art. 190 alin. 1 CP
Dosarul nr. 1ra-1248/20 CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE D E C I Z I E 30 septembrie 2020 mun. Chișinău Colegiul penal lărgit în următoarea componență: Președinte: Timofti Vladimir Judecători: Toma Nadejda și Boico Victor examinând admisibilitate
CSJ 2019-12-20
0,94
1ra-1236/2019 — art. 287 alin. 2 lit. b CP
Dosarul nr.1ra-1236/2019 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E D E C I Z I E 20 noiembrie 2019 mun. Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte Vladimir Timofti Judecători Anatolie Țurcan Elena Co
Sursă