1ra-2185/19 — art. 186 alin. 2 lit. b, c, d CP

Dosarul nr. 1ra-2185/2019

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

4 decembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul Penal în următoarea componență:

președinte Diaconu Iurie

judecători Catan Liliana

Guzun Ion

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de procurorul în

Procuratura de circumscripție Chișinău, Sâli Radu, prin care se solicită casarea deciziei

Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 24 ianuarie 2019, în cauza penală privindu-

l pe

CARAPUNARLÎ Ruslan XXXXX născut la v,

originar din XXXXXși domiciliat XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 18.11.2016 – 20.03.2018;

Instanța de apel: 10.10.2018 – 24.01.2019;

Instanța de recurs: 15.10.2019 – 04.12.2019.

C O N S T A T Ă:

Carapunarlî Ruslan a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.

186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal, și condamnat în baza acestei Legi, la o pedeapsă

penală sub formă de închisoare pe un termen de 1 (unu) an, cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip semiînchis pentru minori.

În conformitate cu prevederile art. 84 alin. (4) Cod penal, s-a cumulat parțial

pedepsele stabilite lui Carapunarlî Ruslan, prin sentința din 28 decembrie 2016, și pedeapsa

aplicată prin prezenta sentință, stabilindu-i definitiv pedeapsa de 1 (unu) an și 4 (patru) luni

închisoare, cu executarea ecesteia în penitenciar de tip semiînchis, pentru minori.

Conform art. 90 alin. (1) Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării

pedepsei cu închisoarea, stabilită lui Carapunarlî Ruslan, pe un termen de probațiune de 1

(unu) an, și 4 (patru) luni, dacă în termenul de probațiune pe care 1-a fixat instanța, acesta

nu va săvârși o nouă infracțiune va îndreptăți încrederea ce i s-a acordat.

S-a încasat din contul lui Carapunarlî Ruslan, în beneficiul lui Țaținova Alexandra,

suma de 6500 (șase mii cinci sute) lei, cu titlu de prejudiciu material.

Ruslan, la 13 ianuarie 2016, aproximativ la ora 20:10, fiind împreună cu o persoană în

privința căreia la etapa de urmărire penală, cauza penală a fost disjunsă, în preajma casei

de locuit de pe XXXXX, prin înțelegere prealabilă, având intenția de a sustrage împreună

bunurile din locuința indicată, împărțind rolurile între ei au stabilit un plan bine chibzuit în

acest sens.

Prin urmare, în timp ce persoana în privința căreia cauza penală a fost disjunsă, se

afla în preajma casei și asigura să nu fie depistați de persoane străine, Carapunarlî Ruslan

prin forțarea geamului de la fereastra casei de pe XXXXX, a pătruns înăuntru, de unde a

sustras mijloace bănești în sumă de 6.500 lei, părăsind locul săvârșirii infracțiunii și

împărțind imediat cu persoana în privința căreia cauza penală a fost disjunsă, banii sustrași,

cauzând prin aceasta părții vătămate Țaținova Alexandra daune materiale în proporții

considerabile.

procur, care a solicitat casarea sentinței și rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi

hotărâri, potrivit ordinii stabilite, pentru prima instanță cu stabilirea lui Carapunarlî Ruslan

a pedepsii de 1 an închisoare cu executarea în penitenciar pentru minori.

În motivarea apelului procurorul s-a referit la faptul că pedeapsa aplicată în privința

inculpatului este foarte blândă și neechitabilă în raport cu circumstanțele faptei comise. În

opinia acuzării, la stabilirea pedepsei instanța de judecată nu a ținut cont de faptul că

inculpatul anterior a fost condamnat pentru comiterea infracțiunii analogice, contra

proprietății, s-a eschivat de la instanță. Astfel, la stabilirea pedepsei inculpatului au fost

încălcate prevederile art. 75 alin. (1) din Codul penal. Pedeapsa aplicată lui Carapunarlî

Ruslan nu a contribuit la corectarea și reeducarea lui.

apelul declarat de procuror a fost admis, cu casarea parțială a sentinței, în partea stabilirii

pedepsei cu pronunțarea a unei noi hotărîri potrivit modului stabilit pentru prima instanță.

Carapunarlî Ruslan a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de

art. 186 alin. (2), lit. b), c) și d) Cod penal, prin aplicarea prevederilor art. 70 alin. (3) și 79

alin. (1) Cod penal, i s-a aplicat pedeapsă cu închisoare de 3 (trei) luni și, în conformitate

cu art. 84 alin. (4) Cod penal cu includerea duratei pedepsei executate parțial conform

sentinței Judecătoriei Ceadâr - Lunga din 28 decembrie 2016, definitiv i s-a stabilit

pedeapsa cu închisoarea de 1 (unu) an și 2 (două) luni, iar în temeiul art. 90 Cod penal, s-

a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate pe termenul de probațiune

de 2 (doi) ani, fiind obligat să nu-și schimbe domiciliul și/sau reședința fără

consimțământul organului competent și să participe la programe probaționale.

pedepsei n-a soluționat corect chestiunea privind aplicarea prevederilor art. 79 alin. (3) Cod

penal, sub aspectul că n-a reținut o circumstanță excepțională importantă și evidentă, ce s-

a menționat în speță - minoratul.

Din actele dosarului, rezultă că inculpatul era minor la timpul comiterii infracțiunii,

iar prezența minoratului, prin prisma prevederilor art. 79 alin. (1) Cod penal, reprezintă o

circumstanță excepțională, care trebuie luată în considerație, în mod obligatoriu, la

stabiliorea pedepsei.

Soluționând chestiunea cu privire la pedeapsa penală, instanța de apel a luat în

considerație persoana lui Carapunarlî Ruslan, faptul că anterior a săvârșit infracțiuni

similare, totodată și faptul că a săvârșit infracțiunea fiind minor - ca circumstanță

excepțională.

Pe această linie de considerente, invocînd prevederile art. 7, 61, 70, 75, 79, 84 și 90

Cod penal, s-a considerat oportun și rezonabil aplicarea pedepsei prevăzute de lege -

închisoarea, la limita minimă prevăzută de art. 70 alin. (2) Cod penal.

În speță, există cazul unui concurs de infracțiuni, astfel după pronunțarea sentinței

Judecătoriei Ceadâr- Lunga din 28 decembrie 2016 s-a constatat că inculpatul Carapunarlî

Ruslan se face vinovat și de săvârșirea infracțiunii judecate în prezenta cauză, deci,

pedeapsa cu închisoare stabilită acestuia urmează a fi aplicată în condițiile art. 84 alin. (4)

Cod penal.

Totodată, la interpretarea judiciară a prevederilor art. 90 Cod penal, care constituie

sediul instituției condamnării cu suspendarea executării pedepsei, în raport cu

circumstanțele exclusiv atenuante ale cauzei și persoana inculpatului minor, care este

pozitivă, a determinat concluzia că în speță există temei legal pentru aplicarea acestora.

Astfel față de inculpat este oportună și rezonabilă aplicarea pedepsei prevăzute de

lege - închisoare, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de

probațiune - pedeapsă penală care va asigura atingerea scopului prevăzut la art. 61 alin. (2)

Cod penal.

Pe această linie de raționamente, instanța de apel a considerat nefondate motivele

invocate în apelul procurorului ce vizau excluderea prevederilor art. 90 Cod penal.

Examinând aspectele de fapt și de drept ale cauzei, conform cerințelor din articolul

409 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de apel a apreciat, că nu există un alt temei

de a interveni în sentință.

ordinar, invocînd art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală și solicitând

casarea acestuia cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel, în alt complet de

judecată.

În recurs, procurorului menționează următoarele:

- instanța de apel a ignorat faptul că, conform art. 61 Cod penal, pedeapsa penală este

o măsură de constrîngere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului;

- dispoziția art. 90 Cod penal obligă instanța de judecată să indice expres în hotărîre

motivele condamnării cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, care nici nu este

motivată de către instanță, care se limitează doar la enumerarea circumstanțelor care le

consideră atenuante;

- instanța de apel, făcînd trimitere la art. 61 Cod penal, nu s-a referit la argumentele

care au servit la aplicarea acestor temeiuri, ignorînd prevederile art. 384 alin. (3) Cod de

procedură penală;

- instanța de apel justificat a apreciat circumstanțele, dar pedeapsa stabilită nu a fost

apreciată în coroborare cu fapta comisă și consecințele acesteia, cu personalitatea

inculpatului, și nu s-a ținut cont de caracterul și gradul de pericol social al infracțiunii

comise;

- decizia adoptată contravine prevederilor art. 394 alin. (2) pct. 3) Cod de procedură

penală, deoarece nu cuprinde motivele de aplicare a pedepsei mai ușoare și motivele de

aplicare a pedepsei cu suspendarea condiționată a executării acesteia;

- concluziile instanțelor de fond la capitolul individualizării pedepsei, sunt greșite și

în contradicție cu probatoriul administrat la etapa urmăririi penale și cercetării judiciare,

neconforme scopului legii penale și principiului individualizării răspunderii penale și

pedepsei penale.

Sergiu, în numele inculpatului Carapunarlî Ruslan, a depus referință asupra recursului

procurorului prin care solicită respingerea acestuia cu menținerea deciziei Curții de Apel,

ca fiind legală și întemeiată.

părților, în baza motivelor invocate în recurs și în raport cu actele cauzei, Colegiul Penal

conchide asupra inadmisibilității acestuia, pentru următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală, hotărârile instanței

de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de această instanță,

inclusiv în temeiul când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția și când s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

Instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin

hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept

formal și material.

În această ordine de idei și în raport cu circumstanțele invocate în recursul ordinar,

în care nici nu sunt indicate concret erori de drept și clar definite, se atestă că împrejurările

menționate în partea descriptivă a hotărârilor contestate, inclusiv cele reproduse în pct. 4.

din prezenta decizie, relevă în mod concludent că instanța de apel, legal și întemeiat a

constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept ale cauzei în latura pedepsei aplicate

inculpatului, în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și

prescripțiilor de drept material, just și argumentat a ținut cont că inculpatul a comis în

termenul de probă o infracțiune mai puțin gravă, de prevederile art. 61, 70, 75, 79, 90 alin.

(1) și 84 alin. (4) Cod penal. Pedeapsa are drept scop stabilirea echității sociale, corectarea

condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea

condamnatului, cât și a altor persoane. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei,

instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de

persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea,

de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de

condițiile de viață ale familiei acestuia.

La stabilirea pedepsei închisorii pentru persoana care, la data săvîrșirii infracțiunii,

nu a atins vîrsta de 18 ani, termenul închisorii se stabilește din maximul pedepsei, prevăzute

de legea penală pentru infracțiunea săvîrșită, reduse la jumătate. Ținînd cont de

circumstanțele excepționale ale cauzei, instanța de judecată poate aplica o pedeapsă sub

limita minimă, prevăzută de legea penală pentru infracțiunea respectivă, sau una mai

blîndă, de altă categorie, ori poate să nu aplice pedeapsa complementară obligatorie.

Minoratul persoanei care a săvîrșit infracțiunea se consideră circumstanță excepțională.

În consecutivitatea enunțată, instanța de apel just a concluzionat că în cazul în care

inculpatul a fost minor la data comiterii infracțiunii, infracțiunea a fost săvîrșită cu 4 ani în

urmă și date despre faptul că inculpatul ar fi săvîrșit alte infracțiuni în această perioadă nu

sunt. Astfel, pedeapsa respectivă a fost motivată, individualizată și aplicată inculpatului în

corespundere cu prevederile legale, corespunde principiului proporționalității și scopului

de restabilire a echității sociale, corectare a acestuia, precum și prevenirii de săvârșire de

noi infracțiuni atât din partea lui, cât și a altor persoane.

Pe lângă aceasta, recursul declarat, potrivit argumentelor invocate și reproduse în pct.

apreciat probele și circumstanțele cauzei în latura pedepsei penale.

Împrejurările enunțate denotă în mod concludent că instanța de apel nu a comis erori

de drept în raport cu motivele invocate de recurent, că hotărârea atacată cuprinde motivele

pe care se întemeiază soluția, că s-a aplicat inculpatului pedeapsă individualizată conform

prevederilor legale, și că recursul ordinar este unul vădit neîntemeiat.

Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs decide

inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta este vădit

neîntemeiat.

d e c i d e :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de procurorul în procuratura de

circumscripție Chișinău, Sâli Radu, împotriva deciziei Colegiului Penal al Curții de Apel

Chișinău din 24 ianuarie 2019, în cauza penală privindu-l pe Carapunarlî Ruslan XXXXX,

ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțat integral la 30 decembrie 2019.

Președinte Diaconu Iurie

Judecător Catan Liliana

Judecător Guzun Ion