1ra-1545-2019 — art. 145 alin. 1, 152 alin. 2 lit. e, 287 alin. 3, 329 alin. 2, 151 alin. 1 CP

Prin sentința Judecătoriei Orhei din 13 mai 2016, inculpatul Corcodel Ion, a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (1) Cod penal și i s-a aplicat o pedeapsă sub formă de 8 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. 1 Corcodel Ion a fost achitat de sub învinuirea de comitere a infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, deoarece fapta inculpatului nu întrunește elementele acestei infracțiuni. Acțiunile civile înaintate de către succesorul părții vătămate decedate Veretca Tatiana și a părții vătămate Matcovschi Iurie s-au admis în principiu, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să hotărască instanța civilă. S-au supus confiscării speciale armele de foc și anume pistoalele de model ,,GLOk 17” cu nr. XXXXX cu încărcător și de model ,,TT” cu numărul XXXXX cu încărcător ridicate de la condamnatul Corcodel Ion, urmând a fi transmise Inspectoratului de poliție Orhei. Inculpații Pruteanu Oleg, Țuțu Constantin și Colomeiciuc Dmitri au fost achitați de sub învinuirea de comitere a infracțiunilor prevăzute de art. 152 alin. (2) lit. e) și art. 287 alin. (3) Cod penal, deoarece faptele acestora nu întrunesc elementele infracțiunilor imputate. Inculpatul Cojocaru Vasile fost achitat de sub învinuirea de comitere a infracțiunii prevăzute de art. 329 alin. (2) lit. a) Cod penal, deoarece fapta inculpatului nu întrunește elementele acestei infracțiuni. Acțiunea civilă înaintată de către succesorul părții vătămate decedate Veretca Tatiana împotriva lui Pruteanu Oleg, Țuțu Constantin, Cojocaru Vasile și Colomeiciuc Dmitri, a fost respinsă ca fiind nefondată.

Pentru a pronunța sentința instanța de fond a constatat că, la 28 aprilie 2012, aproximativ ora 18:45, Corcodel Ion prin exces de autor, fără știrea celorlalți participanți, cu scopul omorului din pistolul pe care îl deținea legal de model ,,Glock-17” cu nr. XXXXX, a efectuat în Alexei Veretca o împușcătură în regiunea toracelui, cauzându-i leziuni corporale în urma cărora ultimul a decedat, după care a părăsit locul săvârșirii infracțiunii. Astfel, prin acțiunile sale intenționate, inculpatul Corcodel Ion a comis infracțiunea prevăzută de art. 145 alin. (1) Cod penal, cu indicii omorul unei persoane. Potrivit învinuirii imputate, Corcodel Ion împreună cu Țuțu Constantin, Pruteanu Oleg, Colomeiciuc Dumitru, Andrițco Radu, Onișciuc Alexandru și alte persoane la moment nestabilite de către organul de urmărire penală, sunt învinuiți de faptul că la 28 aprilie 2012, aproximativ ora 18:45, aflându-se pe teritoriul complexului de agrement ,,Doi Haiduci”, amplasat pe traseul „M-2 Chișinău- Soroca”, în apropierea or. Orhei, au încălcat grosolan ordinea publică manifestând o vădită lipsă de respect față de societate, conștientizând că se află în loc public și acțiunile lor se deosebesc prin obrăznicie deosebită, în baza unui motiv inventat s- 2 au deplasat spre automobilul de mode ,,Mercedes” cu n/î XXXXX în care se aflau Matcovschi Iurie și Veretca Alexei în scopul de a-i maltrata. Pentru a nu permite deplasarea automobilului de model ,,Mercedes” în care se aflau Veretca Alexei și Matcovschi Iurie, Pruteanu Oleg din pistolul pe care îl deținea legal de model ,,TT” cu nr. XXXXX și Țuțu Constantin din pistolul pe care îl deținea legal de model ,,Glock-17” cu nr. XXXXX au efectuat mai multe împușcături în roți și în aer, iar Dumitru Colomeiciuc la volanul automobilului de model ,,Jeep Grand Cheroke” cu n/î XXXXX, a blocat trecerea automobilului de model ,,Mercedes” tamponându-se în el. În continuarea intențiilor lor criminale îndreptate spre săvârșirea acțiunilor huliganice, învinuiții Pruteanu Oleg, Corcodel Ion, Țuțu Constantin, Colomeiciuc Dumitru, Andrițco Radu, Onișciuc Alexandru și alte persoane la moment nestabilite de către organul de urmărire penală, ajungând lângă automobilul de model ,,Mercedes” în care se aflau Veretca Alexei și Matcovschi Iurie, au început să aplice lovituri cu pumnii și cu picioarele peste tot corpul lui Matcovschi Iurie, cauzându-i conform raportului de expertiză leziuni corporale de grad medii, după care toți au părăsit locul săvârșirii infracțiunii. Astfel, prin acțiunile sale intenționate inculpatul Corcodel Ion este învinuit de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor și care prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită săvârșită cu aplicarea armei și de art. 145 alin. (2) lit. m) Cod penal, adică omorul intenționat a lui Veretca Alexei săvârșit prin mijloace periculoase pentru viața sau sănătatea mai multor persoane. Inculpații Țuțu Constantin, Pruteanu Oleg, sunt învinuiți de comiterea infracțiunilor prevăzute art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal, adică vătămarea intenționată medie a sănătății și integrității corporale a cet. Matcovschi Iurie, săvârșită de mai multe persoane și de art. 287 alin. (3) Cod penal, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor și care prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită săvârșită cu aplicarea armei. Cojocaru Vasile este învinuit de comiterea infracțiunii prevăzută de art. 329 alin. (2) lit. a) Cod penal, adică neîndeplinirea de către o persoană publică a obligațiunilor de serviciu ca rezultat al unei atitudini neconștiincioase față de ele, fapt care a cauzat decesul cet. Veretca Alexei și vătămarea intenționată a sănătății integrității corporale de grad medie a cet. Matcovschi Iurie. 3 Potrivit învinuirii înaintate inculpatului Cojocaru Vasile fiind numit în baza ordinului MAI 491-ef din 28.10.2011 în funcția de colaborator de poliție, fiind persoană publică căreia în virtutea legii i-au fost atribuite drepturi și obligații, fiind obligat conform prevederilor art. 12 al Legii cu privire la poliție nr. 416 din 18.12.1990, 1) să ia măsuri pentru apărarea vieții, sănătății, onoarei, demnității și averii cetățenilor în cazurile în care ei sunt amenințați de acțiuni nelegitime, de alt pericol; 2) să controleze respectarea ordinii publice pe străzi, piețe, artere rutiere, în grădini publice, la aeroporturi, gări și în alte locuri publice pentru a asigura securitatea personală și publică; 3) să înregistreze informația sosită cu privire la infracțiuni, contravenții administrative și la alte evenimente care periclitează securitatea publică, să reacționeze prompt la sesizările și comunicările despre infracțiuni; să aducă la cunoștința autorităților administrației publice respective evenimentele care i-au devenit cunoscute și care pun în pericol securitatea personală, socială și a statului și cer reacționarea lor promptă, la 28.04.2012, aproximativ pe la orele 01:00, în preajma localului de agrement ,,Lica”, amplasat în or. Orhei, în urma unui conflict, cet. Andrițco Radu și lui Cojocaru Vasile le-au fost cauzate leziuni corporale de către cet. Veretca Alexei, prin aplicarea unor lovituri cu un cuțit, admițând neglijență în serviciu, ca rezultat al unei atitudini neconștiincioase față de ele, conștientizând că acțiunile cet. Veretca Alexei constituie faptă prejudiciabilă pasibilă de răspundere nu a întreprins nicio măsură în vederea înregistrării și documentării acestei fapte. Ulterior, la 28 aprilie 2012, aproximativ ora 18:00 - 19:00, inculpatul în calitate de colaborator de poliție, fiind invitat pe teritoriul complexului de agrement „Doi Haiduci”, amplasat pe traseul „M-2 Chișinău-Soroca”, în apropierea or. Orhei, la o discuție cu referire la circumstanțele avute loc pe timp de noapte, conștientizând că la întâlnirea ceea va avea loc o răfuială fizică cu Veretca Alexei, admițând neglijență în serviciu ca rezultat al unei atitudini neconștiincioase față de obligațiunile de serviciu nu a întreprins acțiuni în vederea stopării acțiunilor infracționale care urmau să aibă loc, în rezultatul cărui fapt cet. Veretca Alexei a fost omorât, iar Matcovschi Iurie maltratat, fiindu-i cauzate leziuni corporale medii.

Împotriva sentinței a declarat apel procurorul, prin care a solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit ordinii stabilite pentru prima instanță, conform căreia Corcodel Ion să fie recunoscut culpabil de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. m) și 287 alin. (3) Cod penal și în baza acestei Legi să-i fie stabilită în calitate de pedeapsă, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2) Cod penal - 13 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal - 4 ani închisoare, 4 iar în baza art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, să-i fie stabilită inculpatului pedeapsa definitivă de 16 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. Pruteanu Oleg, Țuțu Constantin și Colomeiciuc Dmitri să fie recunoscuți culpabili de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 152 alin. (2) lit. e) și art. 287 alin. (3) Cod penal și în baza acestei legi să le fie stabilită fiecăruia pedeapsa pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal - 5 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal - 4 ani închisoare, în baza art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, să le fie stabilită pedeapsa definitivă de 7 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Cojocaru Vasile să fie recunoscut culpabil de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 329 alin. (2) lit. a) Cod penal și în baza acestei legi să-i fie stabilită pedeaspsa sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în organele de drept pe un termen de 6 ani. De aplicat inculpaților Corcodel Ion, Pruteanu Oleg, Țuțu Constantin, Colomeiciuc Dmitri, Cojocaru Vasile măsura preventivă sub formă de arest preventiv. În motivarea cererii de apel procurorul a indicat că, instanța de fond la pronunțarea sentinței nu a ținut cont de probele prezentate de către partea acuzării care demonstrează vinovăția inculpaților fără niciun dubiu. Astfel, procurorul a subliniat că, sentința este ilegală, argumentele aduse în susținerea achitării inculpaților le-a calificat a fi neîntemeiate, iar ținând cont de probele administrate în respectiva cauză penală este evident că fapta a fost săvârșită de către inculpați cu intenție și nicidecum aceștia nu pot fi considerați nevinovați. 3.1. De asemenea, împotriva sentinței a declarat apel avocatul Zadoinov Roman în numele succesorului părții vătămate Veretca Tatiana, care a pledat pentru casarea sentinței primei instanțe și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care toți inculpații să fie condamnați pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. a), b), i), m) Cod penal, cu stabilirea pedepsei pentru toți inculpații detențiune pe viață, de a admite acțiunea civilă și de a încasa de la inculpați în mod solidar prejudiciu moral în sumă de 500 000 euro, a încasa în mod solidar de la toți inculpați pensia de întreținerea copilului minor în mărime de 3 000 lei lunar începând cu data omorului până la atingerea majoratului, de a încasa de la toți inculpații în mod solidar cheltuieli de înmormântare în sumă de 30 000 lei, de a încasarea de la toți inculpații în mod 5 solidar cheltuieli judiciare în sumă de 15 000 euro, cu informarea Serviciului de Informații și Securitate precum și Procuratura Generală despre lipsa de independentă și imparțialitate a instanței din Orhei, pentru verificarea circumstanțelor, care au dus la influențarea ilegală a deciziei emisă de judecători. În motivarea cererii de apel, avocatul a invocat violarea art. 2 și art. 6 CEDO totodată indicând că instanța de judecată nu a fost independentă și imparțială. Mai mult, după schimbarea completului de judecată instanța nu a reexaminat toate probele examinate anterior. De asemenea, din materialele cauzei reiese că toți inculpații au recunoscut faptele prezentate de partea vătămată și partea civilă, or, inculpații au recunoscut că se cunoșteau între ei și erau prieteni, au recunoscut că la 27 aprilie 2012, în orașul Orhei între partea vătămată Veretca Alexei, Cojocaru Vasile și Andrițco Radu a avut loc un conflict care a generat într-o bătaie. Tot inculpații au recunoscut că se cunosc cât cu Andrițco Radu atât și cu polițistul Cojocaru Vasile. Toți inculpații au recunoscut că au fost la fața locului și au împușcat în direcția lui Veretco Alexei. Inculpații au recunoscut că după omorul lui Veretco Alexei l-au jefuit și au fugit de la fața locului. În rest, apărătorul a menționat aceleași argumente indicate și de către procuror precum că, probele administrate în respectiva cauză penală demonstrează indubitabil vinovăția inculpaților în cele imputate, iar instanța de fond prin sentința pronunțată a încălcat cerințele art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, or, instanța a apreciat și interpretat eronat probele stabilite în cursul cercetării judecătorești, și anume în favoarea inculpaților, odată ce declarațiile inculpaților urmau a fi apreciate critic, dat fiind unicul scop al acestora fiind de a evita tragerea la răspunderea penală. 3.2. Totodată, a declarat apel partea vătămată Matcovschi Iurie prin care a solicitat casarea sentinței contestate și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care inculpații să fie atrași la răspundere penală și anume, Corcodel Ion pe art. 145 alin. (2) lit. m) și art. 287 alin. (3) Cod penal, Pruteanu Oleg Țuțu Constantin, Colomeiciuc Dmitrii pe art. 152 alin. (2) lit. e) și art. 287 alin. (3) Cod penal, Cojocaru Vasile pe art. 329 alin. (2) lit. a) Cod penal, cu admiterea acțiunii civile înaintate de partea vătămată. În motivarea cererii de apel, partea vătămată a indicat că instanța de fond a dat o apreciere greșită probelor administrate de acuzare în cadrul urmăririi penale, fără a lua în considerație declarațiile părții vătămate Matcovschii Iurie, a martorilor oculari, ca urmare achitându-i pe inculpați, or, în cadrul ședinței de judecată au fost 6 prezentate suficiente probe concludente utile care au fost examinate și dovedesc pe deplin vina inculpaților de săvârșirea infracțiunilor incriminate. Instanța de fond i-a achitat pe inculpați de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, invocând eronat că toate împușcăturile efectuate de inculpați au fost efectuate în scopul de a curma acțiunile ilegale ale lui Veretca Alexei, totodată menționând că ultimii ar fi efectuat vreo 3-4 împușcături, care au fost auzite inclusiv și de martorii oculari, inclusiv martorul Matcovschi Iurie, or, cele relatate nu corespund realității și sunt combătute prin procesele-verbale de examinare și ordonanțele anexate a corpurilor delicte conform cărora la materialele cauzei penale au fost anexate: 4 tuburi de cartușe cal. 9x9mm, 2 tuburi de cartușe cal. 7,62x 25 mm, 1 tub de cartuș de cal. 9x17 mm, ridicate în cadrul cercetării la fața locului din 28.04.12, fapt prin care se demonstrează că la caz n-au fost efectuate 3-4 împușcături, dar cu mult mai multe. 3.3. Nefiind de acord cu sentința a declarat apel apărătorul Vîzdoga Ion în numele inculpatului Corcodel Ion, prin care a solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care inculpatul Corcodel Ion să fie achitat pe capătul de acuzare prevăzut de art. 145 alin. (1) Cod penal, pe motiv că există una din cauzele care înlătură caracterul penal al faptei, și anume că inculpatul a acționat în limitele legitimii apărări. În motivarea cererii de apel apărătorul a indicat că, sentința de condamnare a lui Corcodel Ion în baza art. 145 alin. (1) Cod penal, este neîntemeiată și neargumentată, căci la incriminare instanța nu a reținut toate circumstanțele de fapt care s-au produs atât în ajun cât și în timpul producerii împușcăturii de către Veretca Alexei, fapte care sunt relevante pentru constatarea că Corcodel Ion a acționat în legitimă apărare. Astfel, întru susținerea nevinovăției lui Corcodel Ion vine cumulul de probe administrate în respectiva cauză penală care demonstrează că inculpatul a acționat în legitimă apărare.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 17 aprilie 2019, apelurile declarate de către procuror, avocatul Zadainov Roman în numele succesorului părții vătămate Veretca Tatiana, partea vătămată Iurie Matcovschi și Vîzdoaga Ion în numele inculpatului Corcodel Ion, au fost respinse ca fiind nefondate, cu menținerea sentinței fără modificări. 4.1. În motivarea deciziei pronunțate, instanța de apel a indicat că, instanța de judecată corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a ajuns la concluzia indicată în sentință, împrejurări care au fost constatate din totalitatea de probe acumulate la cauza penală, fiind corect apreciate, respectându-se prevederile art. 7 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor. Instanța de apel a conchis că instanța de fond a oferit o apreciere corespunzătoare probelor anexate la dosar, stabilind toate circumstanțele speței just. Astfel, instanța de apel a menționat că probele administrate în respectiva cauză penală analizate și verificate în instanța de apel demonstrează veridicitate sentinței și anume: declarațiile succesorului părții vătămate Veretca Tatiana, declarațiile părții vătămate Matcovschi Iurie, declarațiile martorilor Hibuha Iurie (f.d. 12, vol.VIII), Hibuha Mihail (f.d. 13, vol. VIII), Vlasiuc Anatolie (f.d. 14-15, vol. VIII), Șerepitco Mihail (f.d. 16-21, vol. VIII), Curchi Tudor (f.d. 22-23, vol. VIII), Graur Oleg (f.d. 24-27, vol. VIII), Codrean Ivan (f.d. 28, vol. VIII), Untilov Vasile (f.d. 29, vol. VIII), Popușoi Iurie (f.d. 30-34, vol. VIII), Nicolaev Vitalie (f.d. 35-42, vol. VIII). Totodată, instanța de apel a menționat că, inculpatul Corcodel Ion în ședința de judecată vina în comiterea infracțiunilor imputate nu și-a recunoscut-o, declarând că pe partea vătămată Matcovschi Iurie nu-l cunoaște, iar din inculpați îl cunoaște doar pe Cojocaru Vasile, pe care la locul incidentului nu l-a văzut. Inculpatul a menționat că a împușcat instinctiv pentru a se apăra. Instanța de apel analizând și apreciind declarațiile inculpatului Corcodel Ion prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, le-a apreciat ca nefiind veridice, or, inculpatul a oferit astfel de depoziții în scopul de a se eschiva de la răspunderea penală pentru omorul intenționat comis. Mai mult, instanța de apel a menționat că, declarațiile inculpatului Ion Corcodel au fost combătute prin probele analizate anterior, în special prin declarațiile părții vătămate Matcovschi Iurie, dar și prin declarațiile martorilor sus indicați, cât și prin celelalte probe administrate în respectiva cauză penală. Cu referire la vinovăția inculpatului Pruteanu Oleg în cele imputate, instanța de apel a conchis că, inculpatul vina în săvârșirea infracțiunilor imputate nu a recunoscut-o și a declarat că pe inculpați îi cunoaște pe toți, în afară de Cojocaru Vasile. De asemenea, inculpatul a declarat că, a efectuat o singură împușcătură pentru a asigura ordinea publică, ulterior a văzut că Veretca Alexei a efectuat o împușcătură înspre el și Țuțu Constantin și Corcodel Ion, în urma căreia a fost rănit ultimul, astfel, în aceste circumstanțe a scos arma, și a efectuat o împușcătură pentru 8 a asigura ordinea publică și a nu fi împușcat de Veretca Alexei, precizând că apelul procurorului și al părții vătămate nu sunt întemeiate. Astfel, instanța de apel analizând și apreciind declarațiile inculpatului prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, le-a apreciat ca fiind veridice, utile și consecvente și anume în partea în care inculpatul a reiterat circumstanțele de fapt în care s-au produs tragerile din armă, în urma cărora Corcodel Ion a tras în Veretca Alexei, mai mult, aceste declarații justifică faptul tragerii o singură dată în sus de către inculpat în sensul aplanării conflictului, or, această acțiune s-a produs ca rezultat al faptului că atât Veretca Alexei, cât și Corcodel Ion trăgeau din pistol, ultimul fiind rănit de Veretca Alexei în rezultatul tragerii din pistol, iar inculpatul cu celelalte persoane erau în pericol, mai mult declarațiile inculpatului coroborează cu declarațiile analizate supra, dar și cu declarații ce vor fi analizate în continuare. Inculpatul Cojocaru Vasile în ședința de judecată vina în cele încriminate nu a recunoscut-o și a declarat că pe restul inculpaților nu-i cunoaște, o știe doar partea vătămată - Iurie Matcovschi, care anterior a activat în poliția auto. Instanța de apel apreciind declarațiile inculpatului prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, le-a apreciat ca fiind veridice, utile, consecvente, care coroborează cu probele analizate supra, dar și cu cele ce vor fi analizate în continuare, din care se atestă că în acțiunile lui Cojocaru Vasile nu sunt prezente elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 329 alin. (2) lit. a) Cod penal, relevant fiind și faptul că declarațiile inculpatului nu au fost combătute prin careva probe prezente de acuzare, în special nu au fost aduse careva probe ce ar face concluzia procurorului precum că din neglijența inculpatului s-a produs omorul lui Veretca Alexei pertinentă și corespunzătoare adevărului. Cu referire la învinuirea înaintată lui Țuțu Constantin, instanța de apel a menționat că ultimul vina în cele incriminate nu a recunoscut-o, iar declarațiile acestuia le-a apreciat ca fiind veridice, utile, consecvente, care coroborează cu declarațiile celorlalți inculpați din care se rețin circumstanțele de fapt stabilite cert de prima instanță, mai mult, din declarațiile inculpatului se atestă că acesta nu a comis careva fapte prejudiciabile, iar în acțiunile acestuia nu sunt prezente elementele constitutive ale infracțiunilor prevăzute de art. 152 alin. (2) lit. e) și art. 287 alin. (3) Cod penal, prin urmare învinuirea adusă de procuror poartă un caracter evaziv, nefiind administrate probe ce ar indica cert prezența elementelor infracțiunii imputate inculpatului prin rechizitoriu. Referitor la vinovăția inculpatului Colomeiciuc Dmitri, instanța de apel a indicat că, ultimul nu a recunoscut vinovăția în cele imputate, iar declarațiile 9 acestuia fiind analizate de instanță conform art. 101 Cod de procedură penală sunt veridice, utile, consecvente și care coroborează cu declarațiile celorlalți inculpați, și care nu au fost combătute prin care probe, în special prin declarațiile martorilor la care a indicat acuzatorul de stat, dar și partea vătămată. Subsecvent, instanța de apel a constatat că, învinuirile formulate inculpatului Corcodel Ion în partea acuzării de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal și inculpaților Pruteanu Oleg, Țuțu Constantin, Colomeiciuc Dmitri pe faptul comiterii infracțiunilor prevăzute de art. 152 alin. (2) lit. e) și art. 287 alin. (3) Cod penal, și Cojocaru Vasile pe faptul comiterii infracțiunii prevăzute de art. 329 alin. (2) lit. a) Cod penal, nu și-a găsit confirmare, respectiv, instanța de fond just a dispus achitarea acestora pe aceste capete de acuzare, or, atât în prima instanță, cât și în instanța de apel, fiind analizate probele anexate la dosar s-a stabilit indubitabil că faptele lor nu întrunesc elementele acestor infracțiuni. În această ordine de idei, instanța de apel a menționat că în susținerea învinuirii procurorul a prezentat următorul sistem de acte și documente acumulate și administrate în cadrul urmăririi penale, cum ar fi: procesele-verbale de cercetare la față locului din 28.04.2012; 29.04.2012; 30.04.2012 cu foto tabel anexă (Vol. I; f.d. 26-50); procesul-verbal de recunoaștere după fotografie din 02.05.2012 conform căruia martorul Nicolaev Vitalie a recunoscut după fotografie pe Pruteanu Oleg ca una dintre persoanele cu care numitul Andrițco Radu s-a întâlnit în mun. Chișinău la cafeneaua de lângă centrul comercial ,,Elat” și ulterior la cafeneaua ,,Safari” de lângă or. Orhei, (Voi. II; f.d. 41-42); procesul-verbal de recunoaștere după fotografie din 02.05.2012 conform căruia martorul Nicolaev Vitalie a recunoscut după fotografie pe Țuțu Constantin ca una dintre persoanele cu care numitul Andrițco Radu s-a întâlnit în mun. Chișinău la cafeneaua de lângă centrul comercial ,,Elat” și ulterior la cafeneaua ,,Safari” de lângă or. Orhei (Vol. II; f.d. 41-42); concluziile raportului de expertiză medico-legală nr.93 conform căruia moartea cet. Veretca Alexei a survenit în rezultatul șocului hemoragie, cauzat de leziunea prin armă de foc cu glonț a toracelui, penetrantă, transfixiantă, cu lezarea lobilor inferiori a plămânilor bilateral și aortei ascendente cu hemotorace, are legătură cauzală directă cu survenirea decesului și se califică ca vătămare corporală gravă, conform criteriului pericolului pentru viată (Vol. I; f.d. 110-117); concluziile raportului de expertiză medico-legală nr. D din 04.06.2012, conform căruia cet. Matcovschi Iurie i-au fost cauzate leziuni corporale sub formă de fractură oblică a coastei IV pe stângă, cu deplasare; Nevrită cohleară postraumatică pe dreapta care se califică ca leziuni corporale de grad medii, (Voi. I; f.d. 150-152); concluziile raportului de expertiză balistică nr. 1492/1493 din 10.05.2012, conform cărora: 1 tub de cartuș cal. 9x19 mm a fost tras din pistolul de model Glock cu nr. XXXXX proprietate a lui Corcodel Ion; 3 tuburi de cartușe cal. 9x19 mm au fost trase din pistolul de model Glock cu 10 nr. XXXXX proprietate a numitului Tuțu Constantin, 1 tub de cartuș cal. 7,62x25 a fost tras din pistolul de model TT cu nr. XXXXX proprietate a lui Pruteanu Oleg, 1 tub de cartuș cal. 7,62x25 a fost tras din pistolul de model TT cu nr. XXXXX proprietate a lui Veretca Alexei (Vol. I; f.d. 59-75); concluziile raportului de expertiză balistică nr.1495 din 10.05.2012, conform căruia glontele ridicat în cadrul cercetării la fața locului din salonul automobilului de model ,,Mercedes” cu n/î XXXXX, a fost tras din pistolul de model Glock cu nr. XXXXX proprietate a lui Corcodel Ion (Vol. I; f.d. 91-95); concluziile raportului de expertiză medico-legală (biologică) nr.417 din 04/05/2012, conform căruia pe glontele ridicat în cadrul cercetării la fața locului din salonul automobilului de model ,,Mercedes” cu n/î XXXXX a fost depistat sânge (Vol. III; f.d. 54-56); concluziile raportului de expertiză criminalistică nr. 1751/1752 din 22.05.2012, a cămașii ridicate de la victima Veretca Alexei conform cărora deteriorările sunt formate în rezultatul producerii unei împușcături cu proiectil, împușcătura a fost efectuată de la dreapta spre stânga (privire de la spate) de sus în jos, sub un unghi de până la 10 grade față de planul orizontal, și din față spre spate sub un unghi de 2-5 grade față de planul vertical (Vol. I, f.d. 170-172); concluziile raportului de expertiză criminalistică nr. 1753/1754 din 22.05.2012, a cămășii ridicate de la învinuitul Corcodel Ion conform cărora deteriorările de pe cămașă sunt formate în rezultatul producerii a unei împușcături de la o distanță de 0,5 - 3,0 m. cu proiectil, împușcătura a fost efectuată din spate în față, de jos în sus sub un unghi de 10-20 grade și la 70-80 grade de la dreapta spre stânga, (Vol. I, f.d. 237-238); concluziile raportului de expertiză medico-legală nr.1809 conform cărora la Corcodel Ion au fost stabilite excoriație în proiecția cristei iliace pe stânga, care a fost cauzată în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contondent dur și se califică ca vătămare neînsemnată (Vol. I, f.d. 216-217); concluziile raportului de expertiză medico-legală nr.1921 din 21.06.2012, conform căruia lui Cojocaru Vasile i-a fost cauzată o plagă înțepată în regiunea tremiei inferioare gamba stângă și care se califică ca vătămare corporală ușoară (Vol. III, f.d. 113); concluziile raportului de expertiză balistică nr.2204/2205 din 02.07.2012, a pistolului ridicat de la Țuțu Constantin conform cărora 3 tuburi de cartușe cal. 9x19 mm au fost trase din pistolul de model Glock cu nr. XXXXX proprietate a numitului Țuțu Constantin (Vol. II, f.d. 103-105); concluziile raportului de expertiză balistică nr. 1999/2000 din 01.06.2012, a pistolului ridicat de la Pruteanu Oleg conform cărora 1 tub de cartuș cal. 7,62x25 a fost tras din pistolul de model TT cu nr. XXXXX proprietate a lui Pruteanu Oleg (Vol. II, f.d. 170-172); concluziile raportului de expertiză balistică nr. 2183 conform cărora glontele ridicat de la partea vătămată Matcovschi Iurie este parte componentă a cartușelor de cal. 9x19mm cu lovitură centrală, confecționată industrial. Aceste tipuri de cartușe sunt destinate pentru efectuarea de trageri din pistoale de model ,,Clock-17”, „CZ-75,85”, „Beretta 92,9000”, „Lahti VKTL35” (Vol. III, f.d. 220- 221); concluziile raportului de expertiză auto tehnică (de cercetare traseologică) nr. 1989 11 din 01.06.2012 (Vol. III, f.d. 29-33); conținutul procesului-verbal de examinare a Registrului de evidență a sesizărilor despre infracțiuni a CPR Orhei conform căruia s-a stabilit că din Registrul menționat prezintă interes pentru urmărirea penală: la fila registrului 128 sub numărul de înregistrare 374 la rubrica ,,timpul depunerii înștiințării” se determină inscripția cu cerneală „28.04.12. ora 19:47”. La rubrica „persoana care a depus înștiințarea este prezentă inscripția ,,raportul OUP al SUP CPR Orhei, Burdujan”. La rubrica ,,conținutul înregistrării” se determină inscripția cu cerneală precum că pe teritoriul complexului de agrement Doi Haiduci” la parcarea auto a fost depistat un automobil de model Mercedes-180 cu n/î XXXXX, lângă care se afla cadavrul cet. Veretca Alexei pe corpul căruia se aflau două plăgi în formă ovală”, la fila registrului 129 sub numărul de înregistrare 375 la rubrica ,,timpul depunerii înștiințării” se determină inscripția cu cerneală „28.04.12. ora 20:00”. La rubrica „persoana care a depus înștiințarea”, este prezentă inscripția ,,raportul OOSS al SPO CPR Orhei, V. Untilov”. La rubrica ,,conținutul înregistrării”, se determină inscripția cu cerneală „Precum că la data 28.04.12 în jurul orei 01:00 la preajma discobarului Lica din or. Orhei a avut loc un conflict între cet. Andrițco Radu Valerian și cet. Veretco Alexei în cadrul căruia cet. Veretca Alexei cu un obiect în formă de cuțit a aplicat lovituri cet. Andrițco Radu în regiunea corpului...”. Prin acesta se constată faptul că sesizarea privind conflictul care a avut loc în noaptea spre 28.04.2012 la localul de agrement Lica din or. Orhei, a fost înregistrată după ce a avut loc omorul cet. Veretca Alexei (Vol. III, f.d. 169- 176); procesele-verbale de examinare și ordonanțele de anexare a corpurilor delicte (Vol. I, f.d. 82; 102; 226-229; Vol. II, f.d. 112- 113; 179-180; Vol. III; f.d.43-46); ordonanța și procesul-verbal de ridicare de la partea vătămată Matcovschi Iurie a unui glonte depistat de către el în timpul efectuării reparației automobilului de model ,,Mercedes” cu n/î XXXXX (Vol. III, f.d. 211-212); procesul-verbal de consemnare a plângerii verbale a cet. Matcovschi Iurie (Vol. I, f.d. 23); materialele controlului de serviciu efectuat în privința colaboratorului CPR Orhei, Cojocaru Vasile, (Vol. III, f.d. 146-168). Astfel, ținând cont de cele menționate mai sus, instanța de apel a ajuns la concluzia că, vina lui Corcodel Ion în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (1) Cod penal a fost pe deplin demonstrată, iar în acțiunile inculpaților Corcodel Ion, Pruteanu Oleg, Țuțu Constantin și Colomeiciuc Dmitri lipsesc elementele infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod, la fel, aceste probe nu demonstrează că în acțiunile lui Pruteanu Oleg, Țuțu Constantin și Colomeiciuc Dmitri ar fi prezente elementele infracțiunii prevăzute de art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal. Totodată instanța de apel a menționat că, în acțiunile lui Cojocaru Vasile lipsesc elementele infracțiunii prevăzute de art. art. 329 alin. (2) lit. a) Cod penal, 12 prin urmare, argumentele procurorului, avocatului Zadoinov Roman în numrlr succesorului părții vătămate Veretca Tatiana și partea vătămată Matcovschi Iurie, expuse în cererile de apel, nu pot fi reținute ca plauzibile, or, materialele cauzei demonstrează contrariul motivelor expuse de apelanți. Cu referire la faptul că inculpatul Corcodel Ion se face vinovat de omorul lui Veretca Alexei, instanța de apel a stabilit că din materialele cauzei rezultă că în noaptea de 27 spre 28 aprilie 2012, Veretca Alexei acționând prin sine încredere exagerată, a venit la discoteca „Lica” din or. Orhei, unde l-a întâlnit pe Andrițco Radu (potrivit ordonanței de punere sub învinuire de la 02 mai 2012, (f. d. 216, volumul 2, cauza 1-47/13), care i-a solicitat respectuos să manifeste respect față de oameni, însă acesta, ignorând faptul că alături de el se aflau trei reprezentanți ai organelor de drept, l-a trântit pe Andrițco Radu la pământ și a început să se bată cu acesta. În timpul altercațiilor Veretca Alexei a scos cuțitul cu care l-a rănit pe Andrițco Radu în regiunea pieptului, și acesta nu s-a oprit doar la o singură victimă și ignorând cerințele de a se calma ale cetățenilor din jur, chiar și a colaboratorilor de poliție, i-a aplicat o lovitură de cuțit în picior inculpatului Cojocaru Vasile care a încercat să-i despartă și să-l calmeze pe Veretca Alexei, fapte confirmate prin ordonanța din 22 iunie 2012 (f. d. 127- 128. Vol. III, cauza 1-47/13), prin care s-a refuzat în pornirea urmăririi penale în baza raportului OOSS al SPO a CPR Orhei Untilov Vasile, din cauza decesului făptuitorului. Prin urmare, instanța de apel a ajuns la concluzia că, acțiunile ilegale ale lui Veretca Alexei nu s-au oprit doar la acțiunile din noaptea de 27 spre 28 aprilie 2012 și acesta, a doua zi, prin intermediul părții vătămate Matcovschi Iurie și Popușoi Iurie, prin oferirea de bani, a încercat să rezolve problemele iscate și să tăinuiască infracțiunea, or, această concluzie rezultă din materialele cauzei prin care s-a stabilit că Veretca Alexei, de acasă pe lângă bani și-a luat arma personală și s-a pornit să regleze conflictul iscat cu inculpatul Cojocaru Vasile. Ulterior, aflându-se la parcarea Complexului de agrement „Doi haiduci”, din preajma or. Orhei, Veretca Alexei în timpul discuției cu inculpatul Cojocaru Vasile, i-a propus acestuia bani ca să nu depună plângere la poliție pe faptele petrecute în noaptea din 27 spre 28 aprilie 2012 și a primit refuz din partea inculpatului Cojocaru Vasile, care l-a anunțat pe Veretca Alexei că este obligat să depună plângere la poliție, circumstanță care este relevantă speței și care confirmă că în acțiunile lui Cojocaru Vasile lipsesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 329 alin. (2) lit. a) Cod penal, dar și care parțial combat argumentele părții vătămate Matcovschi Iurie. 13 Subsecvent, instanța de apel a subliniat că din materialele cauzei rezultă că Veretca Alexei și partea vătămată Matcovschi Iurie cu automobilul de model ,,Mercedes” la volanul căruia se afla ultimul, s-au îndreptat spre autoturismul de model „Jeep”, în care se aflau inculpații Colomeiciuc Dumitru, Pruteanu Oleg și Țuțu Constantin, care intenționau să staționeze la parcarea cu pricina și după mai multe manevre de a bloca în parcare autoturismul de model „Jeep”, partea vătămată Matcovschi Iurie a tamponat din partea dreaptă acest automobil, blocându-l în final într-un unghi din care nu era posibil de ieșit. În timpul manevrelor de blocare a autoturismului „Jeep”, Veretca Alexei și partea vătămată Matcovschi Iurie au ignorat faptul punerii în pericol a două persoane, și anume pe inculpații Pruteanu Oleg și Țuțu Constantin, care se aflau în calea mașinii, aceste circumstanțe fiind confirmate prin declarațiile ultimilor doi inculpați, depoziții a căror sunt susținute și coroborează cu declarațiile martorilor audiați, ieșind din autoturismul de model „Jeep”, ca să se salveze. Tot Veretca Alexei, ignorând solicitările persoanelor, pe care le puneau în pericol prin acțiunile sale, de a se calma, a scos pistolul, atât înainte de tamponare cât și după, contrar faptului că și partea vătămată Matcovschi Iurie la fel l-a avertizat să lase pistolul și să nu împuște pe nimeni, însă Veretca Alexei, neținând cont de aceasta avertizare, a efectuat o împușcătură în direcția inculpatului Corcodel Ion, rănindu-l în regiunea abdomenului. Tot atunci, Veretca Alexei, a continuat să țină mâna pe trăgaciul pistolului și în momentul în care inculpatul Corcodel Ion, fiind deja rănit, în scop de a evita alte consecințe mult mai grave și a stopa acțiunile lui Veretca Alexei periculoase pentru viață și sănătate, inculpatul Corcodel Ion a efectuat o împușcătură în regiunea mâinii drepte a lui Veretca Alexei în care acesta ținea pistolul, fapt confirmat și prin raportul de expertiză medico-legală, potrivit căruia s-a constatat că orificiul de intrare a rănii cauzate lui Veretca Alexei, cu adevărat a fost cauzată în regiunea umărului drept. Faptul comiterii infracțiunilor de către Veretca Alexei în noaptea de 27 spre 28 aprilie 2012, care s-au soldat cu rănirea învinuitului Andrițco Radu, în piept în regiunea inimii și a inculpatului Cojocaru Vasile în regiunea piciorului, se mai confirmă și prin declarațiile părții vătămate Matcovschi Iurie, succesorului părții vătămate Veretca Tatiana, inculpatului Cojocaru Vasile și a martorilor audiați, a căror declarații au fost analizate și apreciate supra, care de fapt confirmă un conglomerat de acțiuni ilegale ale lui Veretca Alexei. De asemenea, instanța de apel a conchis indubitabil că capătul de acuzare în partea în care s-a imputat că inculpații în prezenta speță „în scopul reglării unui 14 conflict apărut între învinuitul Andrițco Radu și Veretca Alexei în scopul răfuielii fizice cu ultimul, au întocmit un plan criminal”, nu și-a găsit confirmare, or din probele cercetate s-a stabilit cu certitudine că inculpații au venit în alte scopuri decât cele indicate în actul învinuire la localul „Safari”, respectiv, ei nu au știut despre faptul că, Veretca Alexei prin intermediul părții vătămate Matcovschi Iurie în scop de a regla o situație de conflict în care era implicată victima Veretca Alexei, a planificat cu inculpatul Cojocaru Vasile o întâlnire la zona de agrement „Doi haiduci”, amplasată în apropierea or. Orhei. Prin urmare, afirmațiile inculpaților sunt confirmate și prin declarațiile martorului Nicolaev Vitalie, astfel aceste circumstanțe combat argumentele procurorului, dar și a părții vătămate Matcovschi Iurie. Mai mult, conform învinuirii susținute de către acuzare se indică că inculpații aflându-se pe teritoriul Complexului de agrement „Doi haiduci”, amplasat pe traseul ”M-2 Chișinău-Soroca”, în apropierea or. Orhei, din intenții huliganice în baza unui motiv inventat, s-au deplasat spre automobilul de model „Mercedes” cu n/î XXXXX, în care se aflau partea vătămată Matcovschi Iurie și Veretca Alexei în scopul de a-i maltrata. Ulterior, ei din pistoalele pe care le dețineau legal, au efectuat mai multe împușcături în roțile automobilului de model „Mercedes” cu n/î XXXXX, ce aparține părții vătămate Matcovschi Iurie și în aer, iar inculpatul Colomeiciuc Dumitru automobilului de model „Jeep Grand Cheroke”, a blocat trecerea automobilului de model „Mercedes”, tamponându-se în el. Inculpatul Corcodel Ion, prin exces de autor, fără știrea celorlalți participanți, cu scopul de a-l omorî pe Veretca Alexei, a efectuat în o împușcătură înspre ultimul, însă instanța de apel a reținut că stările de fapt invocate nu și-au găsit confirmare, or, nu au fost probate prin probe pertinente, concludente și utile. Astfel, aceste circumstanțe, care au fost indicate de către acuzare în învinuirea adusă inculpaților, nu și-au găsit confirmare, deoarece niciunul din inculpați, martori și chiar partea vătămată Matcovschi Iurie, nu l-au văzut la locul unde s-au produs faptele, pe învinuitul Andrițco Radu. De asemenea, instanța de apel a reiterat că partea vătămată Matcovschi Iurie a declarat că înainte de tamponare a văzut la Veretca Alexei în mâna dreaptă pistolul, căruia i-a spus „îndată să-l ascundă”, dându-i peste mână, iar după tamponare Matcovschi Iurie, iarăși a văzut pistolul în mână lui Veretca Alexei și anume că, îl ținea la un unghi de 45 grade. Totodată, Matcovschi Iurie a confirmat faptul că, atunci când mașina sa se îndrepta spre automobilul de model ,,Jeep”, Veretca Alexei avea în mână pistolul. 15 Consecvent, din materialele cauze se atestă că argumentele acuzatorului de stat în partea în care a invocat că inculpații ar fi efectuat împușcături în roțile automobilului în care se afla partea vătămată Matcovschi Iurie, nu au fost luate în calcul de către instanța de apel, or, martorii audiați au confirmat că s-au auzit 3-4 împușcături efectuate una după alta, însăși partea vătămată Matcovschi Iurie, a declarat în instanță că pe inculpați nu i-a văzut să efectueze împușcături înspre automobilul său, precum și în direcția acoperișului mașinii și că nu a văzut ca cineva să fi împușcat în roți. Mai mult, în rezultatul audierii inculpaților în ședințele de judecată s-a stabilit că în timpul altercațiilor de mașina de model „Mercedes” din partea unde se afla partea vătămată Matcovschi Iurie s-au apropiat câteva persoane neidentificate de organul de urmărire penală, care erau foarte agresive, au început să se certe, l-au scos din automobil și l-au bătut. Cele susținute de inculpați și martorul Nicolaev Vitalie, se atestă și prin declarațiile părții vătămate Matcovschi Iurie, care a confirmat în ședința de judecată că, persoanele necunoscute care l-au maltratat în acel moment, nu sunt niciunul din inculpați. Respectiv, martorii Nicolaev Vitalie, Vlasiuc Anatolie, Șerepitco Mihail și inculpatul Cojocaru Vasile, au confirmat că printre acele persoane care îl loveau pe Matcovschi Iurie nu era nici unul din inculpați. Astfel, instanța de apel a menționat că potrivit prevederilor art. 8 alin. (3) Cod de procedură penală, concluziile despre vinovăția persoanei de săvârșirea infracțiunii nu pot fi întemeiate pe presupuneri, iar toate dubiile în probarea învinuirii care nu pot fi înlăturate în condițiile prezentului cod, se interpretează în favoarea bănuitului, învinuitului, inculpatului, mai mult, însăși acuzare a indicat în actul de învinuire că ,,inculpații și alte persoane la moment ne stabilite de către organul de urmărire penală”, astfel, instanța de apel a stabilit că pe de o parte organul de urmărire penală admite faptul că la locul faptei au fost și alte persoane, pune în seama acelor persoane săvârșirea unor acțiuni ilegale, iar pe de altă parte, organul de urmărire penală manifestând inacțiune în partea identificării persoanelor respective, pune în sarcina inculpaților acțiunile prejudiciabile produse, în lipsa unui suport probator bine conturat. Prin urmare, instanța de apel a ajuns la concluzia că de comiterea infracțiunilor imputate nu sunt de vină inculpații, ci alte persoane neidentificate de organul de urmărire penală, prin urmare, prima instanță just a reținut circumstanța prevăzută de art. 390 alin. (1) pct. 2) Cod de procedură penală, și anume achitarea inculpaților din motivul că fapta imputată acestora a fost comisă de alte persoane, dar nu de ei, or, toți participanții la proces audiați în prima instanță, cât și în instanța 16 de apel au indicat că în spatele mașinii de model „Mercedes” persoane neidentificate de organul de urmărire penală, îl loveau pe partea vătămată Matcovschi Iurie, iar inculpații, doar în scop de a stopa și curma acțiunile huliganice ale acestora, au efectuat împușcături în sus, fără intenții de a ataca pe cineva, aceste stări de fapt fiind confirmate prin declarațiile martorilor care au confirmat că la fața locului au auzit doar 3-4 împușcături. Subsecvent, instanța de apel a conchis că nu și-a găsit confirmare nici acuzarea inculpaților în comiterea infracțiunii prevăzute la art. 287 alin. (3) Cod penal, huliganism agravat, or din probele analizate și apreciate supra și prin circumstanțele stabilite se reține că au fost efectuate împușcături în sus nu din motive huliganice, ci în scop de a stopa și curma acțiunile ilegale ale lui Veretca Alexei. Astfel, instanța de apel a explicat că în cazul huliganismului, pe inculpat nu- l interesează personalitatea victimei în caz contrar, atunci când făptuitorul își orientează acțiunile împotriva unor persoane concrete pe fundalul unui conflict apărut anterior, nu poate fi pusă problema lezări, ordinii publice, valoare socială care este apărată în principal de norma de incriminare prevăzută la art. 287 Cod penal, aceasta constituind obiectul juridic principal, deci în concluzie, lipsește obiectul infracțiunii de huliganism. Raportând cele expuse mai sus la materialele cauzei, instanța de apel a constatat că inculpații au avut intenția și dorința ca prin acțiunile lor să stopeze acțiunile ilegale ale lui Veretca Alexei și părții vătămate Matcovschi Iurie, pentru preîntâmpinarea lezării vieții și sănătății persoanelor prezente în locul petrecerii evenimentelor, care erau agresate de ultimii. În continuare, instanța de apel a precizat că, nu și-a găsit confirmare acuzarea referitor la faptul că inculpatul Țuțu Constantin ar fi comis infracțiunile prevăzute de art. 152 alin. (2) lit. e) și art. 287 alin. (3) Cod penal, or, partea vătămată Matcovschi Iurie pe întregul proces penal a declarat că inculpatul Țuțu Constantin nu a fost printre persoanele, care au deschis ușa automobilului în care se afla, care l-au atacat și nici printre cei care l-au maltratat, că inculpatul Țuțu Constantin în scopul stabilizării situației create, a efectuat 3 împușcături în aer din arma personală pe care o deținea legal, după ce au fost efectuate 2 împușcături de către Veretca Alexei și inculpatul Ion Corcodel, astfel, prin aceste acțiuni, Țuțu Constantin nu a creat pericol real pentru viața și sănătatea persoanelor prezente la fața locului. De asemenea, instanța de apel a menționat că nu și-a găsit confirmare acuzarea referitor la faptul că inculpatul Cojocaru Vasile ar fi comis infracțiunea prevăzută de art. 329 alin. (2) lit. a) Cod penal, or, după cum s-a stabilit din probele 17 analizate și apreciate de către instanța de apel, inculpatul imediat după ce a avut de suferit în rezultatul acțiunilor lui Veretca Alexei, s-a adresat la Spitalul raional Orhei pentru acordarea ajutorului medical necesar și din cauza durerilor pe care le avea, nu a reușit să informeze Comisariatul de Poliție Orhei, aceste circumstanțe fiind dovedite și prin declarațiile succesorului părții vătămate Veretca Tatiana, părții vătămate Matcovschi Iurie martorilor Popușoi Iurie, Codrean Ivan, Untilov Vasile, Nicolaev Vitalie, Curchi Tudor și Graur Oleg, circumstanțe ce indică că depozițiile inculpatului Cojocaru Vasile, referitor la faptul că din cauza durerilor pe care le avea nu a informat la timp despre faptul rănirii sale cu cuțitul, de către Veretca Alexei, fapt despre care a informat mai târziu, corespund adevărului. Totodată, OOSS al SPC a Inspectoratului de Poliție Orhei, Untilov Vasile la 28.04.2012 a depus raport pe numele comisarului, prin care a sesizat fapta care a avut loc în preajma disco barului ,,LICA” din or. Orhei, potrivit căruia este menționat faptul că inculpatul Cojocaru Vasile a dat dovadă de bărbăție și nu s-a eschivat de la îndeplinirea obligațiunilor de serviciu, indiferent de faptul că se afla în afara orelor de serviciu. Astfel, în acțiunile inculpatului Cojocaru Vasile, lipsesc careva trăsături tangente atitudinii de neglijentă și necorespunzătoare a obligațiilor sale de serviciu, mai mult, instanța de apel a respins ca fiind neîntemeiat argumentul procurorului precum că din neglijența inculpatului, Veretca Alexei a fost omorât, or, nu s-a stabilit că inculpatul ar fi avut intenția, sau a putut prevedea posibilitatea survenirii decesului lui Veretca Alexei, stări de fapt ce indică la imposibilitatea survenirii răspunderii conform art. 329 alin. (2) lit. a) Cod penal. În aceeași ordine de idei, instanța de apel a reiterat că conform ordonanței de punere sub învinuire din 02 mai 2012, lui Țuțu Constantin i s-a incriminat săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. m) Cod penal, ulterior fiind scos de sub urmărire penală pe acest capăt de acuzare și prin ordonanța de la 06 august 2012, acesta a fost pus sub învinuire în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 152 alin. (2) lit. e) și art. 287 alin. (3) Cod penal. Ulterior, prin ordonanța de punere sub învinuire din 09 august 2012, Corcodel Ion a fost învinuit de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. m) și art. 287 alin. (3) Cod penal. Prin ordonanța de punere sub învinuire din 02 mai 2012, lui Pruteanu Oleg i s-a incriminat săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. a), i) și m) Cod penal, ulterior fiind scos de sub urmărire penală pe acest capăt de acuzare, iar prin ordonanța de la 26 iulie 2012, acesta a fost pus sub învinuire în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 152 alin. (2) lit. e) și art. 287 alin. (3) Cod penal. 18 Prin ordonanța de punere sub învinuire din 02 mai 2012, lui Andrițco Radu i s-a incriminat săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. a), i) și m) Cod penal și pornite investigațiile de căutare a acestuia. De asemenea, prin ordonanța de punere sub învinuire de la 07 iunie 2012 a lui Onișciuc Alexandr, ultimul a fost pus sub învinuire în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. a), i) și m) Cod penal, fiind anunțat în căutare. Prin ordonanța de punere sub învinuire din 07 iunie 2012, lui Colomeiciuc Dmitri i s-a incriminat săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. a), i) și m) Cod penal. Totodată, prin ordonanța de punere sub învinuire din 02 mai 2012, Cojocaru Vasile a fost pus sub învinuire în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (5), art. 145 alin. (2) lit. a), i) și m) Cod penal, iar la 30 iulie 2012 a fost scos parțial de sub acest capăt de învinuire, ulterior fiindu-i înaintată învinuirea în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 329 alin. (2) lit. a) Cod penal, pe faptul admiterii neglijenței în serviciu, fiindcă nu a întreprins acțiuni în vederea stopării acțiunilor infracționale care urmau să aibă loc, pe când instanța de judecată s-a expus mai sus, referitor la îndemnul cui și cu ce scop Cojocaru Vasile s-a deplasat la Complexul de agrement ,,Doi haiduci”. Instanța de apel a menționat că potrivit învinuirii acțiunile inculpaților în cauză nu au fost strict individualizate, deoarece partea vătămată Matcovschi Iurie în ședințele de judecată a confirmat că, persoanele necunoscute care l-au maltratat în acel moment nu sunt niciunul din inculpați. La fel martorii Nicolaev Vitalie, Vlasiuc Anatolie, Șerepitco Mihail și inculpatul Cojocaru Vasile au confirmat că, printre acele persoane care îl loveau pe Matcovschi Iurie, nu era niciunul din inculpați. De asemenea, instanța de apel a respins ca fiind neîntemeiate alegațiile procurorului, dar și ale părții vătămate Matcovschi Iurie și a avocatului în numele succesorului părții vătămate, invocate în apelurile depuse în partea în care toți apelanții au indicat că din declarațiile părții vătămate și a martorilor audiați s-a stabilit vina inculpaților în comiterea infracțiunilor incriminate prin actul de învinuire, or, instanța de apel analizând probele administrate în respectiva cauză penală a ajuns la concluzia că, aceste probe nu confirmă existența laturii obiective a infracțiunii imputate, iar dubiile în probarea învinuirii urmând a fi interpretate în favoarea inculpaților. Respectiv, instanța de fond întemeiat și motivat a conchis că Corcodel Ion, învinuit de săvârșirea infracțiunii prevăzute art. 287 alin. (3) Cod penal și Pruteanu Oleg, Țuțu Constantin, Colomeiciuc Dmitri învinuiți de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 152 alin. (2) lit. e) și art. 287 alin. (3) Cod 19 penal și Cojocaru Vasile învinuit de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 329 alin. (2) lit. a) Cod penal, urmează să fie achitați din motivul că, faptele lor nu întrunesc elementele infracțiunilor imputate. Cu referire la alegațiile avocatului Zadoinov Roman în numele succesorului părții vătămate Veretca Tatiana precum că prin probele anexate la dosar s-a stabilit indubitabil că toți inculpații au comis infracțiunea prevăzută la art. 145 alin. (2) lit. a), b), i) și m) Cod penal, iar pentru această faptă inculpaților urmează a le fi aplicată pedeapsă sub formă de detențiune pe viață, instanța de apel le-a respins ca fiind nefondate. Mai mult, instanța de apel examinând apelul menționat, a conchis că avocatul și-a întemeiat solicitările stabilind că partea vătămată a indicat că toți inculpații au împușcat în Veretca Alexei și că din înregistrările video se atestă că toți inculpații s- au întâlnit împreună, au încărcat armele și că rapoartele de expertiză demonstrează că Veretca Alexei a decedat ca rezultat al împușcăturii din arma de fond. În urma celor menționate mai sus, instanța de apel a menționat că, argumentele indicate supra sunt declarative, or, instanța nu a pus la dubii faptul că Veretca Alexei a decedat în rezultatul tragerii din arma de foc, deoarece acest fapt s-a stabilit indubitabil prin probele anexate la dosar, mai mult, din rapoartele de expertiză s-a constatat că Vereto Alexei a fost rănit de glontele ce a fost tras din pistolul lui Corcodel Ion, astfel omorul a fost comis nu de toți inculpații, ci doar de Corcodel Ion. De asemenea, instanța de apel a respins argumentele apelantului în partea în care avocatul a indicat că toți martorii și partea vătămată au declarat că toți inculpații au tras în Veretca Alexei, or, martorii, dar și probele analizate și apreciate indică indubitabil asupra faptului că în Veretca Alexei a tras Corcodel Ion, iar ceilalți inculpați au tras în sus câteva gloanțe, în sensul de a aplana conflictul, din contra, niciun martor audiat nu au declarat că anume, inculpații cu excepția lui Corcodel Ion ar fi tras în direcția automobilului în care se afla Veretca Alexei și partea vătămată Matcovschi Iurie. Instanța de apel a apreciat ca fiind declarativă solicitarea avocatului înaintată în instanța de apel în partea informării Serviciului de Informație și Securitate despre lipsa de independență a instanței, imparțialitate, care a dus la influențarea ilegală a decizie emise de judecători, or, apelantul nu a adus probe întru susținerea poziției sale. Totodată, instanța de apel a stabilit că, simplul dezacord al apelanților cu circumstanțele de fapt constatate de instanța de fond, nu duce la casarea sentinței, or aceste argumente poartă un caracter eronat și nu corespund materialelor cauzei. 20 De asemenea, instanța de apel a constatat că, partea vătămată Matcovschi Iurie nu are o poziție consecventă, or, pe de o parte în cererea de apel partea vătămată solicită ca inculpații să fie condamnați, iar pe de altă parte, fiind audiat în ședința instanței de apel, partea vătămată în mod indirect nu își susține cerințele expuse în apel, precizând că are pretenții, nu față de inculpați, dar față de persoanele care l-au bătut, însă nu indică direct la careva persoane, în același context, referitor la acțiunea civilă, partea vătămată a precizat în ședința instanței de apel că nu poate spune la care inculpați are pretenții și precizează că nimeni din inculpații prezenți în sala de judecată nu i-au aplicat careva lovituri. În altă ordine de idei, instanța de apel a indicat că prima instanță a conchis corect și în partea în care a indicat că acțiunile inculpatului Corcodel Ion în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin (2) lit. m) Cod penal, urmează a fi reîncadrate în art. 145 alin. (1) Cod penal, pe semnele omorului unei persoane, or din materialele cauzei instanța de apel stabilește că nu și-a găsit confirmare încadrarea acuzării în baza art. 145 alin. (2) lit. m) Cod penal, dar nici argumentele apărării în partea în care s-a indicat că inculpatul a acționat în legitima apărare, ca urmare a atacului direct, imediat și real din partea lui Veretca Alexei care a îndreptat arma în direcția acestuia, efectuând o împușcătură și rănindu-l. În acest sens, instanța de apel a precizat că, analizând materialele cauzei a ajuns la concluzia că după ce automobilul de model „Mercedes” a tamponat automobilul de model ,,Jeep”, în care se aflau inculpații s-a format un unghi, în care au fost blocați inculpații, atunci Veretca Alexei a scos pistolul îndreptându-l în mod direct și intenționat spre inculpatul Corcodei Ion și contrar solicitării acestuia de a stopa acțiunile, acesta totuși a efectuat o împușcătură, fapt confirmat și prin declarațiile părții vătămate Matcovschi Iurie, dar și ale inculpaților. Veretca Alexei a scos și a încărcat pistolul înainte de tamponarea cu autoturismul de model „Jeep” și continua să-l îndrepte spre inculpatul Corcodel Ion. Acest fapt, se confirmă și prin raportul de expertiză medico-legală nr. 1809, din care rezultă că leziunile corporale stabilite la Corcodel Ion, și anume „excoriații în proiecția cristei iliace pe stânga au fost cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contondent dur”. De asemenea, potrivit argumentelor apărării, acționând în legitima apărare inculpatul Corcodel Ion nu a avut intenția de a-l omorî pe Veretca Alexei, dar pentru a-i stopa atacul direct, imediat și real, acesta a efectuat împușcătura în regiunea brațului drept în care Veretca Alexei ținea arma, cu scopul de a-i opri acțiunile. Acest fapt, se confirmă nu doar prin declarațiile inculpaților, martorilor, dar și prin raportul de expertiză medico-legală nr. 93, în care s-a constatat localizarea 21 rănii și anume „pe haină - mâneca dreaptă, partea laterală, la nivelul treimii medii a brațului defect de țesătură, formă rotundă, cu diametrul 1,1 cm., cu marginile parțial și semn distruse termic, în regiunea brațului drept, treimea proximală, partea laterală se determină o plagă orificiile, relativ rotundă, cu diametrul de 1 cm, care la margini formează mici fisuri ale pielii (preponderent în parte; superioară și cea inferioară), distanța de la plante până la plagă constituie 137 cm. în jurul plăgii se constată lipsă de epidermă, care are lățimea de până la 0,1 cm pe fondai de sector echimotic rotund neregulat, cu dimensiunea de 2x1,8 cm. Orificiul de intrare în pe brațul drept”. Fapta omorului nicidecum nu poate fi incriminată nimănui, deoarece acest scop și motiv nu l-a avut nimeni din cei implicați în incident. Instanța de apel a respins poziția apărării precum că inculpatul Corcodel Ion se afla în legitimă apărare, or, deși inculpatul a indicat ca până la cazul dat, a avut antrenamente unde a învățat să tragă din arma, de la distanța de 25 metri, o distanță standard, din 10 împușcături țintea 8-9, că el aflându-se la o distanță de 1,5 m, a reușit doar să-i spună lui Veretca Alexei să se liniștească, însă ultimul, nu l-a ascultat, a îndreptat arma spre inculpatul Corcodel Ion și acesta a vrut să se întoarcă cu spatele pentru a se ascunde după automobilul „Mercedes”, însă nu a reușit, deoarece a auzit o împușcătură și imediat a simțit o durere acută în partea stângă a abdomenului. Astfel, în scop de a evita alte împușcături în direcția sa din partea lui Veretca Alexei, neavând intenția de a-l omorî, Corcodel Ion a țintit spre mâna ultimului, în care acesta ținea pistolul, ca Veretca Alexei să nu reușească să mai împuște a doua oară, efectuând o împușcătură spre mâna acestuia, după ce a văzut că Veretca Alexei a dat arma în jos. Prin urmare, în împrejurările speței date, ținând cont de distanța și experiența inculpatului, intenția ultimului nu și-a atins scopul și ca rezultat, a survenit decesul lui Veretca Alexei. Mai mult, instanța de apel a indicat că, atât argumentele inculpatului, cât și cele ale apărătorului său sunt combătute și prin concluziile raportului de expertiză balistică nr. 1495 (Vol. I, f. d. 91- 95, cauza nr. 1.47/13), conform căruia glontele ridicat în cadrul cercetării la fața locului din salonul automobilului de model ,,Mercedes” cu n/î XXXXX, a fost tras din pistolul de model „Glock” cu nr. XXXXX, proprietate a inculpatului Corcodel Ion, concluziile raportului de expertiză medico- legală (biologică) nr.417 din 04.05.2012 (Vol. III, f. d. 54-56), conform căruia pe glontele ridicat în cadrul cercetării la fața locului din salonul automobilului de model ,,Mercedes” cu n/î XXXXX a fost depistat sânge, concluziile raportului de expertiză criminalistică nr. 1751/1752 (Vol. I, f. d. 170-172), a cămășii ridicate de la victima Veretca Alexei conform cărora deteriorările sunt formate în rezultatul producerii unei împușcături cu proiectil împușcătura a fost efectuată de la dreapta 22 spre stânga (privire de la spate) de sus în jos, sub un unghi de până la 10 grade față de planul orizontal, și din față spre spate sub un unghi de 2-5 grade față de planul vertical; concluziile raportului de expertiză criminalistică nr. 1753/1754 din 22.05.2012, (Vol. I, f. d. 237-238) a cămășii ridicate de la învinuitul Corcodel Ion, conform cărora deteriorările de pe cămașă sunt formate în rezultatul producerii a unei împușcături de la o distanța de 0,5 - 3,0 m., cu proiectil, împușcătura a fost efectuată din spate în față, de jos în sus sub un unghi de 10-20 grade și la 70- 80 grade de la dreapta spre stângă și concluziile raportului de expertiză medico- legală nr. 1809 din 30.04.2012, (Vol. I, f. d. 216-217), potrivit cărora la Corcodel Ion au fost stabilite excoriație în proiecția cristei iliace pe stângă, care a fost cauzată în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contondent dur și se califică ca vătămare neînsemnată, astfel, versiunea inculpatului Corcodel Ion, precum că a acționat în scopul legitimii apărări, urmărește drept scop de exonerare de la răspunderea penală, iar argumentele avocatului sunt invocate în sensul de a induce instanța în eroare. De asemene, instanța de apel a stabilit că, atât inculpatul Corcodel Ion, cât și avocatul acestuia nu au adus probe care ar susține legitima apărare a inculpatului, mai mult, niciun participant la proces nu a indicat, probat faptul că după ce Veretca Alexei a trans în Corcodel Ion, rănindu-l în abdomen intenționa să mai tragă în direcția inculpatului sau a altor persoane, respectiv nimeni din participanții la proces nu au indicat că Verecta Alexei intenționa să tragă a doua oară după ce a tras în inculpat, prin urmare, în speță lipsesc probe ce ar oferi atacului la care face trimitere atât apărătorul, cât și inculpatul, caracterul real, direct și imediat, or, acțiunile inculpatului au derulat după ce Veretca Alexei a trans în inculpat, prin urmare nu a fost confirmat faptul că acțiunile lui Corcodel Ion manifestate prin tragerea în Veretco Alexei au fost efectuate cu scopul de a curma/opri un atac material, direct și imediat, relevant fiind și faptul că argumentele apărătorului nu sunt însoțite de probe din care instanța ar putea stabili că intensitatea atacatului din partea lui Veretca Alexei, invocat de Corcodel Ion era la fel de sporită ca până la momentul în care Corcodel Ion a fost împușcat în regiunea abdomenului. Cu referire la pedeapsa aplicată inculpatului Corcodel Ion, instanța de apel a menționat că în conformitate cu prevederile art. 16 alin. (4) Cod penal se atribuie la categoria infracțiunilor deosebit de grave, iar privind persoana acestuia s-a stabilit că, la evidenta medicului psihiatru și narcolog nu se află, la locul de trai se caracterizează pozitiv, anterior nu a fost judecat, are sub tutelă un copil minor, care- i este verișor, duce responsabilitate de sănătatea și securitatea acestuia, deoarece tatăl este decedat, iar mamă-sa se află la muncă în Israel. 23 În calitate de circumstanță ce atenuează vina inculpatului Corcodel Ion a fost reținut aflarea sub tutelă a unui copil minor conform art. 76 Cod penal, iar circumstanțe agravante nu au fost reținute. În continuare, instanța de apel a reiterat că sancțiunea în cazul comiterii infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (1) Cod penal, prevede închisoare de la 8 la 15 ani, în redacția Legii nr. 277-XVI din 18.12.200S publicată în Monitorul Oficial nr.41-44/120 din 24.02.2009. Astfel, raportând circumstanțele reale și personale ale inculpatului la prevederile legale ce guvernează instituția aplicării pedepsei, instanța de apel a constatat că, pedeapsa sub formă de 8 ani închisoare aplicată lui Corcodel Ion este echitabilă și proporțională. Cu referire la acțiunile civile înaintate de către succesorul părții vătămate Veretca Tatiana și de către partea vătămată Matcovschi Iurii, instanța de apel a stabilit că asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite urmează să se pronunțe instanța civilă, deoarece partea vătămată și succesorul părții vătămate urmează să- și concretizeze cerințele solicitate și să prezinte probe corespunzătoare în acest sens, or, succesorul părții vătămate decedate Veretca Tatiana nu poate concretiza din care calcule rezultă suma prejudiciului cauzat, însă solicită încasarea acestuia de la persoanele vinovate inclusiv și de la cele neidentificate în cadrul urmăririi penale, iar partea vătămată Matcovschi Iurie, la fel nu a prezentat probe în confirmarea temeiniciei cerințelor din acțiunea civilă, mai mult, partea vătămată, în ședința instanței de apel nu a putut indica dacă careva din inculpații prezenți i-ar fi cauzat careva prejudicii, și care ar fi cuantumul acestora.

Împotriva deciziei declară recurs ordinar în temeiurile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 12) Cod de procedură penală procurorul prin care solicită casarea deciziei cu remiterea cauzei spre rejudecare de către aceiași instanță într-un alt complet de judecată. În motivarea recursului declarat, procurorul susține că, instanțele de judecată neargumentat au respins cumulul de probe care vine să demonstreze vinovăția inculpatului Corcodel Ion în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal și vinovăția inculpaților Pruteanu Oleg, Țuțu Constantin, Colomeiciuc Dmitrii în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 152 alin. (2) lit. e) și art. 287 alin. (3) Cod penal și în mod inexplicabil au susținut poziția inculpaților. Mai mult decât atât, procurorul face trimitere la sentința prin care inculpatul Colomeiciuc Dmitri a fost achitat, sentință menținută și de către instanța de apel, însă nu și-a argumentat poziția. De asemenea, recurentul face trimitere la declarațiile părții vătămate Matcovschi Iurie susținute pe întregul proces penal prin care a menționat că, 24 ultimul împreună cu Veretca Alexei s-au întâlnit cu Cojocaru Vasile, încercând să aplaneze conflictul, însă Cojocaru Vasile a refuzat indicând că la scurt timp vor veni Andrițco cu băieții și se vor clarifica. Aceste declarații au fost susține și prin declarațiile martorului Vlasiuc Anatolie care a declarat că un grup de persoane în mod agresiv și strigând s-au îndreptat spre părțile vătămate. Totodată, contrar argumentelor instanțelor de fond, prin procesele-verbale de cercetare la fața locului din 18.04.2012, 29.04.2012 și 30.04.2012 se constată că roțile mașinii în care se aflau părțile vătămate au fost deteriorate. Astfel, procurorul susține că instanța de apel urma să aprecieze poziția inculpaților drept o metodă a acestora de a se eschiva de la răspunderea penală. Cu referire la vinovăția inculpatului Cojocaru Vasile, recurentul menționează că, instanțele de fond neargumentat au ajuns la concluzia că în acțiunile acestuia lipsesc elementele infracțiunii imputate, or, instanțele urmau să ia în calcul faptul că inculpatul nu a sesizat organul de urmărire penală de îndată ce a avut loc conflictul din barul ,,Lica”, ci doar după omorul lui Veretca Alexei. 5.1. Nefiind de acord cu decizia instanței de apel declară recurs ordinar avocatul Ploșnița Emanoil în numele părții vătămate Veretca Tatiana, solicitând în temeiurile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 12) Cod de procedură penală, casarea totală a deciziei, cu remiterea cauzei spre rejudecare de către aceiași instanță de apel într- un alt complet de judecată. În motivarea cererii de recurs, apărătorul susține că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor indicare în cererea de apel, și anume: potrivit apelului declarat împotriva sentinței se invocă că (pct. 8) pe imaginile video înregistrate la restaurant se vede cum inculpații Cojocaru Vasile, Andrițco Radu, Corcodel Ion, Pruteanu Oleg, Țuțu Constantin și alte persoane încarcă armele de foc pe teritoriul restaurantului. Apoi, după ce au primit comanda de la Cojocaru Vasile că Veretca Alexei a sosit pe teritoriul - au alergat unii pe jos, iar Țuțu Constantin cu automobilul Jeep spre cet. Veretca (pct. 9). Veretca Alexei împreună cu Matcovschi Iurie au încercat să fugă cu automobilul propriu, însă au fost tamponați de Jeep-ul în care se afla inculpatul Țuțu Constantin (pct. 10). Toți inculpații au fost identificați după tuburile și gloanțele împușcate din armele personale, în total în direcția cet. Veretca Alexei au fost trase mai mult de 15 împușcături, una din care a fost mortală (pct. 14). O altă încălcare semnalată de către apărător este faptul că, cauza penală a fost judecată de un complet din 3 judecători și nu din 4 judecători, cum este indicat în sentință (pct. 19), or, judecătorul Vascan Victoria nu a participat la deliberarea și pronunțarea sentinței și efectiv nu a semnat sentința (pct. 20). Mai mult, după 25 schimbarea completului de judecată, instanța de fond nu a cercetat toate probele cercetate anterior, până la schimbarea completului de judecată (pct. 21). De asemenea, recurentul susține că poziția inculpaților precum că, nu se fac vinovați de cele imputate a fost combătută de cumulul de probe administrat în respectiva cauză penală, această poziție urmând a fi apreciată de către instanța de apel drept o metodă a inculpaților de a se eschiva de la răspunderea penală. Totodată, avocatul Emanoil Ploșnița indică că, atât sentința, cât și decizia sunt ilegale, nefondate și arbitrare în partea ce tine de admiterea „în principiu” a acțiunii civile, or, potrivit prevederilor art. 387 alin. (3) Cod de procedură penală, instanța poate să admită, în principiu, acțiunea civilă doar în cazuri excepționale, însă instanțele omit să indice care sunt cazurile excepționale ce au dus la admiterea în principiu a acțiunilor civile declarate de către succesorul părții vătămate Veretca Tatiana și partea vătămată Matcovschi Iurie. 5.2. Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către Ion Vizdoga în numele inculpatului Corcodel Ion în temeiurile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală, prin care solicită casarea deciziei, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei decizii prin care Corcodel Ion să fie achitat de sub învinuirea de comiterea a infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (1) Cod penal, pe motiv există una din cauzele care înlătură caracterul penal al faptei, și anume acționarea în limitele legitimei apărări. De asemenea, apărătorul solicită anularea dispoziției prin care a fost confiscată arma de foc care aparține lui Corcodel Ion. În susținerea celor solicitate, avocatul indică că instanțele de fond nu au luat în calcul toate circumstanțele, atât înainte, cât și în timpul conflictului care a soldat cu decesul lui Veretca Alexei, circumstanțe care demonstrează că acțiunile lui Corcodel Ion sunt în limitele instituției legitimei apărări. Recurentul indică aceleași motive invocate și în cererea de apel susținând că instanța de apel eronat și neîntemeiat a respins poziția lui Corcodel Ion privind faptul că inculpatul s-a aflat pe poziția de apărare, lipsindu-i intenția de a-l omorî pe Veretca Alexei. Totodată, apărătorul menționează că, instanța de apel a condamnat inculpatul contrar probatoriului administrat în respectiva cauză penală care demonstrează indubitabil nevinovăția lui Corcodel Ion în cele imputate.

Judecând recursurile ordinare în baza actelor din dosar și ținând cont de opinia avocatului Pruteanu Vasile în numele inculpatului Țuțu Constantin expusă în referință, prin care solicită declararea inadmisibilității recursurilor ordinare 26 declarate, Colegiul penal lărgit constată că, acestea urmează a fi admise din următoarele considerente. Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, judecând recursul, instanța de recurs este în drept să îl admită, să dispună rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. De asemenea, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Conform art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, și oricăror probe noi prezentate instanței de apel sau cercetează suplimentar probele administrate de instanța de fond. Instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Instanța de apel, este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel. Potrivit cerințelor aceluiași articol, chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma cumulului de probe anexate la dosar în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală. Colegiul penal lărgit constată că, aceste prevederi legale, deși sunt obligatorii, nu au fost întocmai respectate la judecarea cauzei în apel, iar erorile admise nu pot fi corectate în ordinea procedurii de recurs. În prezenta cauză, Colegiul penal lărgit conchide că, și-a găsit confirmarea temeiul pentru recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, cazurile când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în cererile de apel și hotărârea instanței de apel nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, în legătură cu ce urmează a fi casată decizia instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, deoarece această eroare nu poate fi corectată de instanța de recurs. Lecturând decizia instanței de apel prin care a fost menținută sentința primei instanțe, Colegiul penal lărgit a ajuns la concluzia că, instanța de apel eronat a respins apelurile declarate de către procuror, avocatul Zadoinov Roman în numele succesorului părții vătămate Veretca Tatiana, partea vătămată Iurie Matcovschi și de către avocatul Vîzdoga Ion în numele inculpatului Corcodel Ion fiind, examinând pur formal, fără a clarifica care circumstanțe sunt relevante pentru 27 prezenta cauză, a adoptat o soluție neargumentată la modul cuvenit, în legătură cu ce o astfel de decizie nu poate fi menținută și urmează a fi casată cu dispunerea rejudecării cauzei în această parte în instanța de apel. Motivându-și soluția, instanța de apel doar a preluat motivarea instanței de fond, mai mult, aceasta a formulat răspunsuri evazive și neclare. În acest sens, Colegiul penal lărgit menționează că, instanța de apel respinge cererea de apel declarată de către procuror, fără a da un răspuns clar argumentului indicat de către acesta cu referire la faptul că sentința nu este motivată în partea achitării inculpatului Colomeiciuc Dmitri de sub învinuirea înaintată. De asemenea, instanța de apel omite să se pronunțe asupra motivelor invocate în cererea de apel de către avocatul Zadoinov Roman (f.d. 157-160, vol. VI), și anume ,,(…) în imaginile video înregistrate la restaurant se vede cum inculpații Cojocaru Vasile, Andrițco Radu, Corcodel Ion, Pruteanu Oleg, Țuțu Constantin și alte persoane încarcă armele de foc pe teritoriul restaurantului. Apoi, după ce au primit comanda de la Cojocaru Vasile că Veretca Alexei a ajuns la locul stabilit - au alergat unii pe jos, iar Țuțu Constantin cu automobilul Jeep spre Veretca Alexei, iar ultimul împreună cu Matcovschi Iurie au încercat să fugă cu automobilul propriu, însă au fost tamponați de Jeep-ul în care se afla inculpatul Țuțu Constantin. Toți inculpații au fost identificați după tuburile și gloanțele împușcate din armele personale, în total în direcția cet. Veretca Alexei au fost trase mai mult de 15 împușcături, una din care a fost mortală (pct. 14)”. Astfel, Colegiul penal lărgit subliniază că instanța de apel urma să se pronunțe asupra alegațiilor menționate mai sus, să dea un răspuns clar și concis întru asigurarea garanțiilor unui proces echitabil. În acest sens, Colegiul penal lărgit face referire la jurisprudența CtEDO prin care Curtea de la Strasbourg a indicat că ,,Judecătorii trebuie să indice cu suficientă claritate motivele pe care-și întemeiază deciziile, căci numai astfel, de exemplu, un acuzat poate exercita căile de atac prevăzute de legislația națională” cauza Hadjianastassiou vs Grecia, 16 decembrie 1992. Așadar, Colegiul penal lărgit remarcă că, instanța de apel urma să dea o explicație motivată în acest sens și să clarifice dacă argumentele indicate mai sus demonstrează sau nu vinovăția inculpaților în corelație cu cumulul de probe administrat în respectiva cauză penală. Colegiul penal lărgit subliniază că instanța de apel la achitarea inculpatului Cojocaru Vasile din motiv că lipsesc elementele infracțiunii imputate, nu a luat în calcul toate circumstanțele cauzei și anume faptul că ultimul a sesizat organul de urmărire penală despre conflictul petrecut la localul de agrement ,,Lica” doar după omorul lui Veretca Alexei. 28 Mai mult, martorul Codrean Ivan în declarațiile sale susține că l-a întrebat pe Cojocaru Vasile dacă a anunțat unitatea de gardă despre cele întâmplate, ultimul i- a zis că o va face neapărat (f.d. 2017, vol. IX), însă este incert faptul ce l-a determinat pe inculpat să comunice imediat, or, dat fiind faptul că, prima instanță nu a dat un răspuns acestui argument, sarcina revenea instanței de apel la examinarea apelurilor declarate. Anume asupra acestor motive invocate de către procuror, avocatul Zadoinov Roman și partea vătămată Iurie Matcovschi instanța de apel în pct. 4.1. al deciziei sale nu s-a pronunțat, sau s-a pronunțat superficial-arbitrar, fără argumentarea cuvenită. Astfel au rămas fără o apreciere, în conformitate cu prevederile art. 414 Cod de procedură penală, argumentele prezentate de către procuror, avocatul Zadoinov Roman și partea vătămată Iurie Matcovschi. În acest sens, Colegiul penal lărgit reține, prin prisma jurisprudenței CtEDO (cauza Boldea vs României din 15 februarie 2007) Curtea a statuat că ,,Instanța care s-a pronunțat asupra recursului reclamantului nu a răspuns deloc motivelor acestui recurs, întemeiate, în special, pe lipsa de motivare a sentinței pronunțate în primă instanță. Dacă este adevărat că obligația de a-și motiva hotărârile, pe care art. 6 alin. 1 din Convenție le-o impune instanțelor, nu poate fi înțeleasă în sensul de a da un răspuns detaliat la fiecare argument, trebuie constatat că, în speță, Tribunalul Timișoara nu a făcut decât să facă trimitere la considerentele sentinței pronunțate de Judecătoria Timișoara. Chiar dacă aceasta poate constitui o motivare prin preluarea motivelor instanței inferioare, ar fi fost necesară o hotărâre motivată în detaliu și completă din partea Judecătoriei Timișoara pentru a putea considera drept echitabilă procedura îndreptată împotriva reclamantului. Or, nu aceasta a fost situația în speță, așa cum s-a constatat”. De asemenea, Colegiul penal lărgit remarcă că, instanța de apel la baza deciziei pronunțate pune probe care contravin părții descriptive, or, prin procesele-verbale de cercetare la fața locului din 18.04.2012, 29.04.2012 și 30.04.2012 a fost constatat faptul că roțile mașinii în care se aflau părțile vătămate au fost deteriorate, însă instanța de apel susține că ,,(…) argumentele precum că inculpații ar fi efectuat împușcături în roțile automobilului în care se afla partea vătămată Matcovschi Iurie, nu pot fi plauzibile, or, martorii audiați au confirmat că s-au auzit 3-4 împușcături efectuate una după alta, însăși partea vătămată Matcovschi Iurie, a declarat în instanță că pe inculpați nu i-a văzut să efectueze împușcături înspre automobilul său, precum și în direcția acoperișului mașinii, și că, nu a văzut ca cineva să fi împușcat în roți”. De asemenea, Colegiul penal lărgit atrage atenția asupra poziției contradictorie a instanței de apel care apreciază folosirea armelor de către Țuțu 29 Constantin și Pruteanu Oleg în situația descrisă în speță drept una legală și corectă, având la baza sentinței raportul de expertiză balistică nr. 1492/1493 din 10 mai 2015, care constată că ,,1 tub de cartuș a fost tras din pistolul ce aparține lui Corcodel Ion, 3 tuburi de cartușe au fost trase din pistolul ce aparține lui Țuțu Constantin și 1 tub de cartuș a fost tras din pistolul lui Pruteanu Oleg, de asemenea 1 tub de cartuș a fost tras din arma ce aparținea lui Veretco Alexei”. Astfel, instanța de apel a statuat că, Țuțu Constantin și Pruteanu Oleg au folosit arma în scopul de a stopa și curma acțiunile lui Veretca Alexei, or, Colegiul penal lărgit în urma unei simple analize conchide că, pentru a stopa acțiunile unei persoane nu este necesar ca toate persoanele prezente să folosească arma, mai mult unul dintre ei a tras din armă de 3 ori, în timp ce prin raportul menționat mai sus este clar că, Veretca Alexei a împușcat o singură dată. În aceste circumstanțe nu este clară poziția instanței de apel care enumeră probele administrate în respectiva cauză făcând trimitere la art. 101 Cod de procedură penală, ignorând faptul că probele nominalizate contravin soluției pronunțate. Totodată, instanța de recurs consideră contradictorie motivarea instanțelor de fond cu privire la recalificarea acțiunilor inculpatului Corcodel Ion de la alin. (2) lit. m) la alin. (1) al art. 145 Cod penal. Or, omorul săvârșit prin mijloace periculoase pentru viață ori sănătatea mai multor persoane presupune întrebuințarea unor mijloace de natură să pună în pericol viață mai multor persoane cum ar fi: substanțe explozive, toxice, bombe, grenade, incendierea caselor, tragerea unui foc de armă într- o mulțime de oameni. Mai mult, pentru calificarea omorului intenționat, săvârșit prin mijloace periculoase pentru viața mai multor persoane, este necesar să fie stabilit dacă vinovatul, realizând intenția de omor a unei persoane anumite, își dădea seama că a folosit mijloace de omor periculoase nu numai pentru viața unei singure persoane. Astfel, prin cumulul de probe administrate la respectiva cauză penală s-a demonstrat indubitabil că inculpatul a tras dintr-o armă de foc în mașina condusă de către partea vătămată Matcovschi Iurie și victima Veretca Alexei, în consecință ultimul a decedat. Instanța de apel contrar faptului că a fost demonstrat prin declarațiile martorilor, procesele-verbale de la fața locului, rapoartele de expertiză balistice cât și medico-legale, folosirea armei de către Corcodel Ion îndreptată spre automobilul în care se aflau Matcovschi Ion și Veretca Alexei, susține că ,,(…) din materialele cauzei instanța de apel stabilește că nu și-a găsit confirmare încadrarea acuzării în baza art. 145 alin. (2) lit. m) Cod penal”. 30 În acest sens, Colegiul penal lărgit ajunge la concluzia că instanța de apel fără a intra în esența problemei printr-o analiză vastă a tuturor probelor administrate în respectiva cauză penală și circumstanțelor de fapt și de drept a pronunțat o hotărâre contrar prevederilor art. 101 Cod de procedură penală. În acest context, Colegiul penal lărgit menționând prevederile art. 100 alin. (4) și art. 101 alin. (1)-(4) Cod de procedură penală, și invocând doctrina juridică națională, remarcă faptul că, verificarea probelor este o activitate a instanței privind constatarea veridicității probei sub aspectul corespunderii datelor de fapt pe care le conține proba cu realitatea obiectivă. Verificarea constă în analiza probelor strânse, coroborarea lor cu alte probe, verificarea sursei de proveniență a probelor. Verificarea probelor poate avea loc doar prin aplicarea procedeelor probatorii prevăzute de Codul de procedură penală și se efectuează la toate fazele procesului penal. Sunt supuse verificării atât datele de fapt, cât și mijloacele de probă din care au fost obținute. Probele se verifică atât prin efectuarea acțiunilor procesuale prevăzute de prezentul cod, cât și printr-o analiză logică a conținutului probei, a coroborării lor. Aprecierea probelor este unul din cele mai importante momente ale procesului penal, deoarece întregul volum de muncă depusă de către organele de urmărire, instanțele judecătorești, cât și de părțile din proces, se concretizează pe soluția ce va fi dată în urma acestei activități. Aprecierea probelor după intima convingere trebuie să se bazeze pe prevederile legale. Intima convingerea se întemeiază pe examinarea tuturor probelor în ansamblu, sub toate aspectele complet și obiectiv. În opinia instanței de recurs, instanța de apel nu a pătruns în esența problemei de fapt și de drept, fiind prezentă discrepanța între cele reținute de instanță și conținutul real al probelor, ignorarea unor aspecte evidente, ce au avut drept consecință pronunțarea unei concluzii premature și nemotivate. Totodată, Colegiul penal lărgit atrage atenția asupra faptului că instanța de apel în partea descriptivă a deciziei a constatat despre existența unei alte infracțiuni comise de către Veretca Alexei în noaptea de 27 spre 28 aprilie 2012 (f.d. 223, vol. IX), indicând și probele care confirmă acest fapt, astfel instanța de apel a depășit limitele judecării cauzei respective. De asemenea, întru respectarea principiului contradictorialității Colegiul penal lărgit reamintește că, instanța judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decât interesele legii, dispoziție prevăzută de alin. (2) art. 24 Cod de procedură penală. 31 Astfel, instanța de apel a dat un răspuns evaziv fără a intra în esența problemei și fără a argumenta în condițiile legii procesual penale soluția adoptată, prin ce a comis eroarea de drept prevăzută de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. Mai mult, instanța de apel menține sentința prin care inculpații au fost achitați de sub învinuirea înaintată, fără a-și motiva clar poziția, enumeră probele și fără o analiză amplă a acestora indică că ,,ansamblul de probe cercetate și examinate prezintă o situație clară și fără dubii a circumstanțelor de fapt”, or, simplul fapt că instanța de apel a enumerat probele nu reprezintă o motivare în corespundere cu rigorile art. 6 al Convenției europene a drepturilor omului. Colegiul penal lărgit reiterează că, obligația instanței de a-și motiva hotărârea face parte din setul de garanții stabilite pentru existenta unui proces echitabil, or, potrivit jurisprudenței constante a Curții de la Strasbourg, expuse în cazurile aplicării art. 6 al Convenției, s-a conchis că o hotărâre motivată demonstrează că părțile au fost auzite în cadrul procesului penal (cauza Suominen vs. Finlandei din 2003, cauza Kuznetsov și alții vs. Rusiei din 2007). Totodată, Colegiul penal lărgit menționează că, la pronunțarea asupra motivelor indicate în cererile de apel, instanța de apel urmează să țină cont de jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16 februarie 2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda 1994), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale. În asemenea condiții, Colegiul penal lărgit, constatând temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, consideră că decizia instanței de apel urmează a fi casată, cu trimiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel. În cadrul rejudecării cauzei instanța de apel, urmează să țină cont de motivele indicate în prezenta decizie, care au servit temei de casare a soluției adoptate, cu respectarea prevederilor art. 414, 419 Cod de procedură penală, să verifice minuțios legalitatea și temeinicia hotărârii atacate, să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în cererile de apel, să aprecieze toate probele în ansamblu, din punct de vedere al coroborării lor și în dependență de situația constatată să adopte o hotărâre legală și întemeiată, care să corespundă prevederilor art. 417 Cod de procedură penală. 32

În conformitate cu prevederile art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, d e c i d e : admite recursurile ordinare declarate de către procurorul în Procuratura de Circumscripție Chișinău Cătălin Scutelnic, avocatul Ion Vizdoga în numele inculpatului Ion Corcodel și avocatul Emanoil Polșnița în numele succesorului părții vătămate Tatiana Veretca, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 17 aprilie 2019, în cauza penală în privința inculpaților Corcodel Ion XXXXX, Pruteanu Oleg XXXXX, Țuțu Constantin XXXXX, Cojocaru Vasili XXXXX Colomeiciuc Dmitri XXXXX, și dispune rejudecarea cauzei de către aceiași instanță de apel, într-un alt complet de judecată. Decizia nu este susceptibilă căilor de atac, publicată integral la 30 decembrie 2019. Președinte Iurie Diaconu Judecători Ion Guzun Liliana Catan Dumitru Mardari Maria Ghervas 33