1ra-2202/2019 — art. 217-1 al. 4 lit. d CP

1ra-2202/2019 — art. 217-1 al. 4 lit. d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-2202/2019

Curtea Supremă de Justiție

DECIZIE

18 decembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte – Diaconu Iurie,

Judecători – Guzun Ion și Catan Liliana,

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Tăut Dorina, prin care se solicită

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19 martie 2019, în cauza

penală privindu-i pe

Vîrticuș Trofim Xxxxx, născut la xxxxx,

originar și domiciliat în s. Xxxxx, r-nul Xxxxx;

Vîrticuș Roman Xxxxx, născut la xxxxx,

originar și domiciliat și s. Xxxxx, r-nul Xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal al Curții

Supreme de Justiție,

C O N S T A T Ă :

Trofim a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzută de art. 2171 alin. (4)

lit. d) Cod penal, și condamnat la o pedeapsă de 4 (patru) ani și 8 (opt) luni închisoare cu

privarea de dreptul de a practica activitate în domeniul farmaceutic pe un termen de 3 (trei)

ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis.

1

Vîrticuș Roman a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.

2171 alin. (3) lit. b), f) Cod penal, și condamnat la o pedeapsă sub formă de închisoare pe un

termen de 3 (trei) ani cu privarea de dreptul de a practica activitate în domeniul farmaceutic

pe un termen de 3 (trei) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

În baza art. 90 Cod penal, pedeapsa cu închisoarea aplicată inculpatului Vîrticuș

Roman a fost suspendată condiționat pe un termen de probă de 3 (trei) ani, cu obligația de

a nu-și schimba domiciliul fără consimțământul consilierului de probațiune.

Cererea procurorului de încasare a cheltuielilor judiciare în mărime de 1680 lei, s-a

respins ca neîntemeiată.

în scop de profit, conștientizând caracterul prejudiciabil al faptelor sale, dorind în mod

conștient survenirea lor, neavând autorizația corespunzătoare, împreună și de comun

acord cu alte persoane, inclusiv neidentificate, au organizat procurarea, păstrarea,

expedierea, transportarea, distribuirea și punerea în circulație pe teritoriul Republicii

Moldova a drogurilor și analogilor acestora în proporții deosebit de mari cu scop de

înstrăinare. Vîrticuș Trofim acționând în scop material de înstrăinare a substanțelor

stupefiante, o perioadă nedeterminată de timp și până la 14.08.2018, obținea din surse

nestabilite la moment, substanța stupefiantă - marihuana, pe care o păstra la domiciliul său

amplasat în r. Xxxxx, s. Xxxxx cu scop de comercializare, precum și o parte din substanța

stupefiantă marihuana menționată a înstrăinat-o diferitor persoane, inclusiv prin

intermediul cet. Vîrticuș Roman lui Mamaevschi Ilia, contrar sumei de 70 lei pentru 1 gr de

marihuana.

Astfel, Vîrticuș Trofim acționând de comun acord cu Vîrticuș Roman, în scop material

de înstrăinare a substanțelor stupefiante, la 13.08.2018, în urma unei înțelegeri prealabile,

prin intermediul telefoniei mobile cu Mamaevschi Ilia, prin intermediul lui Vîrticuș

Roman, i-a transmis acestuia 5 pachete cu aproximativ 50 gr de substanță stupefiantă

marihuana, pentru distribuire în continuare altor persoane. O parte din substanța

stupefiantă marihuana primită de la Vîrticuș Roman și Vîrticuș Trofim, cet. Mamaevschi

Ilia și Parfenieva Alina au înstrăinat-o, iar restul o păstrau pentru comercializare în

continuare. Inclusiv, la 14 august 2018, aproximativ ora 17.50, Mamaevschi Ilia și

Parfenieva Alina, acționând împreună și de comun acord, având scopul înstrăinării

substanțelor stupefiante, în urma unei înțelegeri prealabile, aflându-se în mun. Chișinău,

str. Grigore Vieru 5, i-au înstrăinat lui Chetrari Vladimir 2 pachețele cu substanță

stupefiantă marihuana, primită de la Vîrticuș Trofim și Vîrticuș Roman. Astfel, la

2

14.08.2018, ora 17:55 în cadrul efectuării percheziției corporale a cet. Chetrari Vladimir, de

la acesta au fost depistate și ridicate un pachețel improvizat din hârtie cu semințe de origine

vegetală și două pachețele din polimer de tip zip-lock cu masă de origine vegetală. Potrivit

Raportului de expertiză judiciară nr. 34/12/1 -R-4029 din 10.09.2018, masa vegetală de

culoare verde, ridicată la 14.08.2018, în cadrul efectuării percheziției corporale a cet.

Chetrari Vladimir, reprezintă substanță stupefiantă marihuană, obținută artizanal din

plantele de cannabis (cânepă). Cantitatea totală a substanței stupefiante marihuană

constituie 2,506 g (masă uscată). La 14.08.2018, ora 18.30, fiind efectuată percheziția la

domiciliul comun al cet. Mamaevschi Ilia și Parfenieva Alina, pe adresa - mun. Xxxxx, str.

Xxxxx, ap. xx, au fost depistate și ridicate un cântar electronic la scară mică cu urme de

substanță, predestinat cântăririi drogurilor ce erau înstrăinate și 2 pachete din polimer cu

masă de origine vegetală, procurate de la cet. cet. Vîrticuș Trofim și Vîrticuș Roman.

Potrivit Raportului de expertiză nr. 34/12/1 - R-4034 din 10.09.2018, particulele unice de pe

suprafața balanței electronice, depistate și ridicate în rezultatul efectuării percheziției la

domiciliul cet. Mamaevschi Ilia și Parfenieva Alina, reprezintă particule unice de

marihuană, care se atribuie la substanțele stupefiante. Masele vegetale cu aspect de

inflorescențe uscate de culoare verde, prezentate spre examinare în două pachete de tip

zip-lock din polimer incolor, depistate și ridicate în aceleași circumstanțe, reprezintă

marihuana, care se atribuie la substanțele stupefiante. Cantitatea substanței stupefiante,

(marihuana) constituie 29,58 gr. Concomitent, la 14 august 2018, ora 22.45, fiind efectuată

percheziția la domiciliul cet. Vîrticuș Trofim Iurii, pe adresa - r. Xxxxx, s. Xxxxx, au fost

depistate și ridicate 16 pachete din polimer de tip zip-lock cu masă de origine vegetală, o

geantă și două sacoșe cu masă de origine vegetală. Potrivit Raportului de expertiză nr.

34/12/1-R-4035 din 14.09.2018, amestecul compus din părțile terminale ale plantei de

cânepă (cannabis) cu flori, frunze și fară tulpină centrală, de culoare verde, ridicat la

14.08.2018 în cadrul efectuării percheziției la domiciliu cet. Vîrticuș Trofim, reprezintă

substanță stupefiantă marihuana, obținută artizanal din plantele de cannabis (cânepă).

Cantitatea totală a substanței stupefiante marihuana constituie 2 415,238 gr (masă uscată)

Substanțele stupefiante depistate, au fost procurate, înstrăinate și erau păstrate de către

Vîrticuș Trofim, cu scop de înstrăinare. Cantitatea substanței stupefiante înstrăinate și

păstrate cu scop de înstrăinare de către Vîrticuș Trofim, iar potrivit prevederilor Hotărârii

Guvernului nr. 79 din 23.01.2006, privind aprobarea Listei substanțelor stupefiante,

psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe depistate în trafic ilicit, precum și

cantitățile acestora, reprezintă proporții deosebit de mari.

3

Astfel, prin acțiunile sale intenționate, Vîrticuș Trofim a comis infracțiunea prevăzută

de art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, procurarea, transportarea, păstrarea, distribuirea și alte

operațiuni ilegale cu droguri și cu analogi ai acestora, săvârșite în scop de înstrăinare, și înstrăinarea

ilegală a drogurilor și analogilor acestora, conform indicilor calificativi, acțiuni săvârșite de mai

multe persoane și în proporții deosebit de mari.

Vîrticuș Roman acționând în scop de profit, conștientizând caracterul prejudiciabil al

faptelor sale, dorind în mod conștient survenirea lor, neavând autorizația corespunzătoare,

împreună și de comun acord cu Vîrticuș Trofim, au organizat procurarea, păstrarea,

expedierea, transportarea, distribuirea și punerea în circulație pe teritoriul Republicii

Moldova a drogurilor și analogilor acestora în proporții mari cu scop de înstrăinare. Și

anume, Vîrticuș Trofim acționând în scop material, de înstrăinare a substanțelor

stupefiante, o perioadă nedeterminată de timp și până la 14.08.2018, obținea din surse

nestabilite la moment substanța stupefiantă - marihuana, pe care o păstra la domiciliul său

amplasat în raionul Xxxxx, s. Xxxxx cu scop de comercializare, precum și o parte din

substanța stupefiantă marihuana menționată a înstrăinat-o diferitor persoane, inclusiv prin

intermediul cet. Vîrticuș Roman lui Mamaevschi Ilia, contra sumei de 70 lei pentru 1 gr de

marihuana.

Astfel, Vîrticuș Roman acționând de comun acord cu Vîrticuș Trofim, în scop

material, de înstrăinare a substanțelor stupefiante, la 13.08.2018, în urma unei înțelegeri

prealabile prin intermediul telefoniei mobile cu Mamaevschi Ilia, i-a transmis acestuia 5

pachete cu aproximativ 50 gr de substanță stupefiantă marihuana, pentru distribuire în

continuare altor persoane. O parte din substanța stupefiantă marihuana primită de la

Vîrticuș Roman și Vîrticuș Trofim, cet. Mamaevschi Ilia și Parfenieva Alina au înstrăinat-o,

iar restul o păstrau pentru comercializare în continuare. Inclusiv, la 14 august 2018,

aproximativ ora 17:50 Mamaevschi Ilia și Parfenieva Alina, acționând împreună și de

comun acord, având scopul înstrăinării substanțelor stupefiante, în urma unei înțelegeri

prealabile, aflându-se în mun. Chișinău, str. Grigore Vieru 5, i-au înstrăinat lui Chetrari

Vladimir 2 pachețele cu substanță stupefiantă marihuana, primită de la Vîrticuș Trofim și

Vîrticuș Roman. Astfel, la 14.08.2018, ora 17:55, în cadrul efectuării percheziției corporale a

cet. Chetrari Vladimir, de la acesta au fost depistate și ridicate un pachețel improvizat din

hârtie cu semințe de origine vegetală și două pachețele din polimer de tip zip-lock cu masă

de origine vegetală. Potrivit Raportului de expertiză judiciară nr. 34/12/1 -R-4029 din

10.09.2018, masa vegetală de culoare verde, ridicată la 14.08.2018, în cadrul efectuării

percheziției corporale a cet. Chetrari Vladimir, reprezintă substanță stupefiantă marihuană,

4

obținută artizanal din plantele de cannabis (cânepă). Cantitatea totală a substanței

stupefiante marihuană constituie 2,506 g (masă uscată). Inclusiv, la 14.08.2018 ora 18.30,

fiind efectuată percheziția la domiciliul comun al cet. Mamaevschi Ilia și Parfenieva Alina,

pe adresa - mun. Xxxxx, str. Xxxxx, ap. xx, au fost depistate și ridicate un cântar electronic

la scară mică cu urme de substanță, predestinat cântăririi drogurilor ce erau înstrăinate și

2 pachete din polimer cu masă de origine vegetală, procurate de la cet. Vîrticuș Trofim și

Vîrticuș Roman. Potrivit Raportului de expertiză nr. 34/12/1-R- 4034 din 10.09.2018,

particulele unice de pe suprafața balanței electronice, depistate și ridicate în rezultatul

efectuării percheziției la domiciliul cet. Mamaevschi Ilia și Parfenieva Alina, reprezintă

particule unice de marihuană, care se atribuie la substanțele stupefiante. Masele vegetale

cu aspect de inflorescențe uscate de culoare verde, prezentate spre examinare în două

pachete de tip zip-lock din polimer incolor, depistate și ridicate în aceleași circumstanțe,

reprezintă marihuana, care se atribuie la substanțele stupefiante.

Cantitatea substanței stupefiante (marihuana) constituie 29,5 8g. Cantitatea

substanței stupefiante înstrăinate de către Vîrticuș Roman Iuri, potrivit prevederilor

Hotărârii Guvernului nr. 79 din 23.01.2006, privind aprobarea Listei substanțelor

stupefiante, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe depistate în trafic ilicit,

precum și cantitățile acestora, reprezintă proporții mari.

Astfel, prin acțiunile sale intenționate, Vîrticuș Roman a comis infracțiunea prevăzută

de art. 2171 alin. (3) lit. b), f) Cod penal, înstrăinarea ilegală a drogurilor și analogilor acestora,

conform indicilor calificativi, acțiuni săvârșite de mai multe persoane și în proporții mari.

La 15.08.2018, prin ordonanțele procurorului în Procuratura mun. Chișinău, Oficiul

Botanica, Liliana Rusnac, Vîrticuș Trofim a fost pus sub învinuire, încriminându-i-se

săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, iar lui Vîrticuș

Roman incriminându-i-se săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 2171 alin. (3) lit. b), f) Cod

penal.

Subsecvent, în ședința de judecată din data de 01 noiembrie 2018, inculpații Vîrticuș

Trofim și Vîrticuș Roman, prin intermediul avocatului Alexandru Chișnencu, au înaintat

cereri privind examinarea cauzei în baza prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală,

solicitând ca judecata să se facă pe baza probelor administrate la faza de urmărire penală,

pe motiv că înțeleg de ce sunt învinuiți și recunosc integral vina în cele încriminate, cererile

nominalizate fiind susținute integral de către avocatul Alexandru Chișnencu.

3.1. Procurorul în Procuratura municipiului Chișinău, Rusnac Liliana, care a solicitat

5

admiterea apelului, casarea sentinței contestate și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit

modului stabilit pentru prima instanță, prin care Vîrticuș Roman și Vîrticuș Trofim să fie

obligați să achite cheltuielile judiciare în sumă totală de 1 680 lei MD, în rest sentința a o

menține fară modificări.

În motivarea apelului, procurorul a indicat că deși instanța de judecată a dat

aprecierea corectă circumstanțelor de fapt a cauzei și a emis o sentință de condamnare,

totuși, a respins cererea acuzării de a încasa din contul inculpaților cheltuielile judiciare în

mărime de 1 680 lei. Aceste cheltuieli judiciare au fost trecute în contul statului.

În textul sentinței, instanța a indicat că, acuzatorul de stat a solicitat încasarea

cheltuielilor în mărime de 1 680 lei.

În acord cu art. 227 Cod de procedură penală, cheltuieli judiciare sunt cheltuielile

suportate potrivit legii pentru asigurarea bunei desfășurări a procesului penal. Cheltuielile

judiciare cuprind sumele: plătite sau care urmează a fi plătite martorilor, părții vătămate,

reprezentanților lor, experților, specialiștilor, interpreților, traducătorilor și asistenților

procedurali; cheltuite pentru păstrarea, transportarea și cercetarea corpurilor delicte; care

urmează a fi plătite pentru acordarea asistenței juridice garantate de stat; cheltuite pentru

restituirea contravalorii obiectelor deteriorate sau nimicite în procesul de efectuare a

expertizei sau de reconstituire a faptei; cheltuite în legătură cu efectuarea acțiunilor

procesuale în cauza penală. Cheltuielile judiciare se plătesc din sumele alocate de stat dacă

legea nu prevede altă modalitate.

În această ordine de idei, instanța de judecată a reținut că, potrivit art. 143 alin. (1)

Cod de procedură penală, expertiza se dispune și se efectuează în mod obligatoriu pentru

constatarea circumstanțelor enumerate în aliniatul menționat, inclusiv și în cazul când prin

alte probe nu poate fi stabilit adevărul în cauză art. 143 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură

penală.

Tot aici, instanța de judecată a considerat necesar de a face trimitere la prevederile

art. 143 Cod de procedură penală alin. (2), care stipulează că plata expertizelor judiciare

efectuate în cazurile prevăzute la alin. (1) se face din contul bugetului de stat.

Drept urmare celor invocate, s-a indicat că în cazurile când expertiza a fost dispusă

de către organul de urmărire penală sau de către instanța de judecată la solicitarea

acuzatorului de stat, plățile necesare pentru efectuarea expertizei vor fi achitate din contul

mijloacelor bănești a bugetului de stat.

Astfel, a reținut că expertiza a fost ordonată de către organul de urmărire penală, fiind

acțiuni procesuale ce țin de administrarea probatoriului și formularea învinuirii, care sunt

6

puse în sarcina părții acuzării.

În sensul dat, instanța de judecată a constatat faptul că cheltuielile suportate în cadrul

urmăririi penale în vederea demonstrării vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunii

incriminate, prin numirea efectuării expertizei judiciare, reprezintă cheltuieli judiciare ce

sunt achitate din bugetul statutului.

Consecvent, procurorul a considerat greșit argumentul instanței, totodată, deși

instanța prin sentința emisă nu pune la îndoială existența cheltuielilor suportate de stat, îl

eliberează pe ultimul de la achitarea lor, motivând că cheltuielile judiciare se achitate din

bugetul statutului, fapt ce nu este negat de nimeni, însă în cazul recunoașterii inculpatului

vinovat de comiterea infracțiunii incriminate, acesta fiind motiv de nereabilitare, ultimul

urmează să recupereze cheltuielile judiciare suportate de stat.

Astfel, instanța încălcând prevederile art. 229 Cod de procedură penală, a refuzat în

încasarea cheltuielilor, judiciare suportate de stat la efectuarea expertizei, or, conform

prevederilor art. 229 Cod de procedură penală, cheltuielile judiciare sunt suportate de către

condamnat, instanța având posibilitatea de a obliga pe ultimul să recupereze cheltuielile

judiciare

3.2. Avocatul Alexandru Chișnencu în numele inculpatului Vîrticuș Trofim, care a

solicitat admiterea apelului, casarea sentinței contestate și pronunțarea unei noi hotărâri

prin care a dispune ca inculpatul să execute pedeapsa stabilită de prima instanță în

penitenciar de tip semiînchis.

În motivarea apelului, apărătorul a indicat că dat fiind faptul că cauza a fost

examinată în procedură simplificată, în baza probelor administrate în faza de urmărire

penală, inculpatul a beneficiat de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute

de lege, limitele pedepsei reduse fiind de la 4 (patru) ani și 8 (opt) luni la 10 ani - termen de

executare a pedepsei care se include în categoria infracțiunilor mai puțin grave și grave

conform prevederilor art. 16 alin. (3) și (4) Cod penal, astfel, fiindu-i stabilită prin sentința

parțial contestată pedeapsa cu închisoare pentru un termen de 4 (patru) ani și 8 (opt) luni

condamnatului, era firesc, judicios și legal, ca categoria penitenciarului în care va executa

pedeapsa condamnatul să fie conformă prevederilor art. 72 alin. (1) lit. b) și alin (3) Cod

penal.

De aceea, oportunitatea stabilirii categoriei penitenciarului de tip semiînchis pentru

executarea de către condamnat a pedepsei penale este evidentă și absolut întemeiată.

respinse, ca nefondate, apelurile declarate de către procuror și partea apărării, cu

7

menținerea sentinței.

4.1. În motivarea soluției adoptate instanța de apel a menționat că, la pronunțarea

sentinței, instanța de judecată corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a

tras concluzia că inculpații au săvârșit anume infracțiunile pentru care au fost condamnați.

Aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe acumulate la cauza

penală, fiind corect apreciate, respectându-se prevederile art. 101 Cod de procedură penală,

din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar toate probele în

ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor.

De asemenea, instanța de apel a considerat că instanța de judecată a ținut cont, la

stabilirea categoriei și a măsurii de pedeapsă inculpaților, de toate circumstanțele reale și

personale privind individualizarea pedepsei, aplicându-i o pedeapsă corectă, echitabilă și

legală.

Din materialele cauzei a rezultat că Vîrticuș Trofim a comis o infracțiune deosebit de

gravă, or sancțiunea de la art. 2171 Cod penal, este de închisoare de la 7 la 15 ani.

Respectiv, conform prevederilor art. 16 alin. (5) Cod penal, se consideră infracțiunea

deosebit de gravă infracțiunile săvârșite cu intenție pentru care legea penală prevede

pedeapsa maximă cu închisoare pe un termen ce depășește 12 ani.

Iar, conform art. 72 alin. (4) Cod penal, în penitenciare de tip închis execută pedeapsa

persoanele condamnate la închisoare pentru infracțiuni deosebit de grave și excepțional de

grave, precum și persoanele care au săvârșit infracțiuni ce constituie recidivă.

Astfel, instanța de apel a considerat că, solicitarea de a aplica în privința inculpatului

Vîrticuș Trofim a prevederilor art. 72 alin. (4) Cod penal, nu poate fi reținută or, în

penitenciare de tip semiînchis execută pedeapsa persoanele condamnate pentru infracțiuni

grave, pe când în speță, Vîrticuș Trofim a fost condamnat pentru comiterea unei infracțiuni

deosebit de grave, totodată, faptul că inculpatul prin aplicarea art. 3641 Cod de procedură

penală, a beneficiat de reducerea pedepsei, aplicarea acestei norme de procedură nu se

răsfrânge asupra art. 16 Cod penal, or stabilirea timpului penitenciarului în speță se face în

baza criteriilor ce se referă la tipul infracțiunii și nu a durata și tipul sancțiunii.

În altă ordine de idei, instanța de apel a reiterat că, procurorul în Procuratura

municipiului Chișinău, Rusnac Liliana, prin apelul declarat a solicitat casarea sentinței în

partea soluționării chestiunii cu privire la încasarea cheltuielilor judiciare, însă instanța de

apel nu poate reține argumentele acuzatorului de stat ca fiind întemeiate.

Astfel, instanța de apel a reiterat că, procurorul în dezbaterile judiciare, în ședința

instanței de fond a solicitat încasarea de la inculpați în beneficul statului a cheltuielilor

8

judiciare suportate la efectuarea rapoartelor de expertiză judiciară în mărime de 1680 lei.

Subsecvent, analizând cerințele apelantului, instanța de apel le-a considerat ca fiind

neîntemeiate și lipsite de suport legal, din următoarele considerente.

Expertizele la care face trimitere procurorul, în speță au fost efectuate în vederea

stabilirii vinovăției inculpaților și calificării acțiunilor acestora, prin prisma art. 143 Cod de

procedură penală, la indicația OUP.

Prin urmare, raporturile de expertiză indicate au fost dispuse, având la baza

dispozițiile imperative prevăzute la art. 143 Cod de procedură penală, astfel, instanța de

apel a reiterat că alin. (2) al normei indicate, în vigoare la momentul efectuării expertizei,

prevedea că plata expertizelor judiciare efectuate în cazurile prevăzute la alin. (1) se face

din contul mijloacelor bugetului de stat.

Mai mult, modificările operate prin Legea nr. 316 din 22.12.2017, potrivit cărora a fost

abrogat alin. (2) din art. 143 Cod de procedură penală, nu semnifică liberarea bugetului de

stat de plata expertizelor judiciare efectuate în cazurile prevăzute la alin. (1), cu atât mai

mult nu impun inculpatul să achite aceste cheltuieli judiciare.

Drept urmare celor invocate, s-a indicat că în cazurile când expertiza a fost dispusă

de către organul de urmărire penală sau de către instanța de judecată la solicitarea

acuzatorului de stat, plățile necesare pentru efectuarea expertizei vor fi achitate din contul

mijloacelor bănești a bugetului de stat.

În sensul dat, instanța de apel a constatat faptul că cheltuielile suportate în cadrul

urmăririi penale în vederea demonstrării vinovăției inculpaților în comiterea infracțiunii

incriminate, prin numirea efectuării expertizelor judiciare, reprezintă cheltuieli judiciare ce

sunt achitate din bugetul statutului.

Procuratura de circumscripție Chișinău, Tăut Dorina, prin care, indicând temeiul

prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicită casarea parțială a

deciziei instanței de apel, în partea ce ține de neîncasarea cheltuielilor de judecată, cu

remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel, în alt complet de judecată, invocând

argumente identice celor invocate în cererea de apel.

materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează că

acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de această instanță, dacă

9

hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția.

Instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin

hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept

formal și material.

În sensul vizat și în raport cu circumstanțele invocate în recursul ordinar al

procurorului, se atestă că împrejurările menționate în partea descriptivă a hotărârii

contestate, inclusiv cele reproduse în pct. 4.1 din prezenta decizie, relevă în mod concludent

că instanța de apel a constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind

chestiunea cheltuielilor judiciare în strictă conformitate cu prevederile normelor de

procedură penală, corect ținând cont de prevederile art. 385 alin. (1) pct. 14), 227 alin. (1) și

(3), 143 alin. (1) pct. 1), 2) Cod de procedură penală, care prescriu expres că la adoptarea

hotărârii, instanța de judecată soluționează cine și în ce proporție trebuie obligat să

plătească cheltuielile judiciare, suportate pentru asigurarea bunei desfășurări a procesului

penal, care se plătesc din sumele alocate de stat dacă legea nu prevede altă modalitate,

expertiza se dispune și se efectuează, în mod obligatoriu, pentru constatarea cauzei morții,

gradului de gravitate și a caracterului vătămărilor integrității corporale, iar plata acestor

expertize judiciare se face din contul mijloacelor bugetului de stat, astfel că instanța de apel

just, argumentat și în limitele competenței legale a statuat că, în speță, cheltuielile pentru

efectuarea expertizelor judiciare urmează a fi făcute din contul mijloacelor bugetului de

stat.

Pe lângă aceasta, recursul ordinar, potrivit argumentelor invocate și reproduse în pct.

apreciat circumstanțele cauzei în latura cheltuielilor judiciare.

Însă, pornind de la relevanțele art. 229 alin. (1) și (3), 27, 414 alin. (1) și (2) a Codului

de procedură penală, instanța de judecată poate obliga condamnatul să recupereze

cheltuielile judiciare, instanța poate elibera de plata cheltuielilor judiciare, total sau parțial,

condamnatul, judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa convingere,

formată în urma cercetării tuturor probelor administrate.

Instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în

baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în

baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel, și poate da o nouă apreciere probelor

din dosar.

Astfel, activitatea instanței de apel privind doar aprecierea sau reaprecierea

circumstanțelor cauzei în aspectul cheltuielilor judiciare în alt sens decât cel pe care îl

10

propune acuzarea este o competență și prerogativă legală a acestei instanțe, care nu

constituie un temei de drept separat din numărul celor incluse în art. 427 Cod de procedură

penală și, astfel, invocarea acestei chestiuni în recursul ordinar este lipsită de orice temei

legal.

Împrejurările enunțate denotă în mod concludent că instanța de apel nu a comis erori

de drept în raport cu motivele invocate de recurent, că hotărârea contestată conține motive

clare și legale pe care se întemeiază soluția, și că recursul ordinar este vădit neîntemeiat.

Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs decide

inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta este vădit

neîntemeiat.

Astfel, odată ce este vădit neîntemeiat, recursul de pe rol urmează a fi declarat

inadmisibil.

D E C I D E:

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de

circumscripție Chișinău, Tăut Dorina, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 19 martie 2019, în cauza penală privindu-i pe inculpații Vîrticuș Trofim

Xxxxx și Vârticuș Roman Xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată integral la 17 ianuarie 2020.

Președinte: Diaconu Iurie

Judecători: Guzun Ion

Catan Liliana

11