1ra-877/2019 — Art. 217-1 al. 3 lit. b, f CP

Prin sentința Judecătoriei Strășeni, sediul Central din 08 noiembrie 2018 inculpatul Vornicescu Aurel a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (3), lit. lit. b), f) Cod penal și i s-a stabilit pedeapsa sub formă de 2 ani închisoare, în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de 3 ani.

Pentru a se pronunța, instanța de fond a constatat că, în cadrul urmăririi penale s-a constatat că, Vornicescu Aurel, acționând în scop de profit, conștientizând caracterul prejudiciabil al faptelor sale, dorind în mod conștient survenirea lor, neavând autorizația corespunzătoare, împreună și de comun acord cu alte persoane, inclusiv neidentificate, au organizat procurarea, păstrarea, expedierea, transportarea, distribuirea și punerea în circulație pe teritoriul Republicii Moldova a drogurilor și analogilor acestora în proporții mari cu scop de înstrăinare. Astfel, Vornicescu Aurel, conform înțelegerii prealabile cu alte persoane, într- un timp și loc nestabilit de către organul de urmărire penală, ilegal au dobândit pentru păstrare, expediere, transportare, distribuire și punerea în circulație cu scop de înstrăinare pe teritoriul Republicii Moldova substanțe stupefiante, psihotrope și analogi ai acestora în proporții mari, și anume marihuana, pe care Vornicescu Aurel a păstrat-o la domiciliul său amplasat în r-nul Strășeni, XXX și până la 06.04.2018, o cântărea, repartiza și împacheta în doze mai mici și o distribuia, pentru comercializare diferitor persoane, înlesnind comercializarea acesteia în proporții mari consumatorilor. Și anume, Vornicescu Aurel acționând împreună și de comun acord cu alte persoane, în scop material, de înstrăinare a substanțelor stupefiante, în perioada decembrie 2017 - 05.04.2018 le-a înstrăinat numiților XXX, contra sumei de 250 lei pentru un pachet, o cantitate nedeterminată de substanță stupefiantă - marihuana, pe 1 care ultimii la rândul lor o păstrau cu scop de comercializare, precum și au înstrăinat- o diferitor persoane, inclusiv prin intermediul lui Vornicescu Constantin. Astfel, la 31 martie 2018, Vornicescu Constantin în urma unei înțelegeri prealabile prin intermediul telefoniei mobile cu XXX și XXX, împreună s-au deplasat în r-nul Strășeni, XXX, unde XXX i-a înstrăinat lui Vornicescu Constantin o cantitate nestabilită de substanță stupefiantă - marihuana, contra sumei de 500 lei pentru un pachet. Ulterior, Vornicescu Constantin, prin intermediul lui XXX, i-a înstrăinat această substanță lui XXX contra sumei de 1 000 lei pentru un pachet, care la rândul său o înstrăina consumatorilor finali. Respectiv, la 05 aprilie 2018, fiind efectuată percheziția la domiciliul temporar a cet. XXX, amplasat în mun. Chișinău, XXX, unde au fost depistate și ridicate un pachețel din polimer cu masă vegetală, un cântar la scară mică cu urme de masă vegetală, două pachețele din hârtie cu urme de masă vegetală, două pachețele din polimer și două pachețele din hârtie cu semințe. Potrivit raportului de expertiză judiciară nr. 34/12/1-R-2025 din 24 mai 2018, potrivit căruia masa vegetală de culoare verde, ridicată în rezultatul efectuării percheziției la domiciliul cet. XXX, pe adresa - str. XXX, mun. Chișinău, reprezintă substanță stupefiantă marihuană, obținută artizanal din plante de cannabis (cânepă). Cantitatea substanței stupefiante - marihuana, constituie în total 3,309g (masa uscată). Particulele unice de masă vegetală, de pe suprafața cântarului electronic de scară mică și de pe bancnota cu nominalul 1 leu, ridicate în circumstanțele de mai sus, reprezintă urme ale substanței stupefiante marihuană. În continuarea acțiunilor sale criminale, la 05 aprilie 2018 Vornicescu Constantin, acționând împreună și de comun acord cu XXX, s-a deplasat în r-nul XXX, unde XXX în mod repetat i-a înstrăinat substanță stupefiantă - marihuana, contra sumei de 500 lei pentru un pachet. O parte din substanța procurată, Vornicescu Constantin i-a transmis-o lui XXX, iar restul o păstra de comun acord cu XXX cu scop de înstrăinare în continuare. Astfel, la 05 aprilie 2018, ora 14:30 fiind efectuată percheziția corporală a cet. Vornicescu Constantin, de la acesta a fost ridicat un pachet din polimer de culoare albă cu două borcane din sticlă în care se află câte două pachete din polimer cu masă vegetală de culoare verde, primită anterior de la Lozovanu Nicolae. Potrivit raportului de expertiză judiciară nr. 34/12/1-R-1724 din 02 mai 2018, masele vegetale uscate, de culoare verde, cu aspect de inflorescențe din pachetele din polimer din interiorul celor două borcane, precum și din pachetul din polimer de culoare albă, ridicate în rezultatul efectuării percheziției corporale a cet. Vornicescu Constantin, reprezintă marihuană, care se atribuie la categoria substanțelor stupefiante. Cantitatea substanței stupefiante (marihuana - masa uscată), constituie în total 100,680g (23,312g+28,223g+21,280g+23,178g+4,687g). Totodată, fiind efectuată percheziția la domiciliul cet. XXX amplasat în mun. Chișinău, XXX au fost depistate și ridicate două pachețele din hârtie cu substanță de origine vegetală. Potrivit raportului de expertiză judiciară nr. 34/12/1-R-1993 din 15 mai 2018, masa vegetală de culoare verde, ridicată în rezultatul efectuării percheziției la domiciliul cet. XXX, amplasat pe adresa - mun. Chișinău, str. XXX, reprezintă 2 substanță stupefiantă marihuană, obținută artizanal din plante de cannabis (cânepă). Cantitatea substanței stupefiante marihuana constituie în total 1,487 g (masă uscată). La fel, fiind efectuată percheziție în debaraua aflată în posesia cet. XXX amplasată mun. Chișinău, str. XXX, au fost depistate și ridicate un pachețel din polimer cu substanță de origine vegetală și un fragment de butelie din polimer cu depuneri de substanță. Potrivit Raportului de expertiză judiciară nr. 34/12/1 -R-l 994 din 14 iunie 2018, depunerile de culoare cafenie de pe fragmentul de butelie (partea superioară) pe care este prezentă inscripția „7up”, ridicat în rezultatul percheziției în debaraua care se află în folosința cet. XXX, situată pe adresa - mun. Chișinău, str. XXX, reprezintă rășină de cannabis, care se atribuie la substanțele stupefiante. Cantitatea substanței stupefiante (rășină de cannabis) constituie 0,165g. Masa vegetală uscată de culoare verde-cafenie, ridicată în circumstanțele de mai sus, reprezintă marihuană, care se atribuie la substanțele stupefiante. Cantitatea substanței stupefiante (marihuană - materie uscată) constituie 2,522 g. Inclusiv, la 05 aprilie 2018, Vornicescu Aurel, având scopul comercializării substanțelor stupefiante - marihuana, le-a înstrăinat lui XXX și XXX, contra sumei de 1 500 lei, o sacoșă din polimer de culoare neagră cu șase pachete din polimer cu masă vegetală de culoare verde. Respectiv, la 05 aprilie 2018, ora 23:40 fiind efectuată percheziția corporală a cet. XXX, din interiorul scurtei a fost ridicată o sacoșă din polimer de culoare neagră cu șase pachete din polimer cu masă vegetală de culoare verde/substanțe procurate de la Vornicescu Aurel. Potrivit Raportului de expertiză judiciară nr. 34/12/1-R-1995 din 30 mai 2018, potrivit căruia masa vegetală uscată, de culoare verde, mărunțită, cu miros specific, din cele șase pachete din polimer, din interiorul pachetului din polimer de culoare neagră, ridicate în urma efectuării percheziției corporale a cet. XXX, reprezintă marihuană, substanță stupefiantă obținută artizanal din plante de cannabis (cânepă). Cantitatea substanței stupefiante marihuana, constituie în total 149,83 g. Substanțele stupefiante depistate indicate supra, au fost procurate și înstrăinate de către Vornicescu Aurel. Cantitatea substanței stupefiante înstrăinate de către Vornicescu Aurel, potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 79 din 23.01.2006 privind aprobarea Listei substanțelor stupefiante, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, reprezintă proporții mari.

Împotriva sentinței primei instanțe, avocatul Chiril Teut în numele inculpatului și de ultimul, au declarat apel prin care au solicitat casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpatului Vornicescu Aurel să-i fie aplicată pedeapsa în conformitate cu prevederile art. 90 Cod penal. În motivarea cerințelor sale s-au invocat următoarele aspecte: - instanța de fond a aplicat inculpatului o pedeapsă prea aspră, nefiind luate în calcul toate circumstanțele privind personalitatea inculpatului, și anume, conform actelor prezentate de apărare, Vornicescu Aurel are loc permanent de trai, se caracterizează pozitiv la locul de trai, de către rude, vecini, consăteni, nu ține legături cu persoanele ce sunt în vizorul poliției, la răspundere administrativă nu a fost supus, situații de conflict nu admite, se bucură de stimă și respect, nu face abuz de alcool, materiale compromițătoare nu sunt. Conform caracteristicii de la locul de muncă 3 Vornicescu Aurel este angajat în calitate de tencuitor cat. 2 la SRL „Profmeșter” din data de 01.03.2016, fiind o persoană profesională, punctual, responsabil; - ceilalți participanți la comiterea infracțiunii au primit pedepse condiționate, cum ar fi XXX și XXX (sentința Judecătoriei Strășeni, sediul Central din 19.10.2018), Vornicescu Constantin (sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Central din 23.10.2018), XXX, în pofida faptului că nu sunt angajați în câmpul muncii, dar au primit pedepse condiționate, iar Vornicescu Aurel că lucrează este condamnat cu închisoare, deși, în ultima perioadă se atrage atenția la umanizarea pedepselor.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 16 ianuarie 2019, a fost respins ca fiind nefondat apelul declarat de avocatul Chiril Teut în numele inculpatului și de inculpatul Vornicescu Aurel, cu menținerea sentinței atacate fără modificări. 4.1. Pentru a se pronunța, instanța de apel a menționat că, instanța de fond, cercetând în cumul probele administrate în ședința de judecată prin prisma admisibilității, pertinenței și concludenței, utilității și veridicității raportată la declarațiile date în ședința de judecată și probele administrate, a stabilit o corectă situație de fapt, dând faptelor reținute în sarcina inculpatului Vornicescu Aurel încadrarea juridică corespunzătoare, și anume art. 2171 alin. (3), lit. lit. b), f) Cod penal. Instanța de apel a reținut că, legalitatea și temeinicia sentinței a fost contestată cu apel în partea individualizării pedepsei penale, în acest sens solicitându-se admiterea apelului, casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpatului să-i fie aplicată pedeapsa în corespundere cu prevederile art. 90 Cod penal. Cu referire la chestiunea individualizării pedepsei penale în privința inculpatului Vornicescu Aurel, instanța de apel a constatat că instanța de fond a acordat deplină eficiență prevederilor art. art. 6, 7, 61, 75, 90 Cod penal, respectiv, a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele care atenuează ori agravează răspunderea penală, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. La individualizarea pedepsei penale, sub aspectul stabilirii limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, instanța de fond a aplicat prevederile alin. (8), art. 3641 Cod procedură penală. În conformitate cu art. art. 76 Cod penal în privința inculpatului Vornicescu Aurel, instanța de fond a reținut circumstanța atenuantă – recunoașterea vinovăției. Conform art. 77 Cod penal, instanța de fond a reținut în privința inculpatului Vornicescu Aurel circumstanța agravantă săvârșirea infracțiunii prin participație simplă. Potrivit materialului caracteristic administrat se reține că inculpatul Vornicescu Aurel este angajat în câmpul muncii în calitate de tencuitor și este caracterizat ca fiind un angajat exemplar (f.d. 4), la locul de trai se caracterizează pozitiv (f.d. 5). Având în vedere raționamentele expuse supra, instanța de fond în acord cu prevederile art. 7, 61, 75 Cod penal a aplicat inculpatului Vornicescu Aurel pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (3), lit. lit. b), f) Cod penal, pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen 2 ani, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de 4 a exercita o anumită activitate pe un termen de 3 ani, instanța de apel apreciind în cele din urmă că pedeapsa aplicată de către prima instanță este legală, întemeiată și echitabilă, iar careva temeiuri de a casa sentința primei instanțe, sub aspectul individualizării pedepsei penale, nu au fost stabilite. Instanța de apel notează că norma penală reglementată la art. 2171 alin. (3), lit. lit. b), f) Cod penal reglementează cu titlu de pedeapsă principală doar sancțiunea sub formă de închisoare pe un termen de la 3 la 7 ani. Raționamentul de aplicare a prevederilor art. 90 Cod penal, are la origine persoana și comportamentul acestuia până la săvârșirea infracțiunii, atitudinea și modul de manifestare a infractorului în fazele de urmărire penală și de judecare a cauzei față de infracțiune, cum vinovatul își apreciază fapta social periculoasă încă de la momentul descoperirii ei cum ar fi: conduita bună a infractorului, stăruința depusă pentru a înlătura rezultatul infracțiunii sau pentru a repara paguba pricinuită, comportarea sinceră în cursul procesului. Stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei de către instanța de judecată, într- un caz concret, se face în raport cu gravitatea infracțiunii săvârșite și cu periculozitatea infractorului, care se evaluează după următoarele criterii: împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura și gravitatea rezultatului produs sau a altor consecințe ale infracțiunii, motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit, conduita după săvârșirea faptei și în cursul procesului penal, nivelul de educație, vârsta, starea de sănătatea, situația familială și socială etc. Suspendarea condiționată a executării pedepsei cu închisoare depinde de întrunirea cumulativă a mai multor condiții, expres și limitative prevăzute de lege, care privesc, pe de o parte, pedeapsa aplicată și natura infracțiunii – condiții obiective, iar pe de altă parte, situația și persoana infractorului - condiții subiective. În cadrul condițiilor suspendării, persoana inculpatului interesează sub raportul periculozității sale, decurgând, în primul rând, din faptă și din împrejurările în care aceasta a fost săvârșită, iar în al doilea rând, din persoana infractorului, care trebuie studiată pentru a se putea constata dacă aceasta se poate corecta fără executarea pedepsei. Instanța de apel a notat că, aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal nu reprezintă o categorie aparte de pedeapsă, ci o măsură oferită persoanei prin lege de a demonstra că infracțiunea comisă de ea este un incident în viața acesteia. În afară de motivele care au servit temei pentru stabilirea pedepsei principale, instanța de fond trebuie să motiveze suplimentar, din care considerente a concluzionat că, nu este rațional ca inculpatul să execute real termenul de pedeapsă stabilit. Analizând condițiile în care poate fi acordată suspendarea executării pedepsei rezultă că aceasta nu este un drept al inculpatului, ci o facultate a instanței de judecată, care este liberă să aprecieze dacă este cazul să o acorde. Abordând argumentele de apel invocate de avocatul Chiril Teut și de inculpatul Vornicescu Aurel, și anume că inculpatul a recunoscut vina integral și a solicitat examinarea cauzei penale în procedură simplificată, este încadrat în câmpul muncii și la locul de trai se caracterizează pozitiv, instanța de apel a menționat că aceste circumstanțe au fost valorificate în procesul de individualizare a pedepsei penale și nu pot justifica aplicarea instituției suspendării condiționate a executării pedepsei, deoarece, ar însemna acordarea acelorași circumstanțe o dublă valență juridică. 5 Or, instanța de judecată nu-și poate motiva soluția referitor la aplicarea pedepsei și modalitatea de executare a acesteia în baza unor și aceleiași circumstanțe. În acest sens, instanța de apel nu a constatat din materialele cauzei penale careva circumstanțe în baza cărora să fie formată convingerea referitor la faptul că în speța dată este rațional de a suspenda condiționat executarea pedepsei în privința inculpatului Vornicescu Aurel. Instanța de apel va respinge argumentele părții apărării referitor la faptul că în privința inculpatului Vornicescu Aurel urmează a fi aplicată instituția suspendării condiționate a executării pedepsei, deoarece în privința celorlalți participanți (XXX) a fost aplicată pedeapsa în conformitate cu art. 90 Cod penal, or, de fiecare dată, modalitatea de executare a pedepsei penale urmează a fi apreciată în dependență de personalitatea inculpatului, de comportamentul acestuia până la săvârșirea infracțiunii, atitudinea și modul de manifestare a acestuia pe durata procesului penal și cum inculpatul își apreciază fapta social periculoasă încă de la momentul descoperirii ei și nu poate fi determinată în dependență de personalitatea altor participanți la comiterea infracțiunii. Totodată, în fiecare caz, instanța de judecată urmează să stabilească, în mod individual în privința inculpatului, că nu este rațional ca acesta să execute pedeapsa stabilită și este posibil suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate vinovatului, indicând numaidecât în hotărâre motivele condamnării cu suspendare condiționată a executării pedepsei și termenul de probă. Tot în susținerea poziției de apărare a inculpatului Vornicescu Aurel, avocatul invocă că a fost încălcat principiul securității juridice, fiind invocate sentințele în vigoare în privința celorlalți participanți la comiterea infracțiunii, însă, instanța de apel apreciază că acest aspect nu poate constitui un temei de aplicare a art. 90 Cod penal și de a considera că corectarea și reeducarea inculpatului ar fi posibilă fără izolarea lui de societate. Pe cale de consecință, instanța de apel conchide că în cauza dedusă judecății, scopul pedepsei penale exprimat prin restabilirea echității sociale, corectarea și resocializarea inculpatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea inculpatului, dar și a altor persoane v-a fi atins doar prin executarea efectivă de către inculpat a pedepsei cu închisoare stabilită acestuia prin sentință, nefiind incidente careva circumstanțe care ar justifica suspendarea executării pedepsei pentru un termen de probațiune, astfel după cum a solicitat partea apărării prin apelul declarat. Instanța de apel a reținut că la individualizarea pedepsei penale în privința inculpatului Vornicescu Aurel instanța de fond a avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 75 Cod penal, și anume: gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. Totodată, la individualizarea pedepsei penale au fost respectate limitele de pedeapsă prevăzute pentru infracțiunea incriminată - art. 2171 alin. (3), lit. lit. b), f) Cod penal, așa cum au fost reduse prin aplicarea alin. (8), art. 3641 Cod procedură penală.

Nefiind de acord cu hotărârile menționate, avocatul Teut Chiril în numele inculpatului Vornicescu Aurel, făcând trimitere la prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6 6), 10) Cod de procedură penală, declară recurs ordinar, prin care solicită casarea acestora cu pronunțarea unei noi hotărâri cu aplicarea în privința inculpatului a pedepsei nonprivative de libertate. Recurentul invocă că inculpatul este la prima dată atras la răspunderea penală, are loc permanent de trai, se caracterizează pozitiv la locul de muncă și de trai, procurorul în ședință a solicitat aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, astfel, în prezenta cauză sunt întrunite condițiile și circumstanțele ce ar permite aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal în privința inculpatului. Totodată, apărarea menționează că, instanțele inferioare nu au ținut cont de toate circumstanțele cauzei, interpretând eronat prevederile art. 61, 75 Cod penal. 5.1. Potrivit prevederilor art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, procurorul, a prezentat referință privind opinia asupra recursului declarat de avocatul Teut Chiril în numele inculpatului Vornicescu Aurel, prin care a menționat că, este de poziția respingerii acestui recurs, deoarece decizia instanței de apel este justă și corespunde prevederilor legale.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către avocatul Teut Chiril în numele inculpatului Vornicescu Aurel, în raport cu materialele dosarului și motivele invocate, Colegiul penal decide asupra inadmisibilității acestuia din următoarele considerente. Potrivit art. 427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârea instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanța de fond ori de apel. Recurentul a invocat ca temei de casare a deciziei instanței de apel art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală, care stipulează că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când, a admis o eroare gravă de fapt și s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. Analizând temeiurile respective în raport cu motivele invocate în recursul declarat, Colegiul penal constată că acestea nu și-au găsit confirmare la examinarea recursului. Cât privește motivul precum că, instanța a admis o eroare gravă de fapt, Colegiul penal în această ordine de idei specifică că, pentru a constitui caz de casare eroarea de fapt trebuie să fie gravă, adică, pe de o parte, să fi influențat asupra soluției cauzei, iar pe de altă parte să fie vădită, neîndoielnică. Eroarea gravă de fapt nu privește dreptul de apreciere a probelor, ci discrepanța între cele reținute de instanță și conținutul real al probelor, prin ignorarea unor aspecte evidente ce au avut drept consecință pronunțarea altei soluții decât cea pe care materialul probator o susține. Dar, verificând probatoriul administrat în cauză, prin prisma argumentelor invocate de recurenți, Colegiul le consideră ca nefondate, în sensul că vinovăția inculpatului de săvârșirea infracțiunii incriminate se dovedește indubitabil din probele acumulate și că, la caz, nu a fost comisă nici o gravă eroare de fapt de către instanța de apel la judecarea cauzei, care ar duce la casarea hotărârii atacate și adoptarea unei alte soluții. Din acest punct de vedere se constată că, de fapt, în cauză nu s-a comis erorile de drept la care fac referință recurenții și, deci, nu persistă temeiul de casare a soluției adoptate, iar pedeapsa aplicată inculpatului este echitabilă faptelor comise. Așadar, verificând procesul-verbal al ședinței de judecată a instanței de apel și lecturând textul deciziei, rezultă că instanța ierarhic inferioară a verificat legalitatea și 7 temeinicia hotărârii atacate, și-a motivat soluția adoptată punând la baza acesteia probele administrate și verificate în cadrul ședinței instanței de apel. Ținând cont de cele menționate, Colegiul penal conchide că, conținutul deciziei corespunde prevederilor legale sus menționate, fiind oferite răspunsuri la toate motivele invocate în apel. Prin urmare, Colegiul penal conchide că, toate probele prezentate au primit o apreciere justă, iar concluziile făcute de instanța de apel au rezultat din circumstanțele de fapt stabilite în prezenta cauză penală. Referitor la motivul invocat de recurent prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, Colegiul conchide că nici acest temei nu și-a găsit confirmare, deoarece instanța de apel și-a motivat decizia în conformitate cu art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, astfel, decizia cuprinde temeiurile de fapt și de drept care au dus la casarea sentinței instanței de fond în partea stabilirii pedepsei, or în fapt, decizia instanței de apel corespunde tuturor prevederilor legii de procedură penală, ea fiind legală și întemeiată. La acest capitol, Colegiul penal remarcă că, persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni trebuie să i se aplice o pedeapsă echitabilă, în limitele sancțiunii articolului în baza căruia persoana se declară vinovată. Conform art. 75 alin. (1) Cod penal, la stabilirea categoriei și termenului pedepsei instanța de judecată are obligația să țină cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. Colegiul penal reține că, la stabilirea pedepsei inculpatului, aceasta a ținut cont de principiile de aplicare a pedepsei prevăzute de art. 61 Cod penal, de criteriile generale de individualizare a ei, stipulate în art. 75 Cod penal, de toate circumstanțele cauzei care agravează ori atenuează răspunderea, de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana inculpatului, la locul de trai și serviciu se caracterizează pozitiv, este la prima abatere de la lege, reieșind din scopul pedepsei penale, a considerat posibilă corijarea și reeducarea acestuia cu izolare de societate, dispunând condamnarea cu pedeapsa reală, considerând că aceasta este una echitabilă faptelor comise. Reieșind din cele expuse supra, Colegiul penal consideră că instanța de apel și-a argumentat hotărârea, care este în corespundere cu prevederile art. 384 alin. (3) și art. 394 alin. (2) pct. 3) Cod de procedură penală, bazându-se pe materialele cauzei și acordând deplină eficiență prevederilor art. 7, 61, 75 Cod penal și art. 364/1 Cod de procedură penală. Totodată, instanța de recurs remarcă, că criticile formulate de recurent, au format obiect de discuție la judecarea cauzei în instanța de apel respectând prevederile art. 414 alin.(3) și 417 alin.(1) pct.7) și 8) Cod de procedură penală, cărora instanța le-a dat o motivare clară și argumentată expusă în pct. 4.1. al prezentei decizii, soluție, care este susținută și de instanța de recurs și a cărei reluare nu se mai impune. Respectiv, analizând materialele cauzei și hotărârea instanței de apel, Colegiul penal nu constată vreo eroare de drept gravă ce ar afecta legalitatea hotărârii judecătorești contestate. 8 În baza celor expuse, Colegiul penal conchide că, temeiul invocat de către recurent nu este aplicabil din punct de vedere al prezenței erorilor de drept, care ar da temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării hotărârii contestate și, potrivit legii, se dispune inadmisibilitatea recursului, ca fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, DECIDE: Inadmisibilitatea recursului ordinar, declarat de avocatul Teut Chiril în numele inculpatului Vornicescu Aurel, împotriva sentinței Judecătoriei Strășeni, sediul Central din 08 noiembrie 2018 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 16 ianuarie 2019, în cauza penală în privința lui Vornicescu Aurel XXX, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Pronunțată integral la 19 iunie 2019. Președinte: Iurie Diaconu Judecători: Ion Guzun Liliana Catan 9