1ra-1232/2019 — art. 326 alin. 1 Cod penal

Prin sentința Judecătoriei Bălți (sediul Central) din 01 noiembrie 2018, pe baza probelor administrate la faza de urmărire penală, conform prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală, Gordilă Denis a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 326 alin. (1) Cod penal, la pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 2000 (două mii) unități convenționale, echivalentul a 100000 (una sută mii) lei. Din contul inculpatului Gordilă Denis a fost dispusă confiscarea sumei de 4000 (patru mii) euro, echivalentul în lei, conform cursului BNM la data executării, cu trecerea forțată și gratuită a mijloacelor bănești nominalizate în proprietatea statului.

Pentru pronunțarea sentinței, prima instanță a constatat în fapt, că Gordilă Denis, acționând în mod intenționat și din interes material, în perioada lunii octombrie 2016, susținând că are influență asupra judecătorului din cadrul Judecătoriei Bălți care are spre examinare cauza penală în privința Anastasiei Ivanova, pentru a-l determina la pronunțarea unei hotărâri favorabile 1 în privința acesteia și anume stabilirea unei sancțiuni cu suspendare condiționată a executării pedepsei, a pretins de la ultima mijloace bănești în sumă totală de 4000 euro, pe care i-a primit prin intermediul lui Iavorschi Serghei, în trei tranșe, după cum urmează: - 3000 euro le-a primit personal de la ultimul la mijlocul lunii octombrie 2016, aflându-se în apropierea Inspectoratului de Poliție Bălți - 500 euro le-a primit personal de la ultimul în una din zilele de la sfârșitul lunii octombrie 2016 la domiciliul său din xxxxx și - 500 euro le-a primit personal de la ultimul în una din zilele de la sfârșitul lunii octombrie 2016, aflându-se în apropierea Bisericii Sf. Constantin și Ileana din mun. Bălți, str. 31 August, bani care conform cursului valutar oficial stabilit de Banca Națională a Moldovei constituiau la momentul primirii echivalentul a 87824,4 lei. Acțiunile inculpatului au fost încadrate în baza art. 326 alin. (1) Cod penal - pretinderea, acceptarea și primirea personal de bunuri sub formă de valori valutare pentru sine sau pentru o altă persoană, săvârșite intenționat de către o persoană care susține că are influență asupra unei persoane publice, pentru a-l face să îndeplinească acțiuni în exercitarea funcției sale, indiferent dacă asemenea acțiuni au fost sau nu săvârșite.

Procurorul, a contestat sentința cu apel, solicitând casarea acesteia cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care lui Gordilă Denis, recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 326 alin. (1) Cod penal, să-i fie stabilită pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 2000 unități convenționale, iar conform art. 65 Cod penal, să fie privat de dreptul de a ocupa funcții publice în organele Ministerului Afacerilor Interne al RM, pe un termen de 2 ani. În argumentarea apelului procurorul și-a expus dezacordul cu sentința în ce privește pedeapsa penală, considerând-o prea blândă și neadecvată faptei comise, deoarece inculpatul la momentul săvârșirii infracțiunii activa în funcție de Șef de sector nr. 4 Dacia din cadrul Inspectoratului de poliție Bălți și drept consecință fiind o persoană care deține funcție publică. A relevat procurorul, că instanța de judecată urma să țină cont de faptul, că Gordilă Denis, având în virtutea funcției deținute permanent drepturi și obligații în vederea exercitării funcțiilor autorității publice, abilitată potrivit prevederilor art. 2 al Legii cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului nr. 320 din 27.12.2012 cu misiunea de a apăra drepturile și libertățile fundamentale ale persoanei prin activități de menținere, asigurare și restabilire a ordinii și securității publice, de prevenire, investigare și de descoperire a infracțiunilor și contravențiilor, contrar prevederilor art. 26 alin. (1) lit. a), b), c), d) și k) și prevederilor art. 28 alin. (1) lit. g), h) și i) ale Legii nominalizate mai sus, acceptând concomitent benevol restricțiile impuse de prevederile Legii cu privire la prevenirea și combaterea corupției nr. 90-XVI din 25.04.2008, în vigoare la momentul comiterii infracțiunii, pentru a nu comite acțiuni ce pot conduce la folosirea situației de serviciu și a autorității sale în interese personale, de grup sau 2 alte interese decât cele de serviciu, contrar obligațiilor și interdicțiilor impuse de funcția deținută, a săvârșit infracțiunea de trafic de influență. Procurorul a mai notat, că în cazul infracțiunilor de corupție și conexe corupției noțiunea „gravitatea infracțiunii săvârșite” la individualizarea pedepsei trebuie de înțeles în sensul că aceste infracțiuni, comparativ cu alte categorii de infracțiuni, prezintă un pericol însemnat și grav pentru societate, deoarece se manifestă în structurile autorităților statului, a puterii sau serviciilor publice, care discreditează și compromit activitatea acestora. În cazurile săvârșirii infracțiunilor de trafic de influență, se afectează imaginea instituțiilor statale și a întregii societăți, totodată, în acțiunile lui Gordilă Denis nu au fost stabilite careva circumstanțe atenuante care ar putea fi luate în considerație la individualizarea pedepsei, excepție făcând faptul că el pentru prima dată a comis o infracțiune mai puțin gravă și având în vedere că inculpatul deține și deținea la momentul comiterii infracțiunii o funcție publică, aplicarea doar pedepsei sub formă de amendă în cazul respectiv este una inechitabilă. Având în vedere împrejurările expuse, apelantul este de opinia că la caz este necesară aplicarea în baza art. 65 Cod penal, a pedepsei complementare față de inculpatul Gordilă Denis și anume privarea acestuia de dreptul de ocupa funcții publice în organele Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova pe un termen de 2 ani.

Inculpatul Gordilă Denis și apărătorul acestuia, avocatul Kornacker Gabriela, prin apelul comun au contestat sentința primei instanțe în ce privește pedeapsa stabilită sub formă de amendă, solicitând aplicarea acesteia într-un cuantum mai mic, și anume în mărime de 1500 unități convenționale, echivalentul a 75000 lei. În motivarea acestor solicitări apelanții au invocat, că în instanță inculpatul Gordilă Denis a optat pentru judecarea cauzei sale în ordinea prevăzută la art. 3641 Cod de procedură penală, ultimul a recunoscut vina în totalitate precum și probele administrate în cadrul urmăririi penale, a declarat că se căiește sincer, este la prima abatere penală și promite că pe viitor nu va mai comite infracțiuni.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 06 februarie 2019, au fost admise apelurile, inclusiv din alte motive, casată sentința în latura pedepsei cu pronunțarea în această parte a unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care lui Gordilă Denis, recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 326 alin. (1) Cod penal, cu aplicarea prevederilor art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, i-a fost stabilită pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 2000 (două mii) unități convenționale, echivalentul a 40000 (patruzeci mii) lei. În temeiul art. 65 alin. (3) Cod penal, lui Gordilă Denis i-a fost aplicată pedeapsa complementară sub formă de privare de dreptul de a ocupa funcții publice în organele Ministerului Afacerilor Interne al RM pe un termen de 2 (doi) ani. 3 În rest, dispozițiile sentinței cu privire la confiscarea mijloacelor bănești, măsura asiguratorie și corpurile delicte, a fost menținută. 5.1. În argumentarea soluției pronunțate, instanța de apel a statuat, că cuantumul pedepsei - 2000 unități convenționale, a fost aplicat lui Gordilă Denis în limitele prevăzute la sancțiunea art. 326 alin. (1) Cod penal, în coroborare cu prevederile art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, partea apărării eronat apreciind că în cazul lui Gordilă Denis urma a fi aplicată pedeapsa la limita minimă admisibilă rezultând doar din faptul examinării cauzei în procedura simplificată. Or, la aprecierea inclusiv și a cuantumului pedepsei instanța a ținut cont de faptul, că infracțiunea săvârșită de inculpat face parte din categoria infracțiunilor mai puțin grave, inculpatul are la întreținere 2 copii minori, se caracterizează pozitiv, anterior nu a fost judecat, regretă de cele comise și se căiește. În atare împrejurări instanța de apel a considerat că prima instanță a stabilit echitabil cuantumul pedepsei sub formă de amendă - 2000 unități convenționale, ținând cont de criteriile generale de individualizare a pedepsei, însă la stabilirea cuantumului acesteia în lei instanța greșit a dedus calculele conform formulei 50 lei per/unitate convențională. Astfel, având în vedere prevederile art. art. 8, 10 alin. (1) Cod penal, instanța de apel a notat, că fapta imputată inculpatului Gordilă Denis a fost comisă în perioada lunii octombrie 2016, iar potrivit art. 64 alin. (2) Cod penal, în vigoare la momentul comiterii infracțiunii, unitatea convențională de amendă era egală cu 20 de lei. Or, abia la 07.11.2016 au intrat în vigoare modificările introduse la acest alineat prin Legea nr. 207 din 29.07.2016, în vigoare 07.11.2016, fiind substituit textul „20 de lei” cu textul „50 de lei”. Prin urmare, instanța de apel a considerat oportun de a corecta eroarea admisă de către instanța de fond la aplicarea pedepsei față de Gordilă Denis, și admițând apelurile, inclusiv din motivele nominalizate, care nu au fost invocate de către apelanți, a casat sentința în latura pedepsei, fiind condiționată stabilirea pedepsei în cuantumul de 2000 unități convenționale - așa cum și a apreciat justificat prima instanță, însă cu stabilirea echivalentului în lei în corespundere cu prevederile art. 64 alin. (2) Cod penal, în redacția de până la 07 noiembrie 2016. De asemenea, verificând argumentele invocate de către procuror ce vizează aplicabilitatea prevederilor art. 65 alin. (3) Cod penal, instanța de apel le-a considerat întemeiate, și deși la articolul incriminat inculpatului nu este prevăzută aplicarea pedepsei complementare în mod obligatoriu, totuși instanța de judecată, în procesul de individualizare a pedepsei, este în drept să aplice persoanei recunoscute vinovate și pedeapsa complementară, dacă va considera că scopul pedepsei va atins prin aplicarea și a unei pedepse complementare. În opinia instanței de apel, prima instanță nu a argumentat convingător respingerea solicitării procurorului privind aplicarea față de Gordilă Denis a pedepsei complementare sub formă de privare de dreptul de ocupa funcții publice în organele Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, or, instanța nu a luat în considerație faptul, că inculpatul la momentul comiterii infracțiunii deținea 4 funcția de șef al Sectorului de Poliție nr. 4 (Dacia) al Inspectoratului de Poliție al IGP al MAI, funcție care face parte din categoria funcțiilor publice. Respectiv Gordilă Denis, având în virtutea funcției deținute permanent drepturi și obligații în vederea exercitării funcțiilor autorității publice, abilitată potrivit prevederilor art. 2 al Legii cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului nr. 320 din 27.12.2012, contrar prevederilor art. 26 alin. (1) lit. a), b), c), d) și k) și prevederilor art. 28 alin. (1) lit. g), h) și i) ale Legii nominalizate, acceptând concomitent benevol restricțiile impuse de prevederile Legii cu privire la prevenirea și combaterea corupției nr. 90-XVI din 25.04.2008, în vigoare la momentul comiterii infracțiunii, pentru a nu comite acțiuni ce pot conduce la folosirea situației de serviciu și a autorității sale în interese personale, de grup sau alte interese decât cele de serviciu, contrar obligațiilor și interdicțiilor impuse de funcția deținută, a săvârșit infracțiunea de trafic de influență. Instanța de apel a reținut, că Gordilă Denis anume datorită deținerii funcției sale, a pretins că are influență asupra judecătorului din cadrul Judecătoriei Bălți pentru a clarifica situația Anastasiei Ivanova care avea statut de inculpată pe o cauză penală ce se afla la acel moment pe rol spre examinare la Judecătoria Bălți. Or, rezultând din declarațiile lui Iavorschi Serghei depuse la etapa urmăririi penale, rezultă, că s-a adresat anume la Gordilă Denis pentru a hotărî situația Anastasiei Ivanova, or, acesta era polițist la Inspectoratul de Poliție Bălți și din discuțiile ulterioare a garantat soluționarea problemei. Tot potrivit declarațiilor martorului Iavorschi Serghei, rezultă, că una dintre discuții referitor la rezolvarea problemei a avut loc între el, Ivanova Anastasia și Gordilă Denis, chiar în biroul de serviciu al ultimului, la Sectorul de Poliție, după care inculpatul s-a informat referitor la caz de pe pagina web a instanței judecătorești, spunând că poate influența judecătorul în gestiunea căruia se află cauza spre examinare. În acest sens declarații similare a depus și Ivanova Anastasia. Respectiv, pretinderea de mijloace bănești a avut loc în timpul exercitării de către Gordilă Denis a obligațiunilor de serviciu, acesta manifestând scop de cupiditate, cel de a intra în posesia unei recompense ce nu i se cuvine, pentru a determina altă persoană din cadrul Judecătoriei Bălți să îndeplinească acțiuni în exercitarea funcțiilor sale. Totodată, instanța de apel a accentuat, că instanța de fond a ignorat caracterul infracțiunii comise de către inculpatul Gordilă Denis, care a acționat utilizând autoritatea funcției deținute - șef al Sectorului de Poliție nr.4 (Dacia) al Inspectoratului de Poliție al IGP al MAI, infracțiunea în cauză prezentând un pericol însemnat și grav, manifestându-se în structurile autorităților statului, care discreditează și compromit activitatea acestora, la caz fiind afectată imaginea instituțiilor statale, fiind adusă atingere gravă imaginii organelor Ministerului Afacerilor Interne al RM.

Inculpatul Gordilă Denis, în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală, contestă cu recurs decizia instanței de apel, în partea aplicării 5 pedepsei complementare, solicitând rejudecarea cauzei în această parte cu pronunțarea unei noi hotărâri de excludere a pedepsei complementare aplicată de către instanța de apel. Având în susținere prevederile art. 65 alin. (3) Cod penal, inculpatul menționează că pedeapsa complementară poate fi aplicată doar în cazurile în care constată că infracțiunea imputată a fost săvârșită în timpul îndeplinirii obligațiilor de serviciu sau în timpul exercitării unei anumite activități, însă în ordonanța de învinuire acest fapt nu este reflectat. Astfel, în temeiul art. 62 alin. (1) lit. b) Cod penal, urmează să se constate dacă infracțiunea a fost comisă în timpul îndeplinirii obligațiilor de serviciu sau în afara serviciului și să se expusă asupra necesității aplicării sau neaplicării privării inculpatului de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate, doar în raport cu învinuirea imputată, specificând că judecarea cauzei urmează să aibă loc în limitele învinuirii formulate în rechizitoriu. Invocă inculpatul că este incorectă aprecierea instanței de apel că infracțiunea imputată a fost comisă în timpul îndeplinirii obligațiilor de serviciu sau în timpul desfășurării unei anumite activități, or, infracțiunea nu este legată de activitatea profesională, deoarece funcția deținută nu a avut nici un rol la comiterea infracțiunii, fapt ce se confirmă prin aceea că în ordonanța de învinuire nu este nici o mențiune despre faptul că infracțiunea ar fi fost săvârșită în timpul desfășurării activității de polițist. Mai mult, locul și timpul primirii banilor nu a avut nici o legătură cu activitatea de serviciu. În plus, activând în funcția de șef al Sectorului de Poliție nr. 4 (Dacia) al 1P al IGP nu a avut nicio tangență cu cauza penală intentată pe numele Anastasiei Ivanova. Este de opinia că instanța de apel nu a argumentat soluția privind interzicerea acestui drept raportat la situația de fapt reținută în cauză, făcând doar uz de dispoziția legală prescrisă și citarea obligațiilor pe care le are polițistul conform legii, fără a desfășura concluziile în această parte, întru a fi stabilit clar de care împrejurării specifice ale funcției publice deținute s-a folosit la săvârșirea infracțiunii imputate, de care activitate s-a folosit la săvârșirea infracțiunii și de ce toate acestea nu se reflectează în ordonanța de învinuire, de rând ce dispozițiile art. 65 alin. (3) Cod de procedură penală nu sunt obligatorii și se aplică excepțional. Totodată, invocă că instanța de apel nu a ținut cont și de prevederile art. art. 395 alin. (1) pct. 4), 88 alin. (5) Cod penal. Astfel, atâta timp cât instanța de apel nu a motivat decizia în partea aplicării art. 65 alin. (3) Cod penal, duce la încălcarea dreptului la un proces echitabil.

Procurorul a depus referință la recursul inculpatului, pledând pentru inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat.

Judecând recursul ordinar declarat de inculpat, în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit constată că, acesta urmează a fi admis din următoarele considerente. 6 Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, judecând recursul, instanța de recurs este în drept să admită recursul, să rejudece cauza și să pronunțe o nouă hotărâre dacă nu se agravează situația condamnatului. Potrivit prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei. După cum rezultă din conținutul recursului declarat de către inculpat, acesta invocă temeiurile de casare prevăzute de pct. 6), 10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, potrivit cărora hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazurile când 6) instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; precum și când 10) s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. În esență, inculpatul critică decizia instanței de apel dintr-un singur considerent, și anume acesta își expune dezacordul cu aplicarea de către instanța de apel în privința sa a pedepsei complementare – privarea de dreptul de a ocupa funcții publice în organele Ministerului Afacerilor Interne al RM pe un termen de 2 ani, aspect ce urmează a fi verificat și asupra căruia Colegiul se va expune în continuare. Astfel, potrivit sentinței, Gordilă Denis a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 326 alin. (1) Cod penal, iar cu aplicarea prevederilor art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, inculpatului i-a fost stabilită pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 2000 unități convenționale, echivalentul a 100000 lei. La rândul său, judecând apelurile declarate de către procuror și de către partea apărării, instanța de apel a ajuns la concluzia casării sentinței, în latura pedepsei, inclusiv din alte motive decât cele invocate în apeluri, cu pronunțarea în această parte a unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care lui Gordilă Denis, recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 326 alin. (1) Cod penal, iar cu aplicarea prevederilor art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, i-a fost stabilită pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 2000 unități convenționale, echivalentul a 40000 lei. Totodată, în temeiul art. 65 alin. (3) Cod penal, instanța de apel i-a aplicat lui Gordilă Denis pedeapsa complementară sub formă de privare de dreptul de a ocupa funcții publice în organele Ministerului Afacerilor Interne al RM pe un termen de 2 ani. În susținerea concluziei cu privire la aplicarea pedepsei complementare vizate, instanța de apel a reținut argumentele acuzatorului de stat precum că 7 inculpatul la momentul comiterii infracțiunii deținea funcția de șef al Sectorului de Poliție nr. 4 (Dacia) al Inspectoratului de Poliție al IGP al MAI, funcție care face parte din categoria funcțiilor publice. Având în vedere raționamentele care au format convingerea instanței de apel cu privire la aplicarea dispozițiilor art. 65 Cod penal și anume stabilirea pedepsei complementare – privarea de dreptul de a ocupa funcții publice în organele Ministerului Afacerilor Interne al RM pe un termen de 2 ani, instanța de recurs o apreciază ca nefondată, considerând că s-a admis o eroare în această parte, urmând a fi exclusă sancțiunea complementară menționată din următoarele considerente. Potrivit lucrărilor dosarului, se atestă că inculpatului Gordilă Denis i-a fost imputat faptul, că acționând în mod intenționat și din interes material, în perioada lunii octombrie 2016, susținând că are influență asupra judecătorului din cadrul Judecătoriei Bălți care are spre examinare cauza penală în privința Anastasiei Ivanova, pentru a-l determina la pronunțarea unei hotărâri favorabile în privința acesteia și anume stabilirea unei sancțiuni cu suspendare condiționată a executării pedepsei, a pretins de la ultima mijloace bănești în sumă totală de 4000 euro, pe care i-a primit prin intermediul lui Iavorschi Serghei, în trei tranșe, după cum urmează: - 3000 euro le-a primit personal de la ultimul la mijlocul lunii octombrie 2016, aflându-se în apropierea Inspectoratului de Poliție Bălți - 500 euro le-a primit personal de la ultimul în una din zilele de la sfârșitul lunii octombrie 2016 la domiciliul său din xxxxx și - 500 euro le-a primit personal de la ultimul în una din zilele de la sfârșitul lunii octombrie 2016, aflându-se în apropierea Bisericii Sf. Constantin și Ileana din mun. Bălți, str. 31 August, bani care conform cursului valutar oficial stabilit de Banca Națională a Moldovei constituiau la momentul primirii echivalentul a 87824,4 lei. Aceste acțiuni ale inculpatului au fost încadrate în baza art. 326 alin. (1) Cod penal, iar sancțiunea acestei norme stipulează pedeapsa cu amendă în mărime de la 2000 la 3000 unități convenționale sau cu închisoare de până la 5 ani, iar persoana juridică se pedepsește cu amendă în mărime de la 4000 la 6000 unități convenționale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate. Având în vedere aceste prevederi legale, Colegiul penal atestă că norma penală incriminată inculpatului nu prevede pedeapsa complementară - privarea de dreptul de a ocupa funcții publice. Prin urmare, în opinia Colegiului penal lărgit, concluziile instanței de apel cu privire la aplicarea pedepsei complementare în cazul inculpatului Gordilă Denis, nu sunt pe deplin argumentate din punct de vedere legal. Or, este incorectă aprecierea instanței de apel că infracțiunea imputată a fost comisă în timpul îndeplinirii obligațiilor de serviciu sau în timpul desfășurării unei anumite activități, or, în ordonanța de punere sub învinuire nu este nici o mențiune despre faptul că infracțiunea ar fi fost săvârșită în timpul desfășurării activității de polițist. Mai mult, locul și timpul primirii banilor nu a avut nici o legătură cu activitatea de serviciu a inculpatului. 8 Colegiul penal relevă, că dispoziția alin. (3) art. 65 Cod penal statuează, că privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate poate fi aplicată ca pedeapsă complementară și în cazurile când nu este prevăzută în calitate de pedeapsă pentru infracțiunile din Partea specială a prezentului cod, dacă, ținând cont de caracterul infracțiunii săvârșite de cel vinovat în timpul îndeplinirii obligațiilor de serviciu sau în timpul exercitării unei anumite activități, instanța de judecată va considera imposibilă păstrarea de către acesta a dreptului de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate. Reieșind din dispozițiile acestei norme penale, și anume prin sintagma „poate” se atestă, că stipulările de la alin. (3) art. 65 Cod penal, nu sunt obligatorii, dar sunt lăsate la discreția instanței de judecată, urmând ca aceasta să motiveze necesitatea aplicării pedepsei complementare. La caz, instanța de apel nu a argumentat soluția privind aplicarea pedepsei complementare raportată la situația de fapt reținută în cauză, făcând doar uz de dispoziția legală prescrisă și citarea obligațiilor pe care le are polițistul conform legii, fără a desfășura concluziile în această parte, întru a fi stabilit clar de care împrejurării specifice ale funcției publice deținute s-a folosit la săvârșirea infracțiunii imputate, în condițiile în care dispozițiile art. 65 alin. (3) Cod de procedură penală nu sunt obligatorii și se aplică excepțional. Astfel, Colegiul penal statuează, că instanța de apel la aplicarea pedepsei complementare nu au ținut cont în măsură deplină de principiile generale de individualizare a pedepsei, precum și de prevederile Părții generale a Codului penal și a aplicat-o neargumentat, fapt ce impune necesitatea de a se interveni în decizia supusă recursului. Generalizând cele expuse, Colegiul apreciază ca fiind incidente prevederile pct. 6) și 10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală și care și-au găsit confirmare la examinarea recursului declarat, fiind stabilite erorile de drept invocate de către inculpat, în partea ce se referă la netemeinicia stabilirii pedepsei complementare ultimului. În asemenea împrejurări, instanța de recurs consideră oportun de a corecta eroarea comisă de instanța de apel, fără a agrava situația condamnatului, rejudecând cauza în partea stabilirii pedepsei complementare, cu pronunțarea unei noi hotărâri în această parte.

În conformitate cu art. art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, D E C I D E : Se admite recursul ordinar declarat de către inculpatul Gordilă Denis xxxxx, în propria cauză penală, se casează parțial decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 06 februarie 2019, în latura penală în partea stabilirii pedepsei, cu rejudecarea cauzei în această parte și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care se dispune excluderea aplicării pedepsei complementare, 9 stabilită în temeiul art. 65 alin. (3) Cod penal, sub formă de privarea de dreptul de a ocupa funcții publice în organele Ministerului Afacerilor Interne al RM pe un termen de 2 ani. În rest, celelalte dispoziții ale hotărârii atacate se mențin. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 17 ianuarie 2020. Președinte Timofti Vladimir Judecătorii Toma Nadejda Țurcan Anatolie Cobzac Elena Boico Victor 10