1ra-1816/2019 — art. 264 alin. 3 lit. a CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 264 alin. 3 lit. a CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 6, 10 CPP
1ra-1816/2019 — art. 264 alin. 3 lit. a CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)
Dosarul nr. 1ra-1816/2019
Curtea Supremă de Justiție
DECIZIE
18 decembrie 2019 mun. Chișinău
Colegiul penal în următoarea componență:
Președinte – Diaconu Iurie,
Judecători – Guzun Ion și Catan Liliana,
a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar, prin care se solicită
casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 22 mai 2019, declarat
în propria cauză penală de către inculpatul
Verdeș Victor Xxxxx, născut la xxxxx,
originar și domiciliat în s. Xxxxx, r-nul Xxxxx.
Termenul de examinare a cauzei:
prima instanță: 20.02.2019 – 29.03.2019;
instanța de apel: 15.04.2019 – 22.05.2019;
instanța de recurs: 06.08.2019 – 18.12.2019.
Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal al Curții
Supreme de Justiție,
C O N S T A T Ă :
Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 29 martie 2019, Verdeș
Victor a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3)
lit. a) Codul penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de
2 (doi) ani, cu aplicarea art. 79 alin. (1) Cod penal, fără privarea de dreptul de a conduce
mijloace de transport.
Executarea pedepsei, sub formă de închisoare, aplicate inculpatului a fost
suspendată conform dispoziției art. 90 Cod penal, pe o perioadă de probațiune de 1 (unu)
an și nu va fi executată dacă condamnatul în perioada de probațiune nu va săvârși o
nouă infracțiune și va îndreptăți încrederea ce i s-a acordat, totodată, obligându-l pe
Verdeș Victor să nu-și schimbe domiciliul, fără consimțământul organului competent.
S-a dispus încasarea de la Verdeș Victor în folosul statului cheltuielile judiciare în
sumă de 960 (nouă sute șaizeci) lei.
Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat că, la data de 19.11.2018,
aproximativ ora 07:10 min, Verdeș Victor fiind treaz, posedând permis de conducere
1
pentru categoria mijlocului de transport pe care-l conducea, aflându-se la volanul
automobilului model „Renault Scenic” cu n/î xxxxx, se deplasa în mun. Chișinău, pe str.
Calea Moșilor din direcția str. Petricani spre str. Ismail, fiind însoțit de pasagerii Leșanu
Valentin, care se afla pe bancheta din spate și Șevcenco Lilia care se afla pe scaunul
pasagerului față.
În timpul deplasării, conducătorul auto Verdeș Victor, nu a manifestat prudență
sporită la trafic, nu a apreciat corect situația rutieră în care se afla autovehiculul la
momentul respectiv, nu a luat în considerație starea lucrurilor în traficul rutier ce reflectă
gradul de protecție a participanților la el împotriva accidentelor și consecinței acestora,
nu a ținut cont de semnificația mijloacelor de semnalizare rutieră și totalitatea factorilor
ce caracterizează condițiile rutiere, prin ce a ignorat prevederile pct. 45 subpct. 1) lit. a),
b), c) și d) al Regulamentului circulației rutiere, aprobat prin Hotărârea Guvernului
Republicii Moldova nr. 357 din 13.05.2009 care stipulează că conducătorul trebuie să
conducă vehiculul în conformitate cu limita de viteză stabilită, ținând permanent seama
de următorii factori: a) starea psihofiziologică ce influențează atenția și reacția; b)
dexteritatea în conducere care i-ar permite să prevadă situațiile periculoase; c) starea
tehnică a vehiculului și particularitățile încărcăturii; d) situația rutieră” și subpct. 2) care
prevede că în cazul în care în limita vizibilității apar obstacole care pot fi observate de
conducător, el trebuie să reducă viteza sau chiar să oprească, pentru a nu pune în pericol
siguranța traficului, pct. 42 subpct. 2) care indică că pe drumurile cu circulație dublu sens
care au cel puțin două benzi pe direcție este interzisă intrarea pe banda de circulație
destinată sensului opus, pct. 122) subpct. 5) lit. e) care prevede că este interzisă
exploatarea vehiculelor în cazurile în care sunt depistate devieri de la normativele
tehnice și ecologice în cazul în care pe carosabil este zăpadă, gheață sau polei, iar roțile
autoturismului nu sunt echipate cu anvelope pe care este marcajul „M + S”, S.” sau „M
& S”, și art. 22 alin.(4) lit.b) din Legea privind siguranța traficului rutier nr.131- XVI din
07.06.07, care stipulează că „Participanții la traficul rutier sunt obligați să manifeste un
comportament care să asigure fluența și siguranța traficului, să nu pericliteze siguranța
unor alți participanți la trafic, să nu cauzeze prejudicii mediului înconjurător,
proprietății publice sau private, și ca urmare ajungând în adiacentul imobilului cu nr.22,
încălcând marcajul rutier 1.3, a intrat pe contrasens și s-a tamponat cu automobilul de
model „Renault Mașter”, cu n/î xxxxx, condus de către Cotoman Vitalie, care se deplasa
pe str.Calea Moșilor din direcția str.Ismail spre Petricani.
În rezultatul accidentului rutier, pasagerului din salonul automobilului de model
2
„Renault Scenic” cu n/î xxxxx și anume lui Leșanu Valentin, conform raportului de
expertiză judiciara nr. xxxxx din 16.01.2019, i-au fost cauzate vătămări corporale grave.
Iar pasagerei Șevcenco Lilia, conform raportului de expertiză judiciară nr. xxxxx
din 19.12.2018, i-au fost cauzate vătămări corporale ușoare.
Acțiunile lui Verdeș Victor au fost încadrate juridic în baza art. 264 alin. (3) lit. a)
Cod penal, încălcarea regulilor de securitate a circulației sau de exploatare a mijloacelor de
transport de către persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat vătămarea
gravă a integrității corporale.
Până la începerea cercetării judecătorești, în ședința de judecată din data de 13
martie 2019, de către inculpatul Verdeș Victor a fost înaintată cerere privind examinarea
cauzei penale de învinuire, în baza prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală,
solicitând ca judecată să se facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală,
pe motiv că recunoaște integral vina în cele incriminate și nu dorește administrarea de
noi probe, cererea nominalizată fiind susținută integral de către apărătorul inculpatului
- avocatul Pleșca Comeliu.
Sentința a fost atacată cu apel de către procurorul în Procuratura mun. Chișinău,
oficiul Principal, Popescu Constantin, prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea
parțială a sentinței, în partea individualizării pedepsei, rejudecarea cauzei penale și
pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit ordinii stabilite, pentru prima instanță, prin care:
lui Verdeș Victor recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin.
(3) lit. a) Cod penal, să-i fie numită pedeapsa sub formă de 3 ani închisoare, cu privarea
dreptului de a conduce mijlocul de transport pe o perioadă de 3 ani, cu suspendarea
condiționată a executării pedepsei cu închisoare pe o perioadă de probațiune de 3 ani.
3.1. În motivarea cererii de apel, procurorul a invocat că, instanța de judecată a dat
aprecierea corectă circumstanțelor de fapt a cauzei și l-a condamnat în baza art. 264 alin.
(3) lit. a) Cod penal, totuși aceasta nu a ținut cont de faptul că la stabilirea pedepsei este
necesar de a lua în considerație criteriile de individualizare a pedepsei prevăzute de art.
75 Cod penal.
A reiterat că, numărul îngrijorător de mare al accidentelor rutiere cu final tragic din
ultimul timp reflectă o problemă majoră legată de responsabilitatea conducătorilor auto
față de obligațiile ce le revin, și anume de a respecta regulile de circulație rutieră. Mai
mult, opinia publică condamnă iresponsabilitatea conducătorilor auto, faptele acestora
se petrec de cele mai multe ori fără ca șoferii să realizeze gradul de risc. Acest tip de
comportament este cu atât mai periculos, cu cât asumarea riscului nu este deliberat, deci
3
pericolul nu este perceput, iar atenția conducătorului nu este îndreptată spre acest
fenomen. Vorbim în acest caz pe lângă imaturitate, de capacitatea limitată de a
conștientiza și a anticipa pericolul.
A conchis că, reieșind din scopul pedepsei penale - restabilirea echității sociale,
corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, atât din
partea condamnatului, cât și a altor persoane - faptul că în privința acestuia a fost aplicată
o pedeapsă prea blândă, poate doar să încurajeze comiterea pe viitor a altor infracțiuni.
Mai mult ca atât instanța de judecată în virtutea circumstanțelor cazului, nu a aplicat față
de condamnat pedeapsa complementară, privarea de a conduce mijloace de transport,
iar circumstanțele atenuate stabilite de către instanță au fost reținute la aplicarea art. 79,
cât și la aplicarea art. 90 din Codul penal.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 22 mai 2019, a fost
admis apelul declarat de către procuror, casată sentința parțial, în partea stabilirii
pedepsei complementare, și în această parte pronunțată o nouă hotărâre potrivit
modului stabilit pentru prima instanță, după cum urmează:
Lui Verdeș Victor recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 264 alin. (3) lit. a)
Cod penal, i-a fost stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani, cu
suspendarea condiționată a executării pedepsei pe o perioadă de probațiune 1 an, cu
privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 1 an.
În rest sentința a fost menținută.
4.1. În motivarea soluției adoptate instanța de apel a reținut că, sentința primei
instanțe a fost contestată de către acuzatorul de stat în partea stabilirii pedepsei penale
principale și complementare, însă ce ține de încadrarea juridică și vinovăție, sentința nu
a fost atacată.
În acest sens, privitor la numirea pedepsei penale, instanța de apel a conchis că
instanța de fond la stabilirea categoriei pedepsei, corect a aplicat prevederile legale, și,
în conformitate cu revederile art. 7, 75 Cod penal, a ținut cont de gravitatea infracțiunii
săvârșite, de motivul acesteia, de personalitatea celui vinovat, de circumstanțele cauzei
care atenuează răspunderea, precum și scopul pedepsei aplicate asupra corectării și
reeducării vinovatului.
Conform art. 16 Cod penal, infracțiunile săvârșite de către Verdeș Victor, se atribuie
la categoria infracțiunilor grave.
Totodată, la stabilirea și individualizarea pedepsei în temeiul art. 75 alin. (1) Cod
penal, instanța de fond, în conformitate cu art. 76, 77 Cod penal nu a stabilit careva
4
circumstanțe atenuante sau agravante.
Reieșind din cele expuse, instanța de fond a ținut cont de scopul pedepsei penale
îndreptate spre restabilirea echității sociale, fiindu-i stabilită pedeapsă cu suspendarea
executării pedepsei în limitele stabilite de legea penală. Astfel, instanța de apel a
considerat că prima instanță corect, legal și întemeiat a aplicat în privința inculpatului
Verdeș Victor pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani, iar în temeiul
prevederilor art. 90 Cod penal, executarea pedepsei a fost suspendată condiționat pe o
perioadă de probațiune de 1 an.
În continuare, instanța de apel nu a reținut ca plauzibile argumentele invocate de
acuzatorul de stat cu privire la aplicarea față de inculpatul Verdeș Victor a unei pedepse
prea blânde, ori prima instanță legal și întemeiat a ținut cont de toate circumstanțele
cauzei, și anume că infracțiunea comisă de Verdeș Victor face parte din categoria celor
grave, de personalitatea vinovatului care anterior nu a fost condamnat, a recunoscut
vina, totodată, s-a căit sincer de fapta comisă, partea vătămată nu are careva pretenții
față de inculpat și a solicitat ca acesta să nu fie pedepsit, considerând întemeiată aplicarea
prevederilor art. 90 Cod penal în privința inculpatului.
Cu referire la pedeapsa complementară, instanța de apel a reținut că, din dispoziția
art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal (în vigoare la momentul comiterii faptei), încălcarea
regulilor de securitate a circulației de către persoana care conduce mijlocul de transport,
ce a cauzat din imprudență vătămarea gravă a integrității corporale, se pedepsește cu
închisoare de la 3 la 7 ani cu privarea de dreptul de a conduce mijloce de transport pe un
termen de până la 4 ani.
În acest context, instanța de apel a remarcat că prima instanță în mod eronat nu a
stabilit inculpatului pedeapsa complementară or, după cum rezultă din prevederile
normei penale pentru care a fost recunoscut vinovat și condamnat inculpatul Verdeș
Victor, privarea de dreptul de a conduce mijloacele de transport se aplică pe un termen
de până la 4 ani.
În ordinea celor relevate supra, având în vedere că prima instanță nu a stabilit în
privința inculpatului Verdeș Victor pedeapsa complementară prevăzută de lege, iar
instanța de apel, examinând în ordine de apel cauza penală sub toate aspectele a conchis,
că sentința primei instanțe urmează a fi casată în partea stabilirii pedepsei
compementare și a pronunța o hotărâre nouă.
În acest sens, nu a putut fi reținută poziția instanței de fond precum că, conducerea
mijlocului de transport este activitatea profesională a inculpatului, inculpatul se
5
caracterizează pozitiv, cât și factorul determinant în comiterea accidentului rutier,
constituind condițiile climaterice și anume faptul că afară ningea, iar carosabilul era
lunecos, fapt ce a determinat producerea accidentului rutier, reprezintă circumstanțe
excepționale în temeiul prevederilor art. 79 Cod penal, instanța de apel a apreciat-o ca
fiind neîntemeiată, odată ce, instanța de fond anume aceste circumstanțe le-a pus la baza
stabilirii categoriei și cuantumului pedepsei, inculpatului Verdeș Victor, în opinia
instanței de apel, fiindu-i corect aplicată pedeapsa sub formă de închisoare, cu aplicarea
prevederilor art. 90 Cod penal, prin prisma art. 3641 Cod de procedură penală în limitele
prevăzute de norma legală pentru infracțiunea respectivă.
Mai mult, cauza s-a examinat în ordinea procedurii simplificate de judecare a
cauzei pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, conform art. 3641 Cod
de procedură penală, inculpatul beneficiind de o reducere a pedepsei cu o pătrime din
limitele de pedeapsă prevăzute de lege, fiindu-i aplicată pedeapsa în limita sancțiunii
prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal. De asemenea, în cazul existenței
condițiilor climaterice nefavorabile conducătorul auto este obligat să reducă viteza și
implică o atenție sporită din partea acestuia, condiții ce nu au fost respectate de către
Verdeș Victor, fiind vinovat de comiterea accidentului rutier. Prin urmare, instanța de
apel a considerat că, temei pentru aplicarea prevederilor art. 79 Cod penal nu s-a
constatat.
În același timp, este relevant și faptul, că pedeapsa complementară sub formă de
privarea de dreptul de a conduce mijloacele de transport prevăzută de art. 264 alin. (3)
lit. a) Cod penal este obligatorie și vine să îndeplinească rolul de completare a represiunii
impuse prin aplicarea pedepsei penale principale, ambele reprezentând o formă de
constrângere, care trebuie să reflecte întotdeauna gravitatea faptei comise.
Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către inculpat, care în
temeiurile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei
instanței de apel, cu menținerea sentinței.
În motivarea recursului invocă următoarele argumente:
- analizând temeiurile de fapt și de drept reținute de către instanța de apel, în partea
soluționării privind aplicarea pedepsei complimentare privarea de dreptul de a conduce
mijloacele de transport, constat o aplicare eronată a normelor de drept material;
Pe parcursul ultimilor 35 ani profesionist practic, activând pe diverse unități de
transport, iar la momentul comiterii infracțiunii, activa în calitate de șofer pe autoturism
în ÎMREI ”LUMTEH”. Posedă permis de conducere cat. B,C,D,E iar pe parcursul
6
activității sale nu a avut careva accidente rutiere.
Șofatul este unica profesie pe care o are și respectiv unica sursă de venit a familiei
sale, reeșind din faptul că la momentul de față soția sa nu activează în câmpul muncii.
La caz, privarea inculpatului de dreptul de a conduce mijloacele de transport, de
facto va lipsi familia sa de surse de existență, creând dificultăți enorme în viața sa și a
familiei sale, având impact grav asupra stării a sănătății psihice ți morale a întregii
familii, fiind afectată starea materială. În condițiile actuale, la vârsta de peste cincizeci de
ani, este foarte dificil să-și găsesc o altă sursă de venit pentru a întreține familia.
La recursul ordinar declarat de inculpat, în conformitate cu prevederile art. 431
alin. (1) pct. 1¹) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul, prin care și-a
manifestat dezacordul cu recursul declarat, motivând prin faptul că instanța de apel a
constatat just circumstanțele de drept și de fapt ale cauzei și corect a individualizat
pedeapsa.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar în raport cu
materialele dosarului și motivele invocate, Colegiul penal decide asupra inadmisibilității
recursului declarat din următoarele considerente.
Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot
fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de
apel doar în cazurile stipulate în acest articol.
În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de
recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii
instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care
se constată că este vădit neîntemeiat.
Drept temei pentru recurs recurentul a invocat prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6)
și 10) Cod de procedură penală, care stipulează că hotărârile instanței de apel pot fi
supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel
în cazul în care hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și s-au
aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.
Colegiul penal constată că aceste temeiuri pe care s-a bazat autorul în recursul
declarat, nu persistă în cauză. În fapt, decizia instanței de apel corespunde tuturor
prevederilor legii de procedură penală, ea fiind legală și întemeiată.
La fel, Colegiul penal atestă că, în speță nu se contestă starea de fapt stabilită de
către instanțele de fond și nici încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului Verdeș V., din
care considerente nu se va pronunța referitor la aceste aspecte, însă critică hotărârea
7
contestată în partea stabilirii pedepsei, solicitând numirea unei pedepse mai blânde, în
temeiul art. 79 Cod penal, cu excluderea aplicării pedepsei complementare - privarea de
dreptul de a conduce mijloace de transport.
Referitor la pedeapsa complimentară stabilită inculpatului de către instanța de
apel, Colegiul consideră că instanța de apel și-a motivat just soluția adoptată în acest
sens, acordând deplină eficiență prevederilor art. 7, 61, 75 Cod penal la soluționarea
chestiunii cu privire la individualizarea pedepsei, stabilite conform sancțiunii articolului
incriminat, iar în sprijinul statuării respective relevă următoarele.
Așa cum se reține din doctrina penală, în cazul săvârșirii unei infracțiuni instanța
de judecată este singura în măsură să înfăptuiască nemijlocit acțiunea de individualizare
a pedepsei pentru infractorul care a comis acea infracțiune, având deplina libertate de
acțiune în vederea realizării operațiunii respective, ținând seama de regulile și principiile
prevăzute de Codul penal la stabilirea felului, duratei ori a cuantumului pedepsei.
Chestiunea de individualizare a pedepsei este un proces obiectiv, de evaluare a
tuturor elementelor circumscrise faptei și autorului, având ca finalitate stabilirea unei
pedepse în limitele prevăzute de sancțiunea articolului din Codul penal, în baza căruia
a fost condamnat inculpatul.
De asemenea, se reține că la individualizarea pedepsei trebuie avut în vedere
principalul criteriu - gradul de pericol social al faptei săvârșite, care se măsoară după
cuantumul pedepsei prevăzute de textul incriminator, urmând ca celelalte două criterii
alăturate și distincte - persoana infractorului și împrejurările care atenuează sau
agravează răspunderea penală, să fie avute în vedere după ce instanța și-a format opinia
cu privire la gradul de pericol social concret al activității infracționale săvârșite.
La stabilirea categoriei și mărimii pedepsei, instanța de apel a ținut cont de
gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de
circumstanțele cauzei care atenuează sau agravează răspunderea, de influența pedepsei
aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale
acestuia.
Instanța de recurs precizează că solicitarea recurentului privind menținerea
sentinței prin care în privința inculpatului nu a fost aplicată pedeapsa complimentară
sub formă de privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport, este neîntemeiată,
or circumstanțele la care face referire avocatul referitor la recunoașterea de către inculpat
a faptei comise și căința sinceră în legătură cu urmările survenite, lipsa antecedentelor
penale, și lipsa pretențiilor materiale față de inculpat, nu pot servi ca circumstanțe în
8
vederea neaplicării în privința lui Verdeș V. a pedepsei complimentare, care conform
sancțiunii infracțiunii săvârșite de inculpat, este una obligatorie .
Reieșind din cele expuse, Colegiul concluzionează că instanța de apel a pronunțat
o decizie întemeiată și motivată prin stabilirea în privința inculpatului pe lângă pedeapsa
principală și a pedepsei complimentare sub formă de privarea dreptului de a conduce
mijloace de transport pe termen de 1 an, pedeapsă care răspunde scopului de corectare
și reeducare a inculpatului prevăzut de art. 61 Cod penal și care va duce la formarea unei
atitudini pozitive a acestuia față de ordinea de drept, regulile de conviețuire socială și
principiile morale, iar argumentele invocate de recurenți urmând a fi declarate ca
neîntemeiate.
În viziunea instanței de recurs concluziile expuse pe larg de către instanța de apel
în decizia sa, sunt juste iar criticile recurenților nu constituie temeiuri de a răsturna
situația în prezenta cauză, ce ar necesita intervenția instanței ierarhic superioare, în
sensul casării hotărârii judecătorești adoptate de instanța de apel.
Reținând prevederile sus menționate, Colegiul penal conchide că nu există temei
legal pentru admiterea recursului ordinar declarat și potrivit legii decide
inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat.
În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul
penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,
D E C I D E:
Inadmisibilitatea recursului ordinar, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții
de Apel Chișinău din 22 mai 2019, declarat în propria cauză penală de către inculpatul
Verdeș Victor Xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată integral la 17 ianuarie 2020.
Președinte: Diaconu Iurie
Judecători: Guzun Ion
Catan Liliana
9