1ra-1802/2019 — art. 320-1 CP

1ra-1802/2019 — art. 320-1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-1802/2019

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

11 decembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Iurie Diaconu,

Judecători – Ion Guzun și Liliana Catan,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar, declarat de

avocatul Negrei Nicolae în numele inculpatului, prin care solicită casarea sentinței

Judecătoriei Ungheni din 15 martie 2019 și deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 05 iunie 2019, în cauza penală, în privința lui

Cornescu Ion XXX, născut XXX, originar și

domiciliat în XXX.

Termenul examinării cauzei:

Instanța de fond de la 21.08.2018 pînă la 15.03.2019;

Instanța de apel de la 18.04.2019 pînă la 05.06.2019;

Instanța de recurs de la 05.08.2019 pînă la 10.12.2019.

Asupra recursului declarat, în baza actelor din dosar, Colegiul penal al Curții

Supreme de Justiție,

C O N S T A T Ă:

în procedura prevăzută de art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, Cornescu Ion a

fost recunoscut vinovat și condamnat:

- în baza art. 3201 Codul penal, stabilindu-i-se pedeapsa sub formă de

închisoare pe un termen de 1 an cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

semiînchis;

- în baza art. 3201 Cod penal, stabilindu-i-se pedeapsa sub formă de

închisoare pe un termen de 1 an cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

semiînchis;

- în baza art. 3201 Cod penal, stabilindu-i-se pedeapsa sub formă de

închisoare pe un termen de 1 an, cu executarea pedepsei într-un penitenciar de tip

semiînchis.

În baza art. 84 alin. (1) Cod penal, pedeapsa definitivă pentru concurs de

infracțiuni prin cumul, total, al pedepselor aplicate, lui Comescu Ion, a fost stabilit 3

ani închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

În baza art. 85 alin. (1) Cod penal, pedeapsa definitivă pentru concurs de

sentințe prin cumul, total, al pedepsei neexecutate la pedeapsa aplicată, lui Comescu

Ion, i-a fost stabilit 3 ani, 1 lună și 10 zile, închisoare, cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip semiînchis.

privința căruia la 20 februarie 2018, de către Judecătoria Ungheni, sediul Nisporeni, a

fost emisă ordonanță de protecție în favoarea victimei violenței în familie, Cornescu

Lilia, agresată de Cornescu Ion, ne cătând la acest fapt, agresorul Cornescu Ion,

având obligația de a părăsi temporar locuința comună situată în s. XXX, r-nul XXX,

de a sta departe de locul aflării victimei Cornescu Lilia, excluzând orice contact,

inclusiv telefonic, prin corespondență sau în orice alt mod, cu victima sau cu copiii

acesteia, interzicându-i agresorului Cornescu Ion, de a se apropia de locul de muncă

1

al victimei Cornescu Lilia și de locul de studii al copiilor XXX. Contrar obligațiilor

avute, la 17 martie 2018, aproximativ la ora 20.30, fiind în stare de ebrietate

alcoolică, deplasându-se la domiciliul mamei sale Cornescu Lilia, din s. XXX, r-nul

XXX, acționând intenționat, urmărind scopul încălcării ordonanței de protecție sus

numite, a refuzat să părăsească locuința comună situată în s. XXX, r-nul XXX, unde

avea interdicție, le-a agresat verbal pe Cornescu Lilia și Cornescu Nina, numindu-le

cu cuvinte injurioase și a aplicat violență fizică în privința lor, lovind-o cu palma

peste față pe XXX, după care i-a aplicat câteva lovituri cu pumnul în regiunea

corpului lui XXX și a tras-o de păr, cauzându-le dureri fizice și suferință psihică.

Tot el, continuându-și acțiunile infracționale, la 16 iulie 2018, aproximativ la ora

12.40, urmărind scopul încălcării ordonanței de protecție din 26 iunie 2018, emisă de

Judecătoria Ungheni în favoarea victimelor violenței în familie XXX și XXX, potrivit

căreia avea obligația de a părăsi temporar locuința comună, de a nu se apropia de

victimă, de a nu contacta vizual sau prin alte mijloace cu aceasta și de a sta departe de

victimă, păstrând o distanță ce i-ar permite să se simtă în siguranță, s-a dus la

domiciliul său unde locuiesc XXX, situată în s. XXX, r-nul XXXși a făcut scandal.

Tot el, continuându-și acțiunile infracționale, la 27 iulie 2018, aproximativ la ora

23.00, urmărind scopul încălcării ordonanței de protecție din 26 iunie 2018, emisă de

Judecătoria Ungheni în favoarea victimelor violenței în familie XXX, potrivit căreia

avea obligația de a părăsi temporar locuința comună, de a nu se apropia de victimă,

de a nu contacta vizual sau prin alte mijloace cu aceasta și de a sta departe de victimă,

păstrând o distanță ce i-ar permite să se simtă în siguranță, s-a dus la domiciliul său

unde locuiesc XXX, situată în XXX, a făcut scandal, numindu-le cu cuvinte

injurioase înjosindu-le onoarea și demnitatea.

numele inculpatului Cornescu Ion, a depus apel, prin care a solicitat casarea acesteia,

în partea stabilirii pedepsei, cu emiterea unei noi hotărâri cu aplicarea prevederilor

art. 90 Cod penal. În motivarea cererii de apel, avocatul a invocat că, pedeapsa

aplicată inculpatului este prea aspră și poate fi înlocuită cu una mai blîndă, fără

izolarea acestuia de societate, deoarece se căiește sincer de cele comise, a recunoscut

vina în comiterea infracțiunii imputate iar procesul penal s-a petrecut în prezența

inculpatului fiind solicitat și examinarea cauzei în baza art. 3641 Codul de procedură

penală.

3.1. Nefiind de acord cu sentința primei instanțe, avocatul Negrei Nicolae în

numele inculpatului Cornescu Ion, a depus apel, prin care a solicitat, casarea acesteia

în partea ce privește aplicarea pedepsei sub formă de închisoare, cu aplicarea

prevederilor art. 79 alin. (1) și art. 90 alin. (1) Codul penal în privința acestuia la

stabilirea pedepsei. În motivarea cererii de apel, avocatul a invocat că, instanța nu a

luat în considerare cumulul de circumstanțe atenuante aplicându-i lui Cornescu Ion

prin cumul total al pedepselor stabilindu-i pedeapsa de 3 ani de închisoare.

Recunoașterea persoanei ca fiind vinovată de comiterea unei fapte prevăzute de legea

penală și atribuirea acesteia a calificativului de a fi anterior judecat, constituie deja o

pedeapsă aspră și educativă pentru inculpat. Echitatea presupune un coraport logic

între fapta prejudiciabilă, urmările acesteia și pedeapsă stabilită. Pedeapsa trebuie să

fie o reacție individuală pentru fiecare caz în parte, ori instanța de fond, a dispus o

pedeapsă disproporționată inculpatului Cornescu Ion. Este de menționat că, echitatea

socială în privința victimei a fost restabilită, prin căința sinceră a inculpatului

recunoașterea vinovăției. Luând în considerare circumstanțele cauzei și personalitatea

2

inculpatului Cornescu Ion, consideră că pedeapsa de 3 ani 1 lună și 10 zile prea aspră,

iar o pedeapsă prea aspră generează apariția unor sentimente de nedreptate, jignire,

înrăire și de neîncredere în lege, fapt ce poate duce la consecințe contrare scopului

urmărit. în acest caz, în privința inculpatului Cornescu Ion, consideră că este

rezonabil de a aplica prevederile art. 79 Codul penal, care stipulează că, ținînd cont

de circumstanțele excepționale ale cauzei, legate de scopul și motivele faptei, de rolul

vinovatului în săvârșirea infracțiunii, de comportarea lui în timpul și după

consumarea infracțiunii, de alte circumstanțe care micșorează esențial gravitatea

faptei și a consecințelor ei, precum și de contribuirea activă a participantului la

descoperirea acesteia, instanța de judecată poate aplica o pedeapsă sub limita minimă,

prevăzută de legea penală pentru infracțiunea respectivă, sau una mai blândă, de altă

categorie. Astfel, aplicarea unei pedepse penale cu aplicarea prevederilor art. 90 alin.

(1) Codul penal, va fi una rezonabilă și echitabilă în raport cu fapta comisă de

inculpatul Cornescu Ion.

au fost respinse, ca nefondate, apelul avocatului Nastas Tatiana în numele

inculpatului Cornescu Ion și apelul suplimentar al avocatului Negrei Nicolae în

numele inculpatului Cornescu Ion, cu menținerea sentinței fără modificări.

4.1. Pentru a se pronunța, instanța de apel a menționat că, instanța de fond la

pronunțarea sentinței, corect, a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a

concluzionat că, inculpatul a săvârșit anume infracțiunea imputată. Aceste împrejurări

au fost constatate din totalitatea de probe acumulate la cauza penală, fiind corect

apreciate, respectându-se prevederile art. 101 Codul de procedură penală, din punct

de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar toate probele în

ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor. Instanța de apel a constatat cu

certitudine că, Cornescu Ion a comis: 1) infracțiunea prevăzută de art. 3201 Codul

penal, după semnele: neexecutarea intenționată a măsurilor stabilite de instanța de

judecată în ordonanța de protecție a victimei violenței în familie; 2) infracțiunea

prevăzută de art. 3201 Codul penal, după semnele: neexecutarea intenționată a

măsurilor stabilite de instanța de judecată în ordonanța de protecție a victimei

violenței în familie;3) infracțiunea prevăzută de art. 3201 Codul penal, după semnele:

neexecutarea intenționată a măsurilor stabilite de instanța de judecată în ordonanța

de protecție a victimei violenței în familie fiind întrunite elementele constitutive ale

acestei infracțiuni, atît sub aspectul laturii obiective, cît și sub aspectul laturii

subiective.

Astfel, la individualizarea și stabilirea categoriei și termenului pedepsei

inculpatului, instanța de apel a ținut cont de prevederile art.art.7, 61, 75, 76, 77, 79

Codul penal și anume de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de

personalitatea celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează

răspunderea, de condițiile de viață ale familiei acestuia precum și de scopul pedepsei

aplicate asupra corectării și reeducării inculpatului.

Instanța de apel a menționat că, pedeapsa penală este echitabilă atunci când este

capabilă de a contribui la realizarea scopurilor pedepsei penale, cum ar fi corectarea

condamnatului și prevenirea săvârșirii de noi infracțiunii atât de către condamnat,

precum și de alte persoane or, practica judiciară demonstrează că, o pedeapsă prea

aspră generează apariția unor sentimente de nedreptate, jignire, înrăire și de

neîncredere în lege, fapt ce poate duce la consecințe contrare scopului urmărit.

Legalitatea pedepsei impune instanței obligația de a stabili pedeapsa în limitele fixate

3

în Partea specială a Codului penal și în strictă conformitate cu dispozițiile Părții

generale a Codului penal. Individualizarea pedepsei constă în obligația instanței de a

stabili măsura pedepsei concrete infractorului, necesară și suficientă pentru realizarea

scopurilor legii penale și pedepsei penale. Astfel, pedeapsa aplicată inculpatului

trebuie să fie capabilă să restabilească echitatea socială și să realizeze scopurile legii

penale și pedepsei penale, în strictă conformitate cu dispozițiile părții generale a

Codului penal și stabilirea pedepsei în limitele fixate în partea specială.

Instanța de apel a notat că, un rol primordial în aprecierea stabilirii și aplicării

pedepsei, îl are pericolul social al faptei, sens în care valorile ocrotite de legea penală

prin incriminarea faptelor trebuie evidențiate, atât pentru restabilirea ordinii de drept,

cît și pentru educarea inculpatului. Din materialele cauzei rezultă că infracțiunea

comisă de inculpat se califică, conform art. 16 alin. (3) din Codul penal, ca

infracțiune mai puțin gravă.

Astfel, instanța de apel a conchis că, prima instanță corect și întemeiat i-a aplicat

inculpatului conform art. 84 alin. (1), 85 alin. (1) Cod penal, pedeapsa în mărime de 3

ani și 1 lună și 10 zile închisoare, iar pedeapsa respectivă este proporțională faptei

comise. Din aceste considerente și ținând cont de circumstanțele comiterii

infracțiunii, personalitatea inculpatului, care la evidența medicului psihiatru nu se

află, nu este angajat în câmpul muncii, este anterior judecat, antecedentele penale

fiind nestinse, a comis repetat infracțiuni, astfel nu se află pe calea corijării și dorinței

de a se reintegra în societate, fiind persoană predispusă spre comiterea de noi

infracțiuni, nu a conștientizat gravitatea celor comise, de lipsa circumstanțelor

atenuate și de existența circumstanțelor agravante, instanța de judecată consideră că

scopul pedepsei penale de corectare și reeducare a inculpatului, precum și prevenirea

săvârșirii noii infracțiuni, poate fi realizat cu izolarea inculpatului de societate, cu

aplicarea unei pedepse sub formă de închisoarea pe un termen de 3 ani și 1 lună și 10

zile închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar semiînchis, apreciind pedeapsa

aplicată ca una echitabilă și proporțională faptei prejudiciabile comise de către

inculpat. Pedeapsa aplicată urmează să contribuie la formarea unei atitudini de

respect față de legea penală, precum și de valorile sociale și interesele protejate de

acestea din partea condamnatului, persoana să fie silită să înceteze activitatea

criminală și să-și modifice comportamentul în conformitate cu prevederile legii.

Pedeapsa este echitabilă când ea impune infractorului lipsuri și restricții ale

drepturilor lui, proporționale cu gravitatea infracțiunii săvârșite și este suficientă

pentru restabilirea echității sociale, adică a drepturilor și intereselor victimei, statului

și întregii societăți, perturbate prin infracțiune. De asemenea, pedeapsa este echitabilă

și atunci când este capabilă de a contribui la realizarea scopurilor pedepsei penale,

cum ar fi corectarea condamnatului și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât de

către condamnat, precum și de alte persoane. Or, practica judiciară demonstrează că,

o pedeapsă prea aspră generează apariția unor sentimente de nedreptate, jignire,

înrăire și de neîncredere în lege, fapt ce poate duce la consecințe contrare scopului

urmărit. De asemenea, o pedeapsă prea blîndă generează dispreț față de ea și nu este

suficientă nici pentru corectarea infractorului și nici pentru prevenirea săvîrșirii de

noi infracțiuni.

O condiție obligatorie pentru condamnarea cu suspendarea condiționată a

executării pedepsei rezidă în faptul că nu ar fi rațional ca inculpatul să execute

pedeapsa cu închisoare stabilită. Aceasta ar însemna că, în rezultatul cercetării cauzei

și calităților individuale ale inculpatului s-a format convingerea fermă în posibilitatea

4

atingerii scopurilor pedepsei penale fără izolarea de societate, dar în condițiile unui

control profilactic al comportamentului persoanei respective într-o anumită perioadă

de timp. Astfel, instituția suspendării condiționate a executării pedepsei nu trebuie

privită ca un avantaj sau un drept acordat de lege persoanelor vinovate, dar trebuie

apreciată ca un mijloc preventiv de apărare socială care derivă din organizarea unei

politici penale adaptate la realitatea socială concretă. Pentru dispunerea suspendării

condiționate a executării pedepsei, instanța de apel trebuie să examineze dacă prin

suspendarea condiționată, în cazul dat, va fi posibilă atingerea scopurilor pedepsei

stipulate în art.61 Codul penal.

De asemenea, instanța de apel reține faptul că, inculpatul Cornescu Ion nu este

la prima abatere, a comis repetat infracțiunea respectivă fiind în termenul de probă.

Existența unor asemenea urmări prejudiciabile și dispunerea suspendării condiționate

pentru comiterea unei astfel de infracțiune implică, de regulă, imposibilitatea

restabilirii echității sociale ca scop al pedepsei prevăzute de art. 61 Codul penal. La

caz, urmează a fi reținut că inculpatul executa o pedeapsă nonprivativă de libertate și

în această perioadă comite alte trei infracțiuni (de asemenea, cu aplicarea violenței).

Faptul respectiv indică la circumstanță că pedeapsa nonprivativă a demonstrat

ineficiența în sensul prevenirii comiterii altor infracțiuni.

Instanța de apel a considerat că în privința inculpatului nu pot fi aplicate

prevederile art. 90 Codul penal, suspendarea condiționată a executării pedepsei. În

consecință, instanța de apel a considerat că pedeapsa aplicată inculpatului urmează să

fie executată real, stabilindu-i astfel o individualizare a pedepsei care este legală,

întemeiată și proporțională faptei.

numele inculpatului, făcând trimitere la prevederile art. 427 alin. (1) pct. 10 Cod de

procedură penală, declară recurs ordinar, prin care solicită casarea acestora cu

pronunțarea unei noi hotărîri ci aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal. Recurentul

invocă dezacordul cu decizia instanței de apel care a menținut pedeapsa reală

pronunțată de prima instanță, ori, inculpatul a recunoscut vinovăția, procedura fiind

examinată în baza art. 364/1 Cod de procedură penală, se căiește sincer de cele

săvârșite, la data săvârșirii infracțiunii acesta era minor, astfel nefiind individualizată

pedeapsa potrivit prevederilor art. 61, 75 Cod penal. Astfel, în opinia apărării, există

posibilitate de a aplica prevederile art. 90 Cod penal.

raport cu materialele cauzei și ținând cont de opinia procurorului expusă în referință,

prin care solicită inadmisibilitatea acestuia, Colegiul penal conchide că acesta este

inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat, or, în vederea acestei statuări se expun

următoarele considerente.

Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii

instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în

care constată că este vădit neîntemeiat.

Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs, se

pronunță doar în limitele temeiurilor invocate în recurs. Potrivit art. 429 alin. (1) Cod

de procedură penală, recursul trebuie să fie motivat. În corespundere cu art. 430 alin.

(5) Cod de procedură penală, cererea de recurs trebuie să conțină indicarea

temeiurilor prevăzute în art. 427 și argumentarea ilegalității hotărârii atacate în acest

sens.

5

În această consecutivitate se reține că, în recursul ordinar, apărătorul semnalează

drept temei de casare a deciziei instanței de apel prevederile art. 427 alin. (1) pct. 10)

Cod de procedură penală, precum că instanța de apel a aplicat pedepse individualizate

contrar prevederilor legale.

Analizând motivele indicate în textul recursului care se aseamănă cu motivele

invocate în cererea de apel, Colegiul penal sesizează că, de fapt, recurentul nu este de

acord cu pedeapsa stabilită inculpatului, solicitând aplicarea prevederilor art. 90 Cod

penal.

Colegiul penal remarcă că, persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei

infracțiuni trebuie să i se aplice o pedeapsă echitabilă, în limitele sancțiunii articolului

în baza căruia persoana se declară vinovată.

Conform art. 75 alin. (1) Cod penal, la stabilirea categoriei și termenului

pedepsei instanța de judecată are obligația să țină cont de gravitatea infracțiunii

săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei

care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra

corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei

acestuia.

Potrivit art. 90 alin. (1) Cod penal, la stabilirea pedepsei cu închisoarea pe un

termen de cel mult 5 ani pentru infracțiunile săvârșite cu intenție, instanța de

judecată, ținând seama de circumstanțele cauzei și de persoana celui vinovat,

ajungând la concluzia că nu este rațional ca acesta să execute pedeapsa stabilită, poate

dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate vinovatului.

Colegiul penal reține că, la stabilirea pedepsei lui Cornescu Ion, s-a ținut cont de

principiile de aplicare a pedepsei prevăzute de art. 61 Cod penal, de criteriile generale

de individualizare a ei, stipulate în art. 75 Cod penal, de circumstanțele cauzei care

agravează ori atenuează răspunderea, de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul

acesteia, de persoana inculpatului, a considerat posibilă corijarea și reeducarea

acestuia cu izolare de societate, considerând că aceasta este una echitabilă faptei

comise.

Reieșind din cele expuse supra, Colegiul penal consideră că instanța de apel și-a

argumentat hotărârea, care este în corespundere cu prevederile art. 384 alin. (3) și art.

394 alin. (2) pct. 3) Cod de procedură penală, bazându-se pe materialele cauzei și

acordând deplină eficiență prevederilor art. 7, 61, 75 Cod penal, art. 3641 Cod de

procedură penală.

În baza celor expuse, Colegiul penal conchide că temeiul invocat de către

apărător nu este aplicabil din punct de vedere al prezenței erorilor de drept, care ar da

temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării hotărârii contestate și,

potrivit legii, se dispune inadmisibilitatea recursului, ca fiind vădit neîntemeiat.

În consecință, raportând situația reținută în cauză, la prevederile art. 432 alin. (2)

Cod de procedură penală, Colegiul concluzionează că la judecarea cauzei în ordine de

apel, instanța de apel a respectat prevederile legale relevante, prescrise de art. 414-

417 Cod de procedură penală, iar recursul declarat, este vădit neîntemeiat și se

apreciază ca inadmisibil.

Colegiul penal,

D E C I D E:

Inadmisibilitatea recursului ordinar, declarat de avocatul Negrei Nicolae în

numele inculpatului, împotriva sentinței Judecătoriei Ungheni din 15 martie 2019 și

6

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 05 iunie 2019, în cauza

penală, în privința lui Cornescu Ion XXX, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată integral la 10 ianuarie 2020.

Președinte: Iurie Diaconu

Judecători: Ion Guzun

Liliana Catan

7