1ra-1545-2019 — art. 145 alin. 1, 152 alin. 2 lit. e, 287 alin. 3, 329 alin. 2, 151 alin. 1 CP

1ra-1545-2019 — art. 145 alin. 1, 152 alin. 2 lit. e, 287 alin. 3, 329 alin. 2, 151 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-1545/2019

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

D E C I Z I E

03 decembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în componență:

Președinte – Iurie Diaconu,

Judecători – Ion Guzun, Liliana Catan, Dumitru Mardari, Maria Ghervas,

a judecat în ședință, fără participarea părților, recursurile ordinare declarate

de către procurorul în Procuratura de Circumscripție Chișinău Cătălin Scutelnic,

avocatul Ion Vizdoga în numele inculpatului Ion Corcodel și avocatul Emanoil

Polșnița în numele succesorului părții vătămate Tatiana Veretca, prin care solicită

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 17 aprilie 2019, în

cauza penală, în privința lui

Corcodel Ion XXXXX, născut la XXXXX, născut în

XXXXX și domiciliat în XXXXX;

Pruteanu Oleg XXXXX, născut la XXXXX, originar și

domiciliat în XXXXX;

Țuțu Constantin XXXXX, născut la XXXXX, originar

și domiciliat în XXXXX;

Cojocaru Vasili XXXXX, născut la XXXXX, domiciliat

în XXXXX;

Colomeiciuc Dmitri XXXXX, născut la XXXXX,

originar din XXXXX, domiciliat în XXXXX.

Termenul examinării cauzei:

Instanța de fond de la 04.03.2013 până la 13.05.2016;

Instanța de apel de la 07.07.2018 până la 17.04.2019;

Instanța de recurs de la 25.06.2019 până la 03.12.2019.

a c o n s t a t a t :

a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (1)

Cod penal și i s-a aplicat o pedeapsă sub formă de 8 ani închisoare, cu executarea

pedepsei în penitenciar de tip închis.

1

Corcodel Ion a fost achitat de sub învinuirea de comitere a infracțiunii

prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, deoarece fapta inculpatului nu întrunește

elementele acestei infracțiuni.

Acțiunile civile înaintate de către succesorul părții vătămate decedate Veretca

Tatiana și a părții vătămate Matcovschi Iurie s-au admis în principiu, urmând ca

asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să hotărască instanța civilă.

S-au supus confiscării speciale armele de foc și anume pistoalele de model

,,GLOk 17” cu nr. XXXXX cu încărcător și de model ,,TT” cu numărul XXXXX cu

încărcător ridicate de la condamnatul Corcodel Ion, urmând a fi transmise

Inspectoratului de poliție Orhei.

Inculpații Pruteanu Oleg, Țuțu Constantin și Colomeiciuc Dmitri au fost

achitați de sub învinuirea de comitere a infracțiunilor prevăzute de art. 152 alin. (2)

lit. e) și art. 287 alin. (3) Cod penal, deoarece faptele acestora nu întrunesc

elementele infracțiunilor imputate.

Inculpatul Cojocaru Vasile fost achitat de sub învinuirea de comitere a

infracțiunii prevăzute de art. 329 alin. (2) lit. a) Cod penal, deoarece fapta

inculpatului nu întrunește elementele acestei infracțiuni.

Acțiunea civilă înaintată de către succesorul părții vătămate decedate Veretca

Tatiana împotriva lui Pruteanu Oleg, Țuțu Constantin, Cojocaru Vasile și

Colomeiciuc Dmitri, a fost respinsă ca fiind nefondată.

2012, aproximativ ora 18:45, Corcodel Ion prin exces de autor, fără știrea celorlalți

participanți, cu scopul omorului din pistolul pe care îl deținea legal de model

,,Glock-17” cu nr. XXXXX, a efectuat în Alexei Veretca o împușcătură în regiunea

toracelui, cauzându-i leziuni corporale în urma cărora ultimul a decedat, după care

a părăsit locul săvârșirii infracțiunii.

Astfel, prin acțiunile sale intenționate, inculpatul Corcodel Ion a comis

infracțiunea prevăzută de art. 145 alin. (1) Cod penal, cu indicii omorul unei

persoane.

Potrivit învinuirii imputate, Corcodel Ion împreună cu Țuțu Constantin,

Pruteanu Oleg, Colomeiciuc Dumitru, Andrițco Radu, Onișciuc Alexandru și alte

persoane la moment nestabilite de către organul de urmărire penală, sunt învinuiți

de faptul că la 28 aprilie 2012, aproximativ ora 18:45, aflându-se pe teritoriul

complexului de agrement ,,Doi Haiduci”, amplasat pe traseul „M-2 Chișinău-

Soroca”, în apropierea or. Orhei, au încălcat grosolan ordinea publică manifestând

o vădită lipsă de respect față de societate, conștientizând că se află în loc public și

acțiunile lor se deosebesc prin obrăznicie deosebită, în baza unui motiv inventat s-

2

au deplasat spre automobilul de mode ,,Mercedes” cu n/î XXXXX în care se aflau

Matcovschi Iurie și Veretca Alexei în scopul de a-i maltrata.

Pentru a nu permite deplasarea automobilului de model ,,Mercedes” în care

se aflau Veretca Alexei și Matcovschi Iurie, Pruteanu Oleg din pistolul pe care îl

deținea legal de model ,,TT” cu nr. XXXXX și Țuțu Constantin din pistolul pe care

îl deținea legal de model ,,Glock-17” cu nr. XXXXX au efectuat mai multe

împușcături în roți și în aer, iar Dumitru Colomeiciuc la volanul automobilului de

model ,,Jeep Grand Cheroke” cu n/î XXXXX, a blocat trecerea automobilului de

model ,,Mercedes” tamponându-se în el.

În continuarea intențiilor lor criminale îndreptate spre săvârșirea acțiunilor

huliganice, învinuiții Pruteanu Oleg, Corcodel Ion, Țuțu Constantin, Colomeiciuc

Dumitru, Andrițco Radu, Onișciuc Alexandru și alte persoane la moment

nestabilite de către organul de urmărire penală, ajungând lângă automobilul de

model ,,Mercedes” în care se aflau Veretca Alexei și Matcovschi Iurie, au început să

aplice lovituri cu pumnii și cu picioarele peste tot corpul lui Matcovschi Iurie,

cauzându-i conform raportului de expertiză leziuni corporale de grad medii, după

care toți au părăsit locul săvârșirii infracțiunii.

Astfel, prin acțiunile sale intenționate inculpatul Corcodel Ion este învinuit

de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, adică acțiunile

intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței

asupra persoanelor și care prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau

obrăznicie deosebită săvârșită cu aplicarea armei și de art. 145 alin. (2) lit. m) Cod

penal, adică omorul intenționat a lui Veretca Alexei săvârșit prin mijloace

periculoase pentru viața sau sănătatea mai multor persoane.

Inculpații Țuțu Constantin, Pruteanu Oleg, sunt învinuiți de comiterea

infracțiunilor prevăzute art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal, adică vătămarea

intenționată medie a sănătății și integrității corporale a cet. Matcovschi Iurie,

săvârșită de mai multe persoane și de art. 287 alin. (3) Cod penal, adică acțiunile

intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței

asupra persoanelor și care prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau

obrăznicie deosebită săvârșită cu aplicarea armei.

Cojocaru Vasile este învinuit de comiterea infracțiunii prevăzută de art. 329

alin. (2) lit. a) Cod penal, adică neîndeplinirea de către o persoană publică a

obligațiunilor de serviciu ca rezultat al unei atitudini neconștiincioase față de ele,

fapt care a cauzat decesul cet. Veretca Alexei și vătămarea intenționată a sănătății

integrității corporale de grad medie a cet. Matcovschi Iurie.

3

Potrivit învinuirii înaintate inculpatului Cojocaru Vasile fiind numit în baza

ordinului MAI 491-ef din 28.10.2011 în funcția de colaborator de poliție, fiind

persoană publică căreia în virtutea legii i-au fost atribuite drepturi și obligații, fiind

obligat conform prevederilor art. 12 al Legii cu privire la poliție nr. 416 din

18.12.1990, 1) să ia măsuri pentru apărarea vieții, sănătății, onoarei, demnității și

averii cetățenilor în cazurile în care ei sunt amenințați de acțiuni nelegitime, de alt

pericol; 2) să controleze respectarea ordinii publice pe străzi, piețe, artere rutiere, în

grădini publice, la aeroporturi, gări și în alte locuri publice pentru a asigura

securitatea personală și publică; 3) să înregistreze informația sosită cu privire la

infracțiuni, contravenții administrative și la alte evenimente care periclitează

securitatea publică, să reacționeze prompt la sesizările și comunicările despre

infracțiuni; să aducă la cunoștința autorităților administrației publice respective

evenimentele care i-au devenit cunoscute și care pun în pericol securitatea

personală, socială și a statului și cer reacționarea lor promptă, la 28.04.2012,

aproximativ pe la orele 01:00, în preajma localului de agrement ,,Lica”, amplasat în

or. Orhei, în urma unui conflict, cet. Andrițco Radu și lui Cojocaru Vasile le-au fost

cauzate leziuni corporale de către cet. Veretca Alexei, prin aplicarea unor lovituri

cu un cuțit, admițând neglijență în serviciu, ca rezultat al unei atitudini

neconștiincioase față de ele, conștientizând că acțiunile cet. Veretca Alexei

constituie faptă prejudiciabilă pasibilă de răspundere nu a întreprins nicio măsură

în vederea înregistrării și documentării acestei fapte.

Ulterior, la 28 aprilie 2012, aproximativ ora 18:00 - 19:00, inculpatul în calitate

de colaborator de poliție, fiind invitat pe teritoriul complexului de agrement „Doi

Haiduci”, amplasat pe traseul „M-2 Chișinău-Soroca”, în apropierea or. Orhei, la o

discuție cu referire la circumstanțele avute loc pe timp de noapte, conștientizând că

la întâlnirea ceea va avea loc o răfuială fizică cu Veretca Alexei, admițând neglijență

în serviciu ca rezultat al unei atitudini neconștiincioase față de obligațiunile de

serviciu nu a întreprins acțiuni în vederea stopării acțiunilor infracționale care

urmau să aibă loc, în rezultatul cărui fapt cet. Veretca Alexei a fost omorât, iar

Matcovschi Iurie maltratat, fiindu-i cauzate leziuni corporale medii.

sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit ordinii stabilite pentru prima

instanță, conform căreia Corcodel Ion să fie recunoscut culpabil de săvârșirea

infracțiunilor prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. m) și 287 alin. (3) Cod penal și în

baza acestei Legi să-i fie stabilită în calitate de pedeapsă, pentru săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2) Cod penal - 13 ani închisoare, pentru

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal - 4 ani închisoare,

4

iar în baza art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, să-i fie stabilită

inculpatului pedeapsa definitivă de 16 ani închisoare, cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip închis.

Pruteanu Oleg, Țuțu Constantin și Colomeiciuc Dmitri să fie recunoscuți

culpabili de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 152 alin. (2) lit. e) și art. 287

alin. (3) Cod penal și în baza acestei legi să le fie stabilită fiecăruia pedeapsa pentru

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal - 5 ani

închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal -

4 ani închisoare, în baza art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, să

le fie stabilită pedeapsa definitivă de 7 ani închisoare, cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip semiînchis.

Cojocaru Vasile să fie recunoscut culpabil de săvârșirea infracțiunii prevăzute

de art. 329 alin. (2) lit. a) Cod penal și în baza acestei legi să-i fie stabilită pedeaspsa

sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani, cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în organele

de drept pe un termen de 6 ani.

De aplicat inculpaților Corcodel Ion, Pruteanu Oleg, Țuțu Constantin,

Colomeiciuc Dmitri, Cojocaru Vasile măsura preventivă sub formă de arest

preventiv.

În motivarea cererii de apel procurorul a indicat că, instanța de fond la

pronunțarea sentinței nu a ținut cont de probele prezentate de către partea acuzării

care demonstrează vinovăția inculpaților fără niciun dubiu.

Astfel, procurorul a subliniat că, sentința este ilegală, argumentele aduse în

susținerea achitării inculpaților le-a calificat a fi neîntemeiate, iar ținând cont de

probele administrate în respectiva cauză penală este evident că fapta a fost săvârșită

de către inculpați cu intenție și nicidecum aceștia nu pot fi considerați nevinovați.

3.1. De asemenea, împotriva sentinței a declarat apel avocatul Zadoinov

Roman în numele succesorului părții vătămate Veretca Tatiana, care a pledat pentru

casarea sentinței primei instanțe și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului

stabilit pentru prima instanță prin care toți inculpații să fie condamnați pentru

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. a), b), i), m) Cod penal, cu

stabilirea pedepsei pentru toți inculpații detențiune pe viață, de a admite acțiunea

civilă și de a încasa de la inculpați în mod solidar prejudiciu moral în sumă de 500

000 euro, a încasa în mod solidar de la toți inculpați pensia de întreținerea copilului

minor în mărime de 3 000 lei lunar începând cu data omorului până la atingerea

majoratului, de a încasa de la toți inculpații în mod solidar cheltuieli de

înmormântare în sumă de 30 000 lei, de a încasarea de la toți inculpații în mod

5

solidar cheltuieli judiciare în sumă de 15 000 euro, cu informarea Serviciului de

Informații și Securitate precum și Procuratura Generală despre lipsa de

independentă și imparțialitate a instanței din Orhei, pentru verificarea

circumstanțelor, care au dus la influențarea ilegală a deciziei emisă de judecători.

În motivarea cererii de apel, avocatul a invocat violarea art. 2 și art. 6 CEDO

totodată indicând că instanța de judecată nu a fost independentă și imparțială.

Mai mult, după schimbarea completului de judecată instanța nu a reexaminat

toate probele examinate anterior.

De asemenea, din materialele cauzei reiese că toți inculpații au recunoscut

faptele prezentate de partea vătămată și partea civilă, or, inculpații au recunoscut

că se cunoșteau între ei și erau prieteni, au recunoscut că la 27 aprilie 2012, în orașul

Orhei între partea vătămată Veretca Alexei, Cojocaru Vasile și Andrițco Radu a avut

loc un conflict care a generat într-o bătaie. Tot inculpații au recunoscut că se cunosc

cât cu Andrițco Radu atât și cu polițistul Cojocaru Vasile. Toți inculpații au

recunoscut că au fost la fața locului și au împușcat în direcția lui Veretco Alexei.

Inculpații au recunoscut că după omorul lui Veretco Alexei l-au jefuit și au fugit de

la fața locului.

În rest, apărătorul a menționat aceleași argumente indicate și de către

procuror precum că, probele administrate în respectiva cauză penală demonstrează

indubitabil vinovăția inculpaților în cele imputate, iar instanța de fond prin sentința

pronunțată a încălcat cerințele art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, or, instanța

a apreciat și interpretat eronat probele stabilite în cursul cercetării judecătorești, și

anume în favoarea inculpaților, odată ce declarațiile inculpaților urmau a fi

apreciate critic, dat fiind unicul scop al acestora fiind de a evita tragerea la

răspunderea penală.

3.2. Totodată, a declarat apel partea vătămată Matcovschi Iurie prin care a

solicitat casarea sentinței contestate și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit

modului stabilit pentru prima instanță prin care inculpații să fie atrași la răspundere

penală și anume, Corcodel Ion pe art. 145 alin. (2) lit. m) și art. 287 alin. (3) Cod

penal, Pruteanu Oleg Țuțu Constantin, Colomeiciuc Dmitrii pe art. 152 alin. (2) lit.

e) și art. 287 alin. (3) Cod penal, Cojocaru Vasile pe art. 329 alin. (2) lit. a) Cod penal,

cu admiterea acțiunii civile înaintate de partea vătămată.

În motivarea cererii de apel, partea vătămată a indicat că instanța de fond a

dat o apreciere greșită probelor administrate de acuzare în cadrul urmăririi penale,

fără a lua în considerație declarațiile părții vătămate Matcovschii Iurie, a martorilor

oculari, ca urmare achitându-i pe inculpați, or, în cadrul ședinței de judecată au fost

6

prezentate suficiente probe concludente utile care au fost examinate și dovedesc pe

deplin vina inculpaților de săvârșirea infracțiunilor incriminate.

Instanța de fond i-a achitat pe inculpați de comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 287 alin. (3) Cod penal, invocând eronat că toate împușcăturile efectuate de

inculpați au fost efectuate în scopul de a curma acțiunile ilegale ale lui Veretca

Alexei, totodată menționând că ultimii ar fi efectuat vreo 3-4 împușcături, care au

fost auzite inclusiv și de martorii oculari, inclusiv martorul Matcovschi Iurie, or,

cele relatate nu corespund realității și sunt combătute prin procesele-verbale de

examinare și ordonanțele anexate a corpurilor delicte conform cărora la materialele

cauzei penale au fost anexate: 4 tuburi de cartușe cal. 9x9mm, 2 tuburi de cartușe

cal. 7,62x 25 mm, 1 tub de cartuș de cal. 9x17 mm, ridicate în cadrul cercetării la fața

locului din 28.04.12, fapt prin care se demonstrează că la caz n-au fost efectuate 3-4

împușcături, dar cu mult mai multe.

3.3. Nefiind de acord cu sentința a declarat apel apărătorul Vîzdoga Ion în

numele inculpatului Corcodel Ion, prin care a solicitat casarea sentinței și

pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin

care inculpatul Corcodel Ion să fie achitat pe capătul de acuzare prevăzut de art.

145 alin. (1) Cod penal, pe motiv că există una din cauzele care înlătură caracterul

penal al faptei, și anume că inculpatul a acționat în limitele legitimii apărări.

În motivarea cererii de apel apărătorul a indicat că, sentința de condamnare

a lui Corcodel Ion în baza art. 145 alin. (1) Cod penal, este neîntemeiată și

neargumentată, căci la incriminare instanța nu a reținut toate circumstanțele de fapt

care s-au produs atât în ajun cât și în timpul producerii împușcăturii de către

Veretca Alexei, fapte care sunt relevante pentru constatarea că Corcodel Ion a

acționat în legitimă apărare.

Astfel, întru susținerea nevinovăției lui Corcodel Ion vine cumulul de probe

administrate în respectiva cauză penală care demonstrează că inculpatul a acționat

în legitimă apărare.

2019, apelurile declarate de către procuror, avocatul Zadainov Roman în numele

succesorului părții vătămate Veretca Tatiana, partea vătămată Iurie Matcovschi și

Vîzdoaga Ion în numele inculpatului Corcodel Ion, au fost respinse ca fiind

nefondate, cu menținerea sentinței fără modificări.

4.1. În motivarea deciziei pronunțate, instanța de apel a indicat că, instanța de

judecată corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a ajuns la concluzia

indicată în sentință, împrejurări care au fost constatate din totalitatea de probe

acumulate la cauza penală, fiind corect apreciate, respectându-se prevederile art.

7

101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții,

utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al

coroborării lor.

Instanța de apel a conchis că instanța de fond a oferit o apreciere

corespunzătoare probelor anexate la dosar, stabilind toate circumstanțele speței

just.

Astfel, instanța de apel a menționat că probele administrate în respectiva

cauză penală analizate și verificate în instanța de apel demonstrează veridicitate

sentinței și anume: declarațiile succesorului părții vătămate Veretca Tatiana,

declarațiile părții vătămate Matcovschi Iurie, declarațiile martorilor Hibuha Iurie

(f.d. 12, vol.VIII), Hibuha Mihail (f.d. 13, vol. VIII), Vlasiuc Anatolie (f.d. 14-15, vol.

VIII), Șerepitco Mihail (f.d. 16-21, vol. VIII), Curchi Tudor (f.d. 22-23, vol. VIII),

Graur Oleg (f.d. 24-27, vol. VIII), Codrean Ivan (f.d. 28, vol. VIII), Untilov Vasile

(f.d. 29, vol. VIII), Popușoi Iurie (f.d. 30-34, vol. VIII), Nicolaev Vitalie (f.d. 35-42,

vol. VIII).

Totodată, instanța de apel a menționat că, inculpatul Corcodel Ion în ședința

de judecată vina în comiterea infracțiunilor imputate nu și-a recunoscut-o,

declarând că pe partea vătămată Matcovschi Iurie nu-l cunoaște, iar din inculpați îl

cunoaște doar pe Cojocaru Vasile, pe care la locul incidentului nu l-a văzut.

Inculpatul a menționat că a împușcat instinctiv pentru a se apăra.

Instanța de apel analizând și apreciind declarațiile inculpatului Corcodel Ion

prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, le-a apreciat ca nefiind

veridice, or, inculpatul a oferit astfel de depoziții în scopul de a se eschiva de la

răspunderea penală pentru omorul intenționat comis.

Mai mult, instanța de apel a menționat că, declarațiile inculpatului Ion

Corcodel au fost combătute prin probele analizate anterior, în special prin

declarațiile părții vătămate Matcovschi Iurie, dar și prin declarațiile martorilor sus

indicați, cât și prin celelalte probe administrate în respectiva cauză penală.

Cu referire la vinovăția inculpatului Pruteanu Oleg în cele imputate, instanța

de apel a conchis că, inculpatul vina în săvârșirea infracțiunilor imputate nu a

recunoscut-o și a declarat că pe inculpați îi cunoaște pe toți, în afară de Cojocaru

Vasile.

De asemenea, inculpatul a declarat că, a efectuat o singură împușcătură

pentru a asigura ordinea publică, ulterior a văzut că Veretca Alexei a efectuat o

împușcătură înspre el și Țuțu Constantin și Corcodel Ion, în urma căreia a fost rănit

ultimul, astfel, în aceste circumstanțe a scos arma, și a efectuat o împușcătură pentru

8

a asigura ordinea publică și a nu fi împușcat de Veretca Alexei, precizând că apelul

procurorului și al părții vătămate nu sunt întemeiate.

Astfel, instanța de apel analizând și apreciind declarațiile inculpatului prin

prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, le-a apreciat ca fiind

veridice, utile și consecvente și anume în partea în care inculpatul a reiterat

circumstanțele de fapt în care s-au produs tragerile din armă, în urma cărora

Corcodel Ion a tras în Veretca Alexei, mai mult, aceste declarații justifică faptul

tragerii o singură dată în sus de către inculpat în sensul aplanării conflictului, or,

această acțiune s-a produs ca rezultat al faptului că atât Veretca Alexei, cât și

Corcodel Ion trăgeau din pistol, ultimul fiind rănit de Veretca Alexei în rezultatul

tragerii din pistol, iar inculpatul cu celelalte persoane erau în pericol, mai mult

declarațiile inculpatului coroborează cu declarațiile analizate supra, dar și cu

declarații ce vor fi analizate în continuare.

Inculpatul Cojocaru Vasile în ședința de judecată vina în cele încriminate nu

a recunoscut-o și a declarat că pe restul inculpaților nu-i cunoaște, o știe doar partea

vătămată - Iurie Matcovschi, care anterior a activat în poliția auto.

Instanța de apel apreciind declarațiile inculpatului prin prisma prevederilor

art. 101 Cod de procedură penală, le-a apreciat ca fiind veridice, utile, consecvente,

care coroborează cu probele analizate supra, dar și cu cele ce vor fi analizate în

continuare, din care se atestă că în acțiunile lui Cojocaru Vasile nu sunt prezente

elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 329 alin. (2) lit. a) Cod

penal, relevant fiind și faptul că declarațiile inculpatului nu au fost combătute prin

careva probe prezente de acuzare, în special nu au fost aduse careva probe ce ar

face concluzia procurorului precum că din neglijența inculpatului s-a produs

omorul lui Veretca Alexei pertinentă și corespunzătoare adevărului.

Cu referire la învinuirea înaintată lui Țuțu Constantin, instanța de apel a

menționat că ultimul vina în cele incriminate nu a recunoscut-o, iar declarațiile

acestuia le-a apreciat ca fiind veridice, utile, consecvente, care coroborează cu

declarațiile celorlalți inculpați din care se rețin circumstanțele de fapt stabilite cert

de prima instanță, mai mult, din declarațiile inculpatului se atestă că acesta nu a

comis careva fapte prejudiciabile, iar în acțiunile acestuia nu sunt prezente

elementele constitutive ale infracțiunilor prevăzute de art. 152 alin. (2) lit. e) și art.

287 alin. (3) Cod penal, prin urmare învinuirea adusă de procuror poartă un caracter

evaziv, nefiind administrate probe ce ar indica cert prezența elementelor

infracțiunii imputate inculpatului prin rechizitoriu.

Referitor la vinovăția inculpatului Colomeiciuc Dmitri, instanța de apel a

indicat că, ultimul nu a recunoscut vinovăția în cele imputate, iar declarațiile

9

acestuia fiind analizate de instanță conform art. 101 Cod de procedură penală sunt

veridice, utile, consecvente și care coroborează cu declarațiile celorlalți inculpați, și

care nu au fost combătute prin care probe, în special prin declarațiile martorilor la

care a indicat acuzatorul de stat, dar și partea vătămată.

Subsecvent, instanța de apel a constatat că, învinuirile formulate inculpatului

Corcodel Ion în partea acuzării de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin.

(3) Cod penal și inculpaților Pruteanu Oleg, Țuțu Constantin, Colomeiciuc Dmitri

pe faptul comiterii infracțiunilor prevăzute de art. 152 alin. (2) lit. e) și art. 287 alin.

(3) Cod penal, și Cojocaru Vasile pe faptul comiterii infracțiunii prevăzute de art.

329 alin. (2) lit. a) Cod penal, nu și-a găsit confirmare, respectiv, instanța de fond

just a dispus achitarea acestora pe aceste capete de acuzare, or, atât în prima

instanță, cât și în instanța de apel, fiind analizate probele anexate la dosar s-a stabilit

indubitabil că faptele lor nu întrunesc elementele acestor infracțiuni.

În această ordine de idei, instanța de apel a menționat că în susținerea

învinuirii procurorul a prezentat următorul sistem de acte și documente acumulate

și administrate în cadrul urmăririi penale, cum ar fi: procesele-verbale de cercetare la

față locului din 28.04.2012; 29.04.2012; 30.04.2012 cu foto tabel anexă (Vol. I; f.d. 26-50);

procesul-verbal de recunoaștere după fotografie din 02.05.2012 conform căruia martorul

Nicolaev Vitalie a recunoscut după fotografie pe Pruteanu Oleg ca una dintre persoanele cu

care numitul Andrițco Radu s-a întâlnit în mun. Chișinău la cafeneaua de lângă centrul

comercial ,,Elat” și ulterior la cafeneaua ,,Safari” de lângă or. Orhei, (Voi. II; f.d. 41-42);

procesul-verbal de recunoaștere după fotografie din 02.05.2012 conform căruia martorul

Nicolaev Vitalie a recunoscut după fotografie pe Țuțu Constantin ca una dintre persoanele

cu care numitul Andrițco Radu s-a întâlnit în mun. Chișinău la cafeneaua de lângă centrul

comercial ,,Elat” și ulterior la cafeneaua ,,Safari” de lângă or. Orhei (Vol. II; f.d. 41-42);

concluziile raportului de expertiză medico-legală nr.93 conform căruia moartea cet. Veretca

Alexei a survenit în rezultatul șocului hemoragie, cauzat de leziunea prin armă de foc cu

glonț a toracelui, penetrantă, transfixiantă, cu lezarea lobilor inferiori a plămânilor bilateral

și aortei ascendente cu hemotorace, are legătură cauzală directă cu survenirea decesului și

se califică ca vătămare corporală gravă, conform criteriului pericolului pentru viată (Vol. I;

f.d. 110-117); concluziile raportului de expertiză medico-legală nr. D din 04.06.2012,

conform căruia cet. Matcovschi Iurie i-au fost cauzate leziuni corporale sub formă de

fractură oblică a coastei IV pe stângă, cu deplasare; Nevrită cohleară postraumatică pe

dreapta care se califică ca leziuni corporale de grad medii, (Voi. I; f.d. 150-152); concluziile

raportului de expertiză balistică nr. 1492/1493 din 10.05.2012, conform cărora: 1 tub de

cartuș cal. 9x19 mm a fost tras din pistolul de model Glock cu nr. XXXXX proprietate a lui

Corcodel Ion; 3 tuburi de cartușe cal. 9x19 mm au fost trase din pistolul de model Glock cu

10

nr. XXXXX proprietate a numitului Tuțu Constantin, 1 tub de cartuș cal. 7,62x25 a fost

tras din pistolul de model TT cu nr. XXXXX proprietate a lui Pruteanu Oleg, 1 tub de

cartuș cal. 7,62x25 a fost tras din pistolul de model TT cu nr. XXXXX proprietate a lui

Veretca Alexei (Vol. I; f.d. 59-75); concluziile raportului de expertiză balistică nr.1495 din

10.05.2012, conform căruia glontele ridicat în cadrul cercetării la fața locului din salonul

automobilului de model ,,Mercedes” cu n/î XXXXX, a fost tras din pistolul de model Glock

cu nr. XXXXX proprietate a lui Corcodel Ion (Vol. I; f.d. 91-95); concluziile raportului de

expertiză medico-legală (biologică) nr.417 din 04/05/2012, conform căruia pe glontele

ridicat în cadrul cercetării la fața locului din salonul automobilului de model ,,Mercedes”

cu n/î XXXXX a fost depistat sânge (Vol. III; f.d. 54-56); concluziile raportului de expertiză

criminalistică nr. 1751/1752 din 22.05.2012, a cămașii ridicate de la victima Veretca Alexei

conform cărora deteriorările sunt formate în rezultatul producerii unei împușcături cu

proiectil, împușcătura a fost efectuată de la dreapta spre stânga (privire de la spate) de sus

în jos, sub un unghi de până la 10 grade față de planul orizontal, și din față spre spate sub

un unghi de 2-5 grade față de planul vertical (Vol. I, f.d. 170-172); concluziile raportului de

expertiză criminalistică nr. 1753/1754 din 22.05.2012, a cămășii ridicate de la învinuitul

Corcodel Ion conform cărora deteriorările de pe cămașă sunt formate în rezultatul producerii

a unei împușcături de la o distanță de 0,5 - 3,0 m. cu proiectil, împușcătura a fost efectuată

din spate în față, de jos în sus sub un unghi de 10-20 grade și la 70-80 grade de la dreapta

spre stânga, (Vol. I, f.d. 237-238); concluziile raportului de expertiză medico-legală nr.1809

conform cărora la Corcodel Ion au fost stabilite excoriație în proiecția cristei iliace pe stânga,

care a fost cauzată în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contondent dur și se

califică ca vătămare neînsemnată (Vol. I, f.d. 216-217); concluziile raportului de expertiză

medico-legală nr.1921 din 21.06.2012, conform căruia lui Cojocaru Vasile i-a fost cauzată o

plagă înțepată în regiunea tremiei inferioare gamba stângă și care se califică ca vătămare

corporală ușoară (Vol. III, f.d. 113); concluziile raportului de expertiză balistică

nr.2204/2205 din 02.07.2012, a pistolului ridicat de la Țuțu Constantin conform cărora 3

tuburi de cartușe cal. 9x19 mm au fost trase din pistolul de model Glock cu nr. XXXXX

proprietate a numitului Țuțu Constantin (Vol. II, f.d. 103-105); concluziile raportului de

expertiză balistică nr. 1999/2000 din 01.06.2012, a pistolului ridicat de la Pruteanu Oleg

conform cărora 1 tub de cartuș cal. 7,62x25 a fost tras din pistolul de model TT cu nr.

XXXXX proprietate a lui Pruteanu Oleg (Vol. II, f.d. 170-172); concluziile raportului de

expertiză balistică nr. 2183 conform cărora glontele ridicat de la partea vătămată Matcovschi

Iurie este parte componentă a cartușelor de cal. 9x19mm cu lovitură centrală, confecționată

industrial. Aceste tipuri de cartușe sunt destinate pentru efectuarea de trageri din pistoale

de model ,,Clock-17”, „CZ-75,85”, „Beretta 92,9000”, „Lahti VKTL35” (Vol. III, f.d. 220-

221); concluziile raportului de expertiză auto tehnică (de cercetare traseologică) nr. 1989

11

din 01.06.2012 (Vol. III, f.d. 29-33); conținutul procesului-verbal de examinare a

Registrului de evidență a sesizărilor despre infracțiuni a CPR Orhei conform căruia s-a

stabilit că din Registrul menționat prezintă interes pentru urmărirea penală: la fila

registrului 128 sub numărul de înregistrare 374 la rubrica ,,timpul depunerii înștiințării”

se determină inscripția cu cerneală „28.04.12. ora 19:47”. La rubrica „persoana care a depus

înștiințarea este prezentă inscripția ,,raportul OUP al SUP CPR Orhei, Burdujan”. La

rubrica ,,conținutul înregistrării” se determină inscripția cu cerneală precum că pe

teritoriul complexului de agrement Doi Haiduci” la parcarea auto a fost depistat un

automobil de model Mercedes-180 cu n/î XXXXX, lângă care se afla cadavrul cet. Veretca

Alexei pe corpul căruia se aflau două plăgi în formă ovală”, la fila registrului 129 sub

numărul de înregistrare 375 la rubrica ,,timpul depunerii înștiințării” se determină

inscripția cu cerneală „28.04.12. ora 20:00”. La rubrica „persoana care a depus

înștiințarea”, este prezentă inscripția ,,raportul OOSS al SPO CPR Orhei, V. Untilov”. La

rubrica ,,conținutul înregistrării”, se determină inscripția cu cerneală „Precum că la data

28.04.12 în jurul orei 01:00 la preajma discobarului Lica din or. Orhei a avut loc un conflict

între cet. Andrițco Radu Valerian și cet. Veretco Alexei în cadrul căruia cet. Veretca Alexei

cu un obiect în formă de cuțit a aplicat lovituri cet. Andrițco Radu în regiunea corpului...”.

Prin acesta se constată faptul că sesizarea privind conflictul care a avut loc în noaptea spre

28.04.2012 la localul de agrement Lica din or. Orhei, a fost înregistrată după ce a avut loc

omorul cet. Veretca Alexei (Vol. III, f.d. 169- 176); procesele-verbale de examinare și

ordonanțele de anexare a corpurilor delicte (Vol. I, f.d. 82; 102; 226-229; Vol. II, f.d. 112-

113; 179-180; Vol. III; f.d.43-46); ordonanța și procesul-verbal de ridicare de la partea

vătămată Matcovschi Iurie a unui glonte depistat de către el în timpul efectuării reparației

automobilului de model ,,Mercedes” cu n/î XXXXX (Vol. III, f.d. 211-212); procesul-verbal

de consemnare a plângerii verbale a cet. Matcovschi Iurie (Vol. I, f.d. 23); materialele

controlului de serviciu efectuat în privința colaboratorului CPR Orhei, Cojocaru Vasile,

(Vol. III, f.d. 146-168).

Astfel, ținând cont de cele menționate mai sus, instanța de apel a ajuns la

concluzia că, vina lui Corcodel Ion în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 145

alin. (1) Cod penal a fost pe deplin demonstrată, iar în acțiunile inculpaților

Corcodel Ion, Pruteanu Oleg, Țuțu Constantin și Colomeiciuc Dmitri lipsesc

elementele infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod, la fel, aceste probe nu

demonstrează că în acțiunile lui Pruteanu Oleg, Țuțu Constantin și Colomeiciuc

Dmitri ar fi prezente elementele infracțiunii prevăzute de art. 152 alin. (2) lit. e) Cod

penal.

Totodată instanța de apel a menționat că, în acțiunile lui Cojocaru Vasile

lipsesc elementele infracțiunii prevăzute de art. art. 329 alin. (2) lit. a) Cod penal,

12

prin urmare, argumentele procurorului, avocatului Zadoinov Roman în numrlr

succesorului părții vătămate Veretca Tatiana și partea vătămată Matcovschi Iurie,

expuse în cererile de apel, nu pot fi reținute ca plauzibile, or, materialele cauzei

demonstrează contrariul motivelor expuse de apelanți.

Cu referire la faptul că inculpatul Corcodel Ion se face vinovat de omorul lui

Veretca Alexei, instanța de apel a stabilit că din materialele cauzei rezultă că în

noaptea de 27 spre 28 aprilie 2012, Veretca Alexei acționând prin sine încredere

exagerată, a venit la discoteca „Lica” din or. Orhei, unde l-a întâlnit pe Andrițco

Radu (potrivit ordonanței de punere sub învinuire de la 02 mai 2012, (f. d. 216,

volumul 2, cauza 1-47/13), care i-a solicitat respectuos să manifeste respect față de

oameni, însă acesta, ignorând faptul că alături de el se aflau trei reprezentanți ai

organelor de drept, l-a trântit pe Andrițco Radu la pământ și a început să se bată cu

acesta. În timpul altercațiilor Veretca Alexei a scos cuțitul cu care l-a rănit pe

Andrițco Radu în regiunea pieptului, și acesta nu s-a oprit doar la o singură victimă

și ignorând cerințele de a se calma ale cetățenilor din jur, chiar și a colaboratorilor

de poliție, i-a aplicat o lovitură de cuțit în picior inculpatului Cojocaru Vasile care a

încercat să-i despartă și să-l calmeze pe Veretca Alexei, fapte confirmate prin

ordonanța din 22 iunie 2012 (f. d. 127- 128. Vol. III, cauza 1-47/13), prin care s-a

refuzat în pornirea urmăririi penale în baza raportului OOSS al SPO a CPR Orhei

Untilov Vasile, din cauza decesului făptuitorului.

Prin urmare, instanța de apel a ajuns la concluzia că, acțiunile ilegale ale lui

Veretca Alexei nu s-au oprit doar la acțiunile din noaptea de 27 spre 28 aprilie 2012

și acesta, a doua zi, prin intermediul părții vătămate Matcovschi Iurie și Popușoi

Iurie, prin oferirea de bani, a încercat să rezolve problemele iscate și să tăinuiască

infracțiunea, or, această concluzie rezultă din materialele cauzei prin care s-a stabilit

că Veretca Alexei, de acasă pe lângă bani și-a luat arma personală și s-a pornit să

regleze conflictul iscat cu inculpatul Cojocaru Vasile.

Ulterior, aflându-se la parcarea Complexului de agrement „Doi haiduci”, din

preajma or. Orhei, Veretca Alexei în timpul discuției cu inculpatul Cojocaru Vasile,

i-a propus acestuia bani ca să nu depună plângere la poliție pe faptele petrecute în

noaptea din 27 spre 28 aprilie 2012 și a primit refuz din partea inculpatului Cojocaru

Vasile, care l-a anunțat pe Veretca Alexei că este obligat să depună plângere la

poliție, circumstanță care este relevantă speței și care confirmă că în acțiunile lui

Cojocaru Vasile lipsesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 329

alin. (2) lit. a) Cod penal, dar și care parțial combat argumentele părții vătămate

Matcovschi Iurie.

13

Subsecvent, instanța de apel a subliniat că din materialele cauzei rezultă că

Veretca Alexei și partea vătămată Matcovschi Iurie cu automobilul de model

,,Mercedes” la volanul căruia se afla ultimul, s-au îndreptat spre autoturismul de

model „Jeep”, în care se aflau inculpații Colomeiciuc Dumitru, Pruteanu Oleg și

Țuțu Constantin, care intenționau să staționeze la parcarea cu pricina și după mai

multe manevre de a bloca în parcare autoturismul de model „Jeep”, partea

vătămată Matcovschi Iurie a tamponat din partea dreaptă acest automobil,

blocându-l în final într-un unghi din care nu era posibil de ieșit. În timpul

manevrelor de blocare a autoturismului „Jeep”, Veretca Alexei și partea vătămată

Matcovschi Iurie au ignorat faptul punerii în pericol a două persoane, și anume pe

inculpații Pruteanu Oleg și Țuțu Constantin, care se aflau în calea mașinii, aceste

circumstanțe fiind confirmate prin declarațiile ultimilor doi inculpați, depoziții a

căror sunt susținute și coroborează cu declarațiile martorilor audiați, ieșind din

autoturismul de model „Jeep”, ca să se salveze. Tot Veretca Alexei, ignorând

solicitările persoanelor, pe care le puneau în pericol prin acțiunile sale, de a se

calma, a scos pistolul, atât înainte de tamponare cât și după, contrar faptului că și

partea vătămată Matcovschi Iurie la fel l-a avertizat să lase pistolul și să nu împuște

pe nimeni, însă Veretca Alexei, neținând cont de aceasta avertizare, a efectuat o

împușcătură în direcția inculpatului Corcodel Ion, rănindu-l în regiunea

abdomenului.

Tot atunci, Veretca Alexei, a continuat să țină mâna pe trăgaciul pistolului și

în momentul în care inculpatul Corcodel Ion, fiind deja rănit, în scop de a evita alte

consecințe mult mai grave și a stopa acțiunile lui Veretca Alexei periculoase pentru

viață și sănătate, inculpatul Corcodel Ion a efectuat o împușcătură în regiunea

mâinii drepte a lui Veretca Alexei în care acesta ținea pistolul, fapt confirmat și prin

raportul de expertiză medico-legală, potrivit căruia s-a constatat că orificiul de

intrare a rănii cauzate lui Veretca Alexei, cu adevărat a fost cauzată în regiunea

umărului drept.

Faptul comiterii infracțiunilor de către Veretca Alexei în noaptea de 27 spre

28 aprilie 2012, care s-au soldat cu rănirea învinuitului Andrițco Radu, în piept în

regiunea inimii și a inculpatului Cojocaru Vasile în regiunea piciorului, se mai

confirmă și prin declarațiile părții vătămate Matcovschi Iurie, succesorului părții

vătămate Veretca Tatiana, inculpatului Cojocaru Vasile și a martorilor audiați, a

căror declarații au fost analizate și apreciate supra, care de fapt confirmă un

conglomerat de acțiuni ilegale ale lui Veretca Alexei.

De asemenea, instanța de apel a conchis indubitabil că capătul de acuzare în

partea în care s-a imputat că inculpații în prezenta speță „în scopul reglării unui

14

conflict apărut între învinuitul Andrițco Radu și Veretca Alexei în scopul răfuielii fizice cu

ultimul, au întocmit un plan criminal”, nu și-a găsit confirmare, or din probele

cercetate s-a stabilit cu certitudine că inculpații au venit în alte scopuri decât cele

indicate în actul învinuire la localul „Safari”, respectiv, ei nu au știut despre faptul

că, Veretca Alexei prin intermediul părții vătămate Matcovschi Iurie în scop de a

regla o situație de conflict în care era implicată victima Veretca Alexei, a planificat

cu inculpatul Cojocaru Vasile o întâlnire la zona de agrement „Doi haiduci”,

amplasată în apropierea or. Orhei. Prin urmare, afirmațiile inculpaților sunt

confirmate și prin declarațiile martorului Nicolaev Vitalie, astfel aceste

circumstanțe combat argumentele procurorului, dar și a părții vătămate Matcovschi

Iurie.

Mai mult, conform învinuirii susținute de către acuzare se indică că inculpații

aflându-se pe teritoriul Complexului de agrement „Doi haiduci”, amplasat pe

traseul ”M-2 Chișinău-Soroca”, în apropierea or. Orhei, din intenții huliganice în

baza unui motiv inventat, s-au deplasat spre automobilul de model „Mercedes” cu

n/î XXXXX, în care se aflau partea vătămată Matcovschi Iurie și Veretca Alexei în

scopul de a-i maltrata. Ulterior, ei din pistoalele pe care le dețineau legal, au efectuat

mai multe împușcături în roțile automobilului de model „Mercedes” cu n/î XXXXX,

ce aparține părții vătămate Matcovschi Iurie și în aer, iar inculpatul Colomeiciuc

Dumitru automobilului de model „Jeep Grand Cheroke”, a blocat trecerea

automobilului de model „Mercedes”, tamponându-se în el. Inculpatul Corcodel

Ion, prin exces de autor, fără știrea celorlalți participanți, cu scopul de a-l omorî pe

Veretca Alexei, a efectuat în o împușcătură înspre ultimul, însă instanța de apel a

reținut că stările de fapt invocate nu și-au găsit confirmare, or, nu au fost probate

prin probe pertinente, concludente și utile.

Astfel, aceste circumstanțe, care au fost indicate de către acuzare în învinuirea

adusă inculpaților, nu și-au găsit confirmare, deoarece niciunul din inculpați,

martori și chiar partea vătămată Matcovschi Iurie, nu l-au văzut la locul unde s-au

produs faptele, pe învinuitul Andrițco Radu.

De asemenea, instanța de apel a reiterat că partea vătămată Matcovschi Iurie

a declarat că înainte de tamponare a văzut la Veretca Alexei în mâna dreaptă

pistolul, căruia i-a spus „îndată să-l ascundă”, dându-i peste mână, iar după

tamponare Matcovschi Iurie, iarăși a văzut pistolul în mână lui Veretca Alexei și

anume că, îl ținea la un unghi de 45 grade. Totodată, Matcovschi Iurie a confirmat

faptul că, atunci când mașina sa se îndrepta spre automobilul de model ,,Jeep”,

Veretca Alexei avea în mână pistolul.

15

Consecvent, din materialele cauze se atestă că argumentele acuzatorului de

stat în partea în care a invocat că inculpații ar fi efectuat împușcături în roțile

automobilului în care se afla partea vătămată Matcovschi Iurie, nu au fost luate în

calcul de către instanța de apel, or, martorii audiați au confirmat că s-au auzit 3-4

împușcături efectuate una după alta, însăși partea vătămată Matcovschi Iurie, a

declarat în instanță că pe inculpați nu i-a văzut să efectueze împușcături înspre

automobilul său, precum și în direcția acoperișului mașinii și că nu a văzut ca

cineva să fi împușcat în roți.

Mai mult, în rezultatul audierii inculpaților în ședințele de judecată s-a

stabilit că în timpul altercațiilor de mașina de model „Mercedes” din partea unde

se afla partea vătămată Matcovschi Iurie s-au apropiat câteva persoane

neidentificate de organul de urmărire penală, care erau foarte agresive, au început

să se certe, l-au scos din automobil și l-au bătut. Cele susținute de inculpați și

martorul Nicolaev Vitalie, se atestă și prin declarațiile părții vătămate Matcovschi

Iurie, care a confirmat în ședința de judecată că, persoanele necunoscute care l-au

maltratat în acel moment, nu sunt niciunul din inculpați. Respectiv, martorii

Nicolaev Vitalie, Vlasiuc Anatolie, Șerepitco Mihail și inculpatul Cojocaru Vasile,

au confirmat că printre acele persoane care îl loveau pe Matcovschi Iurie nu era nici

unul din inculpați.

Astfel, instanța de apel a menționat că potrivit prevederilor art. 8 alin. (3) Cod

de procedură penală, concluziile despre vinovăția persoanei de săvârșirea

infracțiunii nu pot fi întemeiate pe presupuneri, iar toate dubiile în probarea

învinuirii care nu pot fi înlăturate în condițiile prezentului cod, se interpretează în

favoarea bănuitului, învinuitului, inculpatului, mai mult, însăși acuzare a indicat în

actul de învinuire că ,,inculpații și alte persoane la moment ne stabilite de către organul

de urmărire penală”, astfel, instanța de apel a stabilit că pe de o parte organul de

urmărire penală admite faptul că la locul faptei au fost și alte persoane, pune în

seama acelor persoane săvârșirea unor acțiuni ilegale, iar pe de altă parte, organul

de urmărire penală manifestând inacțiune în partea identificării persoanelor

respective, pune în sarcina inculpaților acțiunile prejudiciabile produse, în lipsa

unui suport probator bine conturat.

Prin urmare, instanța de apel a ajuns la concluzia că de comiterea

infracțiunilor imputate nu sunt de vină inculpații, ci alte persoane neidentificate de

organul de urmărire penală, prin urmare, prima instanță just a reținut circumstanța

prevăzută de art. 390 alin. (1) pct. 2) Cod de procedură penală, și anume achitarea

inculpaților din motivul că fapta imputată acestora a fost comisă de alte persoane,

dar nu de ei, or, toți participanții la proces audiați în prima instanță, cât și în instanța

16

de apel au indicat că în spatele mașinii de model „Mercedes” persoane

neidentificate de organul de urmărire penală, îl loveau pe partea vătămată

Matcovschi Iurie, iar inculpații, doar în scop de a stopa și curma acțiunile huliganice

ale acestora, au efectuat împușcături în sus, fără intenții de a ataca pe cineva, aceste

stări de fapt fiind confirmate prin declarațiile martorilor care au confirmat că la fața

locului au auzit doar 3-4 împușcături.

Subsecvent, instanța de apel a conchis că nu și-a găsit confirmare nici

acuzarea inculpaților în comiterea infracțiunii prevăzute la art. 287 alin. (3) Cod

penal, huliganism agravat, or din probele analizate și apreciate supra și prin

circumstanțele stabilite se reține că au fost efectuate împușcături în sus nu din

motive huliganice, ci în scop de a stopa și curma acțiunile ilegale ale lui Veretca

Alexei.

Astfel, instanța de apel a explicat că în cazul huliganismului, pe inculpat nu-

l interesează personalitatea victimei în caz contrar, atunci când făptuitorul își

orientează acțiunile împotriva unor persoane concrete pe fundalul unui conflict

apărut anterior, nu poate fi pusă problema lezări, ordinii publice, valoare socială

care este apărată în principal de norma de incriminare prevăzută la art. 287 Cod

penal, aceasta constituind obiectul juridic principal, deci în concluzie, lipsește

obiectul infracțiunii de huliganism.

Raportând cele expuse mai sus la materialele cauzei, instanța de apel a

constatat că inculpații au avut intenția și dorința ca prin acțiunile lor să stopeze

acțiunile ilegale ale lui Veretca Alexei și părții vătămate Matcovschi Iurie, pentru

preîntâmpinarea lezării vieții și sănătății persoanelor prezente în locul petrecerii

evenimentelor, care erau agresate de ultimii.

În continuare, instanța de apel a precizat că, nu și-a găsit confirmare acuzarea

referitor la faptul că inculpatul Țuțu Constantin ar fi comis infracțiunile prevăzute

de art. 152 alin. (2) lit. e) și art. 287 alin. (3) Cod penal, or, partea vătămată

Matcovschi Iurie pe întregul proces penal a declarat că inculpatul Țuțu Constantin

nu a fost printre persoanele, care au deschis ușa automobilului în care se afla, care

l-au atacat și nici printre cei care l-au maltratat, că inculpatul Țuțu Constantin în

scopul stabilizării situației create, a efectuat 3 împușcături în aer din arma personală

pe care o deținea legal, după ce au fost efectuate 2 împușcături de către Veretca

Alexei și inculpatul Ion Corcodel, astfel, prin aceste acțiuni, Țuțu Constantin nu a

creat pericol real pentru viața și sănătatea persoanelor prezente la fața locului.

De asemenea, instanța de apel a menționat că nu și-a găsit confirmare

acuzarea referitor la faptul că inculpatul Cojocaru Vasile ar fi comis infracțiunea

prevăzută de art. 329 alin. (2) lit. a) Cod penal, or, după cum s-a stabilit din probele

17

analizate și apreciate de către instanța de apel, inculpatul imediat după ce a avut de

suferit în rezultatul acțiunilor lui Veretca Alexei, s-a adresat la Spitalul raional Orhei

pentru acordarea ajutorului medical necesar și din cauza durerilor pe care le avea,

nu a reușit să informeze Comisariatul de Poliție Orhei, aceste circumstanțe fiind

dovedite și prin declarațiile succesorului părții vătămate Veretca Tatiana, părții

vătămate Matcovschi Iurie martorilor Popușoi Iurie, Codrean Ivan, Untilov Vasile,

Nicolaev Vitalie, Curchi Tudor și Graur Oleg, circumstanțe ce indică că depozițiile

inculpatului Cojocaru Vasile, referitor la faptul că din cauza durerilor pe care le

avea nu a informat la timp despre faptul rănirii sale cu cuțitul, de către Veretca

Alexei, fapt despre care a informat mai târziu, corespund adevărului.

Totodată, OOSS al SPC a Inspectoratului de Poliție Orhei, Untilov Vasile la

28.04.2012 a depus raport pe numele comisarului, prin care a sesizat fapta care a

avut loc în preajma disco barului ,,LICA” din or. Orhei, potrivit căruia este

menționat faptul că inculpatul Cojocaru Vasile a dat dovadă de bărbăție și nu s-a

eschivat de la îndeplinirea obligațiunilor de serviciu, indiferent de faptul că se afla

în afara orelor de serviciu.

Astfel, în acțiunile inculpatului Cojocaru Vasile, lipsesc careva trăsături

tangente atitudinii de neglijentă și necorespunzătoare a obligațiilor sale de serviciu,

mai mult, instanța de apel a respins ca fiind neîntemeiat argumentul procurorului

precum că din neglijența inculpatului, Veretca Alexei a fost omorât, or, nu s-a

stabilit că inculpatul ar fi avut intenția, sau a putut prevedea posibilitatea survenirii

decesului lui Veretca Alexei, stări de fapt ce indică la imposibilitatea survenirii

răspunderii conform art. 329 alin. (2) lit. a) Cod penal.

În aceeași ordine de idei, instanța de apel a reiterat că conform ordonanței de

punere sub învinuire din 02 mai 2012, lui Țuțu Constantin i s-a incriminat

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. m) Cod penal, ulterior fiind

scos de sub urmărire penală pe acest capăt de acuzare și prin ordonanța de la 06

august 2012, acesta a fost pus sub învinuire în săvârșirea infracțiunilor prevăzute

de art. 152 alin. (2) lit. e) și art. 287 alin. (3) Cod penal.

Ulterior, prin ordonanța de punere sub învinuire din 09 august 2012,

Corcodel Ion a fost învinuit de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 145 alin.

(2) lit. m) și art. 287 alin. (3) Cod penal.

Prin ordonanța de punere sub învinuire din 02 mai 2012, lui Pruteanu Oleg i

s-a incriminat săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. a), i) și m) Cod

penal, ulterior fiind scos de sub urmărire penală pe acest capăt de acuzare, iar prin

ordonanța de la 26 iulie 2012, acesta a fost pus sub învinuire în săvârșirea

infracțiunilor prevăzute de art. 152 alin. (2) lit. e) și art. 287 alin. (3) Cod penal.

18

Prin ordonanța de punere sub învinuire din 02 mai 2012, lui Andrițco Radu i

s-a incriminat săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. a), i) și m) Cod

penal și pornite investigațiile de căutare a acestuia.

De asemenea, prin ordonanța de punere sub învinuire de la 07 iunie 2012 a

lui Onișciuc Alexandr, ultimul a fost pus sub învinuire în săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. a), i) și m) Cod penal, fiind anunțat în căutare.

Prin ordonanța de punere sub învinuire din 07 iunie 2012, lui Colomeiciuc

Dmitri i s-a incriminat săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. a), i)

și m) Cod penal.

Totodată, prin ordonanța de punere sub învinuire din 02 mai 2012, Cojocaru

Vasile a fost pus sub învinuire în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin.

(5), art. 145 alin. (2) lit. a), i) și m) Cod penal, iar la 30 iulie 2012 a fost scos parțial de

sub acest capăt de învinuire, ulterior fiindu-i înaintată învinuirea în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 329 alin. (2) lit. a) Cod penal, pe faptul admiterii

neglijenței în serviciu, fiindcă nu a întreprins acțiuni în vederea stopării acțiunilor

infracționale care urmau să aibă loc, pe când instanța de judecată s-a expus mai sus,

referitor la îndemnul cui și cu ce scop Cojocaru Vasile s-a deplasat la Complexul de

agrement ,,Doi haiduci”.

Instanța de apel a menționat că potrivit învinuirii acțiunile inculpaților în

cauză nu au fost strict individualizate, deoarece partea vătămată Matcovschi Iurie

în ședințele de judecată a confirmat că, persoanele necunoscute care l-au maltratat

în acel moment nu sunt niciunul din inculpați. La fel martorii Nicolaev Vitalie,

Vlasiuc Anatolie, Șerepitco Mihail și inculpatul Cojocaru Vasile au confirmat că,

printre acele persoane care îl loveau pe Matcovschi Iurie, nu era niciunul din

inculpați.

De asemenea, instanța de apel a respins ca fiind neîntemeiate alegațiile

procurorului, dar și ale părții vătămate Matcovschi Iurie și a avocatului în numele

succesorului părții vătămate, invocate în apelurile depuse în partea în care toți

apelanții au indicat că din declarațiile părții vătămate și a martorilor audiați s-a

stabilit vina inculpaților în comiterea infracțiunilor incriminate prin actul de

învinuire, or, instanța de apel analizând probele administrate în respectiva cauză

penală a ajuns la concluzia că, aceste probe nu confirmă existența laturii obiective a

infracțiunii imputate, iar dubiile în probarea învinuirii urmând a fi interpretate în

favoarea inculpaților. Respectiv, instanța de fond întemeiat și motivat a conchis că

Corcodel Ion, învinuit de săvârșirea infracțiunii prevăzute art. 287 alin. (3) Cod

penal și Pruteanu Oleg, Țuțu Constantin, Colomeiciuc Dmitri învinuiți de

săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 152 alin. (2) lit. e) și art. 287 alin. (3) Cod

19

penal și Cojocaru Vasile învinuit de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 329

alin. (2) lit. a) Cod penal, urmează să fie achitați din motivul că, faptele lor nu

întrunesc elementele infracțiunilor imputate.

Cu referire la alegațiile avocatului Zadoinov Roman în numele succesorului

părții vătămate Veretca Tatiana precum că prin probele anexate la dosar s-a stabilit

indubitabil că toți inculpații au comis infracțiunea prevăzută la art. 145 alin. (2) lit.

a), b), i) și m) Cod penal, iar pentru această faptă inculpaților urmează a le fi aplicată

pedeapsă sub formă de detențiune pe viață, instanța de apel le-a respins ca fiind

nefondate.

Mai mult, instanța de apel examinând apelul menționat, a conchis că avocatul

și-a întemeiat solicitările stabilind că partea vătămată a indicat că toți inculpații au

împușcat în Veretca Alexei și că din înregistrările video se atestă că toți inculpații s-

au întâlnit împreună, au încărcat armele și că rapoartele de expertiză demonstrează

că Veretca Alexei a decedat ca rezultat al împușcăturii din arma de fond.

În urma celor menționate mai sus, instanța de apel a menționat că,

argumentele indicate supra sunt declarative, or, instanța nu a pus la dubii faptul că

Veretca Alexei a decedat în rezultatul tragerii din arma de foc, deoarece acest fapt

s-a stabilit indubitabil prin probele anexate la dosar, mai mult, din rapoartele de

expertiză s-a constatat că Vereto Alexei a fost rănit de glontele ce a fost tras din

pistolul lui Corcodel Ion, astfel omorul a fost comis nu de toți inculpații, ci doar de

Corcodel Ion.

De asemenea, instanța de apel a respins argumentele apelantului în partea în

care avocatul a indicat că toți martorii și partea vătămată au declarat că toți

inculpații au tras în Veretca Alexei, or, martorii, dar și probele analizate și apreciate

indică indubitabil asupra faptului că în Veretca Alexei a tras Corcodel Ion, iar

ceilalți inculpați au tras în sus câteva gloanțe, în sensul de a aplana conflictul, din

contra, niciun martor audiat nu au declarat că anume, inculpații cu excepția lui

Corcodel Ion ar fi tras în direcția automobilului în care se afla Veretca Alexei și

partea vătămată Matcovschi Iurie.

Instanța de apel a apreciat ca fiind declarativă solicitarea avocatului înaintată

în instanța de apel în partea informării Serviciului de Informație și Securitate despre

lipsa de independență a instanței, imparțialitate, care a dus la influențarea ilegală a

decizie emise de judecători, or, apelantul nu a adus probe întru susținerea poziției

sale.

Totodată, instanța de apel a stabilit că, simplul dezacord al apelanților cu

circumstanțele de fapt constatate de instanța de fond, nu duce la casarea sentinței,

or aceste argumente poartă un caracter eronat și nu corespund materialelor cauzei.

20

De asemenea, instanța de apel a constatat că, partea vătămată Matcovschi

Iurie nu are o poziție consecventă, or, pe de o parte în cererea de apel partea

vătămată solicită ca inculpații să fie condamnați, iar pe de altă parte, fiind audiat în

ședința instanței de apel, partea vătămată în mod indirect nu își susține cerințele

expuse în apel, precizând că are pretenții, nu față de inculpați, dar față de

persoanele care l-au bătut, însă nu indică direct la careva persoane, în același

context, referitor la acțiunea civilă, partea vătămată a precizat în ședința instanței

de apel că nu poate spune la care inculpați are pretenții și precizează că nimeni din

inculpații prezenți în sala de judecată nu i-au aplicat careva lovituri.

În altă ordine de idei, instanța de apel a indicat că prima instanță a conchis

corect și în partea în care a indicat că acțiunile inculpatului Corcodel Ion în

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin (2) lit. m) Cod penal, urmează a fi

reîncadrate în art. 145 alin. (1) Cod penal, pe semnele omorului unei persoane, or

din materialele cauzei instanța de apel stabilește că nu și-a găsit confirmare

încadrarea acuzării în baza art. 145 alin. (2) lit. m) Cod penal, dar nici argumentele

apărării în partea în care s-a indicat că inculpatul a acționat în legitima apărare, ca

urmare a atacului direct, imediat și real din partea lui Veretca Alexei care a

îndreptat arma în direcția acestuia, efectuând o împușcătură și rănindu-l.

În acest sens, instanța de apel a precizat că, analizând materialele cauzei a

ajuns la concluzia că după ce automobilul de model „Mercedes” a tamponat

automobilul de model ,,Jeep”, în care se aflau inculpații s-a format un unghi, în care

au fost blocați inculpații, atunci Veretca Alexei a scos pistolul îndreptându-l în mod

direct și intenționat spre inculpatul Corcodei Ion și contrar solicitării acestuia de a

stopa acțiunile, acesta totuși a efectuat o împușcătură, fapt confirmat și prin

declarațiile părții vătămate Matcovschi Iurie, dar și ale inculpaților. Veretca Alexei

a scos și a încărcat pistolul înainte de tamponarea cu autoturismul de model „Jeep”

și continua să-l îndrepte spre inculpatul Corcodel Ion. Acest fapt, se confirmă și prin

raportul de expertiză medico-legală nr. 1809, din care rezultă că leziunile corporale

stabilite la Corcodel Ion, și anume „excoriații în proiecția cristei iliace pe stânga au

fost cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contondent dur”.

De asemenea, potrivit argumentelor apărării, acționând în legitima apărare

inculpatul Corcodel Ion nu a avut intenția de a-l omorî pe Veretca Alexei, dar

pentru a-i stopa atacul direct, imediat și real, acesta a efectuat împușcătura în

regiunea brațului drept în care Veretca Alexei ținea arma, cu scopul de a-i opri

acțiunile.

Acest fapt, se confirmă nu doar prin declarațiile inculpaților, martorilor, dar

și prin raportul de expertiză medico-legală nr. 93, în care s-a constatat localizarea

21

rănii și anume „pe haină - mâneca dreaptă, partea laterală, la nivelul treimii medii a

brațului defect de țesătură, formă rotundă, cu diametrul 1,1 cm., cu marginile parțial și

semn distruse termic, în regiunea brațului drept, treimea proximală, partea laterală se

determină o plagă orificiile, relativ rotundă, cu diametrul de 1 cm, care la margini formează

mici fisuri ale pielii (preponderent în parte; superioară și cea inferioară), distanța de la plante

până la plagă constituie 137 cm. în jurul plăgii se constată lipsă de epidermă, care are lățimea

de până la 0,1 cm pe fondai de sector echimotic rotund neregulat, cu dimensiunea de 2x1,8

cm. Orificiul de intrare în pe brațul drept”. Fapta omorului nicidecum nu poate fi

incriminată nimănui, deoarece acest scop și motiv nu l-a avut nimeni din cei

implicați în incident.

Instanța de apel a respins poziția apărării precum că inculpatul Corcodel Ion

se afla în legitimă apărare, or, deși inculpatul a indicat ca până la cazul dat, a avut

antrenamente unde a învățat să tragă din arma, de la distanța de 25 metri, o distanță

standard, din 10 împușcături țintea 8-9, că el aflându-se la o distanță de 1,5 m, a

reușit doar să-i spună lui Veretca Alexei să se liniștească, însă ultimul, nu l-a

ascultat, a îndreptat arma spre inculpatul Corcodel Ion și acesta a vrut să se întoarcă

cu spatele pentru a se ascunde după automobilul „Mercedes”, însă nu a reușit,

deoarece a auzit o împușcătură și imediat a simțit o durere acută în partea stângă a

abdomenului. Astfel, în scop de a evita alte împușcături în direcția sa din partea lui

Veretca Alexei, neavând intenția de a-l omorî, Corcodel Ion a țintit spre mâna

ultimului, în care acesta ținea pistolul, ca Veretca Alexei să nu reușească să mai

împuște a doua oară, efectuând o împușcătură spre mâna acestuia, după ce a văzut

că Veretca Alexei a dat arma în jos. Prin urmare, în împrejurările speței date, ținând

cont de distanța și experiența inculpatului, intenția ultimului nu și-a atins scopul și

ca rezultat, a survenit decesul lui Veretca Alexei.

Mai mult, instanța de apel a indicat că, atât argumentele inculpatului, cât și

cele ale apărătorului său sunt combătute și prin concluziile raportului de expertiză

balistică nr. 1495 (Vol. I, f. d. 91- 95, cauza nr. 1.47/13), conform căruia glontele

ridicat în cadrul cercetării la fața locului din salonul automobilului de model

,,Mercedes” cu n/î XXXXX, a fost tras din pistolul de model „Glock” cu nr. XXXXX,

proprietate a inculpatului Corcodel Ion, concluziile raportului de expertiză medico-

legală (biologică) nr.417 din 04.05.2012 (Vol. III, f. d. 54-56), conform căruia pe

glontele ridicat în cadrul cercetării la fața locului din salonul automobilului de

model ,,Mercedes” cu n/î XXXXX a fost depistat sânge, concluziile raportului de

expertiză criminalistică nr. 1751/1752 (Vol. I, f. d. 170-172), a cămășii ridicate de la

victima Veretca Alexei conform cărora deteriorările sunt formate în rezultatul

producerii unei împușcături cu proiectil împușcătura a fost efectuată de la dreapta

22

spre stânga (privire de la spate) de sus în jos, sub un unghi de până la 10 grade față

de planul orizontal, și din față spre spate sub un unghi de 2-5 grade față de planul

vertical; concluziile raportului de expertiză criminalistică nr. 1753/1754 din

22.05.2012, (Vol. I, f. d. 237-238) a cămășii ridicate de la învinuitul Corcodel Ion,

conform cărora deteriorările de pe cămașă sunt formate în rezultatul producerii a

unei împușcături de la o distanța de 0,5 - 3,0 m., cu proiectil, împușcătura a fost

efectuată din spate în față, de jos în sus sub un unghi de 10-20 grade și la 70- 80

grade de la dreapta spre stângă și concluziile raportului de expertiză medico- legală

nr. 1809 din 30.04.2012, (Vol. I, f. d. 216-217), potrivit cărora la Corcodel Ion au fost

stabilite excoriație în proiecția cristei iliace pe stângă, care a fost cauzată în

rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contondent dur și se califică ca vătămare

neînsemnată, astfel, versiunea inculpatului Corcodel Ion, precum că a acționat în

scopul legitimii apărări, urmărește drept scop de exonerare de la răspunderea

penală, iar argumentele avocatului sunt invocate în sensul de a induce instanța în

eroare.

De asemene, instanța de apel a stabilit că, atât inculpatul Corcodel Ion, cât și

avocatul acestuia nu au adus probe care ar susține legitima apărare a inculpatului,

mai mult, niciun participant la proces nu a indicat, probat faptul că după ce Veretca

Alexei a trans în Corcodel Ion, rănindu-l în abdomen intenționa să mai tragă în

direcția inculpatului sau a altor persoane, respectiv nimeni din participanții la

proces nu au indicat că Verecta Alexei intenționa să tragă a doua oară după ce a tras

în inculpat, prin urmare, în speță lipsesc probe ce ar oferi atacului la care face

trimitere atât apărătorul, cât și inculpatul, caracterul real, direct și imediat, or,

acțiunile inculpatului au derulat după ce Veretca Alexei a trans în inculpat, prin

urmare nu a fost confirmat faptul că acțiunile lui Corcodel Ion manifestate prin

tragerea în Veretco Alexei au fost efectuate cu scopul de a curma/opri un atac

material, direct și imediat, relevant fiind și faptul că argumentele apărătorului nu

sunt însoțite de probe din care instanța ar putea stabili că intensitatea atacatului din

partea lui Veretca Alexei, invocat de Corcodel Ion era la fel de sporită ca până la

momentul în care Corcodel Ion a fost împușcat în regiunea abdomenului.

Cu referire la pedeapsa aplicată inculpatului Corcodel Ion, instanța de apel a

menționat că în conformitate cu prevederile art. 16 alin. (4) Cod penal se atribuie la

categoria infracțiunilor deosebit de grave, iar privind persoana acestuia s-a stabilit

că, la evidenta medicului psihiatru și narcolog nu se află, la locul de trai se

caracterizează pozitiv, anterior nu a fost judecat, are sub tutelă un copil minor, care-

i este verișor, duce responsabilitate de sănătatea și securitatea acestuia, deoarece

tatăl este decedat, iar mamă-sa se află la muncă în Israel.

23

În calitate de circumstanță ce atenuează vina inculpatului Corcodel Ion a fost

reținut aflarea sub tutelă a unui copil minor conform art. 76 Cod penal, iar

circumstanțe agravante nu au fost reținute.

În continuare, instanța de apel a reiterat că sancțiunea în cazul comiterii

infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (1) Cod penal, prevede închisoare de la 8 la

15 ani, în redacția Legii nr. 277-XVI din 18.12.200S publicată în Monitorul Oficial

nr.41-44/120 din 24.02.2009. Astfel, raportând circumstanțele reale și personale ale

inculpatului la prevederile legale ce guvernează instituția aplicării pedepsei,

instanța de apel a constatat că, pedeapsa sub formă de 8 ani închisoare aplicată lui

Corcodel Ion este echitabilă și proporțională.

Cu referire la acțiunile civile înaintate de către succesorul părții vătămate

Veretca Tatiana și de către partea vătămată Matcovschi Iurii, instanța de apel a

stabilit că asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite urmează să se pronunțe

instanța civilă, deoarece partea vătămată și succesorul părții vătămate urmează să-

și concretizeze cerințele solicitate și să prezinte probe corespunzătoare în acest sens,

or, succesorul părții vătămate decedate Veretca Tatiana nu poate concretiza din care

calcule rezultă suma prejudiciului cauzat, însă solicită încasarea acestuia de la

persoanele vinovate inclusiv și de la cele neidentificate în cadrul urmăririi penale,

iar partea vătămată Matcovschi Iurie, la fel nu a prezentat probe în confirmarea

temeiniciei cerințelor din acțiunea civilă, mai mult, partea vătămată, în ședința

instanței de apel nu a putut indica dacă careva din inculpații prezenți i-ar fi cauzat

careva prejudicii, și care ar fi cuantumul acestora.

pct. 6) și 12) Cod de procedură penală procurorul prin care solicită casarea deciziei

cu remiterea cauzei spre rejudecare de către aceiași instanță într-un alt complet de

judecată.

În motivarea recursului declarat, procurorul susține că, instanțele de judecată

neargumentat au respins cumulul de probe care vine să demonstreze vinovăția

inculpatului Corcodel Ion în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3)

Cod penal și vinovăția inculpaților Pruteanu Oleg, Țuțu Constantin, Colomeiciuc

Dmitrii în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 152 alin. (2) lit. e) și art. 287 alin.

(3) Cod penal și în mod inexplicabil au susținut poziția inculpaților.

Mai mult decât atât, procurorul face trimitere la sentința prin care inculpatul

Colomeiciuc Dmitri a fost achitat, sentință menținută și de către instanța de apel,

însă nu și-a argumentat poziția.

De asemenea, recurentul face trimitere la declarațiile părții vătămate

Matcovschi Iurie susținute pe întregul proces penal prin care a menționat că,

24

ultimul împreună cu Veretca Alexei s-au întâlnit cu Cojocaru Vasile, încercând să

aplaneze conflictul, însă Cojocaru Vasile a refuzat indicând că la scurt timp vor veni

Andrițco cu băieții și se vor clarifica. Aceste declarații au fost susține și prin

declarațiile martorului Vlasiuc Anatolie care a declarat că un grup de persoane în

mod agresiv și strigând s-au îndreptat spre părțile vătămate.

Totodată, contrar argumentelor instanțelor de fond, prin procesele-verbale de

cercetare la fața locului din 18.04.2012, 29.04.2012 și 30.04.2012 se constată că roțile

mașinii în care se aflau părțile vătămate au fost deteriorate.

Astfel, procurorul susține că instanța de apel urma să aprecieze poziția

inculpaților drept o metodă a acestora de a se eschiva de la răspunderea penală.

Cu referire la vinovăția inculpatului Cojocaru Vasile, recurentul menționează

că, instanțele de fond neargumentat au ajuns la concluzia că în acțiunile acestuia

lipsesc elementele infracțiunii imputate, or, instanțele urmau să ia în calcul faptul

că inculpatul nu a sesizat organul de urmărire penală de îndată ce a avut loc

conflictul din barul ,,Lica”, ci doar după omorul lui Veretca Alexei.

5.1. Nefiind de acord cu decizia instanței de apel declară recurs ordinar

avocatul Ploșnița Emanoil în numele părții vătămate Veretca Tatiana, solicitând în

temeiurile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 12) Cod de procedură penală, casarea totală a

deciziei, cu remiterea cauzei spre rejudecare de către aceiași instanță de apel într-

un alt complet de judecată.

În motivarea cererii de recurs, apărătorul susține că instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor indicare în cererea de apel, și anume: potrivit

apelului declarat împotriva sentinței se invocă că (pct. 8) pe imaginile video

înregistrate la restaurant se vede cum inculpații Cojocaru Vasile, Andrițco Radu,

Corcodel Ion, Pruteanu Oleg, Țuțu Constantin și alte persoane încarcă armele de

foc pe teritoriul restaurantului. Apoi, după ce au primit comanda de la Cojocaru

Vasile că Veretca Alexei a sosit pe teritoriul - au alergat unii pe jos, iar Țuțu

Constantin cu automobilul Jeep spre cet. Veretca (pct. 9). Veretca Alexei împreună

cu Matcovschi Iurie au încercat să fugă cu automobilul propriu, însă au fost

tamponați de Jeep-ul în care se afla inculpatul Țuțu Constantin (pct. 10). Toți

inculpații au fost identificați după tuburile și gloanțele împușcate din armele

personale, în total în direcția cet. Veretca Alexei au fost trase mai mult de 15

împușcături, una din care a fost mortală (pct. 14).

O altă încălcare semnalată de către apărător este faptul că, cauza penală a fost

judecată de un complet din 3 judecători și nu din 4 judecători, cum este indicat în

sentință (pct. 19), or, judecătorul Vascan Victoria nu a participat la deliberarea și

pronunțarea sentinței și efectiv nu a semnat sentința (pct. 20). Mai mult, după

25

schimbarea completului de judecată, instanța de fond nu a cercetat toate probele

cercetate anterior, până la schimbarea completului de judecată (pct. 21).

De asemenea, recurentul susține că poziția inculpaților precum că, nu se fac

vinovați de cele imputate a fost combătută de cumulul de probe administrat în

respectiva cauză penală, această poziție urmând a fi apreciată de către instanța de

apel drept o metodă a inculpaților de a se eschiva de la răspunderea penală.

Totodată, avocatul Emanoil Ploșnița indică că, atât sentința, cât și decizia sunt

ilegale, nefondate și arbitrare în partea ce tine de admiterea „în principiu” a acțiunii

civile, or, potrivit prevederilor art. 387 alin. (3) Cod de procedură penală, instanța

poate să admită, în principiu, acțiunea civilă doar în cazuri excepționale, însă

instanțele omit să indice care sunt cazurile excepționale ce au dus la admiterea în

principiu a acțiunilor civile declarate de către succesorul părții vătămate Veretca

Tatiana și partea vătămată Matcovschi Iurie.

5.2. Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către Ion

Vizdoga în numele inculpatului Corcodel Ion în temeiurile art. 427 alin. (1) pct. 6)

și 8) Cod de procedură penală, prin care solicită casarea deciziei, rejudecarea cauzei

cu pronunțarea unei decizii prin care Corcodel Ion să fie achitat de sub învinuirea

de comiterea a infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (1) Cod penal, pe motiv există

una din cauzele care înlătură caracterul penal al faptei, și anume acționarea în

limitele legitimei apărări.

De asemenea, apărătorul solicită anularea dispoziției prin care a fost confiscată

arma de foc care aparține lui Corcodel Ion.

În susținerea celor solicitate, avocatul indică că instanțele de fond nu au luat

în calcul toate circumstanțele, atât înainte, cât și în timpul conflictului care a soldat

cu decesul lui Veretca Alexei, circumstanțe care demonstrează că acțiunile lui

Corcodel Ion sunt în limitele instituției legitimei apărări.

Recurentul indică aceleași motive invocate și în cererea de apel susținând că

instanța de apel eronat și neîntemeiat a respins poziția lui Corcodel Ion privind

faptul că inculpatul s-a aflat pe poziția de apărare, lipsindu-i intenția de a-l omorî

pe Veretca Alexei.

Totodată, apărătorul menționează că, instanța de apel a condamnat inculpatul

contrar probatoriului administrat în respectiva cauză penală care demonstrează

indubitabil nevinovăția lui Corcodel Ion în cele imputate.

opinia avocatului Pruteanu Vasile în numele inculpatului Țuțu Constantin expusă

în referință, prin care solicită declararea inadmisibilității recursurilor ordinare

26

declarate, Colegiul penal lărgit constată că, acestea urmează a fi admise din

următoarele considerente.

Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,

judecând recursul, instanța de recurs este în drept să îl admită, să dispună

rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi

corectată de către instanța de recurs.

De asemenea, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele

reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

Conform art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul,

verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de

prima instanță, conform materialelor din dosar, și oricăror probe noi prezentate

instanței de apel sau cercetează suplimentar probele administrate de instanța de

fond. Instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Instanța de

apel, este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Potrivit cerințelor aceluiași articol, chestiunile de fapt asupra cărora s-a

pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit

instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă

fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost

apreciate prin prisma cumulului de probe anexate la dosar în conformitate cu art. 101 Cod

de procedură penală.

Colegiul penal lărgit constată că, aceste prevederi legale, deși sunt obligatorii,

nu au fost întocmai respectate la judecarea cauzei în apel, iar erorile admise nu pot

fi corectate în ordinea procedurii de recurs.

În prezenta cauză, Colegiul penal lărgit conchide că, și-a găsit confirmarea

temeiul pentru recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală,

cazurile când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate

în cererile de apel și hotărârea instanței de apel nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția, în legătură cu ce urmează a fi casată decizia instanței de apel, cu

dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, deoarece această eroare nu poate

fi corectată de instanța de recurs.

Lecturând decizia instanței de apel prin care a fost menținută sentința primei

instanțe, Colegiul penal lărgit a ajuns la concluzia că, instanța de apel eronat a

respins apelurile declarate de către procuror, avocatul Zadoinov Roman în numele

succesorului părții vătămate Veretca Tatiana, partea vătămată Iurie Matcovschi și

de către avocatul Vîzdoga Ion în numele inculpatului Corcodel Ion fiind,

examinând pur formal, fără a clarifica care circumstanțe sunt relevante pentru

27

prezenta cauză, a adoptat o soluție neargumentată la modul cuvenit, în legătură cu

ce o astfel de decizie nu poate fi menținută și urmează a fi casată cu dispunerea

rejudecării cauzei în această parte în instanța de apel.

Motivându-și soluția, instanța de apel doar a preluat motivarea instanței de

fond, mai mult, aceasta a formulat răspunsuri evazive și neclare.

În acest sens, Colegiul penal lărgit menționează că, instanța de apel respinge

cererea de apel declarată de către procuror, fără a da un răspuns clar argumentului

indicat de către acesta cu referire la faptul că sentința nu este motivată în partea

achitării inculpatului Colomeiciuc Dmitri de sub învinuirea înaintată.

De asemenea, instanța de apel omite să se pronunțe asupra motivelor invocate

în cererea de apel de către avocatul Zadoinov Roman (f.d. 157-160, vol. VI), și

anume ,,(…) în imaginile video înregistrate la restaurant se vede cum inculpații Cojocaru

Vasile, Andrițco Radu, Corcodel Ion, Pruteanu Oleg, Țuțu Constantin și alte persoane

încarcă armele de foc pe teritoriul restaurantului. Apoi, după ce au primit comanda de la

Cojocaru Vasile că Veretca Alexei a ajuns la locul stabilit - au alergat unii pe jos, iar Țuțu

Constantin cu automobilul Jeep spre Veretca Alexei, iar ultimul împreună cu Matcovschi

Iurie au încercat să fugă cu automobilul propriu, însă au fost tamponați de Jeep-ul în care

se afla inculpatul Țuțu Constantin. Toți inculpații au fost identificați după tuburile și

gloanțele împușcate din armele personale, în total în direcția cet. Veretca Alexei au fost trase

mai mult de 15 împușcături, una din care a fost mortală (pct. 14)”.

Astfel, Colegiul penal lărgit subliniază că instanța de apel urma să se pronunțe

asupra alegațiilor menționate mai sus, să dea un răspuns clar și concis întru

asigurarea garanțiilor unui proces echitabil.

În acest sens, Colegiul penal lărgit face referire la jurisprudența CtEDO prin

care Curtea de la Strasbourg a indicat că ,,Judecătorii trebuie să indice cu suficientă

claritate motivele pe care-și întemeiază deciziile, căci numai astfel, de exemplu, un acuzat

poate exercita căile de atac prevăzute de legislația națională” cauza Hadjianastassiou vs

Grecia, 16 decembrie 1992.

Așadar, Colegiul penal lărgit remarcă că, instanța de apel urma să dea o

explicație motivată în acest sens și să clarifice dacă argumentele indicate mai sus

demonstrează sau nu vinovăția inculpaților în corelație cu cumulul de probe

administrat în respectiva cauză penală.

Colegiul penal lărgit subliniază că instanța de apel la achitarea inculpatului

Cojocaru Vasile din motiv că lipsesc elementele infracțiunii imputate, nu a luat în

calcul toate circumstanțele cauzei și anume faptul că ultimul a sesizat organul de

urmărire penală despre conflictul petrecut la localul de agrement ,,Lica” doar după

omorul lui Veretca Alexei.

28

Mai mult, martorul Codrean Ivan în declarațiile sale susține că l-a întrebat pe

Cojocaru Vasile dacă a anunțat unitatea de gardă despre cele întâmplate, ultimul i-

a zis că o va face neapărat (f.d. 2017, vol. IX), însă este incert faptul ce l-a determinat

pe inculpat să comunice imediat, or, dat fiind faptul că, prima instanță nu a dat un

răspuns acestui argument, sarcina revenea instanței de apel la examinarea

apelurilor declarate.

Anume asupra acestor motive invocate de către procuror, avocatul Zadoinov

Roman și partea vătămată Iurie Matcovschi instanța de apel în pct. 4.1. al deciziei

sale nu s-a pronunțat, sau s-a pronunțat superficial-arbitrar, fără argumentarea

cuvenită.

Astfel au rămas fără o apreciere, în conformitate cu prevederile art. 414 Cod

de procedură penală, argumentele prezentate de către procuror, avocatul Zadoinov

Roman și partea vătămată Iurie Matcovschi.

În acest sens, Colegiul penal lărgit reține, prin prisma jurisprudenței CtEDO

(cauza Boldea vs României din 15 februarie 2007) Curtea a statuat că ,,Instanța care s-a

pronunțat asupra recursului reclamantului nu a răspuns deloc motivelor acestui recurs,

întemeiate, în special, pe lipsa de motivare a sentinței pronunțate în primă instanță. Dacă

este adevărat că obligația de a-și motiva hotărârile, pe care art. 6 alin. 1 din Convenție le-o

impune instanțelor, nu poate fi înțeleasă în sensul de a da un răspuns detaliat la fiecare

argument, trebuie constatat că, în speță, Tribunalul Timișoara nu a făcut decât să facă

trimitere la considerentele sentinței pronunțate de Judecătoria Timișoara. Chiar dacă aceasta

poate constitui o motivare prin preluarea motivelor instanței inferioare, ar fi fost necesară o

hotărâre motivată în detaliu și completă din partea Judecătoriei Timișoara pentru a putea

considera drept echitabilă procedura îndreptată împotriva reclamantului. Or, nu aceasta a

fost situația în speță, așa cum s-a constatat”.

De asemenea, Colegiul penal lărgit remarcă că, instanța de apel la baza deciziei

pronunțate pune probe care contravin părții descriptive, or, prin procesele-verbale

de cercetare la fața locului din 18.04.2012, 29.04.2012 și 30.04.2012 a fost constatat

faptul că roțile mașinii în care se aflau părțile vătămate au fost deteriorate, însă

instanța de apel susține că ,,(…) argumentele precum că inculpații ar fi efectuat

împușcături în roțile automobilului în care se afla partea vătămată Matcovschi Iurie, nu pot

fi plauzibile, or, martorii audiați au confirmat că s-au auzit 3-4 împușcături efectuate una

după alta, însăși partea vătămată Matcovschi Iurie, a declarat în instanță că pe inculpați nu

i-a văzut să efectueze împușcături înspre automobilul său, precum și în direcția acoperișului

mașinii, și că, nu a văzut ca cineva să fi împușcat în roți”.

De asemenea, Colegiul penal lărgit atrage atenția asupra poziției

contradictorie a instanței de apel care apreciază folosirea armelor de către Țuțu

29

Constantin și Pruteanu Oleg în situația descrisă în speță drept una legală și corectă,

având la baza sentinței raportul de expertiză balistică nr. 1492/1493 din 10 mai 2015,

care constată că ,,1 tub de cartuș a fost tras din pistolul ce aparține lui Corcodel Ion, 3

tuburi de cartușe au fost trase din pistolul ce aparține lui Țuțu Constantin și 1 tub de cartuș

a fost tras din pistolul lui Pruteanu Oleg, de asemenea 1 tub de cartuș a fost tras din arma

ce aparținea lui Veretco Alexei”.

Astfel, instanța de apel a statuat că, Țuțu Constantin și Pruteanu Oleg au folosit

arma în scopul de a stopa și curma acțiunile lui Veretca Alexei, or, Colegiul penal

lărgit în urma unei simple analize conchide că, pentru a stopa acțiunile unei

persoane nu este necesar ca toate persoanele prezente să folosească arma, mai mult

unul dintre ei a tras din armă de 3 ori, în timp ce prin raportul menționat mai sus

este clar că, Veretca Alexei a împușcat o singură dată.

În aceste circumstanțe nu este clară poziția instanței de apel care enumeră

probele administrate în respectiva cauză făcând trimitere la art. 101 Cod de

procedură penală, ignorând faptul că probele nominalizate contravin soluției

pronunțate.

Totodată, instanța de recurs consideră contradictorie motivarea instanțelor de

fond cu privire la recalificarea acțiunilor inculpatului Corcodel Ion de la alin. (2) lit.

m) la alin. (1) al art. 145 Cod penal. Or, omorul săvârșit prin mijloace periculoase

pentru viață ori sănătatea mai multor persoane presupune întrebuințarea unor

mijloace de natură să pună în pericol viață mai multor persoane cum ar fi: substanțe

explozive, toxice, bombe, grenade, incendierea caselor, tragerea unui foc de armă într-

o mulțime de oameni. Mai mult, pentru calificarea omorului intenționat, săvârșit prin

mijloace periculoase pentru viața mai multor persoane, este necesar să fie stabilit

dacă vinovatul, realizând intenția de omor a unei persoane anumite, își dădea

seama că a folosit mijloace de omor periculoase nu numai pentru viața unei singure

persoane.

Astfel, prin cumulul de probe administrate la respectiva cauză penală s-a

demonstrat indubitabil că inculpatul a tras dintr-o armă de foc în mașina condusă

de către partea vătămată Matcovschi Iurie și victima Veretca Alexei, în consecință

ultimul a decedat.

Instanța de apel contrar faptului că a fost demonstrat prin declarațiile

martorilor, procesele-verbale de la fața locului, rapoartele de expertiză balistice cât

și medico-legale, folosirea armei de către Corcodel Ion îndreptată spre automobilul

în care se aflau Matcovschi Ion și Veretca Alexei, susține că ,,(…) din materialele

cauzei instanța de apel stabilește că nu și-a găsit confirmare încadrarea acuzării în baza art.

145 alin. (2) lit. m) Cod penal”.

30

În acest sens, Colegiul penal lărgit ajunge la concluzia că instanța de apel fără

a intra în esența problemei printr-o analiză vastă a tuturor probelor administrate în

respectiva cauză penală și circumstanțelor de fapt și de drept a pronunțat o hotărâre

contrar prevederilor art. 101 Cod de procedură penală.

În acest context, Colegiul penal lărgit menționând prevederile art. 100 alin. (4)

și art. 101 alin. (1)-(4) Cod de procedură penală, și invocând doctrina juridică

națională, remarcă faptul că, verificarea probelor este o activitate a instanței privind

constatarea veridicității probei sub aspectul corespunderii datelor de fapt pe care le

conține proba cu realitatea obiectivă. Verificarea constă în analiza probelor strânse,

coroborarea lor cu alte probe, verificarea sursei de proveniență a probelor.

Verificarea probelor poate avea loc doar prin aplicarea procedeelor probatorii

prevăzute de Codul de procedură penală și se efectuează la toate fazele procesului

penal. Sunt supuse verificării atât datele de fapt, cât și mijloacele de probă din care

au fost obținute.

Probele se verifică atât prin efectuarea acțiunilor procesuale prevăzute de

prezentul cod, cât și printr-o analiză logică a conținutului probei, a coroborării lor.

Aprecierea probelor este unul din cele mai importante momente ale procesului

penal, deoarece întregul volum de muncă depusă de către organele de urmărire,

instanțele judecătorești, cât și de părțile din proces, se concretizează pe soluția ce va

fi dată în urma acestei activități. Aprecierea probelor după intima convingere

trebuie să se bazeze pe prevederile legale. Intima convingerea se întemeiază pe

examinarea tuturor probelor în ansamblu, sub toate aspectele complet și obiectiv.

În opinia instanței de recurs, instanța de apel nu a pătruns în esența problemei

de fapt și de drept, fiind prezentă discrepanța între cele reținute de instanță și

conținutul real al probelor, ignorarea unor aspecte evidente, ce au avut drept

consecință pronunțarea unei concluzii premature și nemotivate.

Totodată, Colegiul penal lărgit atrage atenția asupra faptului că instanța de

apel în partea descriptivă a deciziei a constatat despre existența unei alte infracțiuni

comise de către Veretca Alexei în noaptea de 27 spre 28 aprilie 2012 (f.d. 223, vol.

IX), indicând și probele care confirmă acest fapt, astfel instanța de apel a depășit

limitele judecării cauzei respective.

De asemenea, întru respectarea principiului contradictorialității Colegiul

penal lărgit reamintește că, instanța judecătorească nu este organ de urmărire

penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte

interese decât interesele legii, dispoziție prevăzută de alin. (2) art. 24 Cod de

procedură penală.

31

Astfel, instanța de apel a dat un răspuns evaziv fără a intra în esența problemei

și fără a argumenta în condițiile legii procesual penale soluția adoptată, prin ce a

comis eroarea de drept prevăzută de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură

penală.

Mai mult, instanța de apel menține sentința prin care inculpații au fost achitați

de sub învinuirea înaintată, fără a-și motiva clar poziția, enumeră probele și fără o

analiză amplă a acestora indică că ,,ansamblul de probe cercetate și examinate prezintă o

situație clară și fără dubii a circumstanțelor de fapt”, or, simplul fapt că instanța de apel

a enumerat probele nu reprezintă o motivare în corespundere cu rigorile art. 6 al

Convenției europene a drepturilor omului.

Colegiul penal lărgit reiterează că, obligația instanței de a-și motiva hotărârea

face parte din setul de garanții stabilite pentru existenta unui proces echitabil, or,

potrivit jurisprudenței constante a Curții de la Strasbourg, expuse în cazurile

aplicării art. 6 al Convenției, s-a conchis că o hotărâre motivată demonstrează că

părțile au fost auzite în cadrul procesului penal (cauza Suominen vs. Finlandei din

2003, cauza Kuznetsov și alții vs. Rusiei din 2007).

Totodată, Colegiul penal lărgit menționează că, la pronunțarea asupra

motivelor indicate în cererile de apel, instanța de apel urmează să țină cont de

jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România

din 16 februarie 2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își

motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat

pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda 1994), cu toate acestea noțiunea de

proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate

de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse

atenției sale.

În asemenea condiții, Colegiul penal lărgit, constatând temeiul prevăzut de art.

427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, consideră că decizia instanței de apel

urmează a fi casată, cu trimiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel.

În cadrul rejudecării cauzei instanța de apel, urmează să țină cont de motivele

indicate în prezenta decizie, care au servit temei de casare a soluției adoptate, cu

respectarea prevederilor art. 414, 419 Cod de procedură penală, să verifice minuțios

legalitatea și temeinicia hotărârii atacate, să se pronunțe asupra tuturor motivelor

invocate în cererile de apel, să aprecieze toate probele în ansamblu, din punct de

vedere al coroborării lor și în dependență de situația constatată să adopte o hotărâre

legală și întemeiată, care să corespundă prevederilor art. 417 Cod de procedură

penală.

32

procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e :

admite recursurile ordinare declarate de către procurorul în Procuratura de

Circumscripție Chișinău Cătălin Scutelnic, avocatul Ion Vizdoga în numele

inculpatului Ion Corcodel și avocatul Emanoil Polșnița în numele succesorului

părții vătămate Tatiana Veretca, casează total decizia Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 17 aprilie 2019, în cauza penală în privința inculpaților Corcodel

Ion XXXXX, Pruteanu Oleg XXXXX, Țuțu Constantin XXXXX, Cojocaru Vasili

XXXXX Colomeiciuc Dmitri XXXXX, și dispune rejudecarea cauzei de către aceiași

instanță de apel, într-un alt complet de judecată.

Decizia nu este susceptibilă căilor de atac, publicată integral la 30 decembrie

2019.

Președinte Iurie Diaconu

Judecători Ion Guzun

Liliana Catan

Dumitru Mardari

Maria Ghervas

33