1ra-2310/19 — art. 217 alin. 2 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 217 alin. 2 CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 6 CPP
1ra-2310/19 — art. 217 alin. 2 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)
Dosarul nr. 1ra-2310/2019
C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E
D E C I Z I E
18 decembrie 2019 mun. Chișinău
Colegiul Penal în următoarea componență:
președinte: Diaconu Iurie
judecători: Catan Liliana
Guzun Ion
examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de avocatul
Lepădatu Tatiana în numele inculpatului, prin care se solicită casarea deciziei
Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 02 octombrie 2019, în cauza penală
privindu-l pe
BUTNARI Mihai XXXXX, născut XXXXX5,
originar și domiciliat în XXXXX
Termenul de examinare a cauzei:
Prima instanță: 01.04.2019 – 22.05.2019;
Instanța de apel: 18.06.2019 – 02.10.2019;
Instanța de recurs: 20.11.2019 – 18.12.2019.
c o n s t a t ă:
Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, din 22 mai 2019, Butnari
Mihai a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin.
(2) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de 100 (una sută) ore muncă
neremunerată în folosul comunității. S-a respins cererea acuzatorului de stat cu
privire la încasarea din contul lui Butnari Mihai în contul statului a prejudiciului
cauzat în urma efectuării raportului de constatare tehnico-științifică nr.34/12/-1-R-
5495 din 10.12.2018 în sumă de 1680 lei.
Pentru a pronunța sentința, prima instanță, în fapt, a constatat că, Butnari
Mihai, în circumstanțe nestabilite de loc și de timp, acționând cu intenție directă,
având scopul transportării și păstrării drogurilor fără scop de înstrăinare, a intrat în
posesia unei cantități nestabilite de droguri, pe care a păstrat-o ilegal până la 27
noiembrie 2018, aproximativ ora 21.55 în XXXXX pe teritoriul adiacent fabricii
„Introscop”, când a fost reținut în flagrant delict și la el, fiind depistat și ridicat un
pachețel din hârtie cu o substanță cu miros specific, care conform raportului de
1
constatare tehnico-științifică cu nr.32/12/1-R-5495 din 10.12.2018, reprezintă produs
etnobotanic ce conține cannabinoidul sintetic MDMB(N)-2201, în cantitate de 0,125
grame, ce constituie proporții mari și se atribuie la substanțele narcotice, incluse în
Tabelul nr. 1, Lista nr. 1 ’’Substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin
astfel de substanțe, depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, aprobate
prin Hotărârea Guvernului nr. 79 din 23.01.2006” fără scop de înstrăinare. Prin
acțiunile sale intenționate, Butnari Mihai, a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 217
alin. (2) din Codul penal, circulația ilegală a drogurilor, etnobotanicelor sau analogii
acestora fără scop de înstrăinare, adică, păstrarea, transportarea drogurilor, săvârșită
în proporții mari și fără scop de înstrăinare.
Legalitatea și temeinicia sentinței de condamnare, a fost atacată cu apel de
către procurorul, care a solicitat casarea parțială a acesteia în partea ce ține de
respingerea cerinței acuzatorului de stat de a încasa cheltuielile judiciare din contul
inculpatului și încasarea de la inculpat cheltuielile judiciare în sumă de 1078 lei cu
titlul de cheltuieli suportate pentru efectuarea raportului de expertiză judiciară.
Argumentele invocate în susținerea cererii de apel pot fi rezumate la
următoarele: sentința este ilegală în ceia ce privește refuzul în satisfacerea solicitării
acuzatorului de stat de a încasa din contul inculpatului cheltuielile judiciare în mărime
de 1078 lei suportate pentru efectuarea expertizelor judiciare numite în cadrul
urmăriri penale. Suportarea cheltuielilor judiciare într-o cauză penală este provocată
de săvârșirea unei infracțiuni, care impune desfășurarea urmăririi și a judecării cauze
pentru aplicarea legii penale celui ce a comis-o, ca urmare, cheltuielile judiciare,
imputabile inculpatului condamnat pentru săvârșirea infracțiunii, temeiul juridic fiind
vinovăția sa infracțională, deoarece fără săvârșirea infracțiunii astfel de cheltuieli nu
s-ar fi efectuat. Obligația inculpatului de a suporta cheltuielile judiciare este principală
și integrală, întrucât săvârșirea unei infracțiuni atrage în mod inevitabil desfășurarea
urmăririi penale și a judecării cauzei, pentru a i se aplica pedeapsa infractorului,
obligația de a suporta cheltuielile judiciare îi revin în principal acestuia, chiar dacă
partea vătămată și partea civilă au determinat, prin cererile lor, producerea unor
cheltuieli, de asemenea obligația de a suporta cheltuielile judiciare este integrală,
incluzând toate cheltuielile necesare pentru pronunțarea unei hotărâri de condamnare
către prima instanță. Stabilindu-se vinovăția inculpatului în săvârșirea unei
infracțiuni, acestuia îi revine obligația de a plăti statului toate cheltuielile efectuate de
la începerea urmăririi penale și până la punerea în executare a hotărârii de
condamnare.
Prin decizia Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 02 octombrie
2019, apelul procurorului a fost admis parțial în partea ce se referă la cheltuielile de
judecată, cu casarea sentinței în acea parte și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit
2
ordinii stabilite pentru prima instanță. S-a încasat de la Butnari Mihai în beneficiul
statului suma de 1078 (una mie șaptezeci și opt) lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
În rest sentința a fost menținută.
În partea descriptivă a deciziei, instanța de apel a menționat că, audiind
participanții prezenți la proces și examinând materialele dosarului, verificând
legalitatea și temeinicia hotărârii primei instanțe în raport cu argumentele invocate în
cererea de apel, instanța a considerat necesar de a admite apelul declarat de către
procuror și a casa parțial, în partea care se referă la încasarea de la inculpat a
cheltuielilor de judecată, cu pronunțarea în această parte, a unei noi hotărâri potrivit
modului stabilit pentru prima instanță, din următoarele considerente.
La pronunțarea sentinței, prima instanță, corect, a stabilit circumstanțele de fapt
și de drept și just a concluzionat că, inculpatul a săvârșit anume infracțiunea imputată.
Aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe acumulate la cauza
penală, fiind corect apreciate, respectându-se prevederile art. 101 Codul de procedură
penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar
toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor.
Invocând prevederile art. 227, 229 alin. (1)- (2) și 143 Codul de procedură
penală, instanța de apel a atras atenția la faptul că, norma juridică respectivă urmează
a fi interpretată, ținând cont de modificările operate prin Legea nr. 316 din 22
decembrie 2017, în vigoare 09 februarie 2018. Prin Legea respectivă a fost exclus art.
143 alin. (2) Codul de procedură penală, care prevedea că plata expertizelor judiciare
efectuate în cazurile prevăzute la alin. (1) se face din contul bugetului de stat. Prin
urmare, voința legiuitorului a fost îndreptată spre obligarea condamnaților de a achita
cheltuielile de efectuare a expertizelor. Astfel, scutirea condamnaților de la plata
acestor sume urmează să reprezinte excepția, dar nu regula. Astfel, Curtea de Apel a
considerat întemeiat apelul acuzatorului de stat și a dispus încasarea de la Butnari
Mihai în beneficiul statului a sumei de 1078 lei cu titlu de cheltuieli de judecată pentru
efectuarea expertizei.
Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, avocatul Lepădatu Tatiana a
atacat-o cu recurs ordinar, solicitând casarea deciziei instanței de apel cu menținerea
fără modificări a sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 22.05.2019.
Recurentul consideră că decizia instanței de apel este neîntemeiată și ilegală, fiind
pasibilă casare acestuia. Încasarea de la Butnari Mihai a cheltuielilor suportate în
urma efectuării raportului de constatare tehnico-științifică în sumă de 1680 lei, acestea
sunt cheltuieli efectuate în cadrul urmăririi penale în vederea acumulării probatoriului
necesar pentru demonstrarea vinovăției condamnatului în comiterea infracțiunii
incriminate, cheltuieli ce sunt trecute în contul statului.
Raportul de expertiză a fost utilizat în sensul art. 93 alin. (2) pct. 2) și 7) Cod de
3
procedură penală în calitate de probe, fiind puse la baza acuzării condamnatului,
consideră că costul cheltuielilor judiciare urmează să fie suportate de către
ordonatorul expertizei judiciare din bugetul alocat.
În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură
penală, procurorul a depus referință privitor la opinia sa asupra recursului avocatului,
menționând că acesta urmează a fi declarat inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat și
lipsit de temeiuri legale.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar nominalizat pe
baza materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal
concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele
considerente.
Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de
apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de
fond și de apel, inclusiv în temeiul când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe
care se întemeiază soluția.
Instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute
prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea
dispozițiilor de drept formal și material.
Referitor la solicitarea recurentului precum că instanța de apel nefondat a
dispus încasarea cheltuielilor de judecată de la inculpat, Colegiul penal reține ca fiind
argumentată poziția instanței, or, potrivit art. 227 Cod procedură penală, cheltuieli
judiciare sunt cheltuielile suportate potrivit legii pentru asigurarea bunei desfășurări
a procesului penal. Cheltuielile judiciare cuprind sumele plătite sau care urmează a fi
plătite martorilor, părții vătămate, reprezentanților lor, experților, specialiștilor,
interpreților, traducătorilor și asistenților procedurali; cheltuite pentru păstrarea,
transportarea și cercetarea corpurilor delicte; care urmează a fi plătite pentru
acordarea asistenței juridice garantate de stat; cheltuite pentru restituirea contravalorii
obiectelor deteriorate sau nimicite în procesul de efectuare a expertizei sau de
reconstituire a faptei; cheltuite în legătură cu efectuarea acțiunilor procesuale în cauza
penală. Cheltuielile judiciare se plătesc din sumele alocate de stat dacă legea nu
prevede altă modalitate.
Conform alin. (2) art. 229 Cod de procedură penală, instanța de judecată poate
obliga condamnatul să recupereze cheltuielile judiciare, cu excepția sumelor plătite
interpreților, traducătorilor, precum și apărătorilor în cazul asigurării inculpatului cu
avocat care acordă asistența juridică garantată de stat, atunci când aceasta o cer
interesele justiției și condamnatul nu dispune de mijloacele necesare. Achitarea
cheltuielilor judiciare poate fi suportată și de condamnatul care a fost eliberat de
4
pedeapsă sau căruia i-a fost aplicată pedeapsă, precum și de persoana în privința căreia
urmărirea penală a fost încetată pe temeiuri de nereabilitare.
Prin urmare, în cazul supus judecării, Colegiul constată că cheltuielile judiciare
în sumă de 1680 lei au fost suportate de stat pentru efectuarea raportului de constatare
tehnico- științifică pentru constatarea conținutului pliculețului extras de la inculpat în
urma acțiunilor sale infracționale.
Subsidiar, Colegiul reține că, obligația inculpatului de a suporta cheltuielile
judiciare este principală și integrală, întrucât săvârșirea unei infracțiuni atrage în mod
inevitabil desfășurarea urmăririi penale și a judecării cauzei, pentru a i se aplica
pedeapsa infractorului, obligația de a suporta cheltuielile judiciare îi revine în
principal acestuia.
Prin urmare, instanța de recurs conchide că la judecarea cauzei în ordine de
apel, instanța a respectat prevederile legale relevante prescrise la art. 414-419 Cod de
procedură penală și a pronunțat o hotărâre legală și întemeiată, iar temei pentru
admiterea recursului ordinar declarat de avocat în numele inculpatului nu există și
potrivit legii, se impune respingerea lui ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii
atacate.
Rezumând aceste constatări, Colegiul atestă corectitudinea concluziei instanței
de apel, care a examinat și a realizat o justă interpretare și aplicare a normelor de
procedură penală, decizia adoptată fiind întemeiată și argumentată, iar temei pentru
admiterea recursului ordinar declarat de inculpat nu există și potrivit legii, se impune
respingerea lui ca inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat, cu menținerea hotărârii atacate.
În temeiul art. 432 alin. (1) – (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul
Penal
d e c i d e :
Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Lepădatu Tatiana în
numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău
din 02 octombrie 2019, în cauza penală privindu-l pe Butnari Mihai XXXXX, ca fiind
vădit neîntemeiat.
Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 17 ianuarie 2020.
Președinte Diaconu Iurie
Judecător Catan Liliana
Judecător Guzun Ion
5